Napoleon Savescu - Noi Nu Suntem Urmasii Romei Pag 103-148

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Noi nu suntem urma[ii Romei

MITOLOGIA LA ROMANI

´ARA ZEULUI §AUE

I

n anul 1961, cercet`torul clujean N. Vlasa, s`p~nd cam la 20 de km de comuna T`rt`ria, la o colin` numit` Turda[, g`se[te \n stratul cel mai de jos al acesteia o groap` umplut` cu cenu[`. Pe fundalul ei au fost g`site statuetele unor idoli str`vechi, o br`]ar` de scoici marine [i trei t`bli]e de lut, acoperite cu un scris pictografic, al`turi de corpul ars [i dezmembrat al unui om matur. Descifrarea t`bli]elor ne aduce \n fa]a unei scrieri presumeriene [i a unei enigme ãmortul coptÓ. La vechii sumerieni, \n cinstea marelui zeu §aue, preotul principal, la \mplinirea anilor de slujit, era ars.54 Arunc~nd o privire rapid` pe harta Rom~niei, \n zona T`rt`riei vom descoperi nume ciudate, f`r` nici un \n]eles pentru o persoan` neini]iat`, vom g`si ]ara zeului §aue. D-l P.L. Tonciulescu, \n cartea De la T`rt`ria la ´ara Luanei, publica [i o hart` intitulat` ãUrmele zeului §aueÓ,55 din care citez localit`]i [i r~uri cu o rezonan]` care aminte[te de acest zeu str`vechi, local: satul §`ule[ti pe valea Mure[ului, la sud de Turda[, l~ng` T`rt`ria; pu]in mai la nord, tot pe malul st~ng al Mure[ului, satul §eusa; ceva mai la nord \nt~lnim §eulia de Mure[; undeva mai sus de p~r~ul §aulia, afluent al r~ului Ludu[, la confluen]a celor de mai sus avem comuna §eulia [i satul §aulita; \n jude]ul Bihor, comuna Nojorid, avem satul §auaeu. §i dac` continu`m c`l`toria pe harta Rom~niei, pe Some[ul Mare, pe apele Zal`ului, g`sim zeci de localit`]i [i ape cu nume

103

Fig.44. Zeul §aue, identic cu zeul sumerian Usmu, un zeu pierdut ”n vidul istoriei poporului nostru. Vom fi ”n stare s`-l repunem ”n ale lui drepturi istorice? Carpato-dun`renii sosi]i ”n dou` etape ”n Sumer, [i suprapun‰ndu-se popula]iei negroide locale ”i vor numi pe ace[tia ãcapete negreÓ (sag-gic). Popula]ia local` negroid` o va adora pe zei]a t`m`duitoare Gula. * P.L.Tonciulescu, ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÒ, p.22, Ed.Miracol, Bucure[ti, 1996.

104

Fig.45. Negas reprezenta la vechii vedici (carpato-danubieni, pelasgi), spiritele rele, un fel de semi-zei, dragoni, el r`m‰n‰nd p`strat ”n cuvinte ca Nehoi, Negesina, etc., precum [i ca stindard de lupt` la daci: capul de dragon. Descrierea acestui dragon corespunde cu [arpele dragon descoperit la Tomis, statuie de marmur`, imagine tridimensional` a enigmaticului semi-zeu, ”nalt` de 66 cm. •n depozitul descoperit ”n urm` cu mai mult de 30 de ani, el Nagas se afla ”mpreun` cu .... Cavalerul Trac ! *M.I.N.A. Constan]a, inv.2003. Str`mo[ii Romanilor, Daco-Romanii, Ion Miclea [i Radu Florescu, Ed. Meridiane, 1980, Rom‰nia.

105

derivate din ale marelui zeu: satul Ili-§ua, r~ul §ieu, com. §iuet, §ieu M`gheru[, Christur-§ieu, §ieu Odorhei, p~n` [i §ieu-Sf~nt. De acum 7.000 de ani cam at~ta ne-a r`mas. Oare, \n str`fundul acestor a[ez`ri, dac` arheologii ar s`pa, ar mai c`uta, nu s-ar mai descoperi nimic? Oare singurele vestigii l`sate de str`mo[ii iubitori ai zeului §aue s` fie numai cele de la T`rt`ria? Citind ãThe living GoddessesÓ56, a lui Marija Gimbutas, suntem surprin[i de ce afl`m; cercet`toarea Zsofia Torma ( din Ora[tie, n.t.) \n 1874 a descoperit la Turda[, l~ng` Cluj, \n Transilvania ( nord-vestul Rom~niei) t`bli]e de lut asem`n`toare celor descoperite de clujeanul N. Vlasa pe care le-a prezentat la un congres interna]ional, la Berlin, organizat de... Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei pelasgice. Dar cine a auzit de aceast` Z.Torma p~n` acum? De ce trebuie s` o g`sim \n c`r]ile istoricilor americani [i nu \n cele rom~ne[ti? Cine ne blocheaz` aceste informa]ii pre]ioase pentru mai mult de 100 de ani [i cu ce scop ? De la aceia[i americani afl`m c` Miloje Vasic, 1908-1926, a dezgropat figurine [i vase cu inscrip]ii asem`n`toare la Vinca, l~ng` Belgrad (zone care au apar]inut p~n` t~rziu str`mo[ilor no[tri, respectiv p~n` \n sec.VI d.H.). •n opinia lui Vasic inscrip]ii asem`n`toare se reg`seau pe vase de lut din insula Lesbos. •n 1961-1963 Jovan Todorovic descoperea, tot l~ng` Belgrad, vase [i obiecte de cult cu sute de inscrip]ii apar]in~nd aceleia[i culturi Vinca. Strachina cu inscrip]ii de la Gradesni]a, Bulgaria de azi, scoate [i ea la iveal` aceea[i scriere pre-sumerian`. Dar meritul decisiv \i revine lui Nicolae Vlasa care \n anul 1963 \[i impune descoperirea scrisului pre-sumerian. •n sf~r[it, tot de la M. Gimbutas afl`m despre ãMadona de la RastÓ, vestul Rom~niei, Banat, 5.000 \.d.H., descoperit` de prof. dr. Gheorghe Lazarovici, acoperit` cu inscrip]ii. (Vezi [i ãEpopeea poporului carpato-danubian/cucerirea SumeruluiÓ.)

106

Noi nu suntem urma[ii Romei

ALE§II LUMII Spa]iul carpato-dun`rean a fost leag`nul civiliza]iei ariene, care va da lumii cea mai bogat` [i variat` societate de zei [i concep]ie religioas`, preluat` aproape de toate religiile lumii. Nicolae Miulescu, \n Dacia - ´ara Zeilor, descrie o lume mitologic`, necunoscut` nou`.57 •n cea mai veche poveste a genezei lumii, cea vedic`, se spune: C~nd zeului suprem i-a pl`cut P`m~ntul, el a dat na[tere prin a sa respira]ie la [apte zei ai genezei lumii. Conduc`torul acestui grup a fost Daksha. Acesta, dup` ce s-a uitat peste tot p`m~ntul, a g`sit cel mai frumos loc pe care-l va popula \n timpul nop]ii cu primii 10.000 de fii ai s`i, fiii lui iubi]i, fiii lui ale[i, ale[ii lumii. •n timpul zilei, el \mpreun` cu ceilal]i zei au creat animalele, p`s`rile etc. Dar El, Daksha, va realiza c` a uitat s`-[i \nmul]easc` fiii, a[a c` va crea Femeia. Dup` multe \ncerc`ri, el va g`si felul cum s`-i \nmul]easc`. El, Daksha, este considerat ca marele zeu al genezei lumii, dar [i zeu al sexului. Fiii lui, dacii, vor tr`i pentru un timp \n ]ara zeilor Dacia, dar o parte din ei o vor p`r`si, pentru a popula lumea.58 Ei nu o vor uita [i se vor \ntoarce din c~nd \n c~nd pe drumul zeilor, drumul BYK-ului (vezi r~ul B\cului - Chi[in`u [i ãdrumul B\cului, B\cului haiduculuiÓ - Dimitrie Cantemir), descris de Upanishada Kanshitaki - \n pelerinaj \n ]ara Dacia, ]ara zeilor.59 Ce ne-a r`mas de la ei, ve]i \ntreba? Ne-au r`mas localit`]i, mun]i, v`i [i ape cu numele vechilor zei vedici: 1. OM - expresie monosilabic`, exprim~nd suprema invocare a zeului suprem. •n nici un templu vedic nu se \ncepe slujba \nainte de a se pronun]a aceast` silab` ãOMÓ. La noi acas`, \n Dacia, noi ne chem`m oameni, avem chiar [i un munte ãOM-ulÓ. Aparent muntele p`streaz` numele OM potrivit credin]ei vedice, care afirma c` acolo s-ar fi g`sit marele sanctuar vedic. 2. NAGAS - reprezint` spiritele rele, un fel de semizei, dragoni. R`m~ne p`strat \n Nehoi, Negesina etc. Descrierea acestor dragoni se potrive[te cu [arpele-dragon descoperit la Tomis. 3. KUCEA-CUCEA - zeit`]i lunare; vezi sate, nume [i localit`]i: Cucea, Cuceu, Cucerdea etc.

107

Fig.46. Marea Zei]` Bendis. *Medalion din teracot`, Muzeul de istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca, inv. A1/941. C. Daicoviciu [i colaboratorii, §antierul arheologic de la Gr`di[tea Muncelului. Geto-Dacii, I. Miclea [i R. Florescu, Editura Meridiane, 1980, Rom~nia.

108

Noi nu suntem urma[ii Romei

4. ARKA - numele zeului Soarelui la \nceputurile religiei vedice (mai t~rziu \nlocuit de Mitra, apoi de Surya). 5. MITRA - zeul Soarelui este unul dintre cei mai vedici zei. A fost preluat de cre[tini. Sf. Demetrie c~t [i Mitro sunt patronii lunii Septembrie. L~ng` Olteni]a, la Mitreni, au fost descoperite ruinele unui templu ãp`g~nÓ \nchinat zeului Soarelui. 6. SURYA - numele zeului Soarelui \n lumea vedic` de mai t~rziu. P`strat \n numele muntelui Surianu din vatra dacic`. Pe harta Rom~niei se g`se[te \n mijlocul fiilor s`i daci \n zona Or`[tiei. Surya a fost numit` mai t~rziu [i una din fiicele zeului Solar. 7. TAMA§A - zeul \ntunericului, al ce]urilor dese de pe p`m~nt; p`strat \n Tama[, l~ng` Bucure[ti, Tama[i-dava, Tama[ifava, Tama[fal`u (l~ng` Bra[ov). 8. TAMASNA - numele celui de al patrulea Manu, unul dintre ãdomniÓ; vezi localitatea Tama[a, Tamasa[a (l~ng` F`g`ra[). 9. MOCSA - ã•mp`r`]ia lui Mo, principiul dezintegr`rii; p`strat \n numele comunei Moc[a. Zal-moc[a Zalmoxis - s` fie derivat tot din acesta? 10. GURU - nume dat mae[trilor, profesorilor, \nv`]`torilor care fac cunoscute scrierile vedice; vezi comuna Guruieni, Gurustan sau ãgurue]iiÓ, piramidele de p`m~nt de la §ona, F`g`ra[; vezi [i §ona \mp`ratul, tat`l SITREI (SITROAIEI) cu care s-a c`s`torit ramanul RAMA. 11. DHRAMA - zeu al justi]iei [i al principiului drept`]ii; vezi localit`]ile D`rm`ne[ti, Darmanesti etc. 12. CAMA - zeul iubirii; vezi Com`ne[ti, Comar, Comana, Comarzana etc. 13. BHARATA (Bhara-ta) este numele eroului carpato-danubian care a condus masele de p`stori, cucerind valea mijlocie a Indusului. Numele acestuia este p`strat ca B`r`t`u, cel mai \nalt v~rf din mun]ii Baraolt; avem, de asemenea, localit`]ile Bara, B`r`u, B`r`[ti etc. 14. BHUTA - spirit r`u; vezi Buta, Butoni, Butanu. 15. AGNI - zeul focului, [i/ori al arderilor, numit [i Pavaka, Pria; vezi a[ez`rile Agni-ta, Pava, Pria. 16. APA (Apaci) - zei]a apelor binef`c`toare; vezi localit`]ile Apa, Apalina, Apa]a.

