Manual Strangere Fonduri Final

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Program PHARE etc

Manual privind strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ în mediul rural Partner: Institutul Intercultural Timişoara Teodora Borghoff

Competenţe formative europene DISCIPLINA

Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural

SUPORT DE CURS:

Teodora Borghoff

2008 Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

1

CUPRINS 1. Introducere __________________________________________________________________ 3 2. Competenţe generale şi specifice legate de activitatea de strângere de fonduri _____________ 4 3. Stabilirea viziunii şi formarea echipei _____________________________________________ 4 4. Analiza situaţiei actuale ________________________________________________________ 8 4.1 Analiza SWOT ____________________________________________________________________ 8 4.2 Harta relaţiilor____________________________________________________________________ 9

5. Metode de strângere de fonduri _________________________________________________ 10 5.1 Întărirea parteneriatelor cu administraţia publică locală _______________________________ 10 5.2 Atragerea de sponsorizări__________________________________________________________ 11 5.3 Cereri de finanţare _______________________________________________________________ 11 5.4 Activităţi ale cadrelor didactice şi asociaţiei părinţilor din şcoală ________________________ 12 5.4.1 Organizarea de evenimente _____________________________________________________________ 12 5.4.2 Campanii de strângere de fonduri ________________________________________________________ 13 5.4.3 Obţinerea de fonduri din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit_____________________________ 13

5.5 Diversificarea serviciilor şi dezvoltarea veniturilor autofinanţate_________________________ 14 5.5.1 Acreditarea de servicii educaţionale pentru adulţi ____________________________________________ 14 5.5.3 Dezvoltarea de ateliere-şcoală active pe piaţă _______________________________________________ 14 5.5.4 Închirierea de spaţii ___________________________________________________________________ 15

6. Planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor _______________________________ 16 7. Alte instrumente _____________________________________________________________ 17 7.1 Cum derulăm întâlniri eficiente?____________________________________________________ 17 7.2 Memoriul / adresa oficială _________________________________________________________ 18 7.3 Scrisori şi invitaţii ________________________________________________________________ 19 7.4 Acorduri de parteneriat ___________________________________________________________ 19 7.5 Comunicarea cu presa_____________________________________________________________ 20 7.5.1 Comunicatul de presă __________________________________________________________________ 20 7.5.2 Conferinţa de presă ___________________________________________________________________ 21

8. BIBLIOGRAFIE ____________________________________________________________________ 22

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

2

1. Introducere Mi se întâmplă adesea, când cunosc oameni noi şi povestesc despre activităţile mele de strângere de fonduri ca interlocutorii să mă întrebe ”şi cum aş putea eu să fac rost de bani?”. Răspunsul meu tipic este ”dar pentru ce vrei, de fapt, să faci rost de fonduri?” Unii interlocutori se opresc aici şi nu ştiu ce să îmi răspundă. Altora li se luminează feţele şi încep să îmi povestească despre pasiunile lor şi despre cum ar dori să schimbe lumea din jurul lor într-un loc mai frumos/creativ/drept. Manualul de faţă se adresează acelora care au un vis, cred cu tărie într-un ideal şi speră să îl transpună în realitate. Fie că sunteţi managerul unei şcoli, profesor sau membru al consiliului de administraţie al şcolii, activitatea de strângere de fonduri începe cu o imagine / o dorinţă de a îmbunătăţi lucrurile. Unii oameni au curajul să demareze de unii singuri acţiuni prin care să îşi pună viziunile în practică. Odată porniţi pe acest drum, e nevoie de îndrăzneală, energie şi acumularea de noi cunoştinţe Astfel de oameni se pot descurca pentru o vreme dar la un moment dat, dorind tot mai mult, resimt oboseală şi/sau dezamăgire. Altora le e teamă şi rămân mereu doar cu regretul de a nu fi reuşit şi le repetă celor care pornesc singuri că nu are rost. Pentru a evita astfel de situaţii, la modul ideal e bine să ne formăm o echipă. La rândul ei, pentru a putea funcţiona, echipa are nevoie de relaţii de încredere între membrii şi în acelaşi timp de o bună planificare şi coordonare pentru a-şi putea atinge visurile. Din aceste motive, manualul de faţă vă prezintă nu doar metode concrete pentru strângerea de fonduri ci în acelaşi timp vă prezintă şi alte informaţii utile cum ar fi formarea unei echipe, planificare şi alte instrumente generale. Idealul meu este să ofer nu doar cunoştinţe despre strângerea de fonduri ci şi curaj şi inspiraţie acelor oameni ai şcolii care îndrăznesc să fie activi. Rezultatele voastre îmi vor spune dacă am reusit sau nu. Teodora Borghoff, iunie 2008

