Mediul De Marketing Al Sc Club Kriss Sa

Capitolul I – PREZENTAREA FIRMEI SC CLUB CRYSS SA o firmă recent înfiinţată, s-a constituit prin sub forma unui club de noapte fiind amplasat intr-o cladire relativ veche (anul construcţiei 1950) care până acum un an era un cinematrogaf care nu mai era în stare de funcţionare. S.C CLUB CRYSS S.A este o societate cu capital privat 100%. Actionariatul este format din: 1. Zamora Cristian – 50% 2. Zamora Maria – 50% Capitalul social al firmei este de aproximativ 5.000.000 lei Sediul societăţi SC CLUB CRYSS SA se afla în municipiul Moreni aflat în judeţul Dâmboviţa. În cadrul societăţi se desfăşoară activităţi specifice unui club de noapte respectiv: vanzarea de bauturi aalcoolice şi non-alcoolice, la comanda se pot servi si mese festive, activităţi de entertainment asigurate de DJ, dansatoare, animatoare, striptease; de asemenea în cadrul acestui club se pot desfăşura şi activităţi pe timpul zilei nu numai pe timpul nopţii cum ar fi biliart, darts deoarece clubul este dotat cu asemenea aparatura. Clubul funcţioneaza atat pet imp de zi cât şi pet timp de noapte. Investiţia pentru deschiderea acestui club a costat apoximativ 200.000 RON. Firma are un număr de 15 angajaţi: un manager, 5 dansatoare, 1 dj, 2 barmani, 4 picoliţe, o femeie de service, o persoană pentru garderobă. Mediul extem a] firmei S.C. CLUB CRYSS S.A.: Mediul extem al firmei este format din totalitatea agenţilor cu care firma interferează direct sau indirect şi care îi influenţează stabilitatea şi menţinerea legaturitor profitabite cu clienţi .Firma are pus la punct un sistem de informaţie marketing care să urmărească principalele tendinţe şi evoluţii ale mediului. Ca toate firmele existente pe o piaţă, firma SC CLUB CRYSS SA se confruntă cu un mediu extem dinamic cu care ea vine în contact direct sau indirect, consecinţă a tranziţiei către economia de piaţă. În urma acestui contact cu mediul extrem de dinamic, care o poate influanţa pozitiv sau negativ, vor rezulta activităţile sale. Această influenta poate fi preluată de cătred firmă în funcţie de

1

capacitatea şi priceperea sa de a folosii oportunitatile care se ivesc şi de a ocolii primejdiile care sunt existente in mod iminent în cadrul mediului. Mediul de marketing al unei firme are doua componente, anume : Micromediul şi Macromediul.

2

Capitolul II – DESCRIEREA PIEŢEI PE CARE ACŢIONEAZA FIRMA 2.1 MICROMEDIUL - este format din acei factori care influenţează direct capacitatea firmei de servire a clienţilor. Aceşti factori sunt: - fumizorii, , concurentii, si organismele publice a) Furnizorii Pintre fumizorii se numără: -

societăţi comerciale

cu capital privat din zona Dâmboviţa, Prahova,

Bucureşti. Acestia furnizează marfa necesară revinderii, exemplu : furnizori de bauturi alcoolice, de racoritoare, de cafea si de restul marfii necesare pentru preparatele culinare. -

societaţi comerciale din afara graniţelor . ex : din Germania de unde se

achiziţioneaza piesele de schimb pentru aparatura de sunet, lumini, abur, mobilier, deoarece tot decorul si tot ansamblul tehnic este format din piese de calitate ce provin din Germania. - aceasta firma beneficiază şi de furnizorii de resure umane deoarece cei care formează personalul sunt selectionaţi şi au urmat cursuri de pregatire în domeniu. în acest club nu există personal necalificat, ei fiind angajaţi in urma unor concursuri. Numarul total de angajaţi este de 42 de persoane. - firme care se ocupa cu prestarea de servicii pentru SC CLUB CRYSS SA : pentru serviciul de transport al personalului (al animatoarelor) şi petru livrarea la domiciulu în cazul în care este o comandă în acest sens, societăţile bancare cu care firma intra în contact, agenţiile de publicitate care beneficiază în schimbul acestui serviciu de un comision, b) Clienţii Sunt reprezentaţi de persoane fizice in majoritate cu excepţia cazurilor în care clubul este rezervat pentru personalul unei alte firme şi pentru care aceata plateşte. Aceştia reprezintă cea mai importantă componentă a micromediului, find beneficiarii produselor în care se finalizează activitatea firmei şi cuprind: distribuitorii persoane individuale şi societăţi cărora le sunt adresate produsele firmei. În majoritate persoane de varsta întâi, intre 16 şi 3

