Microscopie Optik-lp1

Catedra de medicina celulara si moleculara

Obiectul biologiei celulare Microscopie optica

Obiectul biologiei celulare 

Biologia celulara = stiinta fundamentala care se ocupa cu studiul celulei ca unitate structurala si functionala a oricarui organism viu

Microscopia optica 

Microscopul optic = dispozitiv cu ajutorul căruia se pot examina structuri cu dimensiuni mult sub puterea de rezolutie a ochiului uman

Microscopul optic O c u la ru l

C o n d e n s a to r S u rs a lu m in a

M asa M a c ro si m ic ro v iz a

Componentele microscopului optic     

1. SURSĂ DE LUMINA 2. CONDENSOR 3. DIAFRAGMĂ 4. MASA 5. DISPOZITIV DE DEPLASARE A LAMEI

   

6. 7. 8. 9. 10. 11

REVOLVER OBIECTIVE SISTEM DE PRISME OCULAR MACROVIZA MICROVIZA

Modul de formare a imaginii la MO 



Obiectivul formeaza o imagine marita , reala si rasturnata a obiectului Ocularul- are ca obiect imaginea data de obiectiv si va forma imaginea finala mult marita , rasturnata si virtuala , la infinit deci nu necesita efort de acomodare

Performantele microscopului optic Puterea de marire  Puterea de rezolutie 

Puterea de marire Puterea de marire = produsul dintre puterea de marire a obiectivului si cea a ocularului  Puterea de marire maxima x1500 ori  Puterea de mărire - ×4, ×10 - ×20, ×40 – diagnostic histologic - ×60, ×100 – diagnostic citologic 

Puterea de rezolutie a microscopului optic        

=Cea mai mică distanţă dintre două puncte la care acestea pot fii percepute distinct De ea depinde claritatea şi bogăţia în detalii a imaginii Depinde de lentila obiectivului FORMULA LUI ABBÉ : d=λ / n sinα λ= lungimea de unda a radiatiei electromagnetice ( 0,55 µm) n= indicele de refractie al mediului dintre preparat si obiectiv α= ½ din aperura unghiulara a obiectivului

Puterea de rezolutie a microscopului optic Limitarile puterii de rezolutie a microscopului optic in practica 



λ este o constanta naturala ce nu poate fi influentata (0,55) Mediul dintre preparat si obiectiv este de obicei aer (n = 1)

Puterea de rezolutie 

Obiectivul cu imersie – intre obiectiv si preparat se interpune o picatura de lichid cu un indice de refractie supraunitar, cum este uleiul de cedru (n=1,51)



Apertura unghiulara maxima teoretica este 180 , deci α=90, limita teoretica maxima a sin α=1

Rezolutia maxima a microscopului optic= 0,2 µ

Preparate fixate si colorate

Studiul celulelor vii, necolorate 





 

1.MICROSCOP CU CÂMP ÎNTUNECAT 2. M. CU CONTRAST DE FAZĂ 3. M. CU INTERFERENŢĂ 4. M. TIP NOMARSKI 5. MICROSCOPUL RANVERSAT

Studiul celulelor vii, necolorate  

1.MICROSCOP CU CÂMP ÎNTUNECAT PRINCIPIU – exista un diafragm in condensor care selecteaza doar lumina laterala iar imaginea finala este formata de catre razele reflectate de componentele din preparat

2. M. CU CONTRAST DE FAZĂ  PRINCIPIU  - lumina care trece prin medii cu indici de refracţie diferiţi îşi modifică direcţia şi viteza  - micoscopul transformă aceste diferenţe în diferenţe de intensitate luminoasă 

3. M. CU INTERFERENŢĂ  PRINCIPIU  - mai foloseşte încă o rază de lumină care nu traversează ţesutul analizat ,dar interferă cu raza provenita de la sursa de lumina  - ofera informaţii despre densitatea obiectului analizei 



4. M. TIP NOMARSKI



Un tip modificat al microscopului cu contrast de faza, oferind imagini aparent tridimensionale

..

5. MICROSCOPUL RANVERSAT  - pentru examinarea celulelor din flacoane sau placi Petri  - obiective sub masuta  - sursa de lumina deasupra 

MICROSCOPUL CU FLUORESCENŢĂ LUMINISCENTA = proprietatea unor substante de a emite lumina atunci cand sunt stimulate luminos =FOTOLUMINISCENTA  FLUORESCENTA – proprietatea unei substante de a emite radiatii lumioase doar in timpul stimularii  FOSFORESCENTA –proprietatea unei substante de a emite radiatii lumioase si dupa incetarea

stimularii

MICROSCOPUL CU FLORESCENŢĂ TERMOFLUORESCENTA = proprietatea unor substante de a emite lumina atunci cand sunt stimulate termic.

MICROSCOPUL CU FLUORESCENŢĂ Aplicatii practice: 1.AUTOFLUORESCENŢA capacitatea tesuturilor vii de a absorbi radiatii luminoase cu o anumita lungime de unda si de a o emite ulterior alte radiatii, cu o alta lungime de unda, mai mare

2. FLUORESCENTA SECUNDARA – după marcare cu compuşi fluorescenţi : 

a.

Acridine orange – ADN-verde/ ARN-rosu



b.

Quinacrina – cromozomi = bandare

Marcarea fluorescenta a ADN

MICROSCOPUL CU FLORESCENŢĂ 3.IMUNOFLUORESCENŢA : punerea în evidenţă a diferiţilor antigeni cu ajutorul unor anticorpi specifici marcaţi cu un compus fluorescent IZOTIOCIANAT DE FLUORESCEINA (FITC) -2 tipuri: directa si indirecta

Imunofluorescenta directa =Ag + Ac specific marcat

Imunofluorescenta indirecta Ag + Ac specific + Ac sec. marcat - are o sensibilitate mai mare ca metoda a— se foloseste in cazul in care antigenele se gasesc in cantitate mica in tesut

Imunofluorescenta indirecta



4.SONDE FLUORESCENTE , molecule care detecteaza concentratia i.c. a ionilor , a rad. liberi , a variatiilor de pH i.c. si isi modifica proprietatile in functie de valorilor acestora.