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

3

2. Competenţe generale şi specifice legate de activitatea de strângere de fonduri ™ Competenţe generale privind analiza situaţiilor ™ Competenţe generale privind lucrul în echip㠙 Cunoaşterea şi utilizarea a cel puţin 3 metode de strângere de fonduri ™ Competenţe generale de planificare a unui proces / eveniment legat de strângerea de fonduri (campanii şi evenimente, scrierea unei cereri de finanţare, coordonarea comitetului de părinţi) ™ Competenţe de comunicare scrisă în strângerea de fonduri - Memoriul / adresa - Scrisori şi invitaţii - Redactarea de acorduri de partneriat - Redactarea de cereri de finanţare ™ Competenţe de evaluare a derulării unui proces / eveniment legat de strângerea de fonduri

3. Stabilirea viziunii şi formarea echipei Cadrele didactice din Şcoala cu clasele I-VIII din B***, , şiau imaginat o ”Şcoală mai bună” pentru care intervin 2 tipuri de intervenţii: (1) îmbunătăţiri în infrasturctură (încălzire centrală, grup sanitar în interior, sală de sport, geamuri termopan) şi (2) dotări (sală calculatoare, mobilier modern şi materiale didactice). Lista poate merge mai departe.

În spatele oricărei activităţi de strângere de fonduri stă un vis sau o viziune. De exemplu, într-o şcoală al cărui număr de elevi scade vertiginos prin migrarea la alte şcoli datorită proastei reputaţii în comunitate, visul sau viziunea ar putea fi ca şcoala să aibă o reputaţie foarte solidă, personal motivat şi o atmosferă modernă şi centrată pe performanţă. De aici rezultă ”proiecte” intermediare care au nevoie de fonduri: o infrastructură mai bună a şcolii, o dotare mai bună a laboratoarelor şi cabinetelor, mai multe activităţi extraşcolare, instrumente de comunicare cu comunitatea cum ar fi un ziar al şcolii sau ”Ziua Porţilor Deschise”, etc. Un astfel de deziderat nu poate fi îndeplinit de către o singură persoană, indiferent de capacităţile sale profesionale. Este nevoie de o echipă de cadre didactice care membrii să aibă încredere unii în alţii şi să lucreze eficient împreună. Cum stabilim o viziune comună? O persoană cu calităţi de lider poate propune o idee la care ceilalţi să adere. Nu este însă sigur ca ceilalţi vor fi suficient de motivaţi să urmeze aplicarea ideii până la capăt. De aceea, chiar şi în cazul unei idei propuse de un conducător oficial al şcolii (sau mai ales în acest caz) este important Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

4

ca toţi cei implicaţi să aibă şansa să participe cu propriile idei şi în timp motivaţia va fi mult mai puternică. De aceea recomandăm ca atunci când se discută despre o viziune comună, să nu fie propusă într-o variantă finală de la început ci mai degrabă să se pornească de la nevoile resimţite şi să se caute împreună soluţii. Studii de caz: (1) Managerul unei şcoli a organizat o şedinţă în care a anunţat cadrele didactice că din acel moment urmează să se aplice un nou plan de îmbunătăţire a calităţii activităţilor educative şi a înmânat fiecăruia un document detaliat cu tot ce au de făcut. (2) Managerul unei şcoli a anunţat în şedinţă că doreşte să formeze un grup de discuţie privind ”Planul de îmbunătăţire a calităţii” şi îi invită pe cei interesaţi să contribuie cu idei să rămână după şedinţă pentru a discuta pentru încă o oră. După şedinţă a rămas 70% din colectiv şi pentru că era un grup prea mare şi atmosfera era formală, managerul a propus împărţirea pe grupuri mai mici de lucru şi fiecare grup trebuia să răspundă la câteva întrebări concrete şi în plus fiecare urma să propună cum ar dori să se implice şi să îşi asume angajamente ferme. Întrebare pentru reflecţie: Ce avantaje şi dezavantaje au fiecare dintre metodele propuse?

