Mesaje – 19 mai 2009
•
•
•
•
Economie În ultima perioadă există semnale îngrijorătoare cu privire la evoluţia economiei şi la modul în care anumite instituţii îşi îndeplinesc angajamentele. o Marile grupuri bancare din România au scos din ţară în ultimele luni peste 2,5 miliarde de euro. o Deşi au dat asigurări ferme că nu vor scoate capitalul din România, marile grupuri bancare s-au folosit de relaxarea condiţiilor BNR pentru a retrage banii de pe piaţă. o Mai mult, există semnale insistente că aceleaşi bănci fac speculă pe urma aprecierii monedei naţionale. Guvernul României s-a angajat la investiţii de 9 miliarde de euro în acest an, iar până în prezent a investit abia un miliard. o Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării, cele mai importante pârgii de investiţii ale Executivului, nu s-au ţinut până în prezent de promisiunile asumate la investirea Guvernului. Absorbţia de fonduri europene este la un nivel de avarie. În primele 5 luni ale anului au fost depuse proiecte de 3 miliarde de euro şi au fost făcute plăţi de 100 de milioane. o Este clar că ne confruntăm cu un blocaj masiv la nivelul unor instituţii, iar dacă Guvernul nu va interveni vom pierde sume foarte importante pentru dezvoltarea României. În tot acest timp, Ministerul de Finanţe de ocupă de instituirea unor măsuri fiscale şi parafiscale care îi sugrumă pe micii întreprinzători şi pe oamenii obişnuiţi. o Noua reglementare privind plata lunară a TVA pentru produsele importante din UE nu va creşte substanţial
1
•
•
•
•
veniturile la buget, însă va pune piedici întreprinzătorilor. o Încasările bugetare nu cresc în niciun caz prin sugrumarea micilor contribuabili şi a oamenilor obişnuiţi. Pentru a majora veniturile bugetare, Guvernul trebuie în primul rând să stimuleze investiţiile publice, atragerea fondurilor europene şi să susţină repornirea creditării. o În acest moment, investiţiile sunt la nivel de promisiune, iar reluarea creditării a fost o amăgire. o Pe acest fond, Ministerul de Finanţe pare că nu înţelege care este realitatea şi care sunt priorităţile şi încearcă să stoarcă de ultimul leu micii contribuabili. aAdrian Năstase Laura Codruţa Kovesi cere reexaminarea unui dosar pe care deputaţii au dat deja un vot. o Cererea procurorului general este la limita logicii instituţionale. Pe acest model, putem cere unei instanţe rejudecarea unui dosar până când se obţine verdictul pe care îl doreşte una dintre părţi. o Practic, procurorul general cere evaluarea unui dosar deja evaluat în Parlament. Parlamentul se află într-o poziţie extrem de ciudată. Se cere votul pe un dosar deja votat. În acest context, cred că este nevoie de intervenţia Curţii Constituţionale, pentru a lămuri situaţia. o Votul dat pe dosarul lui Adrian Năstase este unul corect şi reprezintă opţiunea Parlamentului din momentul respectiv. Este clar că obiectivul Laurei Codruţa Kovesi nu este strict legat de judecarea dosarului lui Adrian Năstase. o Celălalt dosar al lui Adrian Năstase a fost avizat de Parlament, cu foarte mare impact în presă, iar de atunci nu s-a mai auzit nimic.
2
•
•
Sunt o serie de coincidenţe peste care nu putem trece. De ce această cerere vine în plină campanie electorală şi de ce vine în ajunul unui nou raport al CE? o Cred că adevăratele obiective ale procurorului general sunt să mascheze propria incompetenţă, să indice un ţap ispăşitor pentru neîndeplinirea condiţiilor CE şi să servescă unele interese politice. o A devenit deja previzibil ca la orice campanie sau orice raport de ţară să auzim despre dosarele lui Adrian Năstase, să îl vedem pe Adrian Năstase la poarta DNA, să facem talk-show-uri despre Adrian Năstase. Procurorul general încearcă să arate că Adrian Năstase ar fi singura problemă a Justiţiei din România. Aceasta este o enormitate şi o viziune îngustă şi rău-voitoare. o Problemele Justiţiei încep de la lipsa de competenţă a Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Daniel Morar şi de la promptitudinea cu care aceştia răspund la comenzi politice.
3