109

17. DANU - mama ploilor [i a paji[tilor bogate; vezi Danubiu, apa sf~nt` a vedicilor carpato-danubieni. 18. ARA (Arya) - numele ]inutului notat al poporului ãArianÓ carpato-danubian. Numele zonei din jurul masivului Rar`u, de unde izvor`[te r~ul Arara numit Siret. •n locul unde a fost ARA acum este un loc numit ARA-MA.60 Aceast` mo[tenire a vechilor vedici, carpato-danubieni, arieni, reprezint` cadrul sacru, spa]iul carpatic care [i dup` aproape 7.000 de ani continu` s` p`streze nume misterioase pentru v`i, mun]i [i sate, p`strate din mo[i str`mo[i [i al c`ror \n]eles s-a pierdut \n negura timpului. Este oare posibil ca o arie geografic` determinat`, care poart` nume vedice de zei [i urmele acestor zei, s` nu trezeasc` nici un interes pentru istoricii [i arheologii no[tri? Oare asta s` fie pentru totdeauna soarta poporului nostru: nep`sarea, [tergerea trecutului, uitarea adev`ratei lui istorii? Istoricul grec Herodot spunea despre traci: ã...dup` indieni, neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. Dac` ar avea o singur` conducere [i ar fi uni]i \n cuget, ei ar fi, dup` p`rerea mea, de ne\nfr~nt [i de departe cei mai puternici dintre toate semin]iile p`m~ntului. Tracii poart` multe nume, fiecare dup` ]inutul \n care locuie[te, dar to]i au \n toate, obiceiuri asem`n`toareÓ.61 Dac` Herodot cuno[tea 19 triburi tracice, Strabon a vorbit de 22.62 Evident, \ntre o at~t de mare varietate de triburi, trebuie c` au existat [i unele deosebiri religioase, care nu mai pot fi [tiute ast`zi. Neamul tracilor a fost m`re] \n antichitate [i vestit at~t prin rezisten]a fizic` a b`rba]ilor, c~t [i prin priceperea poporului \n general \n leacuri ancestrale. Drept dovad`, filozoful Socrate m`rturisea c` el a \nv`]at de la un ucenic al lui Zamolxis un desc~ntec dintre acelea ãcare-i fac pe oameni nemuritoriÓ. Mai t~rziu, peste secole, Clement Alexandrinul repro[a grecilor c` nu sunt originali \n civiliza]ia lor [i c` ace[tia au \nv`]at de la traci formulele desc~ntecelor pentru \ns`n`to[ire: ãsanas incantationes a thracibulus accepistiÓ.63

110

Noi nu suntem urma[ii Romei

DIVINITŒ´ILE DE MAI T•RZIU: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Gebeleizis sau Nebeleizis era divinitatea suprem` a tracilor, fulgerul fiind una dintre armele pe care acesta le folosea. El era reprezentat ca un b`rbat chipe[, uneori cu barb`. Gebeleizis provoca tunetele [i fulgerele. •n unele reprezent`ri acesta apare a[ezat pe tron, iar \n altele, \n chip de c`l`re], av~nd \n m~na st~ng` un arc; un [arpe coboar` spre capul calului. Mai este \nso]it [i de un vultur cu corn. Vulturul ]ine \n cioc un pe[te atunci c~nd simbolizeaz` singur divinitatea amintit`, iar \n gheare are un iepure. Acest zeu este st`p~nul cerului [i al p`m~ntului, patronul aristocra]iei militare; el ar putea avea \ns` atribute uraniene, solare. Zeul cel mare, Gebeleizis, mai este cunoscut [i sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (al]ii consider` cavalerul trac ca o apari]ie mai t~rzie, un erou [i nu un zeu). Alteori zeul apare \n ipostaz` de c`l`re] lupt`tor, \nso]it de un c~ine; el poart` o lance pe care o arunc` asupra unui porc mistre] din fuga calului. C~nd nu este \n ipostaza de lupt`tor ori v~n`tor el are tr`s`turile unui c`l`re] pa[nic purt~nd \n m~n` o tor]` ori un corn al abunden]ei; uneori este reprezentat av~nd trei capete (tricefal), asemenea c~inelui \nso]itor, alteori ca un zeu binecuv~nt`tor, av~nd primele trei degete ale m~inii drepte \n`l]ate sau desf`cute, iar celelalte str~nse c`tre podul palmei.64 Apare \n m`rturiile epigrafice [i numismatice de la Histria [i Odesos (Varna) iar la Limanu (jud. Constan]a) Derzelas apare c`lare, ca de altfel [i \n ceramica de la R`c`t`u [i Zimnicea, tezaurele de la Bucure[ti-Her`str`u [i Surcea (jud. Constan]a). •l vom \nt~lni mai t~rziu \n lumea antic` la macedoneni ãc`l`re]ul macedoneanÓ, iar \n mitologia greac` sub numele de Zeus. Din Tracia, cultul lui Gebeleizis avea s` p`trund` \n Asia Mic` prin secolul VII \.d.H., unde a fost asimilat de c`tre armeni, devenind divinitatea na]ional` a acestora, Vahagn sau zeul r`zboiului, vestit pentru curajul cu care omora dragonii. Vahagn era asociat cu tr`snetele [i fulgerele, fiind reprezentat ca un b`rbat cu p`rul [i barba din fl`c`ri, iar ãochii lui erau ca doi soriÓ. •n sf~r[it,

111

Fig.47. Cavalerul Trac. Acesta face parte din tezaurul de la Surcea (sat, comuna Z`bala , jude]ul Covasna). El a fost descoperit ”nt‰mpl`tor ”n 1934. El se compunea din dou` talere de argint cu desen figurat, patru t`lpi de cup` cu picior, [ase nicovale de argint [i mai multe buc`]i de argint brut. Dup` cum putem vedea, talerul mare, oval, cu chenar ”n relief, decorat cu din]i de lup, are ”n`untrul lui un c`l`re] trac, tipic, cu p`rul piept`nat ”n plete [i cu un costum lipit de trup. Are spad` la br~u iar deasupra lui zboar` un corb, vechiul Corb Pelasgic, descris de unii ãbinevoitoriÓ drept vultur. Acest corb pelasgic va ajunge ”ntr-un t‰rziu, ca simbol, chiar pe emblema ´`rii Rom‰ne[ti purt‰nd ”n cioc vechea cruce pelasg`; timpul [i ãistoriaÓ ”l vor transforma ”ntr-un ãvulturÓ (ce ironie a sor]ii [i ce dec`dere) purt‰nd ”n plisc crucea cre[tin`. *42,43,44, dup` volumul men]ionat ”nainte.

112

Noi nu suntem urma[ii Romei

Gebeleizis, sau cavalerul trac care se reg`se[te \n mitologia altor popoare ca Zeus sau Vanagh, a fost asimilat de c`tre cre[tini drept... Sf~ntul Gheorghe! Carolus Lundius ( c.VII, paragraf 1. ), pre[edintele Academiei de [tiin]e din Suedia, la 1687 ni-l citeaz` pe Herodot ( lib.IV, c.XCIV ) ãNemuritorii (a[a cum se socoteau geto-dacii a fi fost, n.t.) ac]ioneaz` \n felul urm`tor: ei nu credeau despre ei c` mor, ci c` cel decedat se duce la Zamolxis pe care oamenii acestui neam \l socoteau a fi acela[i cu GebeleizisÓ. El era considerat d`t`tor de odihn`, iar o dat` ajuns la el, ei, mor]ii, vor tr`i la egalitate cu Zeul, \n tihn` [i lini[te, fiind departe de tulbur`rile celor invidio[i. §i dac` lucrurile stau a[a, se \ntreab` acela[i Carolus Lundius, nu pot \n]elege cum de s-a ajuns la ideea c` trebuie citit nu Gebeleizis, ci Geblietzen, aceasta desemn~nd pe Jupiter tun`torul (vezi [i Joannes Magnus, Hist., lib.I, c.12; Ol. Magn.,R.S., III, c.7, Lit. geogr. Stiern, Ad D. Locc. Locc. Antiquit Sueo-Gth., lib. I, c.1, p.m. 7; Hom., II. A., p.m. 26, v.36, II., 2, p.66, v. 8, p. 82, v. 16, p. 746, v. 30 [i urm.; Cic., De Divinat., lib. II, p.m. 117; Plin., N.H., lib.II, c.7 ). Divinitatea suprem` b`rb`teasc` a geto-dacilor, Gebeleizis, cunoscut mai t~rziu la tracii sub-dun`reni sub numele, probabil grecizat, de Zbelsurdos, are o replic` feminin`, [i anume pe Marea Zei]` Bendis.65 Reprezent`rile vechi, descoperite \n ultima vreme, ne-o \nf`]i[eaz` sub chipul unei femei cu fa]a rotund`, buc`lat`, cu pome]i proeminen]i [i cu p`rul \mpletit \n dou` cosi]e, ori \mp`r]it \n dou` mari bucle ce-i \ncadreaz` fa]a. S` fie oare zei]a Bendis, cu cele dou` cosi]e blonde l`sate pe spate, precursoarea Ilenei Cos~nzene din basmele de mai t~rziu ale rom~nilor? •n anumite situa]ii zei]a apare \ncadrat` de dou` animale sacre cervidee sau de un cerb [i un [arpe. Marea zei]` Bendis era adorat` de femeile trace, fiind zei]a lunii, p`durilor [i... farmecelor. La Coste[ti a fost descoperit un cap al zei]ei, iar la Sarmi-seget-usa s`p`turile au scos la iveal` un medalion de lut ars (10 cm. \n diametru [i 1,5 cm. \n grosime), av~nd un bust al zei]ei cu tolba de s`ge]i pe um`r; de asemenea, la Piatra Ro[ie s-a descoperit bustul ei din bronz, \nalt de 14,7 cm. [i lat de 13 cm. •n afar` de marele zeu Gebeleizis [i marea zei]` Bendis, tracii au mai avut [i o zeitate a focului [i vetrei, p`zitoare a casei, respectiv zei]a Vesta (Hestia, Histia), \n cinstea c`reia casele tracilor se construiau

113

dreptunghiulare, cu pere]ii din piatr` sau de lemn, podeaua din p`m~nt b`t`torit [i acoperi[ul ã\n dou` apeÓ, f`cut din ]igle ro[ii (ceramice). Nu departe de T`rt`ria, \n zona Cri[urilor, au fost scoase la lumin` [i urmele primelor locuin]e de suprafa]` dat~nd din mileniul V \.d.H., deci cu o vechime de 7000 de ani! Aceste tipuri de locuin]e, care se vor r`sp~ndi apoi \n toat` lumea, erau, se pare, rezultatul unui cult \nchinat acestei zei]e, pere]ii av~nd la \nceput rolul de a proteja spa]iul sacru \n mijlocul c`ruia se \ntre]inea focul aprins \n vatr`. Mileniul IV \.d.H. nu a fost chiar unul norocos pentru noi, ne spun speciali[tii, referindu-se la pr`bu[irea pun]ii continentale ce lega Europa de Asia Mic`, aceasta pr`bu[indu-se sub apele Mediteranei, f`c~nd loc unei m`ri noi, Marea Tracic` (Egee), gener~nd [i o mul]ime de insule mai mari sau mai mici. Datorit` existen]ei acestei pun]i terestre de leg`tur`, at~t istoricii greci, c~t [i al]ii moderni au admis posibilitatea deplas`rii popula]iei trace din zona pontico-dun`rean` spre sudul Peninsulei Balcanice [i de acolo, \n Asia Mic`, chiar \n unele regiuni din jurul Mediteranei R`s`ritene: Bytinia, Misia, Frigia, Troada, Lidia, etc. Citeam, nu de mult, \n ãNational GeographicÓ,66 despre oamenii din Balcani care, cu mii de ani \nainte ca Moise s` fi p`[it pe P`m~ntul Sf~nt, \n v~rful Peninsulei Sinai, \ncepeau mineritul cuprului, produc~nd topoare etc. Dup` cum se [tie, soarta acestor popula]ii a fost diferit`: unele s-au Òr`t`citÓ printre alte semin]ii [i s-au ãpierdutÓ cu totul \n marea groap` a istoriei care se cheam` ãuitareaÓ - hiti]ii, de exemplu. Al]ii au disp`rut la mari distan]e, cum este cazul troienilor, supravie]uitori despre care o legend` spune c` Eneas tracul i-a c`l`uzit dup` ãApocalipsulÓ cet`]ii Troia p~n` pe valea \ngust` a Tibrului, unde aveau s` preia \n st`p~nire cele [apte coline ãeterneÓ, d~ndu-le apoi nume tracice, ãlatineÓ. §i tot o legend` spune c`, \ntre timp, prin spa]iul carpatic a ap`rut un cioban \n]elept, Zamolxis, care urma a prelua de la zei]a Hestia (sau Vesta) a[a-numitele ãlegi frumoase Ò - Codul Beleaginilor.67