35 de ani, ei se caracterizează prin fidelitate pentru serviciul oferit de acest club din mai multe considerente : pentru ca acest club este singurul care îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului pe domeniul clubbing şi pentru ca oferă oarecum programe de fidelitate ( anume pentru clienţii fideli se emit carduri de reducere 10% la produsele consumate si pentru taxa de acces în club), aceştia sunt trecuţi intr-o baza de date şi beneficiaza de masa rezervata în fiecare sambătă pana la ora 22 fără ca aceştia sa se mai ocupe de acest lucru. Iar in cazul in care confirmarea nu este facuta la ora 23 masa este data altcuiva. Referitor la gradul de ocupare, clubul este ocupat în proporţie de 200% adica peste numarul de mese existente iar in timpul saptămânii în proporţie de 30%. C) Concurenţii Firma SC CRYSS CLUB SA nu se confruntă cu o putemică concurentă deoarece piaţa pe acest domeniu este lipsită pe raza Municipiului Moreni de produse fie substituibile ( concurenţă verticală ) fie similare ( concurentă orizontală) adica mai există cluburi cu tematică manele, rock si combinată cu (mai multe stiluri). Printre firmele concurente cu care firma işi dispută lupta pentru cucerirea clienţilor se numără : - la acelaşi nivel al serviciilor : Club Princess Pucioasa Club Azore Mislea Club Mini Calineşti - cluburi de alte genuri muzicale : -

Club Angell Moreni

-

Club ANE-CRIS Moreni

-

Disco BILA SA Moreni

- concurenţa indirectă se mai manifestă şi prin intermediul firmelor : - SC Casa Ţărănească SRL deoarece are program artistic muzical si dispune şi de spaţiu pentru dans ‫ ٭‬Dintre cele prezentate Club Kriss prezinta cea mai mare cota de piată. d) Organismele publice Acestea constituie o grupare care poate influenţa atingerea obiectivelor firmei. Aceasta

4

cuprinde: -

organele financiare

-

organele de justiţie

-

mijloace de informare în masă

-

organele de stat

-

publicul

2.2 MACROMEDIUL Este format din asamblul factorilor sociali care acţionează asupra micromediului firmei. Aceşti factori sunt: -

demografici

-

economici

-

naturali

-

tehnologici

-

politici

-

culturali

a) Mediul demografic: Prima forţă care trebuie urmărită este populaţia, deoarece oamenii sunt cei care formează pieţele. Nivelul cererii este unul foarte ridicat deoarece este singurul de acest gen pe o raza de 20 km şi deoarece populaţiei locale i se alătură şi cea din alte oraşe din cadrul judeţului chiar din alte judeţe care vin in timpul weekend-ului la SC CLUB CRYSS SA (fenomen cunoscut sub numele de migratie a cererii de mărfuri). b) Mediul economic: În ultimii ani pe raza Municipiului Moreni s-au înfiinţat multe firme care au asigurat un trai mai bun cetăţenilor. De aceea puterea de cumparare a crescut considerabil (pieţele au nevoie şi de puterea de cumpărare a acesteia). Puterea de cumpărare depinde de veniturile curente, preţiuri, mărimea economulor, a datoriilor şi de posibilităţile de creditare în vederea cumpărări. Rata şomajului a scazut cu 50% faţă de acum 5 ani cea cea ce înseamna o crestere a condiţiilor de trai si a pretenţiilor pantru calitatea activităţilor dedicate petrecerii timpului liber.

