Marile Descoperiri Ale Omenirii

Documentare

Totul se schimbă în lumea noastră şi trebuie să înţelegem acest lucru. Specia umană şi-a început evoluţia de mai bine de 300 de ani în urma, odata cu inventarea focului şi descoperirea cercului, însă a durat o perioada lunga până au realizat un progres considerabil, şi, noi, în prezent nu vorbim despre foc şi ceruri , si despre Internet...Realitatea Virtuala.... Timp de multă vreme s-a încercat înfaptuirea unei liste cu cele mai importante invenţii ale omenirii.Pentru a se infaptui acest lucru se porneste de la un argument.  Care e inţelesul cel mai grozav? Se poate defini ca o consecvenţă a ceea ce suntem noi astăzi. Câteva invenţii au strălucit în istorie datorită conexiunii psihice pe care ei au livrat-o. S-a relevat că , Pământul ar fi o minge ,, tare ca piatra”, rostogolindu-se prin Spaţiul gol, şi nu spre centru, mai puţin spre Univers. Unii dintre noi, oamenii, niciodată nu au descoperit acest lucru.

Dar cum ne afectează telescopul viaţa zilnică? Deloc.Insa, a ajutat omenirea pe a ajunge intr-un stadiu de dezvoltare .De obicei marile invenţii devin parte a mediului înconjurător, însă sunt şi anumite excepţii. Şi, de când trebuie să ne adaptăm mediului nostru ca să funcţionăm, cele mai mari invenţii s-au sfârşit când am apărut noi, oamenii. Lista următoare conţine 10 probleme de top ca acestea. Am început de la anul zero.Pe de o parte...nu am ieşit niciodată din preistorie. Vrem sa spunem...unde am fi astăzi fără casa? haine? pantofi? Vehicule? Vapoare? Cuţitul? Ciocanul ? Banii? Tot ceea ce încă folosim. Mai departe..... Să limităm invenţiile la dizpozitivele fizice. Metoda ştiinţifică , universitatea şi electricitatea nu se număra, ele sunt un concept, un sistem social şi ceva ce noi am descoperit, dar ceea ce a existat mereu. Din listă am încercat să excludem componentele fără funcţie independentă. Tehnologia este o picătura de dezvoltare............fără ea , cu greu aveam vreo maşină. În final, şi nu intr-o ordine particularizată am nominalizat cele care ar fi cele mai mari 10 invenţii: 1.Computerul 2. Internetul 3. Maşina de scris 4. Televiziunea 5. Avionul 6. Racheta 7. Telefon 8.Aparatul de fotografiat 9. Telescopul Hubble 10.Automobilul

1.Computerul Termenul computer este un sinonim pentru calculator electronic, preluat identic ca forma si ca sens din limba engleza. El a intrat în limba româna mai târziu decât ordinator, un alt sinonim pentru calculator electronic preluat din limba franceza. Computerul este o masina electronica programabila compusa dintr-un numar variabil de dispozitive (interconectate între ele) si de programe (stocate intern), proiectata sa poata functiona si autonom, fara interventia umana si sa manipuleze simboluri în format binar pentru a executa urmatoarele operatii: sa primeasca si sa manipuleze un volum mare de informatii în format digital sau analog; sa stocheze (temporar sau permanent) sub forma de date informatiile primite sau achizitionate precum si programele necesare functionarii si realizarii sarcinilor ce i se dau; sa prelucreze automat datele (stocate, achizitionate, primite sau salvate), sau sa realizeze sarcini complexe (cum ar fi comunicatiile electronice) conform unor programe stocate intern sau a unor secvente de instructiuni introduse de utilizator, care arata în ce fel trebuie procesate datele pentru a obtine rezultatul dorit; sa furnizeze rezultatele prelucrarilor utilizatorului sau altor dispozitive; sa poata salva rezultatele prelucrarilor (procesarilor). Note Trebuie facuta distinctie între computer (asa cum este definit mai sus) si alte masini sau dispozitive (cum ar fi calculatoarele electronice de buzunar sau unele dispozitive de control) care pot executa numai unele din operatiile enumerate în definitie. În acceptiunea actuala, denumirea ce mai adecvata, care nu da nastere la ambiguitati, în concordanta cu ceea ce face azi un computer si cum si din ce este alcatuit el, este sistem electronic de prelucrare a informatiilor (information processing system).

Un computer este alcatuit din doua tipuri distincte de componente, una materiala, vizibila si tangibila (hardware-ul) si alta, logica, invizibila si intangibila (software-ul), a carei prezenta poate fi sesizata numai prin efectele pe care le produce în timpul functionarii computerului. Hardware-ul cuprinde totalitatea componentelor fizice (mecanice, electrice, electromagnetice si electronice) a tuturor dispozitivelor ce compun un computer si care în esenta sunt circuite electrice ce leaga între ele tranzistoare. Hardware-ul se poate clasifica în unitatea centrala (UC),dispozitive de intrare (tastatura, mouse, scanner), dispozitive de iesire (monitor, imprimanta), dispozitive de stocare (Iomega zip) si dispozitive de comunicatie cu exteriorul (modem). Software-ul cuprinde totalitatea instructiunilor, programelor si datelor utilizate de catre computer: (BIOS-ul, sistemul de operare (SO), [programe utilitare], programe de aplicatii). Un computer este caracterizat de o configuratie si o arhitectura care-i determina performanta (viteza si puterea sa de calcul). Configuratia unui computer reprezinta totalitatea dispozitivelor hardware ce sunt asamblate si conectate pentru a realiza computerul respectiv. Configuratia de baza a unui computer reprezinta numarul minim de componente hardware (unitatea centrala, monitor, tastatura, mouse) si software (BIOS, SO) pentru ca acesta sa fie operational. Dispozitivele ce constituie configuratia de baza sunt cunoscute si sub numele de consola sau dispozitive de interactiune a utilizatorului cu computerul. Adaugarea unor componente suplimentare, denumite si dispozitive periferice (imprimanta, modem, CDWR, plotter, joystick, etc.) este posibila oricând pâna la o limita maxima admisa de sistem care determina si numarul si tipul constructiv al acestora. Configuratia de baza a unui computer tipic pentru in anul 2003 cuprinde urmatoarele componente hardware: unitatea centrala (UC), în care sunt amplasate: sursa de alimentare hard diskul (HDD)