114

Noi nu suntem urma[ii Romei

ZAMOLXIS Ð SAMOLSES: Un Zeu Profet sau un Profet divinizat Dup` Joannes Magnus Gothus, \n Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus, Roma, 1554, adev`ratul lui nume era Samolses [i ãel [i-a educat neamul, pe ge]i, ca prin virtu]i s` duc` o via]` cinstit`, dar c` este necesar s` \nve]e c~te ceva [i din disciplina militar`, pentru c` omul nu trebuie s` se g~ndeasc` numai la sine, el fiind n`scut mai ales pentru patrieÓ- c.XV, [i ãde re]inut acest adev`r unic [i anume c` Ge]ii [i Go]ii au fost unul [i acela[i neam [i c` s-au mai chemat [i cu numele de Sci]iÓ c.IV. Bonaventura Vulcanius, 43 de ani mai t~rziu, \n ãDe literis et lingua Getarum sive GotharumÓ, Lyon 1597, nu uita nici el s`-l ridice \n sl`vi. Persoana care l-a studiat cel mai atent [i competent pe Samolses r`m~ne, f`r` nici o indoial`, Carolus Lundius, pre[edintele Academiei de §tiin]e a Suediei, care-i dedic` cartea ãZamolxis Primus Getarum LegislatorÓ 1687, din care afl`m c` primele legi scrise din istoria omenirii le dator`m lui Zamolxis, care apar]inea Ge]ilor. Noi cuno[team scrisul cu mult \naintea grecilor, care l-au luat de la noi. Acela[i om de [tiin]` suedez ne spune: ãGrecul a luat de la Get punct cu punct, elementul esen]ial din legisla]ia atenian`, de vreme ce [i cuvintele [i totodat` [i faptele vorbesc despre acestaÓ c.I. §i pentru c` tot vorbim despre Go]i vs. Ge]i, cred c` este bine s`-l reamintim pe Dio Chrysostomus care \n ãGeticaÓ vorbea despre Go]i ca despre triburi de Ge]i r`zboinici, \nc` nesedentariza]i, de la gurile Niprului. Concluzia lui Carolus Lundius, \n c.V.: ãNu \ncape nici o \ndoial` c` pe vremea lui Zamolxis au existat legi scriseÓ. Dintr-o dat` din ni[te s`lbatici doritori s` mai a[tepte vreo 500 de ani venirea armatelor romane civilizatoare ne redescoperim nici mai mult nici mai pu]in nucleul civiliza]iei lumii! Dar s` vedem ce spun grecii despre noi. Iat` m`rturiile lui Herodot despre Zamolxis: ãA[a cum am aflat eu de la elinii care locuiesc pe ]`rmurile Helespontului [i ale Pontului Euxin, Zamolxis despre care vorbesc, fiind doar un muritor, a fost \n Samos robul lui Phytagoras, care era fiul lui Menesarcos. Dup` aceea, ajung~nd liber, str~nse bog`]ii mari [i dup` ce se \mbog`]i se \ntoarse

115

\n patria lui; aici a cl`dit o cas` pentru adun`rile b`rba]ilor, \n care se spune c` \i primea [i \i punea pe frunta[ii ]`rii s` benchetuiasc`, \nv`]~ndu-i c` nici unul din urma[ii acestora nu va muri, ci va merge \ntr-un loc anume unde va tr`i pururi [i va avea parte de toate bun`t`]ile. •n vreme ce s`v~r[ea cele amintite [i spunea lucruri de felul acesta, el a poruncit s` i se construiasc` o locuin]` subp`m~ntean`. C~nd a fost gata, Zamolxis a disp`rut din mijlocul tracilor [i, cobor~nd \n locuin]a lui de sub p`m~nt, a tr`it acolo vreme de trei ani. Tracii doreau mult s`-l aib`, jelindu-l ca pe un mort. •n al patrulea an el le-a ap`rut [i astfel, Zamolxis f`cu vrednice de credin]` \nv`]`turile lui. •n privin]a lui Zamolxis [i a locuin]ei sale subp`m~ntene, nici eu nu resping cele spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult; mi se pare \ns`, c` el a tr`it cu mul]i ani \nainte de Phytagoras. Fie Zamolxis om, ori vreun demon de-al ge]ilor, s`-i fie de bineÓ.68 Cicero (De claris orationibus, qui dicitur Brutus, p.m. 266) \nsu[i afirma c` au existat asemenea poe]i, ba chiar \naintea lui Homer, care l-au c~ntat pe Zamolxis \n poeziile lor festine. Tot de la C. Lundius afl`m ca Zamolxis mai era socotit Cronos vezi [i Herodot -, dup` al]ii Saturn sau Attis cel cu un singur ochi, fiul regelui Sangarius din Frigia c`ruia i s-a atribuit cultul lui Hercules. Zamolxis a mai fost numit [i Bal, Ballur, Aballur [i Apollo. Cu ideea c` el a fost Hyperboreean sunt de acord [i scriitorii antici greci. Citindu-i pe ace[ti istorici nici nu te mai mir` c~nd aproape 400 de ani mai t~rziu le g`se[ti ideile lor la Nicolae Densu[ianu. De fapt de multe ori m-am \ntrebat oare N. Densu[ianu chiar nu i-a citit pe ace[tia? Dup` cum vedem, naiva identificare a zeului Zamolxis cu un sclav al lui Phytagoras devenit liber [i bogat o contesta chiar Herodot. §i atunci de ce s` o credem noi?... Relat`ri asem`n`toare sunt f`cute [i de Hellanicos din Mitilene, de c`tre Platon, de Mnasea (acesta \l considera pe Zamolxis chiar un Cronos!), de c`tre Diodor din Sicilia, de Strabon mai ales, de Apulleius, de Lucian din Samosata, de Origen, de c`tre Porphyrius (232-304), Iulian Apostolatul, Enea din Gaza, Hesychios din Alexandria. To]i ace[tia au auzit [i vorbit de Zamolxis care a r`mas \n amintirea oamenilor ca un Zeu al \mp`r`]iei subp`m~ntene, cum de altfel [i Eminescu \l descrie \n poezia ãStrigoiiÓ.

116

Noi nu suntem urma[ii Romei

ãPe un jil] t`iat \n st~nc` sta ]eap`n, palid, drept,/ Cu c~rja lui \n m~n`, preotul p`g~n [i drept...Ó Pe Zamolxis lituanienii \l preiau ca Zemeulcs, acest nume \nsemn~nd p`m~nt, ]ar`. El este zeul din ad~ncurile p`m~ntului, vegeta]iei, rodniciei, zeul plugarilor [i p`storilor. Dac` Gebeleizis le f`g`duia nemurirea sufletului (ritul inciner`rii mor]ilor apar]in~ndu-i), Zamolxis le promitea adep]ilor s`i nemurirea complet`, at~t a sufletului, c~t [i a trupului (ritul \nmorm~nt`rii fiind \nhumarea), sufletele credincio[ilor continu~nd s` tr`iasc` \n regatul zeului subp`m~ntean (precum Arald, copilul rege, al`turi de Maria, regina dun`rean` din poezia ãStrigoiiÓ). Ideea nemuririi zamolxiene constituia etica tinerilor r`zboinici, ãlupii daciÓ care se bucurau la moarte [i r~deau \n fa]a acesteia tocmai pentru a-[i ar`ta nep`sarea fa]` de ea [i a ajunge \n plaiurile subp`m~ntene ale zeului. Ace[tia luptau [i mureau veseli sub stindardul ãcapului de lupÓ, pe care-l vom \nt~lni [i la macedoneni, ca de altfel [i mai t~rziu, la legiunile ãromaneÓ, formate din tracii din zonele ocupate de romani. Sacrificiile umane \n scopuri religioase au fost unice \n Europa, fiind \nt~lnite numai la traci. Din acest punct de vedere, interesant` pare asem`narea cu riturile religioase ale civiliza]iei aztece, despre a c`rei popula]ie Edgar Cayce afirma c` ar fi descendent` direct` a atlantizilor (locuitorii fostului continent Atlantis, a c`rui ultim` por]iune de uscat s-a scufundat \n mijlocul Oceanului Atlantic \n urm` cu 12.600 de ani). O dat` la cinci ani, i se trimitea lui Zamolxis un ãsolÓ Alexandros, care s`-i comunice acestuia dorin]ele popula]iei. Acesta era aruncat \n suli]ele ascu]ite ale tovar`[ilor s`i. Dac` avea ghinionul s` nu moar` imediat, acesta era insultat, batjocorit [i un alt ãsolÓ era ãtrimisÒ imediat pentru a duce mesajul zeului subp`m~ntean. •n timp ce Zamolxis era un zeu subp`m~ntean, Gebeleizis era zeul ceresc. Descoperirile din mun]ii Or`[tiei, c~t [i descoperirea marelui sanctuar rotund de la Sarmisegetusa, cu a[ezarea ritmic` a st~lpilor s`i, presupun efectuarea unor observa]ii celeste. S`p`turile arheologice f`cute sub conducerea clujanului Constantin Daicoviciu au scos la iveal` \n zona Gr`di[tea Muncelului (Mun]ii Or`[tiei) nu numai un complex de sanctuare, dar [i un original calendar dacic, precum [i urmele unei sc`ri care probabil conducea la un loc subp`m~ntean de cult religios. De la un \n]elept ca Socrate citat de un altul ca Platon, afl`m c` Zamolxis a fost, pe l~ng` medic psiho-terapeut, [i mag: o persoan`

