Conjunctiv_1

ŢESUTUL CONJUNCTIV

Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv

Ţesutul conjunctiv Uneşte, compartimentalizează, susţine şi asigură protecţia fizică şi imună a celorlalte organe şi tesuturi •Celule •Fibre •Substanţă fundamentală

Matrice extracelulară

Celulele ţesutului conjunctiv clasificare • Celule fixe (celule conjunctive propriu-zise) - fibroblaste-fibrocite (condro-, osteo-) - adipocite (albe, brune) - cel. reticulare

• Celule mobile (libere) - granulocite - limfocite B şi T - macrofage - mastocite - celule pigmentare

Celulele ţesutului conjunctiv clasificare • Celule implicate în producerea/degradarea matricei conjunctive extracelulare • fibroblaste, osteoblaste, condroblaste, macrofage

• Celula cu funcţie metabolică • adipocit alb, adipocit brun

• Celule reactive imune • Macrofage, PMN neutrofil, limfocite

Celula mezenchimală • Celulă nediferenţiată cu originea în ţesutul conjunctiv embrionar, capabilă de difereţiere în toate tipurile de celule conjunctive • Formă stelată neregulată cu prelungiri citoplasmatice ramificate • Citoplasmă bazofilă • Nuclei ovali cu cromatină dispersată şi nucleol evident

Fibroblastul • Celula cea mai comună a ţesutului conjunctiv • Sintetizează colagen, fibre de reticulină şi elastice, componente ale matricei extracelulare • Celule turtite, 20 µ m, cu prelungiri ramificate, citoplasma bazofilă, nucleu oval, eucromatic, cu 1 sau 2 nucleoli

Fibrocitul

• Celulă mai puţin activă metabolic decât fibroblastul: mai mică, fuziformă, cu mai puţine prelungiri citoplasmatice • Citoplasmă puţină, acidofilă • Nucleul este alungit şi heterocromatic

Adipocitul alb

• Formă rotundă / ovală – izolat sau formă poligonală - în grupuri • O singură picătură lipidică (unilocular) • Citoplasmă redusă la o lamă fină în jurul nucleului, împinsă la periferie • Nucleu excentric, tahicromatic

Adipocitul brun

• Celule mai mici decât adipocitele albe • În citoplasmă se găsesc numeroase incluziuni lipidice (multilocular), dându-i aspectul vacuolar • Nucleul este central, rotund

Celulele reticulare

• Funcţie variabilă (mai multe tipuri), dar asemanatoare ca aspect, întâlnite în stroma organelor limfoide şi hematopoietice. • Celule stelate, cu prelungiri lungi şi subţiri, nucleu rotund, palid, cu nucleol vizibil.

Melanocitul • Celulă conjunctivă migrată, de origine ectodermală • Localizată în derm, epiderm, stroma irisului, teaca firului de păr • Aspect de fulg de nea, cu numeroase prelungiri • Citoplasmă încărcată cu granule de melanină • Nucleu mic central

Macrofagul (histiocitul) • Derivat din monocitele circulante, cu rol în fagocitoză, răspuns inflamator • Aparţine sistemului fagocitar mononuclear – variate localizări şi denumiri • Aprox. 30 µ m, membrană “rugoasă”, citoplasma cu granulaţii fine (lizozomi), poate conţine incluziuni (particule fagocitate), mai mari şi neuniforme • Nucleu oval sau reniform, eucromatic cu nucleoli, situat excentric

Mastocitul • Localizat de obicei de-a lungul vaselor sangvine • Celulă ovoidală, 20-30 µ m, • Citoplasma conţine numeroase granulaţii bazofile, metacromatice, acoperă frecvent nucleul (heparină, histamină) • Nucleu rotund, mic, central, eucromatic

Plasmocitul • Are originea în limfocitul B, principala sa funcţie fiind secretia imunoglobulinelor • Celulă rotund-ovală, citoplasma bazofilă, cu halou clar perinuclear (aparatul Golgi); poate conţine corpii Russel acidofili (proteinele secretate) • Nucleu excentric, cu cromatină în spiţă de roată sau cadran de ceas

Fibrele tesutului conjunctiv

• Fibre de colagen • Fibre elastice • Fibre de reticulina

Fibrele de colagen • Reprezintă principalul tip de fibre din ţesutul conjunctiv, foarte rezistente la tensiune • Dispuse în fascicule, mănunchiuri; sunt groase (pana la 20 µ m) şi ondulate, dispuse în toate direcţiile. Nu se ramifica, nu se anastomozeaza • Roz in col. HE, albastre in col. Mallory, rosii in col. Van Gieson

Fibrele elastice • Fibre izolate, cu rezistenţă la tensiune mai mică decât fibrele de colagen • Alcatuite din elastina • Sunt subţiri (0,1 – 10 µ m) şi ramificate cu traiect ondulat; pot forma reţele; dispuse uneori sub forma de lamele (peretele aortei) • Se pot observa în coloraţia hemalauneozină (roz palid) • Coloraţie specială: orceină – brun-roscate

Fibrele de reticulina

• Sunt cele mai subţiri (0,5 – 2 µ m) şi formează o reţea delicată. • In stroma organelor limfoide şi hematopoietice, în ficat, glande endocrine • Nu se observă în coloraţia hemalauneozină, coloraţie specială: impregnare argentică – negre

SUBSTANŢA FUNDAMENTALĂ

• Este amorfă, transparentă, cu proprietăţi de gel semifluid • Inconjoară celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv • Alcătuită in glicozaminoglicani şi proteoglicani • Aspect omogen in microscopie optica