unitatea floppy (FDD) unitate CD-ROM unitatea DVD-ROM placa de baza ce include: procesorul, chipset-ul, memoria interna (RAM) placile de extensie (placa video, placa audio, modem-ul.), etc.; dispozitive de intrare: tastatura, mouse]; dispozitive de iesire: imprimanta, monitor. Arhitectura unui computer se refera la descrierea dispozitivelor sale functionale si a interconexiunilor dintre acestea. Ansamblul (hardware si software) este referit ca un tot unitar, realizat în scopul de a executa anumite activitati, proprii computerului respectiv, la un anumit nivel de performanta si la un pret cât mai scazut. Performanta unui computer se evalueaza prin câteva metode, cea mai utilizata fiind metoda MFLOP prin care se stabileste (printr-un test benchmark) numarul de operatii executate pe secunda de catre un computer utilizat pentru a efectua calcule în virgula mobila. De regula viteza de calcul se exprima în MFLOP (ori megaflop/s) - milioane de operatii în virgula mobila executate pe secunda. MFLOP este acronimul în limba engleza pentru mega floating-point operations per second. Performantele supercomputerelor se masoara în GFLOP (ori gigaflop/s) - miliarde de operatii in virgula mobila pe secunda sau TFLOP/s (ori teraflop/s) - mii de miliarde de operatii in virgula mobila pe secunda. Alte metode de evaluare a performantei unui computer: MIPS (metoda mai veche si inexacta, depasita azi, prin care se evalueaza numarul de instructiuni - masina executate într-o secunda de un computer) si MTOPS (metoda teoretica, prin care se foloseste o formula pentru a calcula numarul teoretic de instructiuni executate pe secunda). Clasificarea computerelor Clasificarea computerelor se face dupa mai multe criterii, cel mai general fiind cel ce tine cont de natura datelor prelucrate (computere digitale,analogice si hibride}. O alta clasificare, des întâlnita dar inexacta (atât timp cât nu se specifica si perioada la care se refera), tine cont de marimea fizica a unui computer conjugata cu puterea de calcul a acestuia ( microcomputer, minicomputer, mainframe si supercomputer). Clasificarile dupa acest criteriu sunt valabile pentru

perioade scurte de timp, ele iesind relativ repede din actualitate datorita aparitiei unor tehnologii noi si a procesului de miniaturizare care, împreuna, ofera posibilitatea de a mari puterea unor computere de dimensiuni mici. Nota: Microcomputerele de azi sunt mai puternice si mai flexibile decât minicomputerele si mainframe-urile de acum câtiva ani. Referinte pentru termenul computer în limba româna Termenul computer apare pentru prima oara la pag. 215 din „Micul Dictionar enciclopedic – Ed. enciclopedica Româna, Bucuresti, 1972”, unde este definit ca sinonim pentru termenul calculator electronic si ordinator, însa el a intrat în circulatie în limba vorbita si scrisa înainte de aceasta data prin cursurile de la facultatile de profil, revistele si cartile de specialitate (Stiinta si tehnica s.a.) si literatura fantastica (Colectia Povestiri Stiintifico - Fantastice). Etimologia termenului computer în limba engleza În engleza, substantivul computer s-a format din verbul englez to compute preluat în 1631 din franceza (verbul computer) , preluat la rândul sau din latina (verbul computare) care are întelesul a calcula, a socoti. Prima consemnare a folosirii în limba engleza a verbului to compute este datata 1631. Modificarea în timp a semnificatiei termenului computer în limba engleza Conform Barnhart Concise Dictionary of Etymology substantivul computer a intrat în uz în limba engleza în 1646 cu întelesul de „person who does mathematical calculations” (persoana care face calcule matematice). Din 1897 el capata si sensul de „mechanical calculating machine” (masina de calcul mecanica). The Oxford English Dictionary, Second Edition (OED2) dateaza folosirea în limba engleza a substantivului computer cu sensul de mechanical calculating device (dispozitiv mecanic de calcul) cu începere din 1897 (termenul a aparut în jurnalul Engineering din data de 22.01.1897) În Webster's 1913 Dictionary termenul este consemnat ca „one who computes” (cineva care calculeaza). Începând cu 1946, (posibil chiar din 1941) substantivul computer capata sensul unic de electronic calculating machine (masina electronica de calcul).

