Marile Teme Ale Lirici Argheziene

Marile teme ale lirici argheziene 1.Poezia filozofică arghezieană. –Se inspiră din singuratăţile ca fiinţa gânditoare a omului pe pământ. –Sursa ei se află în permanenţa căutare a unui Dumnezeu, care refuză să se arate şi care determină o stare sufletească, caracrerizată prin permanenta ezitare între credinţă şi necredinţă. –Poetul trece prin cele mai felurite şi contradictorii stării de spirit pe această temă. –În această etapă intră Psalmii din volumul cuvinte potrivite, apărut în 1927 şi care ocupă un loc deosebit în creaţia Arghezieană concentrând momente deosebite de uneiprobleme existenţiale nerezolvabile. –Importantă nu este delimitarea netă a atitudinii Argheziene între credinţa sau necredinţa ci interpretarea cât mai nuanţată a ceea ce spune şi sugerează textul poetic. –Vocabularul Arghezian se foloseşte de termeni religioş dar nu din perspectiva strict teologică pt. că Arghezi coboboară totul spre relieful accidentat al vieţii morale. –O temă bine reprezentată în poezia filozofică este aceea a confruntării omului cu moartea astfel se disting 3 atitudini în poezia de acest gen. a.Spaima de nefiinţă de neant în poezia Duhovnicească. b.Acceptarea ca pe un dat firesc în sens mioritoc a morţii atitudine prezintă în poezia De au aţi ascuns unde fenomenul este văzut ca un joc cu rolul de ai obişnui şi pe copii cu ideea dispariţiei cândva a fiecăruia dintre noi. c.Spaima de gândul că atât cât trăieşte omul se răscumpără prin realizăriile şi împlinirile sale semnificativă este poezia din ultimi ani al vieţii poetului intitulată de ce aş fii trist? 2.Concepţia artistică este conturată foarte bine în poezia Rugă de seară şi mai ales în Testament.Poezii cu temă socială. –Această atitudine se regăseşte şi în alte poezii din volumul Cuvinte potrivite:Belşug,Plugule,Blesteme,Caligula etc poezii care au un pronunţat şi variat caracter social. –Se evocă de multe ori în panflete versificate marea zguduire socială din românia de la începutul viacului,unde mediul este cel al pungaşilor, ucigaşilor şi puşcăriaşului. Limba în aceste poezii este viu colorată de o expresivitate nebănuită rezultată din curajul poetului în faţa cuvintelor orgatice pe care le împerechează cu arhaisme şi neologisme. 3. Poezia erotică Argheziană .În volumul Cuvinte potrivite întâlnim şi poezii de dragoste:Melancolie, Toamna, Despărţire, Creion ; dar volumul reprezentativ pt. această temă este volumul Versuri de seară. –2 atitudini se pot dezluşii în trăirea sentimentului erotic a.Una de reţinerea de amănare a clipei de iubire. b.A doua atitudine, când împlinirea erotică este urmărită şi exprimată comfora universului cosmic din care natura vegetală şi animară nu poate lipsii. Poezia este exemplificată prin prezenţa femeii care hotăreşte acest univers în care bărbatul devine datorită zeităţii feminine, un luptător şi un demiur ex poezia Mirele. Pe TA lumea vieţuitoarelor de la gâzele minuscule până la diferitepăsări şi patrupadedomestice la fascinat. –Toate aceste vieţuitoare se află într-un fel de despendenţii afective faţă de fiinţa umană în cele mai diferite ipostaze de la copil până la omul matul. –Poeziile Cântec de adormit Mitzura mare parte din versuri de seară ,Câteva din volumul Burueni mai multe poezii din vilumul Mărtisoare prozele din volumul Cartea cu jucării, întregul volum intitulat Copilăreştiîntreţin gustul pt.gingăşie inocenţă prospetime şi delicateţe al poetului şi al cititorului. –Universul e mărunt atitudinea de joc dar esenţa şi anum e că problemele cele mari ale existenţei vieţii există şi în lumea mărunită mai adevărate şi mai convingatoare de cât în lumea gravă a oamenilor. –Pt. Arghezi făptura este singura dimensiune accesibilă spiritului uman în care se manifestă divinitatea.