Ce înseamnă o echipă / grup de lucru? Echipă / grup de lucru = un grup de mai mulţi oameni care lucrează împreună pentru a atinge un obiectiv comun, un anumit rezultat. Membrii echipei au un motiv pentru a lucra împreună, au nevoie de experienţa, abilităţile şi angajarea fiecăruia dintre ei pentru a atinge obiectivul comun. De ce este util să lucrăm în echipă? ƒ Pentru a distribui munca (apare posibilitatea de a aduce la un loc un set de abilitati, talente si responsabilitati foarte diferite carora sa li se atribuie sarcini corespunzatoare). ƒ Munca poate fi organizata si controlata mai usor. ƒ Pentru rezolvarea de probleme si luarea de decizii (a pune la un loc o mare varietate de abilitati, talente inseamna a asigura pentru orice problema solutia optima si capacitatea de a pune in practica aceasta solutie optima). ƒ Pentru procesarea informatiei (pentru a transmite informatiile sau o anumita decizie celor ce trebuie sa le cunoasca). ƒ Pentru colectarea de informatii si idei. ƒ Pentru testarea si ratificarea deciziilor. ƒ Pentru a creste implicarea si dedicarea celor intersati. ƒ Pentru negociere sau rezolvare de conflicte. Caracteristicile unei echipe eficiente: 1. Obiective echipei: Acestea sunt clar definite, comunicate clar, planificate participativ; cand obiectivele sunt revizuite, motivele schimbarii sunt comunicate tuturor. 2. Rolurile in echipa: Rolul fiecaruia este clar si bine stabilit; relatiile dintre membrii sunt clar stabilite; membrii echipei sunt de obicei pregatiti/specializati pentru rolul pe care il indeplinesc, sau urmeaza cursuri de instruire. 3. Metodele de lucru ale echipei: Pentru indeplinirea obiectivelor, echipa trebuie sa indeplineasca o multitudine de activitati: - Rezolvarea problemelor; - Luarea deciziilor; - Schimbul de informatii/ comunicarea; - Coordonarea; Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

5

- Asigurarea calitatii (monitorizare, evaluare); - Medierea conflictelor. 4. Relatiile intre membrii echipei: Intr-o echipa eficienta, relatiile dintre membrii echipei se bazeaza pe incredere; in activitatile interprinse se simte spiritul de echipa; membrii echipei comunica eficient intre ei. Paşi în formarea unei echipe/ unui grup de lucru Îniţiatorul unei idei poate începe prin a răspunde la următoarele întrebări: - Care este viziunea care o propun? În ce măsură e în interesul comun al şcolii şi al unui număr cât mai mare de colegi care să se alăture echipei? - Ce resurse avem în şcoală (dotări, consumabile, mijloace de comunicare, relaţii) ? - Cine ne poate ajuta din afara colectivului de cadre didactice (părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, alte instituţii sau agenţi privaţi ? - Ce exemple de succes pot lua de la alte şcoli / unităţi de învăţământ?. a. Organizarea pentru lucru Împărtăşirea / exprimarea opiniilor despre ceea ce urmează a fi făcut. Transformarea activităţilor în sarcini de realizat şi competenţele necesare. b. Clarificarea sarcinilor Echipa are o perspectivă comună asupra sarcinilor ce trebuiesc îndeplinite. c. Stabilirea responsabilităţilor echipei şi a fiecăruia dintre membrii echipei Sarcinile trebuie transformate în responsabilităţi, prin acordarea încrederii/ compentenţei de a rezolva o anumită sarcină. d. Stabilirea şi identificarea clară a resurselor Formarea unei echipe depinde atât de complexitatea sarcinilor de rezolvat, cât şi de resursele disponibile (bani, echipamente, spaţiu, timp). e. Îndeplinirea propriu-zisă a sarcinii f. Urmărirea atmosferei din cadrul echipei Nivelul de participare, sentimentele, regulile echipei, modul de lucru trebuie supravegheate/urmărite astfel încât să fie menţinute la un nivel funcţional/ favorabil unor bune performanţe ale echipei. Mai multe despre modul de lucru veţi afla la capitolul dedicat planificării, implementării şi evaluării unei activităţi. Formarea încrederii şi dezvoltarea grupului O teorie1 despre Dezvoltarea Grupului ar fi: pe măsură ce creşte încrederea, se diminuează comportamentul defensiv şi neproductiv. Cu cât gradul de încredere este mai mare, cu atât este mai uşor pentru membrii grupului să preia roluri şi să renunţe la atitudini care blochează cursul informaţiilor importante. Pe măsură ce creşte încrederea, membrii grupului se simt mai liberi să ofere opinii, critici şi să laude. În esenţă, grupurile au două vieţi, viaţa grupului în sine şi viaţa fiecărui individ în interiorul său. La nivelul grupului interesele planează în jurul unor teme precum: - Luarea deciziilor - Cum se iau deciziile în acest grup?, Cine deţine puterea în acest grup?; - Calitatea de membru - Cine va face parte din acest grup?, Ce implică faptul de a fi membru?; - Productivitatea – Ce putem face împreună? - Organizarea – Cum ne vom structura activitatea pentru a ne atinge obiectivele? 1