Cea mai veche referinta consemnata în OED2 privind termenul electronic computer (computer electronic) este anul 1946, dar din contextul unor note, citate, informatii tehnice si stiintifice este evident ca acest termen a fost folosit anterior acestui an. Sinonime SPAD (Sistem de Procesare Automata a Datelor), calculator electronic, ordinator, sistem electronic de calcul, sistem informatic de calcul; sistem automat de calcul

2. Internetul Internetul este o retea a retelelor, un sistem global de retele de compuetre interconectate, care in momentul de fata inglobeaza milioane de computere. Este bazat pe cateva standarde majore de soft, cel mai important fiind TCP/IP, adica transmission control protocol/Internet protocol. Acest protocol "sparge" textele si alte informatii in unitati mici, numite pachete. Fiecare pachet isi gaseste drumul sau prin internet catre computerul final care le asambleaza la loc, intr-un mesaj coerent. Alte protocoluri de tranfer sunt langa TCP IP si permit transmiterea prin Internet a imaginilor, sunetelor, filmelor, date binare, etc.. Toate computerele de pe piata in momentul de fata suporta TCP IP ceea ce face Internetul un mediu universal valabil. Internetul a aparut prima data in SUA ca urmare a unui proiect guvernamental care dorea o retea de date protejata impotriva oricarui atac. Advanced Research Project Agency (ARPA) a dezvoltat prima versiune a Internetului , numita ARPANET, in 1969.Arpanet s-a dorit a fi un sistem descentralizat de informatie care permitea re-rutarea informatiilor in cazul unui atac nuclear sau dezastre

naturale. Daca se dorea transmisia unui mesaj dintr-o locatie in alta el pornea simultan pe mai multe rute. Daca undeva se bloca el oricand era transmis prin intermediul celorlalte rute. Ironic este ca chiar aceasta descentralizare a dus la reputatia Internetului de astazi de a nu putea fi cenzurat. Exista foarte putine filtre unde se poate controla informatia. Intre 1970 si 1980 National Science Foundation a utilizat o versiune extinsa a Arpanet numita NSFnet, care unea agentiile guvernamentale, universitatile si alte institutii. Internetul nu a evoluat comercial decat dupa inceputul anilor 90 cand NFS a ridicat restrictiile fata de utilizarea lui in scopuri de profit. Cam in acelasi timp fizicianul Tim Berners-Lee introducea HTTP , un nou protocol de comunicare care permitea indivizilor sa isi creeze propriile pagini web si sa le lege intre ele. Aceasta noua platforma de comunicare numita World Wide Web a crescut repede si a ajuns sa suporte orice tip de informatie sau continut multimedia si a facut ca Internetul sa explodeze intrun mediu imen s de informatie si afaceri.

Cum va arata Internetul in 2020? Vor ajunge masinile sa fie independente de oameni, vor aparea grupuri care sa se impotriveasca dezvoltarii tehnologice si care vor fi urmarile socio-politice ale dezvoltarii spatiului virtual reprezinta doar cateva dintre temele atinse in ultimul studiu privind dezvoltarea elementului care a revolutionat ultimele decenii: Cum va arata Interrnetul in 2020 si care va fi locul ocupat de spatiul virtual in existenta offline. Aceasta este imaginea pe care 742 de experti din intreaga lume au incercat sa o creioneze, opiniile lor fiind incluse intr-un studiu Pew Internet&American Life Project. Marea majoritate au ajuns la un acord privind modul in care va evolua tehnologia dar parerile sunt diferite in ceea ce priveste impactul acesteia asupra existentei umane. Internetul va fi accesibil unui numar de oameni mult mai mare decat in prezent, avand in vedere dezvoltarea tehnologiilor de transmisie in urma investitiilor de miliarde de dolari in retelele de transmisie de inalta viteza.

56% dintre respondenti au afirmat ca tehnologiile wireless vor face Internetul accesibil aproape oricui, oriunde si oricand, costurile urmand sa fie mult mai mici decat cele din ziua de azi iar vitezele de transmisie a datelor putand sa atinga valori ametitoare comparativ cu cele mai bune oferte actuale. Acest scenariu ar duce inevitabil la micsorarea spatiului privat si la o marire a transparentei in ceea ce priveste actiunile autoritatilor sau a companiilor. Expertii nu au cazut de acord asupra faptului ca o marire a transparentei va duce si la o lume mai buna in general. Astfel, 49% dintre acestia sunt de parere ca reducerea intimitatii personale nu reprezinta un cost neglijabil pentru a transparenta mai mare la nivel global, in timp ce 46% considera ca beneficiile justifica costurile, oamenii putand sa cunoasca mult mai bine lumea in care traiesc.

3.Maşina de scris Pianul cu….litere!Era prin anul 1808.Contesa Carolina Fantoni era coplesita de tristete:isi pierduse vederea.Era chinuita de gandul ca nu mai putea scrie.Intr-una din sile cand canta la pian,i-a spus unui prieten,Pelegrino Turri:-Ce bine ear fi daca ar exista un pian cu liter!Cand apas pe clapele,,a’’, ,,b’’, ,,c’’…pianul sa le scrie.N-as mai fi oarba de tot!Turri era un om priceput,cu idei.Nu si-a gasit linistea pana ce nu a construit un mic ,,pian’’ Care In loc sa emita sunete musicale imprima litere pe hartie!Asa a fost inventata masina de scris!Forma mai apropiata de cea din zilele noastre i-a dat-o italianul Giuseppe Ravizza.Astazi orice computer poate servi si ca masina de scris.