5

2.3. REGLEMENTARI LEGISLATIVE IN DOMENIUL CLUBURILOR DE NOAPTE : Minorii sub 16 ani ar putea avea acces in discotecă doar cu parinţii. Minorii care nu au împlinit 16 ani au acces in discoteci, cluburi, localuri, baruri, restaurante numai dacă sunt însotiti de părinti sau de tutorele legal, în caz contrar fiind pasibili de amendă contraventională de la 5 milioane la 7 milioane lei. Reglementarea este inclusă într-o iniţiativă legislativă referitoare la unele măsuri de protecţie a minorilor depus de patru deputati PD. Aceştia propun amenzi între 100 milioane lei şi 150 milioane lei pentru persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate care ajută minorii care nu au implinit 18 ani sa încalce prevederile legii, respectiv să le permită accesul în incintele de mai sus. "Masura este binevenită, are efecte educative şi de protectie a adolescenţilor. Noi am anticipat prin restrictia adoptată la sfirştiul anului trecut, când accesul in InterClub Iaşi a fost permis doar tinerilor de peste 16 ani, chiar dacă au fost situaţii cind părinţii au insistat ca minorilor să le fie permis accesul", a declarat Claudiu Paraschiv, director general al grupului de firme Interamal, proprietar al InterClub. Conform legii, minorilor până la 16 ani le este interzis consumul de cafea în locurile publice, în caz contrar ei riscând o amenda între 500.000 şi 1,5 milioane lei, precum şi accesul în cluburile care oferă servicii de internet, dacă acestia nu sunt însotiti de părinti sau de tutorele legal. În această situaţie amenda pentru minori este între 3-5 milioane lei. De asemenea, sunt aplicate amenzi şi în cazul persoanelor fizice care ajută pe minori să încalce legea, cea mai consistentă amendă fiind dată pentru consumul de băuturi alcoolice în locuri publice şi pentru fumat. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de direcţiile de sănătate publică, prin Inspecţia Sanitară de Stat, de către reprezentanţi ai OPC şi de organele de control ale instituţiilor din domeniul ordinii publice. Contestaţiile se pot depune la judecatoria pe raza căreia a fost savşita contravenţia.

6

2.4. TENDINŢE PE PIAŢA CLUBURILOR DIN ŢARĂ: Dacă jazz-ul, blues-ul şi rock-ul şi-au infipt adânc rădăcinile în inima Capitalei – lucru pe deplin dovedit de avalanşa de concerte din această vară – noii formatori de tendinţe (trendsetteri sună prea 7alare7ional pentru ei, încearcă şi, se pare, reuşesc să ducă Bucureştiul în epoca noii civilizaţii urbane. Avem 7ala şcoli de graffiti şi stencil, avem magazine de „toale” din noul val şi, de ceva vreme, s-au impus şi cluburile de profil. Predominant electro şi trance, uneori hip-hop, diverse experimente atrag zi de zi tot mai mulţi iubitori ai genului în cluburi ca Utopia, Gossip sau Test Point (proiecţii, arta, concerte live, multimedia, laser). Profitând de val, renasc şi cluburile din Regie, recâştigate de noile generaţii din mana studenţilor de alte nationalitaţi şi a posesorilor de fulare de aur din cartierele marginaşe. Însa alte cluburi au ales să-şi definească personalitatea prin clienţii pe care fie îi invocă, utilizând nume care spun totul despre profilul locului, ca Bikers sau Cafeneaua Actorilor,

fie

ii

tentează

cu

oferte

care

li

se

potrivesc.

Românii nu pot supravieţui o seara fară să treacă prin Tipsy, Planters, Office, Living Room, Turabo, Marie Celeste sau La Fitze. Gurmanzii connaiseur-i au cluburi de vin la eXperience by Vinexpert, în subsolul clubului „La Biblioteca” sau, pe cât de incredibil, pe atât de convenabil financiar, la restaurantul Hotelului Banat.În preajma Academiei de Teatru si Film s-a deschis de câteva luni clubul Bikers (fostul Touche), unde nu e obligatoriu să intri 7alare pe motocicletă, dar sigur vei pleca de acolo dorinduţi una. Pentru fanii Depeche Mode există de ceva vreme Dookie, cu seri specializate DM, incluzând proiecţii, concerte inregistrate sau doar playlist-uri exclusive.

Publicitarii isi

au, la randul lor, cluburile preferate (ca si ziariştii, de altfel), in zona Unirii (pe strada Franceza, langă Curtea Veche) sau pe Eminescu, la DJ”s – fost ®Evolution. Însă locurile se schimba des, vorba unui PR, „după cum îi lasă lumea să fumeze”. Mai nou, şi barurile sportive au inceput să se consacre, mai ales cele legate de fotbal. Champions, Offside, Whispers sau Red Dogs sunt doar câteva dintre numele care s-au impus pe piaţa.

7

Capitolul III - TIPOLOGIA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ ADOPTATE DE FIRMA SC CLUB KRISS SA

3.1 Formularea strategiei Presupune realizarea unei analize pe următoarele nivele: - identificarea structurii pieţei şi a situaţiei concurenţei; - identificarea obiectivelor principalilor concurenţi; - determinarea strategiilor utilizate de principalii competitori; -

identificarea avantajelor şi dezavantajelor firmei în raport cu principalii

concurenţi; - previziunea evoluţiei pieţei; - alegerea segmentelor de consumatori şi identificarea concurenţilor de care întreprinderea trebuie să ţină seama.