Jack Gibb

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

6

Pentru a dezvolta o echipă eficientă, este bine de ştiut câteva aspecte teoretice cu privire la rolurile indivizilor într-o echipă şi stadiile de dezvoltare ale echipei. Intr-un grup (o echipa) fiecare membru poate sa joace unul sau mai multe roluri. Specialiştii în resurse umane au stabilit următoarele tipuri de roluri: - Comportamente centrate pe rezolvarea sarcinii; - Comportamente centrate pe mentinerea echipei; - Comportamente individuale negative (deranjante). Este posibil ca aceeasi persoana sa aiba comportamente diferite, in functie de situatia in care se afla. Cum recunoastem aceste comportamente? 1. Cind se centreaza pe REZOLVAREA SARCINII, membrii grupului o Initiaza actiuni, contribuie la aplicarea lor; o Cauta informatii; o Ofera informatii; o Cer opinii, pareri; o Ofera opinii, pareri; o Elaboreaza planuri, documente, etc. o Coordoneaza activitatile echipei; o Orienteaza; o Evalueaza rezultatele, progresul actiunilor (critica constructiv , daca este cazul); o Energizeaza grupul; o Inregistreaza, noteaza informatiile importante despre munca echipei. 2. Cind se centreaza pe MENTINEREA GRUPULUI, membrii grupului o Incurajeaza, armonizeaza comunicarea si lucrul membrilor grupului; o Accepta compromisuri in privinta lucrului membrilor; o Elaboreaza standarde de lucru; o Observa si comenteaza comportamentele membrilor grupului; o Recunoaste meritele celorlalti membrilor grupului; o Valorizeaza contributiile si prezenta in echipa a celorlalti; o Asigura suport moral, informational in munca celorlalti membri ai grupului. 3. Comportamentele INDIVIDUALE DERANJANTE sunt atunci cand unul sau mai multi membrii ai grupului o Blochează functionarea echipei; o Caută să fie recunoscuţi ca persoane importante in grup, chiar dacă nu sunt; o Se pun în rolul “Băiatului de gaşca” (sunt de acord cu toata lumea, cu toate propunerile, chiar daca se contrazic pe ei înşişi); o Au tendinţa să-i domine pe ceilalti membrii ai grupului; o Cauta tot timpul ajutorul celorlalti, obligandu-i sa se opreasca din lucru si sa-i acorde atentie; o Ameninţă cu retragerea; o Pledează pentru un anumit interes; o Monopolizează discuţia; o Agresează verbal sau chiar fizic pe ceilalţi membri ai echipei. De asemenea este bine de ştiut că pot exista patru stadii de dezvoltare a unei echipe: Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

7

1. Formarea (echipa imatura) - in acest stadiu este vorba de o serie de persoane adunate. Din punct de vedere al relatiilor personale, membrii grupului se bazeaza pe relatii clasice, de exemplu autoritatea liderului. Mult timp este alocat de catre fiecare membru acceptarii sale de catre grup. Se strang informatii, date, se formeaza subgrupuri, se evita confruntarile. 2. Furtuna (echipa fractionala)- se caracterizeaza prin conflict si competitie. Se avanseaza in rezolvarea sarcinii, dar apar momente tensionate. Apar atat comportamente de retragere cat si dorinta de dominare. 3. Normarea (echipa unita) - Se caracterizeaza prin cresterea coeziunii intre membrii grupului. Apare constiinta apartenentei la grup. Grupul stabileste norme si standarde. Schimbul de informatii este real si eficient. De remarcat faptul ca in acest moment grupul devine mai inchis, membrii sunt extrem de atasati de grup si se opun schimbarilor. 4.Functionarea (echipa eficienta)- Este etapa de interdependenta reala intre membrii grupului. Eficienta maxima, identitatea grupului completa, dispare teama de schimbare. Nu toate grupurile ajung la acest stadiu.