117

c`reia str`mo[ii no[tri \i datoreaz` statutul spiritual, ca cea mai dreapt` [i uman` or~nduire social` pe care a avut-o lumea antic`. Am fost un ãstat spiritualÓ, crea]ie a celor ini]ia]i de Zamolxis, de c`tre marii preo]i de pe muntele sf~nt Kogaion, motiv pentru care hotarele noastre au r`mas mereu acelea[i, chiar dac` de-a lungul timpului au ap`rut unele suprapuneri de popula]ie ori \mp`r]iri teritoriale artificiale. Cum a spus domnul Alexandru Strachin` \n ãPe urmele str`mo[ilor uita]iÓ: ãApa trece, iar noi... r`m~nemÓ69. Este de-a dreptul ciudat cum istoricii no[tri \[i pot justifica nep`sarea fa]` de toate acestea. Pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci, Dr. Mariana Marcu, \n ãRepere lingvistice arhaice rom~ne[tiÓ70, men]ioneaz` ãc`l`re]ul tracÓ Heros, pomenit [i \n Egipt \n unele documente epigrafice (ca Herou, fiul Soarelui), iar unii cercet`tori au sus]inut c` aceast` divinitate n-ar fi dec~t o nou` ipostaz` a lui Horus... Mitul cavalerului trac este greu de \n]eles. Uneori el are \n jurul capului un nimb solar, o rozet` cu patru foi. El a fost asimilat de c`tre popula]ia greac`, odat` cu sosirea acesteia \n Peninsula Balcanic`, \ntre 1900 - 1400 \.d.H., ca divinitate suprem`, Zeus, cunoscut [i sub alte nume ca Nefelegeretes (de fapt numele grecizat al lui Nebeleizis) - ãCel care adun` noriiÒ, Ombrios ãZeul ploiiÓ, Keraunos - ãCel care fulger`Ò [i altele. Mitul cavalerului trac constituie \n tradi]ia daco-rom~n`, arom~n`, macedonean` un scenariu aproape canonic al colindelor vechi de iarn`, cre[tine. C. Cihodaru remarc` cu surprindere c` tracii aveau \n aprilie ãserb`rile p`g~neÓ ]inute \n cinstea eroului trac.71 Odat` cu consolidarea cre[tinismului \n spa]iul traco-dac, aceast` s`rb`toare a fost \nlocuit` cu cea a Sf~ntului Gheorghe, sf~nt a c`rui iconografie a fost inspirat` de cea a cavalerului trac. •n unele colinde numele Sf~ntului Gheorghe se schimb` cu cel al lui Iisus, ap`r~nd \n felul acesta o total` contradic]ie \ntre versurile colindului [i momentul \n care acesta se c~nt`, respectiv anotimpul iernii: ãPe luncile Soarelui, Flori vine]itoare de m`r. Gr`dina cu florile lerui Doamne, Flori dalbe, flori de m`r, Ler de m`r, florile-s dalbeÓ Sau:

118

Noi nu suntem urma[ii Romei

ã. . . C`lu]ul lui negru pintenog Luciu ca un corb P` chivara lui t`iat` \n s`geat`, Pe ochi cam plecat` Ba suli]a lui Duratul de var`, Fulgerul de sear`...Ó 72 Oricine poate vedea c` \n aceast` colind` nu se pomene[te nimic care ar putea sugera anotimpul iernii, ci dimpotriv`, se aminte[te clar despre cel al verii [i, \n plus, de ãfulgerul de sear`Ò, care era simbolul Zeului trac Gebeleizis. §i \n alte cicluri de colinde de Cr`ciun, al`turi de Soarele personificat apare [i sora cea mare a Soarelui, Salomina. De asemenea, pe mireasa eroului \ntors de la v~n`toare o chema Ileana Daliana sau Lina Melina. Zeul solar la traco-daci era s`rb`torit prim`vara, a[a cum, de fapt, se precizeaz` [i \n colindele de Cr`ciun, la vremea rena[terii naturii [i a \nfloririi ãflorilor dalbe de m`rÓ.73 S` nu uit`m [i povestea lui MARIAN, mama Florilor de M`r care i-a n`scut pe 24 Decembrie pe cei doi Zamolxis. Sub influen]a scriitorilor antici care sus]in c` scrierea a ap`rut mai \nt~i la Ge]i, Iordanes recomanda cu toat` convingerea legile scrise ale lui Zamolxis [i Deceneu, Legile Bellagine, vezi [i expunerea lui Bonaventura Vulcanius. Tot de la Carolus Lundius, capitolul IX, afl`m cele 5 Principii: 1. Primul a fost Dumnezeu, c`ci el s-a n`scut \naintea tuturor. El a fost f`uritor al cerului [i al p`m~ntului [i sem`n`tor al tuturor lucrurilor. 2. Dumnezeu domne[te peste toate cele pe care le-a creat, inclusiv peste cuget`tori. 3. Dumnezeu este acela care hot`r`[te cu dreptate \n aceast` via]` r`spl`]ile [i pedepsele oamenilor. 4. Ideea Drept`]ii Divine nu poate fi \n]eleas` de mintea uman`. 5. Dup` plecarea din aceast` via]`, pe to]i ne a[teapt` r`spl`]i [i pedepse. Iar dac` \n acest mozaic mitologic pelasgian, trac, geto-dac, cum vrem s`-l numim, ne-am redescoperit \mpreun` credin]a uitat` \n

119

Marele Zeu Gebeleizis, Marea Zei]` Bendis, Zei]a focului [i a vetrei, Histia, tot nu v-am spus \nc` nimic dac` nu-l men]ion`m aici [i pe Marele Zeu al R`zboiului, Ares. Ovidius (43 \.d.H. - 17 d.H.) aminte[te pe ãgetulÓ care se \nchina lui Ares, Marte, Zeu al R`zboiului, iar Vergiliu afirma nici mai mult, nici mai pu]in, c` ÒMarte s-a n`scut \n ]ara tracilorÓ. §i dac`-l mai ascult`m [i pe Iordanes, acesta declara c` ãge]ii l-au adorat \ntotdeauna printr-un cult foarte s`lbatic pe Marte [i jertfele lui erau prizonierii uci[iÓ.74 §i ne mai mir`m c` Vlad Tepe[, ÒDraculaÓ, cum le place americanilor s`-l numeasc`, ãtr`gea \n ]eap`Ò de vii mii de turci \ntr-o zi!... Pe de alt` parte, pe Columna lui Traian este prezentat probabil cel mai vechi Zeu al R`zboiului, crunt [i feroce, care-[i cerea s~ngeroase sacrificii umane. Aici apare scena tortur`rii prizonierilor romani de c`tre... femeile dace! •n sudul Dun`rii, popula]ia tracic` mai s`rb`torea [i pe Zeul Vi]eide-Vie, patronul b`uturii ame]itoare, preluat \n fug` din nou de greci, care, de ast` dat`, amintesc cu pu]in \nainte de re\ntoarcerea lui Dionysus acas`, \n Tracia, c` el s-a ini]iat \n misterele frigiene, la insisten]ele bunicii sale! Nu numai vi]a-de-vie era planta favorit` a Zeului, ci [i iedera. Frunzele acestei plante, mestecate de adoratori, produceau \n ace[tia be]ia, ba chiar o stare temporar` de nebunie. Astfel nu e de mirare faptul c` cea mai popular` s`rb`toare a tracilor era dedicat` Zeului Vi]ei-de-Vie, toamna, la culesul viilor [i la storsul strugurilor. Ea avea loc \n fiecare an (unii cercet`tori sus]in c` ea ar fi avut loc la trei ani). C~nd vinul fierbea, noaptea avea loc petrecerea propriu-zis`, la lumina tor]elor, cu mult` risip` din aceast` b`utur`, petrecere care ]inea p~n` \n zorii zilei. Poate de aceea tracii erau poligami. Herodot descrie c` fiecare dintre ei ]inea mai multe neveste; c~nd unul dintre ei murea, ap`rea o mare problem` pentru femeile lui, respectiv trebuia g`sit` cea care a fost cea mai iubit` de defunct [i apoi sugrumat` de cea mai apropiat` rud` [i \ngropat` \mpreun` cu b`rbatul ei. Celelalte femei \ncercau o mare durere [i ru[ine s` nu fie ele alese.75 Opus cultului dezm`]at al Zeului Vi]ei-de-Vie, este cultul preotului trac, simbolul vie]ii viitoare [i frumoase, dedicat binelui oamenilor [i vie]uitoarelor. Sfinxul de pe platoul Bucegilor reprezenta pentru ge]i ãDomnul Nop]iiÓ, preluat de c`tre greci sub numele de Orfeus. Autorii antici scriau c` Misterele Orfeice se celebrau noaptea. Gra]ie esoterismului ei, religia geto-tracilor nu era cunoscut` profund

120

Noi nu suntem urma[ii Romei

dec~t de preo]i [i c~]iva ini]ia]i. De aceea, scriitorii greci [i romani nu ne-au l`sat prea multe [tiri \n aceast` privin]`. Dar s` revenim la cultul ãDomnului Nop]iiÓ, un cult civilizator, un cult al muzicii, care \mbl~nzea nu numai oamenii, dar [i animalele, potolindu-le pornirile violente, instinctele r`uf`c`toare. Strabon cuno[tea [i alte am`nunte despre preo]ii sau ãprofe]iiÓ pelasgi, anume c` ace[tia erau oameni atot[tiutori, pricepu]i la interpretarea viselor [i a oracolelor, a semnelor Divine [i c` locuiau \n s`la[uri subterane (Katagoion sau Kagoion).76 Despre Orfeus legendele elene [i romane spuneau c` era trac, prin]ul kycon-ilor, etnonim apropiat de kogoian. Cetatea natal` a lui Orfeus era Dion. El venea din legendarul Kogaion, l`ca[ al lui Zamolxis.

LŒCA§URI DE CULT Legendarul Pangaion sau Pangeul, era muntele sacru al tracilor sud-dun`reni unde se aflau o mul]ime de sanctuare, mai ales c` acesta con]inea filoane de aur [i de argint; se presupune c` era situat pe masivul Dragoion din Rodopii Orientali (unde s-a n`scut [i Spartacus, pelasgulgladiator ce a zguduit imperiul roman); alte sanctuare s-au descoperit la Kilicite. Trebuie s` fi existat [i sanctuare trace \n cinstea Marii Zei]e Bendis; dac` la Atena tracii aveau pentru Zei]a lor un Bendideion, legendarul Pangaion, l`ca[ul principal de cult era \nchinat, se pare, lui Gebeleizis, ai c`rui preo]i solari, uranieni, a[a-zi[ii ãumbl`tori prin noriÓ, sus]ineau c` trupul nu era nimic altceva dec~t ão \nchisoare pentru sufletÓ, eliberarea de trup fiind singura salvare a sufletului.77 Legendarul Kogaion, dup` Adrian Bucurescu, era reprezentat de muntele ce ad`postea pe[tera unde se retr`gea marele preot al ge]ilor.78 •n Geografia (VlI, 3, 5), Strabon scrie: ãTot a[a [i acest munte a fost recunoscut drept sacru [i astfel \l numesc ge]ii: numele lui, Kogaion, era la fel cu numele r~ului ce curgea al`turi; KOG-A-ION \nsemna ãCapul MagnificuluiÓ, fiind [i denumirea Bucegilor, unde se afl` marele cap sculptat, acoperit cu tiara sacr`, cunoscut sub numele de ãSfinxul Rom~nescÓ. 79 R~ul care

121

curge prin apropiere, despre care scria Strabon, nu poate fi dec~t Ialomi]a, c`reia ge]ii \i spuneau [i Naparis sau ãcerescul, divinulÓ. Singura inscrip]ie getic` unde apare numele Kogaion este un text orfic \n versuri pe o c`r`mid` descoperit` la Romula (Resca, Dobrosloveni, jud. Olt): ãMare e Zeul, \ntotdeauna [i pretutindeni! A[a s` spun` vitejii c~nd privesc spre Kogaion! Ucenicii (recru]ii) s` c~nte: sf~nt este Domnul Nop]ii!Ó.80 C~nd Strabon amintea c` preo]ii daci locuiau \n s`la[uri subterane, el vorbea despre preo]ii lui Zamolxis; Zeul subp`m~ntean care de acolo, din Kogaion, le oferea credincio[ilor s`i o nemurire complet`, cuprinz~nd at~t corpul, c~t [i sufletul. §i dac` Sfinxul din Bucegi reprezenta pentru ge]i capul lui Orfeus sculptat de om ori modelat de natur`, el a fost [i va r`m~ne mereu acolo, \n ]ara legendarului Kogaion, cre~nd mistere [i r`sp~ndind t`cere. Iat`, pe scurt, un panteon mitologic al str`mo[ilor no[tri pelasgi, traci sau geto-daci. ãTraianismeleÓ, ãlatinismeleÓ, ãslavonismeleÓ, nu ne apar]in, ci ne-au fost ad`ugate ulterior de c`tre: - cei care au dorit s` creeze o impresie fals` [i s` minimalizeze rolul popula]iei din zona Carpato-Dun`rean` \n dezvoltarea civiliza]iei europene, suger~nd c` zona care corespunde actualmente geografic Rom~niei nu a fost nicidecum punctul de pornire, leag`nul acestei civiliza]ii, ci o provincie obscur` a Imperiului Roman; - cei care dintotdeauna au avut preten]ii teritoriale asupra diverselor provincii ale Rom~niei, preten]ii care trebuiau cumva justificate, singurele argumente capabile s` c~[tige \ncrederea ne[tiutorilor [i naivilor fiind cele legate de ãorigineÓ, ãlimb`Ò, ãreligieÓ [i ãistorieÓ, ultima, cel mai u[or de mistificat; - cei afilia]i anumitor cercuri implicate \n \mp`r]irea geopolitic` a lumii [i, \n consecin]`, interesa]i \n a submina influen]a [i importan]a pe care civiliza]ia [i cultura milenar` a poporului daco-rom~n le au \n marea familie a popoarelor de pe \ntregul mapamond. Exist` \ns` un DESTIN AL ADEVŒRULUI, iar acestuia \i trebuie numai dou` grupuri de oameni ca s` ias` la iveal`: unii care s`-l ROSTEASCŒ [i... al]ii care s`-l AUDŒ... !

