Muntii Banatului

Carpaţii Occidentali

Munţii Banatului Geneza Această grupă s-a format prin procese intense de cutare şi ridicare a materialelor de-a lungul orogenezei alpine. Intruziunile granitice s-au format anterior în timpul orogenezei hercinice. Limite Grupa Banat este cuprinsă între valea Dunării în partea sudică şi valea Mureşului în partea nordică. În partea estică apar culoare de separare (Culoarul Timiş – Cerna şi Culoarul Bistrei) de Carpaţii Meridionali, iar în partea vestică ia contact cu Dealurile şi Câmpia de Vest.

Caracteristici specifice Grupa Banat reprezintă cea mai joasă unitate montană carpatică, având altitudinea maximă de 1446 m în vârful Semenicul Mare. Fragmentarea deosebită şi altitudinile scăzute vorbesc despre vechimea mare a acestor munţi. Prin eroziune deosebită şi prin depunearea unor stive groase de materiale sedimentare s-a format „mozaicul occidental”, ce semnifică varietatea mare a rocilor. Printre acestea se recunosc şisturile cristaline, calcarele, conglomeratele, gresiile, marnele, marmure. Masivele sunt dispuse împrăştiat fiind separate prin largi culoare tectonice sau de contact litologic: Culoarul Timiş-Cerna, Culoarul Bistrei, Culoarul Mureşului.

Semenicul Mare

M-ţii Semenic

Semenic

Lacul Trei Ape

Parcul naţional Semenic

În partea sudică, Dunărea şi-a format o vale în defileu (Defileul Porţile-de-Fier) ce se deosebeşte prin amploare, lungime (154 km-cel mai mare defileu de acest tip din Europa) şi pitoresc. Dealurile de Vest pătrund în spaţiul montan prin deprersiuni golf: Depresiunea Oraviţei. Alte depresiuni au aspect intramontan: Depresiunea Almăjului (Bozovici) pe râul Nera, Depresiunea Caraş-Ezeriş pe râul Bârzava. Munţii predominant cristalini sunt Munţii Semenic (cu altitudinea maximă), Munţii Aninei şi Munţii Poiana Ruscă (dispuşi izolat între Culoarul Bistrei şi al Mureşului, având marmure în alcătuire şi 1374 m altitudine în vârful Padeş).

Munţii alcătuiţi din roci sedimentare sunt dispuşi marginal: Munţii Almăjului, Munţii Locvei şi Munţii Dognecea. Aceştia au varietate mare a tipurilor de relief: carstic (Cheile Nerei, Peştera Comarnic, Defileul Porţilede-Fier), conglomeratic.

Cheile Minişului

Fortificaţie Valea Minişului

Munţii Aninei

Lacul Valiug, Muntii Aninei

Cascadele Beuşniţei de pe Cheile Nerei

Clima Clima acestui sector montan este temperatcontinentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Sectorul de influenţă este submediteranean, afectat de austru primăvara şi vara.În Munţii Poiana Ruscă sectorul de influenţă este oceanic.

Hidrografia Grupa Banat este delimitată spre sud de Dunăre care colectează principalele râuri ce se scurg prin depresiunile şi culoarele Banatului. Aceastea sunt: Timiş, ce izvorăşte din M-ţii Ţarcu şi primeşte Bârzava, Caraş, ce izvorăşte din M-ţii Semenic, Nera, pornit deasemeni din Semenic şi Cerna, ce se scurge din M-ţii Godeanu. Spre Tisa se îndreaptă Mureşul, ce limitează la nord grupa, şi Bega, ce izvorăşte din M-ţii Poiana Ruscă. Lacurile aparţin mai ales tipului de baraj antropic; pe Dunăre s-a amenajat L. Porţile de Fier, iar pe Bârzava, L. Secu.

Râul Timiş

Bârzava Caraş

Nera

Vegetaţia Asociaţiile vegetale aparţin pădurilor de fag şi pădurilor de conifere (cu pin, zadă, molid şi brad). Aspecte ale vegetaţiei azonale submediteraneene completează bogăţia florei: castanul comestibil, levănţica, liliacul sălabatic, iasomia.

Pădure de fag

Pădure de conifere

Castan comestibil

Levănţică

Liliac sălbatic

Iasomia

Fauna Caracteristică pădurilor cu mamifere cu interes cinegetic: ursul, căprioara, cerbul, mistreţul, dar şi lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa, acvila de munte, iar între peşti păstrăvul. Pe lângă acestea se adaugă prezenţa broaştei ţestoase, scorpionului şi a vulturului pleşuv, ca elemente faunistice submediteraneene.

Ursul

Căprioara

Lupul

Vulpea

Cocoş de munte

Iepure

Ciocănitoare

Acvila

Păstrăv

Scorpion

Vultur pleşuv

Solurile Partea superficială terestră se succede de la clasa cambisolurilor-cu tipurile brun – roşcate şi brune acide-, la clasa spodosolurilor-cu tipurile brun-acide montane şi podzoluri. Pe calcare s-au dezvoltat solurile terra rossa. Roci Există roci vulcanice (magmatice), şisturi cristaline, roci sedimentare cutate (fliş).

Tipuri de relief Relief de munţi scunzi, relief carstic. Resurse naturale Zona sudică beneficează de resurse (mici) de cărbuni superiori (antracit) şi fier în Munţii Aninei. Alte resurse naturale sunt pădurile, pitorescul deosebit al regiunii, solurile din depresiuni (cultivate cu meri şi duzi), marmura de calitate superioară din Munţii Poiana Ruscă. Tot în aceşti munţi sunt cele mai însemnate resurse de fier ale ţării. Dunărea reprezintă o bogăţie naturală deosebită.