Miscarile Feministe

.

.

~

au fatii

feme.ile

rl

I

in

vot,

la

-lea. hlPte.

insemnat

dreptu!

XIX

lor

afinniirii

a

drepturilor

fata

~i noi

a

~i

al

in

lege deschis

secohll

unor

succes

obtinut

in

s-a

de

Calea

inferloare

istoriei,

parcursul

considerate biirbati.

au acest inceputul

dar

final

numai

largi

garantate

de

fost

Pe

,

.

-n

civilizatiile erelor trecute situatia femeilor era foarte diferita. In unele culturi nu erau considerate decit proprietatea privata a sotului sau a tatalui, in altele au primit o libertate destul de mare ~i drepturi legale, da:r chiar ~i in aceste civilizatii, barbatii, considerati sexul superior, aveau mai multe drepturi.

I

dreapta), o filatoare de bumbac, s-au alaturat mi~carii. jns~ egalitatea sexelor 1n drepturi politice nu f~cea parte din aceste teluri, deoarece, dup~ conceptia epocii victoriene, femeia era "zana cea buro" a ba.rbatului, care avea rolul natural de a fi sotie, ~ ~i creatoare a c~minului familia1. Sfidand aceast11 vedere rrulrginit11, citeva femei au 1nceput s~-~i cearn drepturile. Perseverenta lor a fost 1n final1ncununat11 de succes, s-a roscut legea care garanta fieclrei femei dreptu1 atat la proprii copii cit ~i la propriet11ti. Deoarece portile universit~tilor Oxford ~i Cambridge rnmaneau 1nchise 1n fata lor cu 1ncap~tanare, ele au creat ~coli superioare pentru femei. in alte domenii, unele femei, luptand solitar ~iprin eforturi eroice, au obtinut succese profesiona1e; deci trebuiau s~ fie recunoscute. O Emmeline Pankhurst in 1914 a incercat sa inmaneze o peti~ie regelui in fa~a palatului Buckingham, dar a fost arestata.

O Cum arata ~i afi~ul. sufragetele nu stimau guvernul liberal al lui Asquith (la stanga) care se apunea dreptului la vat al femeilar. O Emily Davison a murit cand in 191 3 s-a aruncat in fata calului regelui.

Astfel americanca Elizabeth Blackwell ~i englezoaica Elizabeth Garett Anderson, invingand orice greutate, au obtinut diplome in medic~, iar Florence Nightingale, in timpul rnzboiului din Crimea, prin munca sa plirul de abnegatie a ridicat la rang de profesie.munca surorilor medicale. O grimasa stranie a istoriei este faptul ca pam! cind aceste personali~ti au obtinut dreptulla munca (ca mijlocul suprem de obtinere a libert:ltii, a independentei ~i a respectului de sine), miile de femei s;lrace f~ceau munci de corvoa& in conditii inumane in mine ~i fabrici numai pentru simpla subzistent:l. 5i aceasta era un fel de "egalitate", un minerit egal, Impartit cu b~rbatii, din care femeile au fost salvate de reforma legilor referitoare la industrie ~i de nivelul de trai aflat in cre~tere. Atat pentru femeile reformatoare, cat ~i pentru barbatii simpatizanti cu ~ea lor, a

239

Revendicari ini,iale Cerinta egalitatii in drepturi a femeilor a aparut prima data la sfi~itul secolului al XIX-lea, cind dezvoltarea societatii ~i a cre~terii bunastarii au creet posibilitatea ca unele femei sa se cultive ~i astfel unele dintre ele au devenit scriitoare sau artiste. Sub influenta Revolutiei Franceze din ~ 1789 in toata Europa s-au raspindit idei radicale. ~ in Anglia in 1792 MalY Wollstonecraft a terminat opera sa literara considerata azi clasica -In O Luptatoare de seama a mi~carii apararea drepturilor femeilor. Cu toate ca guverfeministe. Emmeline nul englez, cu o atitudine du~manoasa fata de Pankhurst (cea de Revolutia Franceza, a fortat in ilegalitate mi$carea sus) a luptat cu feminista, in secolul al XIX-lea s-a intensificat darzenie pentru radicalismul politic ~i ~i-a atins multe scopuri. drepturile femeilor. Fiica sa, Christabel ~ (sus) ~i prietena ei o Annie Kenny (la

MI$CARI

FEMINISTE

O Uniunea Politic3 ~i Social3 a Femeilor condus3 de Emmeline ~i Christabel Pankhurst a sus,inut cu devotament eforturile f3cute pentru r3zboi. Ani de-a randul sute de femei au lucrat in fabrici de armament. Cu munca lor efectuat3 in timpul primului r3zboi mondial, sufragetele au ob,inut o recunoa~tere general3.