122

Noi nu suntem urma[ii Romei

STR`MO[II ARIENI ãNici o Religie sau Lege mai presus ca adev`rulÒ

I

n anul 2000 \.d.H. triburi de origine european`, autonumindu-se Arieni (\n sanscrit` Arya - nobil), invadeaz` partea nord-vestic` a Indiei. Originea acestor triburi europene este \nc` discutat`: dac` unii istorici le consider` de origine greac`, german`, celt`, cei mai mul]i cred c` erau de origine ãlatin`Ò- datorit` \nrudirii multor cuvinte sanscrite cu cele ãlatineÓ. Cercet`ri f`r` repro[ au stabilit, dup` \ndelungate c`ut`ri, c` singurul SPA´IU care r`spunde condi]iilor din vechea literatur` vedic`, este cel carpatic, \n care \nv`]a]ii de la Universitatea din Cambridge plaseaz`, sub titulatura ãAncient IndiaÓ, faza primar` a Culturii Vedice.81 Aceea[i idee este accentuat` de arheologul [i istoricul de prestigiu mondial V. Gordon Childe, care \ntr-una din c`r]ile sale recente prezint` o hart` (fig. 48) a distribu]iei arienilor \n timpul primei lor apari]ii, din care reiese clar amplasarea acestora \n spa]iul carpato-dun`rean, \ntre Carpa]i [i Nistru, precum [i \ntre Carpa]i [i Peninsula Balcanic`. Ace[ti invadatori arieni aveau o organizare tribal`, av~nd \n fruntea fiec`rui trib un rege - Raman a c`rui func]ie era ereditar`. Via]a de familie era dominat` de: ¥ TATA (Pitar \n sanscrit` ... cel care aduce pita \n cas`) care \n latin` este PATER, iar \n german` este VATER. ¥ MAMA (MATAR \n sanscrit`, MATER \n latin`, MITIR \n greac`, MUTTER \n german`) se bucur` de o oarecare libertate, av~nd autoritate asupra copiilor [i servitorilor.82 Aceast` popula]ie arian` - alb`, se suprapune popula]iei locale negroide, f`r` \ns` a se amesteca cu aceasta, diviz~nd societatea indian`-hindus` \n patru clase sociale, primele trei de albi, ultima a popula]iei negroide locale, numite CASTE: 1. Casta preo]ilor, ramanilor, cunoscu]i mai t~rziu ca brahmani. 2. Casta domnitorilor [i r`zboinicilor, ap`r`torii CASEI - Ksa-triya. 3. Casta negustorilor [i ]`ranilor, Vaisyas.

123

Fig.48. Hart` ar`t‰nd distribu]ia arienilor ”n timpul primei lor apari]ii. Pe teritoriul dintre Nistru, Carpa]i [i toat` Peninsula Balcanic` sunt [apte ãxÓ-uri marcate, care corespund numai cu unul ”n Turcia, Iran, Irak, India, sudul Chinei [i Japonia. Concluziile v` las pe d-voastr` s` le trage]i. * The Aryans, V. Gordon Childe, The History of civilization, Barnes&Noble, Inc., 1993, U.S.A.,

124

Noi nu suntem urma[ii Romei

4. Casta servitorilor, a popula]iei negroide locale - Sudras, care ãasudauÓ muncind pentru primii. Casta cea mai important` era cea a ramanilor (brahmanilor), a celor ãn`scu]i de dou` oriÓ, a doua na[tere fiind considerat` ini]ierea \n [tiin]a vedic`. Literatura sacr` a arienilor se \mparte \n dou` mari grupuri: 1) VEDA, [tiin]` sacr` numit` [i §ruti - (auzit`, [tiut`) vorbit`, deci nescris`, considerat` a fi emanat` de absolut (Raman - brahman) la \nceputul lumii. Ea reprezint` Cuv~ntul Sacru, reflect~nd concep]iile religioase ale carpato-danubienilor, arieni, cuceritori ai lumii antice [i \n special ai subcontinentului indian, c~t [i pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor. 2) Scris` - smrti - \n sanscrit`. Textele din literatura ãShrutiÓ ([tiut`) se bucur` de cea mai mare autoritate, ele fiind considerate ca transmise oamenilor de c`tre zei. Din aceast` grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUA VEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS [i UPANISADELE. Cuv~ntul ãvedeÓ or ãv~dÓ, \n sanscrit`, \nseamn` ãa cunoa[teÓ, ãa vedeaÓ (u[or de notat asem`narea cu limba rom~n`). Primele patru colec]ii con]in imnuri dedicate unor zeit`]i, \n timp ce UPANISADELE con]in g~ndiri speculative, filozofice, \n c`utarea permanent` a realit`]ii absolute. Competitive cu scrierile oric`rui mare filozof contemporan, ele con]in instruc]iuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt \n num`r de 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 dintre ele. Spre edificarea dumneavoastr`, s` vedem cum \ncepe fiecare, chiar traduse \n englez`. O alegem pe prima (din cartea The Uppanishads)83: ãOM (KATHA)... May Brahman protect us, May He guide us, OM- PEACE, PEACE, PEACE...Ò Singurul cuv~nt care nu a putut fi ãtradusÓ din sanscrit` \n englez`, a fost ãOMÓ - cuv~nt ãde ne\n]elesÓ \n ãtoat` lumeaÓ... S` fie chiar a[a?! Iar \n prefa]a lucr`rii editorul ni-l explic`: ãOMÓ - ãsymbol of Brahman or God - is to hindus Divine... and has a solemn resonance, indefinitely prolonged.Ó Cuv~ntul OM simbolizeaz` leg`tura dintre fiin]a suprem` [i materie, este cuv~ntul pronun]at \n templele hinduse cu respect, cei ce-l rostesc st~nd \n picioare. Dar cuv~ntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva \l aveau [i str`mo[ii no[tri? Iat`, de pild`, SUCIDAVA (ora[ul zeului SUCI)... MOLDAVA (]inutul zeului MOL). Cuvinte \nainte f`r` nici un \n]eles,

125

\ncep s`-[i capete o explica]ie. S` fie oare [i alte cuvinte ãasem`n`toareÓ? Cuv~ntul ãIAMAÓ nu este cunoscut \n limba rom~n` curent`... dar figureaz` \ntr-o expresie proverbial`, foarte frecvent`: ãa da Iama-n viteÓ (cu sensul de a r`sp~ndi moarte-n vite). ãIAMAÓ este domnul [i judec`torul mor]ilor \n religia vedic`. Religia [i cultura vedic`, scrie Gabriel Gheorghe, au reprezentat cea mai veche manifestare cultural` \n spa]iul carpato-danubian.84 De[i cultura vedic` a disp`rut ca realitate nominal` cu foarte mult timp \n urm`, tr`irile oamenilor vedici, foarte apropiate de cele ale cre[tinilor, au continuat s` fie practicate de popula]ia rom~neasc`, de-a lungul mileniilor, ca obiceiuri transmise din tat` \n fiu. Este un \nceput de prob` c` rom~nii care nu cunosc ãcre[tinarea formal`Ò administrativ` \n istoria lor, erau preg`ti]i pentru \mbr`]i[area religiei cre[tine dup` \nfiin]area acesteia. S` mai lu`m un cuv~nt ãpelasgicÓ [i s` vedem cum \l trateaz` arheologia lingvistic`: ãBANÓ este unul din cele mai vechi din relicvele lingvistice, cotat ca dat~nd de cel pu]in 4500 de ani. A participat [i el la ãroireaÓ popula]iei ariene din spa]iul carpatodanubian... ajung~nd p~n` \n Asia Central`, \n scrierea sanscrit`, av~nd sens principal de ãSt`p~nÓ. Polonezii \l vor prelua ca BAN PAN, iar \n grece[te el ajunge s` \nsemne mare, celebru, puternic Pan. Panonia este provincia Panilor (Banilor); \n Rom~nia este \nt~lnit peste tot: BANAT, drumul banului, BŒNEASA etc. Ace[ti arieni ai spa]iului carpatic s-au r`sp~ndit nu numai spre Asia. Ei au ãroitÓ peste tot \n lume, determin~nd explozii de civiliza]ii ca \n Mesopotamia, Egipt, Creta - reprezent~nd de fapt apogeul preistoriei, apogeul culturii carpatice. Dr. P. Giles define[te leag`nul arienilor ca fiind p`m~ntul carpatic, av~nd la sud Balcanii, [i Alpii la vest. El nume[te aceast` prim` cultur` arian` Danubian I, caracteristic acestei perioade fiind ãSpirala dacic`Ò de mai t~rziu. Vasele de lut din aceast` perioad` av~nd ãm~zg`liteÓ spirale ãf`r` sensÓ (?!) apar peste tot. S` fi fost ele chiar f`r` sens...?? Vom vedea mai t~rziu \n capitolul ãSimbolistica la pelasgiÓ. Ace[ti danubieni, arieni, spune mai departe Dr. Giles, se r`sp~ndesc peste tot prin Europa, ocup~nd o parte considerabil` a Poloniei, sudul Germaniei, \nt~lnindu-se cu b`rba]ii \nal]i ai rasei nordice (probabil deja p`stori) [i asimil~ndu-i. R`sp~ndi]i \n Balcani - \n special \n Tesalia nesc`p~ndu-le nimic cuceresc nu at~t prin for]`, c~t prin preg`tirea spiritual`... din Troia spre Anatolia, cu toporul ca arm` de lupt`.85