4. Televiziunea Televiziunea poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode şi tehnici utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicaţie a imaginilor în mişcare. Ca şi radioul, televiziunea este este o invenţie a perioadei interbelice, deşi primele principii au început să se studieze din secolul al XIX-lea. Au trecut mai mult de şaizeci de ani de când, pe un ecran sferic, apărea prima imagine a unei prezentatoare. Televiziunii îi vor trebui mai puţin de zece ani pentru a evolua de la faza încercărilor de laborator la un început de realitate industrială. Imediat după terminarea războiului

lucrurile se precipită : echiparea cu astfel de aparate se face intr-un ritm alert, astfel că în 1951, în Statele Unite existau 10 televizoare la 100 de locuitori, iar în Marea Britanie, 3 televizoare la acelasi număr de locuitori. În 1951, televiziunea apare şi în tări considerate drept sărace, cum ar fi Cuba, Mexic sau Brazilia. Televizorul este un obiect considerat de unii central în casele a peste două miliarde de oameni. Dar ce se află în spatele ecranului? Din punct de vedere tehnic, televizorul asigură două funcţii: Prima este aceea de a recepţiona informaţii electrice codificate. Aceste semnale sunt selectate, amplificate, şi tratate corespunzător, uneori cu ajutorul telecomenzii. Din punct de vedere economic, televiziunea este o filieră organizată în jurul a două pieţe. Piaţa primară – Aceasta este locul de schimb între difuzorii şi consumatorii de televiziune, adică telespectatorii. Contra unui abonament, telespectatorul are acces la imagini ordonate într-o grilă de programme. Piaţa secundară - Reuneşte aceiaşi difuzori şi programatori, cu producătorii de programe, originale sau de ocazie, care compun grila. Locul televiziunii este bine definit în peisajul mijloacelor de informare în masa şi a avut efecte majore asupra altor modalităţii de transmitere a informaţiei cât şi implicit asupra telespectatorilor.

5. Avionul Avionul este o aerodină , din categoria Aeronave cu aripă fixă, prevăzută cu o suprafaţă portantă fixă ce asigură sustentaţia datorită vitezei de deplasare. Viteza de deplasare poate fi asigurată fie de acţiunea unor grupuri motopropulsoare, fie de acţiunea unei componente a greutăţii (în cazul zborului de coborâre sau al zborului fără motor). Forma exterioară a avionului,

dimensiunile, motorizarea, organizarea structurală a componentelor sale îi influenţează direct performanţele. Avionul este un aparat complex alcătuit în mod normal din patru subsisteme: 1. structura de rezistenţă 2. sistemul de propulsie 3. echipamentele de bord şi aparatele de comandă a zborului 4. instalaţiile şi mecanizarea aeronavei În general, un avion este alcătuit din următoarele părţi principale: aripa cu dispozitivele sale de sustentaţie, fuzelajul, ampenajele orizontal şi vertical cu părţile lor mobile, trenul de aterizare şi sistemul de propulsie. Părţile mobile ale avionului sunt: eleroanele, profundorul, direcţia, flapsurile, voleţii, frâna aerodinamică şi compensatoarele. Structura unui avion civil Aparatura de bord este alcătuită din: sisteme pentru controlul zborului, sisteme pentru controlul funcţionării motoarelor, sisteme de navigaţie aeriană, aparatură radio/radiolocaţie. La avioanele militare se adaugă armamentul de bord, instalaţiile de bombardament şi dirijare a rachetelor, blindajul de protecţie, acroşajele şi aparatura adecvată misiunilor de luptă. Acţionarea comenzilor avionului se realizează prin intermediul instalaţiilor hidraulice şi pneumatice. Esenţiale pentru zborul avionului sunt şi instalaţiile de alimentare cu combustibil şi ulei, instalaţiile electrice, de antigivraj (dezgheţare), sanitară, de izolaţie termică şi fonică, climatizare şi comenzile agregatelor aeronavei, echipamentul de dirijare. Comanda sistemului de propulsie şi a comenzilor părţilor sale mobile asigură manevrarea aeronavei. Comanda tracţiunii se realizează prin maneta de gaze care acţionează sistemul de propulsie. Comenzile părţilor mobile sunt asigurate prin manşă, paloniere, flapsuri, frâne, etc. De exemplu, acţionarea manşei înainte şi înapoi implică bracarea profundoarelor în sus şi în jos, fapt care duce la o mişcare a avionului în sus sau în jos. Mişcarea manşei spre stânga sau dreapta acţionează eleroanele de pe aripi, ducând la o mişcare de ruliu (rotaţie) în jurul axei longitudinale. Călcarea palonierelor (pedalelor) spre stânga sau dreapta acţionează direcţia avionului în lateral. Ceea ce trebuie reţinut însă, este că

manevrarea aeronavei se face prin acţionarea combinată a diferitelor comenzi.

6. Racheta O rachetă este un vehicul, un proiectil ori o aeronavă a cărui forţă necesară deplasării este obţinută prin reacţiunea obiectului însuşi la ejectarea cu viteză ridicată a unor gaze realizate în urma arderii unui combustibil lichid sau gazos provenind dintr-un motor rachetă. Principiile, respectiv legile fizicii după care o rachetă se deplasează sunt Principiul acţiunii şi reacţiunii, care reprezintă una din legile mecanicii clasice (cunoscute şi sub numele de Legile lui Newton) şi legea conservării impulsului. Zborul rachetă Zborul rachetă foloseşte un motor de propulsie, numit motor rachetă, care foloseşte energia degajată din arderea unui jet presurizat de carburant într-un contrajet, de asemenea presurizat, de comburant. Camera de ardere este de obicei o cavitate de o anumită formă volumică curbilinie (datorită efectelor de distorsiune a curgerii laminare şi nelaminare a gazelor nearse şi arse, combinate cu efectul Coandă) prevăzută cu un singur orificiu de ieşire, gura de ejectare, prin care gazele arse sunt evacuate. Ambele substanţe, atât carburantul, cât şi comburantul, trebuie să se găsească la bordul vehiculului.