4. Analiza situaţiei actuale Indiferent de viziunea pe care o avem, este esenţial să ştim de unde pornim. Analiza situaţiei actuale este o importantă pentru că generează noi idei şi soluţii şi ne ajută să ne folosim în mod eficient resursele. Sunt diferite modalităţi de analiză care se pot fi folosite cu succes atât de către o singură persoană cât şi de echipe de lucru. Acestea sunt: - Analiza SWOT - Harta relaţiilor - Copacul problemelor

4.1 Analiza SWOT Analiza SWOT (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities und Threats) este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al unităţii de învăţământ şi a mediului extern general şi specific. Iată un exemplu realizat de o unitate de învăţământ din judeţul Dolj: (S) Puncte tari : 1. PUNCTE TARI - Toate cadrele didactice calificate, titulare, suplinitori - Numar mare de cadre didactice cu gradele I si II; - Existenta unei biblioteci scolare bine dotata; - Preocuparea conducerii scolii pentru dezvoltarea bazei materiale si asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea procesului des invatamant (iluminat, caldura, curatenie); - Existenta in scoala a unor aparate ce tin de tehnica moderna (10 calculatoare, un telefon, un televizor color, fax, Xerox, imprimante color, centrala termica); - Implicarea in actul decizional a unui cat mai mare numar de cadre didactice; - Program de pregatire suplimentara a elevilor; - Existenta unor elevi capabili de performanta; - Existenta materialelor promotionale pentru oferta educationala, manuale, excursii, etc; - Apropierea de orasul Craiova; - Conectare la internet (O) Oportunitati : - O buna colaborare cu Consiliul Local si ISJ Dolj;

(W) Puncte slabe : - Existenţa unor elevi cu probleme familiale si de sanatate psihica in colectivele de elevi; - Insuficienta colaborare a parintilor cu scoala; - Cladire veche care nu a suferit nici o reparatie capitala; - Mobilier vechi, deteriorat; - Insuficienta preocupare a unor cadre didactice pentru imbogatirea si folosirea materialului didactic din scoala; - Naveta copiilor din satele dispersate catre scoala; - Conditiile sociale precare ale familiilor afecteaza capacitatea elevilor; - Nivelul de educatie al parintilor, al populatiei din zona;

(T) Amenintari : - Probleme locale: saracie, nivelul scazut de educatie al

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

8

- Acordarea de burse sociale pentru elevii care fac naveta; - Existenta programelor de guvernare care prevad dotarea cu calculatoare si "bani pentru liceu"; - Deschiderea tinerei generatii catre operarea pe calculator; - Posibilitatea de formare continut a cadrelor didactice la nivelul scolii si judetului; - Programul de relansare a invatamantului din mediul rural; - Cadre didactice cu domiciliul stabil in localitate; - Manuale alternative gratuite; - Rechizite gratuite.

familiilor si al populatiei; - Comunicarea deficitara cu familia; - Lipsa de interes manifestata de familie; - Lipsa unor prevederi specifice in legislatia scolara care sa permita sanctionarea parintilor sau a altor persoane care ii retin pe elevi de la cursuri si ii folosesc la activitatile din gospodarie; - Lipsa abilitatii de a lucra in grup si in echipa; - Degradarea spatiilor de invatamant si a mijloacelor de invatamant care au o vechime de peste 30 de ani; - Insuficienta fondurilor alocate de Consiliul Local pentru achizitionare de materiale si mijloace informatice si de comunicare; - Slaba motivatie financiara a cadrelor didactice; - Posibilitatea accentuarii abandonului scolar in conditiile socio-politice actuale.