126

Noi nu suntem urma[ii Romei

Cultul, ritul \nmorm~nt`rii prin ardere - crema]ia apar]in~ndu-le, \l r`sp~ndesc peste tot. Ritualul inciner`rii \l vom p`stra p~n` t~rziu, de atunci din mileniul al III-lea \.d.H. p~n` c~nd Zamolxis \l va \nlocui pe Gebeleizis. Hindu- ãsanscri]iiÓ, chaldeenii, egiptenii, evreii (iudaismul), cre[tinii (cre[tinismul) nu sunt altceva dec~t transmi]`tori ai vechii culturi pelasgice, ai culturii vedice. Cu c~t \naint`m \n timp, cuno[tin]ele noastre despre trecut se schimb` [i ele: dac` acum 100 de ani limba sanscrit` era declarat` un dialect grec de c`tre Lempriere, azi ni se pare o glum` sau ignoran]` cras`.86 Studiul religiilor [i culturilor antice este o aventur` fascinant`. Te aventurezi \n aceste domenii [i te descoperi purtat din Asia \n Europa [i de acolo \n Africa, de ni[te simple concep]ii despre lume al c`ror simbolism nu trebuie ignorat. Una din aceste concep]ii descrie lumea ca exist~nd \n cicluri de c~te [apte: - primele dou` rase umane sunt considerate ca fiind nemateriale; a treia este sexuat` - cea a Lemurienilor - popula]ie negroid` ce ar fi tr`it pe f~[ia de p`m~nt ce lega Australia de Africa; a patra, cea a Atlantizilor; a cincea ras` uman` - suntem noi... ne g`sim \n mijlocul acestei perioade; a [asea [i a [aptea vor fi din nou imateriale [i cu ele se \nchide ciclul. Vechii arhitec]i ai lumii vorbeau despre [apte planete: Mercur, Venus, P`m~nt, Marte, Jupiter, Saturn [i Uranus (Neptun [i Pluto nu fuseser` descoperite) - cu toate c` unii dintre ei vorbeau despre sistemul nostru solar ca av~nd 12 planete!!? Ei numesc pe cei din prima [i a dou` ras` DEVA ori DAVA... un fel de zei pe care limba sanscrit` \i divinizeaz`... cuv~nt pe care invadatorii arieni l-au adus hindu[ilor cu \n]eles de ãZeuÓ. §i dac` s`rim din \ndep`rtata Indie la traci... descoperim Sucidava ca ora[ al zeului Suci, Moldava ca ]inut al zeului Mol [i dintr-o dat` cuvinte dacice ãf`r` sensÓ \ncep s` aib` un nou \n]eles. Ba mai avem [i un ora[ DEVA. Descoperim c` ora[e, a[ez`ri, ]inuturi ale vechii Tracii, ale vechii lumi pelasgice, apar]ineau unor ãzeiÓ din prima sau a doua ras` a lumii. §i c~nd aceia[i tibetani, elevi ai acelor arieni-ãsanscri]iÓ \[i \ncep rug`ciunile cu cuv~ntul ãOMÓ - acela[i cuv~nt pe care-l g`sim peste tot \n scrierile vedice - nici un Upani[ad nu \ncepe f`r` el, OM, omul vedic ce leag` fiin]a suprem`, imaterial`, de cea material`. La \ntrebarea dac` mai sunt [i alte cuvinte sanscrite asem`n`toare cu ale noastre, r`spunsul este afirmativ. Exemplu ãPARAÓ, \n sens de moned` de schimb, cuv~ntul ãBANÓ, domn, st`p~n dar [i moned` de schimb, APA-Ap` (aqua \n Latin`), gata-gata, gusa-ghosa, iata-yatha, miu-mayu, nitica-nadika, pleava-plava, pricina-pr`cina, geam`n`-

127

jamana, iasca-jaska, limba-lamba, muerea-muherea (mulier-mulieris \n Latin`), nimica-nimilica, pluta-pluta, [i ele continu`. Dar s` vedem cum num`rau ei vedicii \n sanscrit`: una, duya, treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata-suta (centum \n Latin`). Toate aceste asem`n`ri sunt prea multe pentru a fi simple coinciden]e. De aceea un nou efort de a le studia, bazat [i pe cercetare interdisciplinar`, este tot mai necesar.

CREDIN´A C‰nd teosofilii se leag` de credin]a noastr` cre[tin` consider‰ndune oculti[ti [i dogmatici poate c` au [i ei punctul lor de vedere. Dac` ”mp`ratul roman Traian ne-a cucerit 14% din Dacia transform‰nd-o ”ntr-o provincie roman`, nu ”nainte de a fura tezaurul lui Decebal, ne-a dat ”n schimb Cre[tinismul cu Dogma (crede [i nu cerceta) a Imaculatei Concep]ii (referitor la Fecioara Maria) cu Magia, Profe]ia [i Magii, cu care ”ncepe Nativitatea (na[terea Domnului Isus). Din punctul acesta de vedere ne redescoperim pe noi, cre[tinii, ca dogmatici, ocul]i, crez‰nd ”n magi [i magie, profe]i [i profe]ie, ”ntorc‰ndu-ne de fapt la perioada pelasgic`. Cum adev`rul nu poate fi niciodat` distrus, consider [i eu, azi, ca acei esoterici, c` ãnu exist` religie [i nici lege mai presus ca adev`rulÓ! Cre[tinismul a devenit azi parte a tradi]iei poporului nostru, cre[tinismul ortodox, care ne-a f`cut s` lupt`m [i... s` murim pentru el... Nu ”nseamn` c` nu voi comenta, ”ns`, Adev`rul, a[a cum este el. Pentru aceste religii au murit [i mor mii [i milioane de oameni; dac` ”n perioada medieval` a cre[tinismului [i islamismului s-au v`rsat tone de s‰nge, s-au adunat prozeli]i din v‰rful s`biilor [i s-au construit biserici [i moschei pe hecatombe de victime umane, aceasta a continuat [i continu`... Evreii m`cel`ri]i ”n mod bestial de hitleri[ti [i prozeli]ii lor... ën numele cui [i pentru ce?! Irlandezii din nordul [i sudul ]`rii, cre[tini catolici [i protestan]i, fra]i, omor‰ndu-se... pentru ce?! Iugoslavii, trei fra]i din aceea[i mam` [i tat`, vorbind aceea[i limb`, ”[i aleg trei religii [i... se m`cel`resc. Nu pot a[tepta ziua aceea c‰nd Isus, Mahomed, Moise, Budha... Gebeleizis ori ZAMOLXIS se vor cobor” pe P`m‰nt s` vad` ce se ”nt‰mpl` aici, ”n numele lor... c‰nd de fapt esen]a tuturor religiilor este cea a bunului sim] [i a adev`rului, ca lege universal`... ãNICI O RELIGIE SAU LEGE MAI PRESUS CA ADEVŒRUL!Ó.

128

Noi nu suntem urma[ii Romei

SIMBOLISTICA LA PELASGI ãPe c~nd nu era moarte, nimic nemuritor, Nici s~mburul luminii de via]` d`t`tor, Nu era azi, nici m~ine, nici ieri, nici totdeauna, C`ci unul erau toate [i totul era una, Pe c~nd p`m~ntul, cerul, v`zduhul, lumea toat` Erau din r~ndul celor ce n-au fost niciodat`, Pe-atunci erai Tu, singur, Doamne, Tu ZAMOLXIS, \nc~t m`-ntreb \n sine-mi: Au-u-u-u... cine-i zeul c`rui azi plec`m a noastre inemi??!!Ò ãRug`ciunea unui dacÒ, M. Eminescu (pu]in modificat` de N. S`vescu)

D

ac` dup` Nicolae Densu[ianu pelasgii au construit cel mai mare [i mai puternic imperiu \n Europa preistoric`, \ntinz~ndu-se din pustiurile Saharei p~n` \n mun]ii 87 Norvegiei, din p`cate nu au l`sat nimic scris care s` le dovedeasc` trecutul m`re] \n afar` de pietre [i ruine cu ãzm~ng`lituriÓ ciudate, despre care nimeni nu s-a g~ndit c` ar putea reprezenta ceva. Alerg~nd pe \ntinsurile Europei, r`sp~ndindu-[i cultura [i limba, arienii, pelasgii, tracii carpato-danubieni au generat ãcultura latin`Ò a lumii. •ntotdeauna \n spatele unei culturi mari se g`se[te o alta, neobservat`, uitat`, ignorat`... §i care a fost cultura, civiliza]ia \n spatele celei grece[ti, latine? Departe \n lume, foarte departe, pe \ntinsurile Asiei, tocmai \n India, \n urm` cu 4-5000 de ani o civiliza]ie arian` i-a ãinvadatÓ pe locuitorii acelui spa]iu, provoc~nd o adev`rat` ÒexplozieÓ, nu numai cultural`, dar [i social`. Indienii \[i amintesc [i azi de acei arieni, popula]ie alb`, care s-a suprapus popula]iei locale negroide [i care,

129

Fig.49. Mircea cel B`tr‰n , voievodul Valahiei. Fresca de la M`n`stirea Cozia (1387-1391). Dac` pe costumul acestuia simbolurile sunt destul de evidente, nu acela[i lucru se poate spune [i despre giulgiul voievodului Negru-Vod` acoperit de ãcruci pelasgiceÓ, zvastici, pe care nu l-am putut g`si, fotografiat, desenat, pictat ”n nici una din c`r]ile studiate. Morm‰ntul acestuia a fost deschis la 31 iulie 1920 cu prilejul unor lucr`ri de restaurare a Bisericii Domne[ti de la Curtea de Arge[. El Negru-Vod` este primul domnitor, men]ionat ”n scris, al Vlahiei dinspre regatul Ungariei, al UngroVlahiei, 1290. Prin acest nume, ´ara Rom‰neasc`, Muntenia, c`ut‰nd s` se deosebeasc` de celelalte regiuni locuite de vlahi, ca Ruso-Vlahia (nume vechi al Moldovei ”nsemn‰nd ´ara Vlahilor din vecin`tatea ru[ilor), ori cele de la sud de Dun`re. Dar s` vedem cum era ”mbr`cat acest adev`rat str`mo[ al nostru, domnitor al Vlahiei Negre (titlu p`strat [i ast`zi de mitropolia Munteniei), ”n acele vremuri uitate de istorie: ã•n momentul c‰nd piatra a fost ridicat` de pe sarcofag, a ap`rut, ”ntr-o scurt` vedenie, imaginea nealterat` a Marelui Domn [i Preot din veacul XIII-lea. La g‰t, peste tunica de m`tase purpurie, se r`sfr‰ngea un guler de dantel` ”n m`tase [i aur. Un [ir de aproximativ 30 de nasturi de aur ”ncheia tunica, ”mpodobit` la g‰t, la piept [i la man[ete cu [iraguri de m`rg`ritare. (...............) Peste [olduri avea petrecut` o centur` brodat` cu fir de aur [i m`rg`ritare, care se ”ncheia cu o superb` pafta de aur. (............) Giulgiul voievodului era acoperit cu zvastici, simbolul sacru.......Ó Dup` A. Bucurescu, Dacia Secreta, p.250-251. Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998.

130

Noi nu suntem urma[ii Romei

din dorin]a ãrasist`Ò de a nu se amesteca fizic cu popula]ia local`, a creat ãcasteleÓ. Cultura vedic`, considerat` p~n` azi cea mai veche din lume, din care \[i trag originea cea caldeean`, egiptean`, iudaic` [i cre[tin`, care st` la baza \ntregii civiliza]ii a lumii, este considerat` ca pornind din spa]iul carpato-dun`rean... ([i nu de c`tre rom~ni, ci de cei de la Cambridge, Anglia, precum [i de c`tre americani, [i asta nu de cinci sau zece ani, ci de mai mult de o sut` de ani!).88 C~nd ni s-a spus nou` \n istoria ãnoastr`Ò de posibilitatea originii culturii vedice de la noi... c~]i dintre rom~ni au auzit despre ea?! De multe ori trebuie s` ne uit`m la istorie ãprivind ca \n oglinda retrovizoare a automobiluluiÓ (privind \n ea, \n spate, ne ajut` de fapt s` mergem \nainte!), observ~nd efectele unei civiliza]ii asupra altora [i descompun~nd-o cu privirea! Este foarte greu de imaginat c`utarea urmelor acelei imense civiliza]ii pelasgo-carpato-danubiene \n... centrul Asiei, \ntr-o perioad` preistoric` f`r` literatur` scris` (cel pu]in neg`sit` \nc`), f`r` anale [i cronici, ci numai cu ce a r`mas \n ãliteratura vorbit`Ò... vedic`. Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) \n celebra sa sintez`,89 aminte[te despre acei ãpur arieniÓ, ale c`ror urme se g`sesc peste tot \n Europa, urme pe care Dr. Schliemann le scoate la iveal` din ruinele Troiei, semne [i simboluri gravate pe pietre, vase [i obiecte, de ne\n]eles [i ignorate ca atare ori considerate simple ornamente, dar c`rora str`mo[ii no[tri le d`deau \n]elesuri mistice pe care le mai g`sim \nc` \n culturi izolate, uitate \n lume. C~nd \n vara anului 1995 c`l`toream \n Orient, m-am oprit [i \n insula Bali din Arhipelagul Indoneziei, a c`rei popula]ie hindus` tr`ia \ntr-o epoc` uitat` de sute de ani, \nchin~ndu-se la zei [i zei]e luate dintr-o lume de pove[ti, construind ã\n disperareÓ temple ciudat ornamentate [i colorate, cu zvastici desenate pe pietre de hotare [i care, cu supersti]ii necunoscute nou`, tr`ie[te \ntr-o lume spiritual` amintindu-mi de cea a noastr`, dacic`, unde un simplu cerc desenat sau s`pat \n lemn avea o anumit` \nsemn`tate, iar dac`-i ad`ugau un punct, o linie ori o cruce \n mijloc \[i schimba cu totul \n]elesul.