7. Telefon -este un mijloc de comunicatie ce transmite voce sau alte sunete la diferite distante,prin intermediul curentului electric sau al undelor sonore.Telefonul are urmatoarele componente principale:receptorul,care este alcatuit dintr-un microfon(emitator),car transforma undele sonore in variatii ale curentului electric si un

difuzor,ce receptioneaza semnalele electrice si le transforma in unde sonore?(sunete) -corpul telefonului,care are incorporate circuitele electronice si discl sau tastele cu numere. TELEFONUL FARA CORDON

ESTE UN TELEFON OBISNUIT,LA CARE LEGATURA INTRE :RECEPTOR SI APARAT SE FACE PRIN UNDE RADIO.Cele doua parti principale ale telefonului fara cordon sunt:receptorul-partea mobile si baza-partea fixa.Baza este conectata la PSTN si receptioneaza apelurile telefonice ca pe semnale electrice ce vin din reteaua telefonica si le transforma in semnale radio de tip FM,pe care le trimite catre receptor.Telefonul fara cordon functioneaza pe o pereche de frecventa radio care face posibila ascultarea si vorbirea in acelasi timp.Perechea de frecvente radio ale acestui tip de telefon se numeste frecventa duplex.

8.Aparatul de fotografiat Oamenii au simtit mereu nevoia sa reproduca lumea inconjuratoare si,mai ales,chipul omenesc.Asa au aparut picture,desenul,gravura.Ceea ce insa lipsea tiparirilor-cartilor,ziarelr si revistelor-erau imaginile,adica fotografiile care,macar pentru o clipa,sa arate oamenilor cum este lumea adevarata,cu roate intamplarile ei,bune si rele.Secole la rand,fizicieni,astronauti,matematicieni si chimisti au studiat la desene si schite de diferite tipuri pentru fiecare parte componenta a aparatului de fotografiat.In 1685,aparatul-aflat la inceputurile sale-a fost gata si astepta aparitia fotografiei.In urma cu mai bine de 158 de ani,fizicianul francez Joseph Niepce si un pictor scenogrf Jacques Daguerre au pus la punct primul aparat de fotografiat care putea fi folosit.In anul 1826,Niepce a realizat prima fotografie care infatisa casa lui.Pentru aceasra,el a tinut aparatul in aceeasi pozitie timp de opt ore.In 1853 a fost construit primul aparat cu care se puteau lua

instantanee,adica putea fi fotografiata o imagine in miscare,in mai putin de secunda(de exemplu,o broasca ce sare din apa sau o pasare in zbor).Carol Popp de Szathmary,pictor transilvanean,a fost considerat primul fotoreporter de razboi din lume datorita raportajelor sale fotografice din timpul razboiului din Crimeea.In anul 1848,fizicianul francez Alexandre Edmind Becquerel realizeaza primele fotografii color

9. Telescopul Hubble Telescopul spaţial Hubble se învârte în jurul Pământului, în spaţiul cosmic, şi cercetează cerul cu o claritate şi o exactitate pe care nu o are nici un alt telescop amplasat pe pământ. Denumirea a primit-o în cinstea astronomului american Edwin Hubble. In 1990, Telescopul Spatial Hubble a fost pozitionat pe orbita, din naveta spatiala Discovery, la 381 de mile deasupra Pamantului. Hubble este primul observator pe orbita, fiind dotat cu o oglinda de 240 cm, prezentand cateva pachete cu instrumente si camere de luat vederi capabile sa inregistreze diferite parti ale spectrului electromagnetic. Numele telescopului i-a fost dat in onoarea astronomului american Edwin Powell Hubble. In ciuda unei investitii de 1,5 miliarde de dolari, au existat initial cateva probleme, din cauza unui viciu de proiectare a oglinzii, insa in decembrie 1993 au fost instalate instrumente optice de corectare. Telescopul are o lungime de 43 de picioare si este lat de 14 picioare, iar in prezent ofera imagini de o claritate imposibila in alte circumstante, datorita efectului atmosferei Pamantului

10.Automobilul

Adevaratii pionieri in constructia automobilului sunt considerati Lenoir, Delamare - Deboutterville, Daimler, Benz si Ford. Odata cu ei apar si firmele specializate in constructia automobilului. Prima firma se numea “Panhard – Levassor” si a fost fondata in anul 1845, folosind motoare Daimler. In 1898, apare firma Peugeot, care va construi si un motor cu acelasi nuume. Firma Renault isi are inceputurile in anul 1899, descrisa de Louis Renault, impreuna cu cei trei frati ai sai. Renault a scos pe piata primele automobile de constructie proprie in anul 1902. Uzinele Fiat si-au deschis portile in anul 1899, urmate de Mercedes, in anul 1900. In 1896 a luat nastere societatea “English Daimler Company”, iar in 1898 a realizat primul automobil de constructie proprie. Tot in Anglia, in aceasta perioada au aparut marci precum Lachester, Tonicroft, Napier, etc. Firma Mercedes a construit modelul Mercedes 1901, consierat stramosul automobilului modern. Un aport important la construirea automobilelor si l-a adus Wilhelm Maybach, care realizeaza primul radiator tip fagure, folosit de modelul Mercedes 1901. In plus, el i-a ridicat capacitatea la 5,3 l si puterea de 35 CP. Primul automobil al firmei Rolls Royce - a aparut in anul 1903. In anul 1908, apare in Europa automobilul Ford T, primul automobil produs in milioane de exemplare. El era atat de imbunatatit, incat a rezistat 19 ani, iar un adevarat avantaj reprezinta greutatea sa foarte mica, de numai 600 Kg. De-a lungul timpului, Fordul T s-a perfectionat, aparand in mai multe variante: Ford 1920, Ford Tourer 1927. Odata cu primul razboi mondial, automobilul si-a evidentiat calitatile nebanuite pana atunci, dovedindu-se a fi un adevarat atu al armatelor care lau folosit. In perioada postbelica, setea de a depasi, setea de lux bazata pe averile acumulate din mizeria razboiului, combinata cu fenomenul psihic al trairii vertiginoase si intense, au facut ca firmele constructoare europene Voisire Delage, Farman, Hotch Kiss, Panhard Bugatti, Fiat, Minerva, Elizalde, sa produca masini luxoase, dotate cu motoare de 6 si 8 cilindrii la preturi ridicate.