Analiza SWOT ca şi metodă se poate folosi atât individual (spre exemplu managerul unei şcolii realizează singur o astfel de analiză pentru Planul de Dezvoltare Şcolară) dar funcţionează mai ales pentru lucrul în grup. Mai multe persoane pot completa fără eforturi tabelul printr-un proces de tip „brainstorming” în care membrii grupului fie analizează împreună fiecare punct, fie completează ideile pe hârtie de tip post-it care se sortează ulterior în cele patru rubrici. Rezultatul analizei SWOT poate fi utilizat in scopul identificarii unei strategii pentru dezvoltarea unităţii de învăţământ iar în multe cazuri nevoile pentru resurse de financiare precum şi posibilităţile de atragere de fonduri pot să reiasă din diferite puncte tari sau slabe. În exemplul de mai sus, punctele slabe „Cladire veche care nu a suferit nici o reparatie capitala;” şi „Mobilier vechi, deteriorat;” conduc imediat la necesitatea găsirii de resurse suplimentare (financiare sau în natură). Punctele „O buna colaborare cu Consiliul Local si ISJ Dolj” şi „Existenta programelor de guvernare care prevad dotarea cu calculatoare” oferă puncte de pornire pentru atragerea acestor resurse.

4.2 Harta relaţiilor „Harta relaţiilor” e o metodă vizuală de analiză a relaţiilor din mediul extern al unităţii de învăţământ. Pentru aceasta se pot folosi următoarele simboluri: relaţie slabă / formală relaţie bună relaţie foarte bună relaţie conflictuală direcţia relaţiei

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

9

Institutorul şcolii cu clasele I-IV din P**** (şcoală cu predare simultană din judeţul Timiş) prezintă relaţiile diverse pe care le-a stabilit în timp: Astfel, pe baza de referate insistente şcoala se poate baza pe fonduri pentru lucrări mici din partea Primăriei locale, are relaţii bune cu Liceul de care aparţine, relaţii bune cu alte şcoli din centrul administrativ şi din reşeinţa de judeţ. (în special cu o şcoală cu ajutorul cărora a reuşit să reînnoiască dotarea sălilor de clasă). A reuşit chiar şi atragerea sprijinului unui agent economic. În comunitate colaborează cu Biserica ortodoxă sârbă. O relaţie mai dificilă e cu părinţii care sunt destul de pasivi şi nu îl sprijină în demersurile sale.

O astfel de imagine ne ajută să conştientizăm relaţiile slabe sau conflictuale care pot fi îmbunătăţite precum şi relaţiile bune care pot fi fructificate

5. Metode de strângere de fonduri Există diverse metode privind strângerea de fonduri. Dar atenţie, nu orice metodă se potriveşte pentru orice fel de acţiune. În rândurile de mai jos, vom prezenta pe scurt fiecare metodă, precizând în acelaşi timp pentru ce tip de tip de acţiune se pretează.

5.1 Întărirea parteneriatelor cu administraţia publică locală Surprinzător sau nu, aceasta este cea mai facilă metodă de creştere a fondurilor necesare pentru îndeplinirea viziunii şcolii dumneavoastră. După 1989 şcolile au cunoscut numeroase schimbări privind sursele de finanţare dar în ultimii ani este stabilă dependenţa acestora faţă de autorităţile publice locale (primării şi consilii locale, în unele cazuri consilii judeţene). Sprijinul administraţiei publice locale poate proveni: 1. din fondurile proprii ale bugetului local 2. din atragerea de finanţări din alte surse. Din acest motiv managerii şcolii nu trebuie să se complacă în menţinerea unei relaţii superficiale şi formale (doar schimburi de documente birocratice) ci să facă efortul de a comunica regulat atât formal cât şi informal. Este important ca şcoala să fie capabilă să îşi exprime cu claritate nevoile (plângeri verbale de genul ”dotarea noastră este foarte proastă” versus transmiterea în scris a unei liste cu dotările necesare alături de o coloană de argumente şi o alta cu preţuri estimative) Însă nu doar managerii pot comunica cu instituţiile locale, şi un simplu cadru didactic ce crede cu tărie în proiectul său, poate, cu acordul conducerii şcolii, să adreseze cereri către Consiliul Local. La capitolul 7 ”Alte Instrumentele”, vor fi detaliate mijloace de comunicare cum ar fi memoriul, scrisorile şi invitaţiile şi acordurile de parteneriat. Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

10

Întărirea parteneriatelor cu administraţia publică locală este utilă în special pentru costurile de infrastructură şi bază materială.