8

3.2 Firma Club Kriss SA adopta urmatoarele strategii: Dinamica

Structurile

Schimbarile

Exigentele

Nivelul

pietei Strategia

pietei Strategia

pietei Strategia

pietei Strategia

concurentei Strategia

creşterii pe

concentrata,

adaptiva,

exigentei

ofensiva,

piata,

clubul oferind

firma

ridicate, Club

adoptată de

deoarece Club produse,

propunandu-si

Kriss

întreprinderile

Kriss face

servicii, preturi

sa tina pasul cu

actionand pe o

puternice, cu

parte din

si alte

schimbarile

piata unde

poziţii

categoria

modalitati de

pietei si se sa

exista

consolidate în

firmelor mici

distributie si

adapteze

diferentieri

cadrul pieţei,

si mijlocii si

promovare

prompt noilor

intre

sau de

de asemenea,

specifice unui

conditii. De

cumparatori si

întreprinderile

existand

segment,

exemplu, in

intre nivelurile

"nou venite"

foarte multe

anume cel al

perioada

de exigente. In

care dispun de

cluburi pe

tinerilor intre

actuala, tinerii

functie de

un avantaj

piata, dar

18 şi 30 de ani

romani prefera

profesie,

competitiv

acesta fiind

cu o situaţie

cluburi

studii, varsta,

deosebit cum

nou apărut

materiala buna

asemanatoare

etc. tinerii au

este si cazul

este de

si foarte buna.

celor din

preferinte

firmei Club

preferat sa-si

Ideea a venit

strainatate din

diferite in ceea

Kriss care

9

crească

copiind

tari ca Spania, ,

ce priveste

beneficiaza de

numărul

strategia

iar Club Kriss

alegerea

acest aventaj

clienţilor si sa

cluburilor din

copiaza perfect

anumiror

concurential.

crească sau

Ibiza, a acelora

aceasta

cluburi.

cel puţin sa se

axate pe

imagine.

Uneori firma

mentina pe

clientela de

se ridica cu

pozitia

lux.

standardele de

actuala.

exigenta superior celor existente.

Capitolul IV - PARTICULARITĂŢILE STRATEGIILOR MIXULUI DE MARKETING ÎN CADRUL FIRMEI SC CLUB KRISS SA

In primul rand, cel mai important lucru in cadrul unui produs sau a unui serviciu de orice natura este calitatea. Apoi trebuie mentinuta o corelare intre calitatea si pretul produsului sau serviciului respectiv. Club Kriss ofera servicii la preturi adaptate, care reflecta cu adevarat calitatea serviciilor si produselor. O strategie pe care clubul doreste sa o urmeze este abordarea unei strategii de realizare a unor servicii unice originale, care să fie puternic promovate pe plan intern şi internaţional, care să corespundă standardelor internaţionale şi care să atragă un număr important de clienţi, in special segmentul tinta tinerii.

4.1 Pretul. În cadrul politicii de marketing, preţul deţine un loc aparte în teoria şi practica de specialitate. Preţul este efectiv folosit ca instrument de marketing pe baza unor analize complexe şi aprofundate, acesta dovedindu-se un element cu implicaţii directe asupra tuturor activităţilor şi acţiunilor de marketing ale întreprinderii.

10

Operatiunile de calculare a preturilor presupun, in primul rand, efectuarea unor analize atente ale tuturor componentelor incluse si a preturilor negociate cu fiecare furnizor, urmate de etapa realizarii analizei de pret (cumularea tuturor preturilor elementelor ) Obiectivele legate de pret: 1 . Optimizarea fluxurilor financiare - firmele îşi stabilesc preţurile astfel încât să-şi recupereze banii investiţi cât mai repede posibil. 2 . Maximizarea profitului - identificarea costurilor şi a nivelurilor de preţ care vor permite maximizarea profitului. 3. Maximizarea veniturilor din investiţii - stabilirea unor niveluri de preţuri pentru a obţine o anumită rată a veniturilor din investiţii este un obiectiv strâns legat de cel al profitului. 4. Maximizarea cifrei de afaceri sau a cotei de piaţă - foarte multe firme fixează anumite niveluri de preţuri pentru a menţine sau a creşte cota de piaţă. 5. Contracararea concurenţei - întreprinderile care îşi pot permite să folosească preţurile în acest scop sunt fie firme mari, lidere de piaţă – prin promovarea unui produs superior calitativ, fie firme specializate care deţin şi pot justifica la maxim avantajul competitiv.