131

Fig.50. V` las pe d-voastr` s` ghici]i simbolistica transmis` de genera]ii [i genera]ii, pe care ]`ranii rom‰ni continu` s-o reprezinte pe porticuri: un simplu cerc cu un punct ”n centru sau o linie, o cruce tangent` la cerc sau ie[it` din el... V` doresc noroc!

132

Fig.51. §i o alt` poart` cioplit`, de ast` dat` av‰nd nu numai crucea ”n afara cercului dar [i ”n`untrul lui. Cercul cu o cruce ”n interiorul lui era un simbol al ”nceperii vie]ii oamenilor; simboliz‰nd [i Purul Panteism, doctrina care consider` Zeul Suprem nimic alceva dec‰t for]ele [i legile Universului, fiind mai degrab` o ãcredin]` ateist`Ó din acest punct de vedere. Ast`zi, aceste simboluri, uitate, reprezint` numai ãmotive folcloriceÓ, aduse de undeva din str`fundurile, nep`s`toare, ale istoriei noastre multimilenare. C‰t timp vom continua s` le neglij`m, s` le consider`m simple ãdecora]ii naive ]`r`ne[tiÓ? C‰nd ne vom pleca aten]ia la inteligen]a multimilenar` a acestor ]`rani, daco-rom~ni, p`str`tori ai unor simboluri eterne?

133

Fig.52. Se pare c` nimeni nu-i curios s` [tie ce se ascunde sub corni[a acestei case! Simboluri uitate ne pot readuce o istorie uitat`! Mai bine s` le l`s`m acolo, sub umbra acoperi[ului, [i a nep`s`rii. *Fig. 50,51,52, Rom~nia, Mun]ii Carpa]i, Ed. Thausib S.R.I., Sibiu, 1995, Rom‰nia.

134

Fig.53. O femeie nobil` dac`, ne prive[te sup`rat`, prin negura mileniilor. P`rul ei ”n bucle este stilizat prin spirale. Pe frunte are o diadem` complex`, construit` din trei registre, al c`ror simbol ne este necunoscut. Pe g‰t are un colier de care at‰rn` m`rgele ”n form` de amfore. Pe g‰t se pot observa dou` perfora]ii care au ajutat, probabil, la fixarea acestui cap pe un suport rigid.

135

Fig.54. Cine o fi sup`rat-o pe aceast` femeie dac`? Observ`m cum panglica de pe frunte leag` p`rul, trec‰nd pe sub bucle pentru a se lega, (”nchide), la spate.

136

Fig.55,56,57. Aplice stilizate ”n forma crucii pelasgice, unele terminate ”n capete de cal, altele ”n capete de grifon. Sensul crucii pelasgice se schimb` [i el, fie de la dreapta spre st‰nga, simboliz‰nd, probabil, re”ntoarcerea la via]`, fie de la st‰nga spre dreapta, simboliz‰nd via]a ve[nic`. Spirala pelasgic` nu lipse[te de asemenea. Mai avem [i o form` stilizat` a crucii ”n trei puncte, probabil tot cu sens de spiral`. §i toate aceste forme simbolice graviteaz` ”n jurul simbolului primordial, ”n jurul unui cerc cu un punct ”n mijloc. Dac` cercul simplu reprezenta o unitate divin`, de unde totul pornea ca s` se re”ntoarc`, reprezent‰nd de fapt Universul f`r` limit`, circumferin]a cercului era uneori interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. Nu acela[i lucru se putea spune atunci c‰nd cercul avea un punct ”n mijloc, ca ”n cazul aplicelor de mai sus. •n acest caz el reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne din natur`, asexuate [i infinite. Tot el poate s` reprezinte uneori [i rede[teptarea naturii, Trezirea Universului. Ei bine, ”n jurul acestui simbol primordial celelalte pot gravita, a[a cum de altfel sunt [i reprezentate mai sus. Fig. 53,54,55,56,57,58, Tezaurul de la Peretu, jud.Teleorman, descoperit ”n noiembrie 1970, ”ntr-un tumul funerar, cuprinz‰nd un morm‰nt de ”nhuma]ie cu car, cai, c‰ini [i ofrande alimentare, precum [i cu piese de inventar din argint [i bronz. *Fig. 53,54,55,56,57,58,Geto-dacii, I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980, Rom‰nia.

137

Fig.58. Pe acest coif, simbolurile abund`. Astfel, ochii de pe coif ar fi ”nsemnat a deschide ochii spre cer, ori a te rena[te ”n Paradisul Zeilor. •n credin]a getodacilor, dup` moarte, sufletul p`r`sea trupul [i dac` ai fost curat ”n via]`, ori ai murit cu cinste ”n r`zboi, te ”n`l]ai la ceruri. C`l`toria ”ncepea pe ãPodul de FocÓ, pe Curcubeu (Arco-Da-Bara) [i continua pe ãDrumul Str`lucitor ca LapteleÓ,ÓCalea LacteeÓnumit` [i ãDrumul IezilorÓ (Drom-I-Chaites). Dac` ne reamintim, unul din regii macedoneni, Lisimachos, ajung‰nd ”n m‰na lui Dromichete, regele tracilor, va fi iertat de acesta, ”i va reda libertatea, c‰[tig‰ndu-[i astfel un prieten de n`dejde. Aceia[i ochi ”i vom ”nt‰lni [i pe coiful descoperit la Co]ofene[ti c‰t [i ”n Etruria (Italia) unde ochii stranii continu` s` priveasc` cerul. Tot pe acela[i coif putem vedea ãCorbul PelasgicÓ care uneori ”l reprezint` pe Aplo, Zalmoxis, care are ”n gheare un porc (Pytha-Goras, fiara-gras`) iar ”n plisc un pe[te, simboliz‰ndu-l pe Cel-din-Ap`, de fapt du[manii lui.

138

Fig.59. •n vara anului 1998 am g`sit ”n templul subteran de la §incaÐVeche nu numai basorelieful unui personaj straniu, astral, dar [i semnul sacru al celui de-al 7-lea Constructor al Universului de mai jos, al Universului Fizic. Este un simbol al celor 7 zei ai genezei, punctul central reprezent‰ndu-l pe Daksha, p`rinte al celor 10.000 de fii iubi]i, de ale[i ai lumii, p`rinte al Dacilor. •n st~nga este sculptat` o figur` ciudat`.

Fig.60. ÓPoarta s`rutuluiÓa marelui sculptor Br‰ncu[i, de la T‰rgu Jiu, Rom‰nia. De fapt la vechii arieni, carpato-dun`reni, simboliza separarea sexelor. Era [i un semn feminin, c`ci omul ”[i cunoa[te mai bine mama dec‰t tat`l. *Touristic reiseland RomaniaÓ, Von Petre Baron , Casa editorial` pentru turism [i cultur`, ÓAbeonaÓ, Bucure[ti, p.223.

139

Fig.61 V‰rf de lance, material de fier, ce a fost descoperit la Muncheberg, ”n marchionatul Brandenburg, r`mas pe acele locuri, ”n urma cuceririlor de c`tre pelasgii- carpatodanubieni. Dovada provenien]ei ei din spa]iul carpatodanubian este [i descoperirea celei mai vechi ãcruci pelasgiceÓ pe teritoriul Bulgariei de azi, ea fiind datat` 7.000 de ani vechime, [i care ”n luna mai a anului 1998 a fost prezentat` la congresul de tracologie din ]ara sus-amintit`.

140

Fig.62. Inscrip]ie dup` v‰rful de lance de la Torcela, l‰ng` Vene]ia. Literele sunt formate din stelu]e [i din cercuri mici, stampate pe linii gravate. Arheologii au considerat aceast` inscrip]ie ca etrusc`. §i ”n continuare, acela[i Nicolae Densu[ianu, ne spune prin anii 1885, (c‰nd micu]ul Adolf Schicklgruber nici nu se n`scuse, 22 aprilie 1889, [i mai trebuiau s` treac` ”nc` ani ca s`-[i schimbe numele de familie ”n Hitler, dup` mama sa, [i s` devin` cel mai odios criminal al secolului nostru [i mare consumator de droguri) c` am‰ndou` aceste v‰rfuri de l`nci poart` decora]ii simbolice, o zvastic` [i un triquetru. •n continuare, acela[i autor ne spune: ãZvastica, sub cele dou` forme ale sale, reprezenta, ”n timpurile arhaice, soarele de primavar` [i soarele de toamn`. Aceste semne hieratice ne apar ”n diferite p`r]i ale lumii vechi, pe unde se extinsese odat` rasa pelasgic`, ”n Europa, Asia [i Africa de Nord. Cultul zvasticii exista ”n ]`rile Daciei [i ”n epoca roman`. Un monument votiv descoperit la Turda [i dedicat Dianei (sora lui Apollo) poart` deasupra semnul sus-amintit. Exila]ii daci duseser` cu sine ”n Britannia acest simbol al credin]elor lor religioase. Pe o inscrip]ie a Cohortei I Aelia Dacorum din Amboglanna, l‰ng` valul lui Hadrian, afl`m semnul crucii ”nconjurat de un cerc [i semnul zvasticii cu bra]ele spre r`s`rit. Ca un simbol tradi]ional, am‰ndou` aceste forme ale zvasticii mai sunt [i ast`zi ”ntrebuin]ate la poporul rom‰n, pe crucile de la morminte - vezi comuna G‰rla Mare, jud. Mehedin]i, ea figur‰nd pe pietrele cioplite, din care e construit` monumentala biseric` Trisfetitele din Ia[i. Ele se afl` reproduse de Tocilescu ”n Revista pentru Istorie, 1883, pagina 242, [i pe cus`turile femeilor din Transilvania. Crucea pelasgic` ne mai apare [i pe hrisoavele [i diplomele domne[ti din ´ara Rom‰neasc` ”n sec. al XVI-lea [i al XVII-lea, desigur pe baza unor tradi]ii, pe care ast`zi leÐam uitat. Astfel o putem g`si pe hrisovul de la Radul §erban din a. 7115 (1607) [i altul de la Radul , fiul lui Mihnea, din a. 7120 (1612), ambele ”n biblioteca Academiei Rom‰ne.

141

•n acest univers difuz de religii uitate, pierdute sau actuale, \n care lumea preistoric` ne invadeaz` prezentul prin simboluri ciudate, \n care-i descoperim pe str`bunii no[tri, pelasgii carpato-dun`reni arieni r`sp~ndindu-se spre vestul Europei, d~nd na[tere la italieni, spanioli, portughezi [i francezi - ori r`sp~ndindu-se \n Asia, \mpr`[tiind cultura vedic` ce rena[te acolo departe, ori cutreier~nd drumurile Asiei Mici, trec~nd peste Egipt p~n` \n Caldeea, cre~nd sacrul [i ocultul \n Babilon... uneori ai impresia unui chibrit aprins \ntr-o magazie de praf de pu[c`, veche [i uitat`, dar care \nc` poate exploda. Cine au fost ace[ti arieni, pelasgi, daci... \n ce col]uri uitate ale lumii ori... ale ]`rii noastre vor descoperi arheologii \ntr-o zi trecutul lor simbolistic-spiritual pe care azi \l vedem doar ca reflec]ii ale unor imagini din oglinzile istorice ale altor popoare, cu care au venit \n contact?