5.2 Atragerea de sponsorizări Atragerea de sponsorizări se face conform legislaţiei în vigoare, în baza unui contract. Înainte însă de a ajunge la acesta, esenţială este formarea unei relaţii cu conducerea firmei care ar putea să sponsorizeze şcoala. Punctele de pornire sunt: - Care sunt relaţiile actuale sau potenţiale pe care le are şcoala? - Ce reputaţie are şcoala în prezent şi cum se poate folosi pentru atragerea sponsorilor? - Ce avantaje poate oferi şcoală firmei care oferă o sponsorizare? - În momentul identificării sponsorilor – se potriveşte profilul acestora cu imaginea şcolii? Este posibil să existe obiecţii la alăturarea numelui unei firme cu instituţia de învăţământ? (spre exemplu, părinţii ar putea aduce obiecţii în cazul acceptării unei sponsorizări din partea unei firme care produce ţigări, alcool sau are orice alt profil controversat în comunitate) În cazul în care activităţile şcolii nu sunt cunoscute, în comunicarea cu sponsorii este utilă realizarea de materiale scrise cum ar fi: - o prezentare de o pagină a instituţiei de învăţământ - o prezentare de o pagină a cauzei pentru care se doreşte sponsorizarea (dacă e o acţiune, planificarea acesteia, dacă e pentru dotări, necesitatea). Este foarte important să se includă aici şi beneficiile pe care şcoala le poate oferi firmei în schimbul sponsorizării (de obicei forme de publicitate). - existenţa unei pagini web pentru informaţii suplimentare Metoda atragerii de sponsorizări se pretează în principal pentru: - acţiuni social-culturale ale şcolii care atrag publicitatea necesară sponsorilor - dotări, în măsura în care există o legătură cu profilul firme

5.3 Cereri de finanţare Cererile sau propunerile de finanţare sunt adresate unei organizaţii finanţatoare care poate fi un organism public (programe europene, ale Guvernului României, ambasade şi ministere ale unor state dezvoltate), o structură a societăţii civile (fundaţii ale unor persoane private sau firme, asociaţii, în alte ţări chiar şi sindicate sau culte) sau mixtă (o structură a societăţii civile care redistribuie fonduri strânse din alte surse mai mari – e.g. programe europene derulate prin organizaţii neguvernamentale). Structura finanţatoare anunţă de obicei care sunt scopurile pe care doreşte să le atingă prin programul de finanţare, modalităţile de solicitare şi distribuire a fondurilor (cel mai adesea în urma unui concurs/licitaţii de proiecte dar şi pe tot parcursul anului), condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească solicitanţii şi tipurile de cheltuieli finanţabile. În toate cazurile, în cazul câştigării concursului de proiecte se încheie un contract de finanţare între cele două părţi, în baza căruia se face „intrarea” sumei în contabilitatea organizaţiei. Principalii paşi care trebuie parcurşi în elaborarea unei cereri de finanţare sunt: - identificarea subiectului / cauzei pentru care se solicită finanţarea - planificarea activităţilor şi a bugetului Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

11

-

identificarea surselor de finanţare scrierea propunerii de finanţare.