Europenii ramasesera insa la stadiul masinilor “de comanda”, asa ca au fost sedusi de modele produse de General Motors, fondat in 1903 de catre W. Durand; de vehiculele produse de uzinele Ford, Pierce Arrow, Marmon, Studebaker, Chrysler, Packard, Reo, Dodge, etc. Activitatea postbelica a lui A. Citroen si ofensiva americana, care tindea spre acapararea pietelor europene, au contribuit in mare masura la revinimentul industriei de automobile din Europa, industrie care face mari eforturi pentru a trece la productia de pace. Din acest motiv si din multe altele, pretul automobilelor a scazut. Automobilul din anii '30 nu mai seamana deloc cu cel de dinaintea primului razboi mondial. Constructorii puneau mare accent pe confort, adaugand accesorii precum aprinzator de tigari, lumina in interior, stergatoare electrice sau mecanice, oglinda retrovizoare, semnalizatoare de directie, roata de rezerva, iluminarea numerelor de circulatie, etc., lucruri atat de banale in ziua de azi. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, asistam la o adevarata explozie a industriei automobilistice; de asemenea asistam si la transformarea automobilului in prima masina a activitatii social-economice moderne. Au aparut automobilele atat de cunoscute de noi, precum: Cadillac si Oldsmobile, lansate in 1949, Trabant, masinile Volkswagen (1946). Motorul in V, rezervat initial masinilor puternice sau de curse, cu cel putin 8 cilindrii, a inceput sa fie construit in 6 cilindrii (Buick 1960) si 4 cilindrii in 1962 (Ford Taunus 12 M). Motorul cu 12 cilindrii in V a ramas apanajul automobilelor de cursa, precum Maseratti, Aston Martin, Ferrari. III. Noi sperante Daca pana in 1960, se produceau automobile numai in unele tari din Europa si SUA, astazi, ele se produc aproape in fiecare tara a lumii. Constructorii de automobile s-au dezvoltat intr-atat de mult incat numai seamana cu absolut nimic cu automobilele produse in sec. trecut. Sunt atat de sofisticate incat, daca inainte puteai sa repari singur un automobil daca aveai cunostiinte in domeniu, in ziua de astazi, pentru a repara un automobil de ultima generatie, este nevoie de o intreaga echipa de specialisti. Datorita poluarii si a epuizarii zacamintelor de petrol, se cauta noi solutii, adica noi combustibili, noi motoare adaptate la combustibilii de regula

nepoluanti. S-au conceput automobile foarte sofisticate, alimentate cu curent electric, si se incearca si o versiune pe hidrogen, dar datorita problemei stocarii hidrogenului, acesta a ramas un simplu prototip. Un alt impediment il considera marii giganti petrolieri, care aduna miliarde de dolari in fiecare zi.

Invenţii şi inovaţii în tehnică - cum au schimbat cipurile lumea Privire înapoi în 1971. China intră în Naţiunile unite. Cei de 18 ani dobândesc dreptul de vot în SUA. Apare un “calculator-întru-un-cip” care e destul de mic şi destul de ieftin pentru a intra într-o sculă pentru afaceri, o jucărie, un aparat, o unealtă – pe scurt în orice are o vagă legătură cu electricitatea. De-atunci lumea nu mai e aceeaşi. Azi, datorită microprocesoarelor ce i-au urmat lui Intel 4004 din 1971, suntem mai informaţi, mai eficienţi şi, într-un mod obscur, mai lipsiţi de intimitate decât acum 25 de ani. Deoarece microprocesoarele au devenit în aşa măsură parte a vieţii noastre, adevărata provocare a ajuns să fie găsirea unor aparate din jur care să nu fie într-un fel sau altul controlate de un calculator. Calculatoarele mici şi relativ ieftine au făcut practic posibilă urmărirea oricărei activităţi umane, analiza oricărui proces şi controlul oricărui mecanism. Sărbătorind cea de-a douăzecişicincea aniversare a microprocesorului, să nu uităm că aceste calculatoare procesează doar date: cunoaşterea este altceva. Direcţia de finanţe poate rula duzini de modele financiare pe calculator, tot oamenii vor decide dacă dobânzile vor creşte sau scădea. La fel, ani de cercetare în inteligenţa artificială au produs algoritmi care se pot adapta în situaţii bine definite, dar numai oamenii au abilitatea de-a înţelege şi glumi. Voi prezenta în continuare câteva din marile schimbări provocate de microprocesoare în lumea noastră. Toate indică un fapt indiscutabil: orice privire asupra impactului microprocesoarelor asupra lumii noastre reprezintă o fărâmă de timp. Revoluţia continuă. În trecut, documentele private erau protejate atât de bine pe cât le puteai ţine undeva închise. Azi criptarea electronică protejează informaţia pe unităţile de disc astfel încât numai persoanele autorizate să poată citi datele secrete.