O Mi~carea pentru Eliberarea Femeilor desfa~urata in anii 1960 a ob,inut legiferarea principiilor pentru ~anse- ~i salarii egale. Lupta insa continua ~i azi.

devenit tot mai evident faptul ca cel mai important drept pentru femei l1 constituia dreptul la vot. Lupta pentru dreptul la vot al femeilor a luat amploare la mijlocul secolului ai XIX-lea In Marea Britanie ~i In SUA. ~carea a avut multi adepti, dar foarte greu a reu~it s:l lnving:l conceptia traditional:1. in Marea Britanie principalul oponent ai acestei aspira!;ii a fost chiar o femeie, regina Victoria. Derularea evenimentelor In multe t:1ri occidentale a fost relativ asein:1n:ltoare. in cateva state luminate (Noua Zee1and:l, Australia, Finlanda ~i NolVegia) femeile au obtinut dreptul la vot lnc:l lnaintea primului razboi mondial (1914-1918). in alte t:1ri lupta s-a intensificat, dar nicaieri at;1tde dramatic ca In Anglia. in 1903 In fruntea aripii cele mai darze a mi,5c:lrii pentru obtinerea dreptului la vot a ajuns Emmeline Pankhurst. Luptltoarele In aceastl ~care, sufragetele, (dreptul la vot In englez:I este suffrage) au lntrerupt adurulri politice, s-au legat de garduri cu lanturi, . lncercind astfel obtinerea revendicarilor. Dup:l ce n-au fost de acord cu plata amenzilor, au ajuns la lnchisoare, unde au intrat In greva foamei, fiind alimentate apoi prin metode artificiale bruta1e.

240

Armisti'iu in razboi cand a izbucnit primul r:lzboi mondial, majoritatea sufragetelor au suspendat lupta imediat, iar acele femei care au intratln uzine In locul b:lrbatilor plecati pe front, ~i-au indeplinit telurile propuse. Acestea au

zdruncinat majoritatea argumentelor aduse impotriva luptei lor pentru egalitatea politica" Guvemul britanic a preferat s~ aprobe dreptul femeilor la vot, decat s~ ri~te revigorarea ~arii" in perioada de dup~ rnzboi, atat Statele Unite cit ~i multe state europene, au introdus reforme asemanatoare" in anii urn1:ltori tot mai multe meserii au devenit practicabile ~i pentru femei, dar salariul lor a ramas mai mic, nu au reu~it lns~ sa ai~ acces la multe meserii "b~rb~te~ti" ~i reprezentau o minoritate nesemnificativ~ 1n" cercurile conduc~toare politice ~i economice. Lupta continua Aceste cauze au generat In anii 1960 Mi$carea de Eliberare a Femeilor In Statele Unite (Women's Lib), care apoi s-a extins ~i In Europa. Conceptia acestei ~:lr.i a fost denumitl In special cu termenul "feminism". Atentia mi,'icarii a fost concentratl asupra egalitltii lntre sexe lntoate domeniile ~i a abordat unele probleine mai putin discutate anterior ca violul, Ml1Uirea sexual:1~i avortul. Feministele au reu~it validarea mai multor legi favorabile mai ales pe teritoriul drepturilor egale ~i al salariz3rii. Aplicarea In practic~ a acestor legi era deseori foarte anevoioas~, chiar ~i atunci cand pentru executarea lor au fost create corporalii executive ~i de control. in multe P:1rti ale lumii femeilor le lipsesc ~i cele mai elementare drepturi, In multe locuri n-au nici dreptul de a-~i a1egeviitorul sot.