4.2 Plasament (distributie). Noţiunea de distribuţie cuprinde mai multe înţelesuri: circulaţia mărfii, comercializarea mărfii, mişcare a mărfii. Prin intermediul distribuţiei se finalizează activitatea economică a întreprinderii, se încheie ciclul economic al produselor, iar întreprinderile producătoare redobândesc în formă bănească resursele investite în realizarea produselor sau a serviciilor şi bineînţeles cu un profit, iar consumatorul intră în posesia bunurilor de care au nevoie. Procesul de distribuţie trebuie să raspundă necesităţilor de realizare a produselor corespunzătoare condiţiilor în care acţionează întreprinderile pe piaţă, avându-se în vedere natura produselor, structura consumului, obiceiurile existente în zonele de consum, prezenţa pe piaţa unităţilor concurente, strucura mijloacelor de desfacere, conjunctura specifică a evoluţiei producţiei şi desfacerilor în anumite perioade.

11

Strategiile distribuţiei reprezintă un sistem de opţiuni şi acoperă o arie largă, care vizează alegerea canalelor, selectarea formelor de distribuţie având în vedere amploarea distribuţiei, gradul de participare al firmei la procesul de distribuţie, gradul de control al distribuţiei, gradul de elasticitate al aparatului din activităţile de distribuţie, logistica mărfurilor. 4.3 Promovarea. Politica de promovare este construita in functie de conjunctura de pe piata si de regula contin niste planuri de intretinere a relatiilor cu clientela reala si potentiala. Mereu e vorba de imagine. Cu cat stii sa o vinzi mai bine, cu atat castigurile sunt mai mari. Tehnici si mijloace publicitare: presa cotidiana, radioul, televiziunea, publicitatea exterioara, afisul, panourile publicitare, publicitatea pe vehicole, insemnele luminoase, publicitatea prin tiparituri (catalogul: de prospectare, de lucru, de prestigiu, prospectele, pliantele si brosurile, tipariturile de protocol), publicitatea gratuita, publicitatea pe internet.

Capitolul V – BUGETUL ŞI ORDINEA ACTIVITÃŢILOR

Definitia bugetului este simpla: planificarea veniturilor si cheltuielilor unei firme pe o anumita perioada de timp. In functie de tipul de buget, trebuie sa tineti cont si de anumiti indicatori, dar lucrurile sunt, in esenta, banale. Cu alte cuvinte, pentru a sti unde va gasiti si, mai ales, unde vreti sa mergeti cu afacerile dvs. este mai mult decat necesar sa cunoasteti resursele pe care le veti consuma si, estimativ, veniturile pe care le veti inregistra. Bugetul nu este doar un instrument util analistilor financiari. De la primii oameni care isi planificau cu mare atentie arcurile si sagetile, in functie de vanatul asteptat, si pana la megacompaniile cu miliarde de euro cifra de afaceri, bugetul a evoluat doar in cateva aspecte nu neaparat esentiale.

12

Bugetul de venituri reprezinta estimarea financiara a vanzarilor de produse si servicii ale firmei, iar bugetul de cheltuieli reprezinta estimarea financiara a consumului de resurse necesare realizarii obiectivelor firmei. Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie sa se anticipeze si sa se ia in considerare volumul, structura si valoarea vanzarilor firmei din mai multe perspective: - venituri pe tipuri de produse si servicii; - venituri pe zone si puncte de desfacere; - venituri pe categorii de clienti. Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de venituri al unei companii sunt: - obiectivele comerciale ale firmei si anume: cifra de afaceri, piata tinta si cota de piata; - politicile comerciale ale firmei, cum ar fi politica de produse, de clienti, de preturi si de discounturi; - conjunctura generala a mediului de afaceri. Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei trebuie sa se anticipeze costul resurselor necesare pentru desfasurarea activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri si profit. Bugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele perspective: a) bugete de cheltuieli dupa natura resurselor consumate: b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei: c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor: Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de cheltuieli al unei companii sunt: - strategiile manageriale, comerciale, investitionale, de resurse umane si financiare – prin care se urmareste realizarea obiectivelor strategice si anuale ale firmei; - politica de achizitii si calculatie a costurilor; - politica de personal si de salarizare;

13

- politica de investitii, finantare si amortizare; - politica de rentabilitate comerciala; - politica de costuri fixe; - conjunctura generala a mediului de afaceri. La elaborarea si controlul bugetelor de venituri si cheltuieli ale companiei contribuie toata echipa manageriala si specialistii in finantele firmei, care trebuie sa aiba o viziune comuna asupra afacerii, sa dezvolte un sistem integrat de obiective, strategii si politici de firma, si sa administreze eficient resursele alocate.

14