Dar criptarea creează de asemenea posibilitatea ca unii criminali să ascundă electronic dovezi importante. În SUA oficialităţi ce impun legea federală doresc să introducă un plan pentru toată lumea de a da o copie tuturor cheilor de criptare guvernului, care le va ţine secret, cu excepţia cazului când este necesară citirea unor date criptate. După aceste oficialităţi, ameninţarea criptării este atât de serioasă încât guvernul SUA ar trebui să-ţi continue lupta împotriva exportului de tehnologie de criptare în afara graniţelor sale. Criptarea va asigura totodată şi sprijinul unui comerţ electronic foarte răspândit, ce ar putea da consumatorilor acces nelimitat pe o piaţă mondială. Nu e mai puţin adevărat că intimitatea noastră va putea fi asaltată de companii de cărţi de credit, bănci şi alţii, care vor putea uşor să-şi constituie dosare detaliate despre stilul nostru de a cheltui. De exemplu, cei ce angajează pot refuza explicit să angajeze fumători datorită posibilului cost al asistenţei sociale pentru aceştia… În fiecare zi tomografele computerizate (CT) din spitalele lumii salvează vieţi prin ilustrarea tridimensională a interiorului corpului nostru. Microprocesorul nu e singurul tip ce calculator care poate rezolva matematica necesară construirii acestor imagini 3D, dar ele sunt răspunzătoare pentru recenta proliferare a scanerelor CT. Maşinile CT de început rulau cu ajutorul minicalculatoarelor ce erau scumpe şi greu de întreţinut, dar noile scanere folosesc staţii de lucru de vârf pentru a procesa muşchii. De exemplu, Picker Nuclear Medicine (Highland Heights, OH) echipa scanerele sale cu un minicomputer Ardent Titan 1500, minicomputer ce obţinea 32 MFLOPS vârf de performanţă. Azi, firma foloseşte o staţie de lucru Alpha de la Digital Equipment cu un microprocesor ce poate genera peste 133 MFLOPS performanţă în virgulăflotantă. Aceste staţii de lucru sunt de asemenea ultra-optimizate pentru grafică, permiţând manipularea în timp real al imaginilor tridimensionale pentru a ajuta doctorul să evalueze sănătatea vreunor organe sau afectarea de către boală. Şi poate cel mai important lucru, microprocesoarele au contribuit la reducerea costurilor şi dimensiunilor acestor maşini CT, ce le face azi mult mai disponibile în diverse zone ale lumii. Centrele de investigare CT sunt deja prezente în multe din zonele urbane. Ştirile erau cândva ceva care coborau spre noi printr-o mână de vehicole de media ca o rugă zilnică coborând din munţi. Internetul a

răsturnat muntele. Azi aproape oricine poate deveni publicist, iar unele din cele mai proaspete ştiri şi opinii diverse sosesc azi prin magazile electronice sau listele de e-mail. Cele mai importante ziare au răspuns prin amestecarea produselor lor tradiţionale tipărite cu informaţii de pe site-urile lor Web. Reporterii primesc acum corespondenţă e-mail de la segmente mai largi şi mai diversificate de surse pentru a-şi redacta subiectele. Când New York Times, la începutul anului 1996, a lansat o campanie de explorare de o săptămână pe tema downsizing în America, a sponsorizat conferinţe la propriul său sit Web. Elizabeth Osder, editor dezvoltator de conţinut, afirma că ediţia tipărită a inclus pur şi simplu citări şi informaţii din discuţia electronică în articolele ce-au apărut ulterior în acea săptămână. De asemenea, grupul constituit de Microsoft cu NBC News vizează un amestec similar de ştiri TV şi situri Web pentru răspândirea de informaţii. Cu toate acestea, publicaţiile tipărite nu vor dispărea în viitorul apropiat. Web-ul e bun pentru conferinţe, cercetare sau pentru culegerea la întâmplare de informaţii, dar ziarele şi revistele sunt în continuare mai convenabile pentru citit şi mai uşor de răsfoit. Hârtia are o lăţime de bandă excelentă. Internetul a modificat incredibil de mult comunicaţie dintre oameni. De exemplu, chiar în aceste zile se desfăşoară pe Internet partida “Kasparov contra întregii lumi” (KASPAROV vs THE WORLD). Oricine poate propune orice mutare. Este aleasă mutarea care după 24 de ore întruneşte cele mai multe voturi. Partida a început pe 21 iunie 1999 cu mutarea lui Kasparov la e4 . Prima mutare “a lumii” a fost la c5 (). Poşta electronică a deschis lumile corporaţionale înlocuind lanţurile de comandă formale cu comunicaţii mia rapide şi mai interactive (chiar dacă cuvintele sunt scrise uneori greşit, propoziţiile pot fi pline de o gramatică îndoielnică iar ideile uneori incomplet formulate). Toate acestea se bazează pe microprocesoarele din calculatoarele de pe birouri şi din modemurile ce pun în mişcare informaţia. Poşta electronică a deschis noi perspective. De exemplu Scott Adams, un creator de benzi desenate, foloseşte e-mail-ul pentru a primi idei de la cititori pentru următoarele benzi. Biologii nu înţeleg nici acum în totalitate ADN-ul, dar au făcut paşi mari în ultima decadă, datorită microprocesoarelor. Matematica secvenţierii unor mari părţi a genomului a născut un nou domeniu – biologia moleculară