142

Noi nu suntem urma[ii Romei

SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI Cercul simplu pe care-l g`sim [i azi sculptat pe poarta de la intrarea ogr`zii ]`ranului rom~n ori pe sub corni[ele caselor, desenat [i multiplicat... ce o fi \nsemn~nd? Ce \nsemn`tate avea el acum cinci, [ase milenii? Cercul, \n general, simbolizeaz` unitatea divin`, de unde totul porne[te [i se re\ntoarce. Este universul f`r` limite, este energia emanat` de zeul suprem, Gebeleizis; circumferin]a lui este uneori interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. C~nd fa]a discului este alb`, fundul negru ar reprezenta marea respira]ie, mi[carea continu` a Universului \n sens nelimitat. Cercul cu un punct \n mijloc - \n credin]a arienilor din Rig-Veda - reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne \n natur`, asexuale [i... infinite. A[a \l considerau str`mo[ii no[tri acum mai bine de cinci milenii.90 Ce u[or le-a fost ãfilozofilorÓ greci ai antichit`]ii s` ãtransfereÓ aceast` cultur` [i s-o traduc` \n... grece[te! Cercul cu punctul \n mijloc mai reprezint` \n cultura arienilor [i spa]iul poten]ial \n contact cu spa]iul abstract. Tot el \nseamn` [i rede[teptarea naturii, trezirea Universului, fiind un semn universal pe care-l g`sim [i \n KABALA. Cercul \n care punctul central se transform` extinz~ndu-se \ntr-un diametru simbolizeaz`, se pare, DIVINA IMACULATA, MAMA NATURA. Este considerat uneori ca o umbr`, o aluzie la procrea]ie.91

143

C~nd linia este vertical`, cercul simbolizeaz` separarea sexelor (a se vedea aceast` semnifica]ie \n lucr`rile lui Br~ncu[i). Lucrurile \ncep s` se complice c~nd punctul central se extinde \n patru puncte cardinale d~nd na[tere la a[a-numita [i controversata CRUCE A LUMII - MUNDANE CROSS. Ea simbolizeaz` purul panteism, doctrina care consider` Zeul Suprem nimic altceva dec~t for]ele [i legile Universului acestuia, fiind mai mult o ãcredin]`Ò ateist`. Avem oare de a face aici cu o simbolistic` veche de milenii? Nici nu ne vine a crede! §i azi bunicile noastre la ]ar` deseneaz` acest simbol pe colaci [i cozonaci, av~nd \ns` un \n]eles schimbat; la cre[tinii mistici el este simbolul ãunirii dintre spini [i cruceÓ, coroana din spini de trandafiri usca]i pus` pe capul Domnului Iisus Hristos: ÒThe Union of the Rose and CrossÓ ori ÒRosi CruciatiÓ (ÒRose CrossÓ). C~nd cercul dispare, simbolul \[i schimb` [i el sensul; unii, tilutenii, consider` acest tip de cerc un simbol al apari]iei celei de-a patra rase... Dar crucea, necircumscris`, devine uneori simbol ãphallicÓ. T~rziu \n istorie c~nd va ap`rea cre[tinismul, ea va deveni un simbol reprezentativ al acestuia.92 Dar, surpriz`, punctul central uneori se r`sp~nde[te numai \n trei puncte cardinale, \ntruchip~nd astfel litera ãTAUÓ. C~nd Biblia ne poveste[te de Noe [i de potop uneori ne vine greu s` credem c` se va descoperi aceea[i istorie la Caldeeni, de aceast` dat` cu c~teva sute de ani \naintea iudaismului, av~ndu-l ca erou pe XISUTHRUS... Dar iat` c` [i ei, caldeenii, au luat aceast` poveste de la arieni; \n alegoria lui Vaiva Swata Manu se vorbe[te despre potop [i de aventurile eroului principal. Cum s` nu-i credem acum pe fenicieni, care-i acuzau pe caldeeni, pe egipteni [i pe israeli]i, c`-[i construiau cultura pe cea a misterio[ilor pelasgi?93

144

Noi nu suntem urma[ii Romei

C~nd TAU coboar` ajung~nd tangent la polul sudic al cercului reg`sim Emblema Vie]ii, cum de altfel o vom g`si mai t~rziu la vechii egipteni.

Crucea Lumii, Mundane Cross, cobor~nd par]ial \n afara cercului o va simboliza pe Venus (Isis) la vechii greci.

Ciocanul lui Thor sau Crucea Jaina sau simplu, Zvastica \ntr-un cerc, ne d` ceea ce se nume[te Crucea Hermetica. C~nd este separat` de cerc are [i un \n]eles ãphallicÓ: ea reprezint` cea mai filozofic` [tiin]` a simbolurilor, fiind cea mai complex` form` a muncii de crea]ie [i evolu]ie, a rena[terii, fiind ascuns` \n religiile oric`rei vechi civiliza]ii.94 La caldeeni \n Cartea Numerelor c~t [i \n Cartea Misterelor Ascunse se vorbe[te despre ciocanul lui Thor ca despre o arm` magic` folosit` de pitici \n lupta \mpotriva gigan]ilor ori \mpotriva for]elor titanice pre-cosmice ale naturii. Ciocanul Crea]iei, cu cele patru bra]e \ndoite \n unghiuri drepte, sugereaz` mi[carea continu`, revolu]ia Cosmosului invizibil [i a for]elor lui; cele dou` linii din mijloc reprezint` spiritul [i materia, \n timp ce bra]ele \ndoite (unul \n sus reprezent~nd Cosmosul, iar altul \n jos - P`m~ntul) sunt legate \ntre ele prin spirit [i materie. Semnul zvasticii, n`scut \n concep]ia mistic` a arienilor timpurii (pelasgilor), dup` Blavatsky, [i considerat de ei ca semn al Eternit`]ii, \l g`sim pe capul lui Ananta, este Alpha [i Omega al for]elor creative ale Universului, de la for]a pur` spiritual` la cea material`, este cheia ciclului §tiin]ific, Divin [i Uman.95 Semnul va fi reluat [i de Marii Mae[tri ai Lojilor Masonice. C~nd Schliemann, s`p~nd \n ruinele vechii Troia, a scos la lumin` obiecte cu ornamente ciudate [i Òf`r` sensÓ, el de fapt scotea la lumin`, re\nviind tradi]ia pelasgic` carpato-dun`rean` a celor mai vechi arieni, simboluri vechi de peste 50 de secole, despre care [i

145

Nicolae Densu[ianu aminte[te \n 1884 \n a sa Dacia Preistoric`. •n leg`tur` cu semnul zvasticii, Densu[ianu vorbe[te despre Pas`rea Phoenix care venea din nordul Egiptului s` moar` \n Mun]ii Cernei, pentru a rena[te din propria-i cenu[`. Ea purta \n cioc acest semn al vie]ii ve[nice [i al eternit`]ii. Cea mai veche zvastic` a fost g`sit` la noi acas`, la sud de Dun`re (6000 \.d.H.) [i a fost prezentat` la Conferin]a de Tracologie, 15 - 17 Mai, 1998, Bulgaria. •ntret`ierea triunghiului este un semn sacru care 2 1 3 \n preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor al ãUniversului de mai josÓ, al ãUniversului fizicÓ.96 7 El \i reprezint` pe cei [apte constructori ai lumii 6 5 4 av~ndu-l \n centru pe conduc`torul lor, pe Daksha, reprezent~nd [i cele 7 perioade ale crea]iei. §i nu ne mir` c~nd autorul lui Qabbalah remarc`, cu sute de ani \naintea cre[tinismului, c` lumea era dominat` de religia NOASTRŒ, RELIGIA •N´ELEPCIUNII, religie pe care ei, vedicii, carpato-dun`renii, au purtat-o prin Asia Central`, Persia, India [i Mesopotamia, de la Ur [i Haran p~n` \n Palestina. Fiii ALE§I ai marelui zeu DAKSHA, dacii carpato-dun`reni [i-au rev`rsat cultura nu numai asupra Egiptului, dar [i a Chinei [i \n special a Indiei. C~nd cu multe mii de ani mai t~rziu se n`[tea cre[tinismul, el Iisus Hristos, \n cei 17 ani ai dispari]iei lui, nu a f`cut altceva dec~t s` c`l`toreasc` pe urmele noastre, ale vedicilor, [i ca un bun elev s` \nve]e aceast` religie a \n]elepciunii, [i ca un adev`rat vedic, n`scut de dou` ori, s` se \ntoarc` [i s` o propov`duiasc`.97 Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce era tatuat pe capul marelui zeu al crea]iei, al genezei lumii, al celui ce [i-a a[ezat pe primii 10.000 de fii - ãpe poporul alesÓ- pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn se g`se[te pe capul zeului ãDACIAÓ (DAKSHA) - fiind [i un simbol al apei, al potopului [i al materiei. •l g`sim [i ast`zi pe tot cuprinsul vechii Dacii - ]ara pe care el, marele zeu al genezei lumii, a iubit-o a[a de mult -ã´ara ZeilorÓ.98 Dar nu numai la noi, ci [i peste tot \n lume, \l vom g`si mai t~rziu, ca \n vechiul alfabet hieroglific egiptean, av~nd \n]eles de ap`.

146

Noi nu suntem urma[ii Romei

El apare persistent pe portalurile caselor ]`ranilor daci, ori pe covoare, ori pe fote [i ]es`turi, ar`t~nd c` respectivii sunt ale[ii fii ai lui DAKSHA, ai lui Dacia - pe care chiar dac` aparent ei l-au uitat, el \nc` continu` s`-i protejeze pe ei, pe noi, fiii lui iubi]i, primii fii ai genezei lumii. Spirala dacic` este poate cel mai caracteristic, dar [i cel mai ermetic simbol al poporului nostru: - simpl`, dubl` [i \n special tripl`, ea probabil reprezint` via]a ve[nic` ce ne-a h`r`zit-o el, DAKSHA, zeul suprem [i z`mislitor - creator al poporului DAC. Este semnul nemuririi na]iei noastre, al r`sp~ndirii noastre \n spiral`, spre infinit, f`r` a ne uita niciodat` originea dac`, este semn al poporului ales de el, DAKSHA, zeu al genezei care s`-l reprezinte aici pe p`m~nt, este semnul nemuririi fiilor lui; spirala are [i sens de blestem, pentru cei ce-[i uit` limba, neamul.99 Pentagrama magic`, dacic` dup` Pr. Dumitru B`la[a, face parte din tezaurul de cultur` dacic` fiind identificat` \n Pe[tera de la Chindia, din jud. Mehedin]i, de Vasile Boronean], fiind prezentat` [i \n revista Arhitectura, de Silvia P`un, ca un \nsemn dacic vechi cu mii de ani \nainte de Pitagora; acesta o va studia mai t~rziu \mpreun` cu al]i ucenici greci \n universitatea zamolxian`, duc~nd acest semn p~n` \n Atena [i f`c~ndu-l cunoscut sub numele de ãDiagrama lui PitagoraÓ. Aceast` pentagram` magic`, g`sit` [i pe o c`r`mid` la biserica fostei m`n`stiri St`ne[ti de l~ng` Dr`g`[ani, este numit` de arhitectul Andrei P`noiu ãsemn de mare me[terÓ.100 Pentagrama, dup` credin]a daco-ge]ilor era a[ezat` \n fa]a templului zamolxian pentru a \mpiedica intrarea strigoiului sau a oric`rui duh malefic. Ea se va transforma \n decursul timpului \ntr-un simbol esoteric, cel al lui Kali Yugo, steaua \n cinci puncte inversat`; este un semn magic de folosire a puterii primit` de la un spirit r`u, \n bine. C~nd cele dou` picioare de sus sunt \ndreptate spre rai - este [i un semn ocult folosit de multe ori \n ceremonii magice.

147

Majoritatea simbolurilor descrise aici sunt \nt~lnite ast`zi peste tot \n Rom~nia, sculptate pe por]ile caselor, a[ezate cumin]i [i t`cute sub corni[ele caselor, pe vase [i pe covoare, \n]elesul lor fiindu-ne de cele mai multe ori necunoscut. Vor r`m~ne ele \n continuare ni[te taine?... Sau noi le vom c`uta [i interpreta acum?! Ele nu trebuie s` r`m~n` Òfloricele ornamentaleÓ, c~t` vreme sunt simboluri ale culturii noastre spirituale de peste 50 de secole. S` le c`ut`m... S` le \n]elegem... S` le respect`m...

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

148