computaţională. Cipuri speciale de siliciu fac posibilă o şi mai mare viteză de secvenţiere. Beneficiul: cercetătorii pot utiliza acum profile genetice individuale pentru a prezice care indivizi sunt mai susceptibili de a contracta anumite boli. Dar testele genetice ieftine îi afectau pe oameni. De exemplu câţiva soldaţi din SUA au refuzat să-şi includă celulele în baza de date ADN a armatei, deoarece se tem că date ascunse în propriul ADN pot fi utilizate împotriva lor mai târziu… Apuse sunt zilele când a conduce o maşină puternică însemna să arzi benzină ca şi cum ar fi fost pe gratis injectată cu orele în carburator. Acum microprocesoarele conduc motoarele atât de eficient încât multe maşini de mărime standard fac peste 30 de benzină cu un galon de benzină dar şi suficient de repede. Şi ca bonus, ultimele motoare pot merge 100.000 de mile fără revizie, tot mulţumită microprocesoarelor… Dar aici nu se termină tehnologia. Air-bag-ul se deschide dacă microprocesorul detectează un impact. Playerele de CD de maşină luptă împotriva vibraţiilor prin citirea în avans a câteva secunde cu care să umple eventualele goluri, înainte de momentul redării lor. Care e viitorul automobilelor gestionate de siliciu? Fabricanţii testează sisteme de operare (!) specifice pentru a integra în reţea duzina de microprocesoare dintr-un automobil obişnuit. Acum douăzeci de ani, cărţile de credit erau pentru câţiva privilegiaţi deoarece verificarea tranzacţiilor era un chin. Dacă făceai o cumpărătură mare, funcţionarul magazinului suna un operator central şi îi citea valoarea la telefon. Mulţumită microprocesoarelor, pericolele şi ineficienţa tranzacţiilor a dispărut. Deoarece magazinele pot verifica acum orice tranzacţie, companiile financiare pot cu uşurinţă impune limitări de credit stopând frauda. În 1990, Visa a raportat tranzacţionarea a 174 miliarde de $ pe reţeaua sa, ajungând în 1994 să proceseze 294 miliarde de $, deci o creştere anuală de 17 procente. Telefoanele celulare sunt doar microprocesoare agăţate de o antenă radio şi optimizate pentru procesarea semnalelor radio. Cu toate că beep-ul telefoanelor celulare a avut un efect substanţial în naţiunile industrializate, schimbările sunt şi mai spectaculoase în celelalte zone. Mari părţi din Africa nu vor fi probabil niciodată cablate deoarece telefonia celulară este mult mai ieftină. Microprocesoarele au permis unor ţări să treacă de la lipsa totală a telefoanelor la cele mai noi sisteme de telefonie.

Microprocesoarele au schimbat dramatic modul în care artiştii produc animaţia prin faptul că fac posibilă crearea unor adevărate lumi 3D în mişcare. Înainte, artiştii construiau desenele animate folosind creaturi 2D mişcându-se pe un fundal fix 2D ca într-un joc cu decupaje pe o placă. Reclamele au adoptat şi ele această tehnologie: fiecare produs pare să se trezească, să se transforme şi să danseze de-a lungul ecranelor de azi. Rezultatul este o animaţie mai realistică, precum şi o oarecare reducere a resurselor necesare producerii animaţiei. De exemplu, Toy Story a folosit cea mai mică echipă utilizată vreodată de o animaţie la Disney, şi totuşi a fost în întregime 3D. Disney şi Pixar estimează că au utilizat peste 800000 ore utilizare calculator pe staţii grafice Silicon Graphics şi Sun SparcStations pentru a clădi în final cei 500GB de pixeli pe care i-am admirat în acest film. Azi revoluţia continuă pe măsură ce viteza schimbărilor din viaţa noastră, determinate de existenţa microprocesoarelor, creşte în loc să arate vreun semn de stabilizare. Microprocesoare mai rapide la preţuri relativ mai mici, tehnici noi şi mai performante de fabricaţie a semiconductoarelor şi software mai plin de imaginaţie ar putea face următoarea generaţie de calculatoare şi mai prezentă decât prima. Cât de semnificativ a fost impactul microprocesorului? Mulţi consideră că a fost cea mai mare invenţie, nu numai a acestui secol, dar şi al oricărui secol. Pentru unii, microprocesorul este mai important chiar decât roata, în seria de realizări ale umanităţii. “Dacă ţinem seama de viziune, inovaţie, înţelegere profundă, cunoştinţe şi înţelepciunea în formă de software pentru microprocesor, putem vedea că impactul este cu mult mai mare decât cel produs de inventarea roţii”, spune Marc Andreessen, vicepreşedinte pentru tehnologie la Netscape Communications. “Şi de abia am atins superficial posibilităţile oferite de microprocesoare”, adaugă el. Alţi experţi, inclusiv Andrew S. Grove de la Intel, care ne-a oferit primul microprocesor comercial, văd calculatorul într-un cip ca o parte a unei tehnologii mai vaste şi mai semnificative. “Aş compara microprocesorul cu invenţia limbajului şi nu cu cea a roţii. Atât limba cât şi microprocesorul ne permit să gândim şi să inventăm în modalităţi noi.” Dan Dobberpuhl, inginer consultant principal al firmei Digital Semiconductor şi arhitectul principal al procesorului Alpha, crede că invenţiile mai semnificative au fost digital cu program memorat, tranzistorul şi circuitul integrat. “Primul microprecesor a fost doar o evoluţie

tehnologică a acestor trei invenţii de bază”, spune Dobberpuhl. Doug Engelbart, inventator legendar de tehnologii de calculatoare şi director fondator la Bootstrap Institute, adaugă: “Dacă te uiţi la toată paleta tehnologiilor digitale. Microprecesorul este doar o parte a acesteia. Nanotehnologia ne va duce poate mai departe, dincolo de microprocesoare.” Dacă credeţi că microprocesorul este echivalent cu roata sau doar cu invenţii mai modeste ca de exemplu tipărirea, impactul lui a influenţat aproape pe toată lumea în ultimul sfert de veac. Revoluţia continuă. Ce ne vor aduce oare următorii 25 de ani?

CUPRINS Computerul Internetul Maşina de scris Televiziunea Avionul Racheta Telefon Aparatul de fotografiat Telescopul Hubble Automobilul

REALIZATORI

• Director proiect: Didina Botgros

•

Profesor Coordonator:Muntean Aurelia

Membrii Echipei  Corlan Narcisa

 Pop Lavinia

Bogdan Roxana

Tiran Emilia

 Timus Marian