Faza de identificare a surselor de finanţare (respectiv segmentare şi îngustare a pieţei finanţatorilor) este deosebit de importantă şi determină succesul propunerii într-o proporţie de 20-40%. Un prim pas îl constituie inventarierea bazelor de date, a publicaţiilor de specialitate şi selectarea unui număr cât mai mare de finanţatori care prin profilul şi scopurile declarate ar putea accepta viitoarea cerere de finanţare. Următorul pas este contactarea agenţiei finanţatoare (e-mail, telefonic, la sediu). În cazul unui răspuns neutru sau favorabil finanţatorul respectiv poate rămâne pe listă. Cu această ocazie se obţin şi toate amănuntele legate de instrucţiunile de alcătuire, termene limită, mod şi criterii de evaluare, durata procesului de evaluare. Această etapă este importantă şi datorită faptului că în momentul în care cererea ajunge la finanţator ideea şi organizaţia vor fi deja cunoscute. Un alt avantaj al dialogului direct cu finanţatorii este că acele agenţii care oferă un răspuns negativ pot recomanda uneori alte surse de finanţare. În continuare se vor selecta pe baza informaţiilor obţinute anterior agenţiile finanţatoare cărora le va fi trimisă cererea, încercând să estimăm unde ar fi cele mai bune şanse. Spre exemplu se pot lua în calcul aspecte cum ar fi: cu obiectivele cărui finanţator este proiectul nostru cel mai potrivit; cu câte alte cereri vom intra în competiţie, etc. Formularele de cerere de finanţare pot varia de la program la program. În studiul de caz ataşat găsiţi un proiect realizat de către o unitate de învăţământ din judeţul Timiş ce a fost finanţat prin Programul de Granturi şcolare în anul 2007. Pentru informaţii actualizate, resursele de pe Internet de informare sunt: http://www.finantare.ro http://www.fseromania.ro http://www.edu.ro http://rural.edu.ro

Cererile de finanţare se pot folosi pentru o varietate foarte mare de activităţi, în funcţie de regulile finanţatorului care trebuie studiate cu mare atenţie.

5.4 Activităţi ale cadrelor didactice şi asociaţiei părinţilor din şcoală Activităţile prezentate mai jos presupun crearea unui grup de lucru disponibil pentru activităţi voluntare, în afara orelor de curs. Pe lângă cadre didactice pot fi atraşi şi părinţii elevilor. Planificarea şi lucrul în echipă sunt esenţiale pentru succesul unor astfel de activităţi. 5.4.1 Organizarea de evenimente Evenimentele de gen tombole, concursuri, spectacole, carnavaluri au avantajul că atrag oamenii, întăresc relaţia şcolii cu comunitatea şi în situaţiile potrivite pot servi ca şi cadru pentru strângerea de fonduri. Într-o localitate din judeţul Timiş a devenit deja o tradiţie ca înainte de vacanţa de iarnă şi cu ocazia mărţişorului, copiii să realizeze diverse obiecte decorative care sunt apoi vândute în cadrul unei expoziţii la care participă membrii Consiliului Local şi reprezentanţii unor firme din zonă. Fondurile strânse servesc unui scop clar, ce se anunţă publicului chiar din invitaţie (spre exemplu achiziţia unui echipament anume, necesar în procesul de învăţământ sau organizarea unei excursii gratuite pentru copii în timpul vacanţei) Organizarea unui eveniment poate deveni foarte complexă şi necesită bune abilităţi de comunicare, planificare şi lucru în echipă. (detalii în capitolele 3, 6 şi 7). Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

12

Etapele generale sunt: - stabilirea tipului de eveniment - stabilirea modului de strângere a fondurilor (vânzarea de bilete sau produse, solicitarea de donaţii) - organizarea logistică a evenimentului (de la invitaţia iniţială până la curăţenia de la sfârşit în spaţiul folosit) - folosirea unei metode de comunicare în masă (spre exemplu un ziar local) pentru informarea publicului cu privire la derularea evenimentului, sumelor atrase şi modului cum au fost folosite. Organizarea de evenimente poate fi folosită cu dublu scop: întărirea parteneriatului cu comunitatea şi strângerea de fonduri pentru un scop clar ce necesită fonduri reduse. 5.4.2 Campanii de strângere de fonduri Întâlnim tot mai des iniţiative de strângere de donaţii directe. Succesul unei campanii este mai mare atunci când scopul strângerii de fonduri este clar şi are o tentă umanitară. Indiferent însă dacă organizăm strângerea de donaţii pentru ajutorarea unui caz medical grav al unui elev sau pentru ajutorarea unei alte instituţii şcolare dintr-un mediu dezavantajat sau afectat de o catastrofă naturală O campanie de strângere de fonduri necesită abilităţi necesare celor pentru organizarea de evenimente şi în plus un mod extrem de transparent cu privire la suma strânsă şi modul de folosire. Este important să ne gândim: - ce mesaj dorim să transmitem şi cum îl formulăm într-un mod cât mai convingător posibil - cum transmitem mesajul către potenţialii donatori - cum colectăm fondurile într-un mod cât mai uşor pentru a atrage donaţiile, transparent şi în acelaşi timp care evită posibile fraude - cum informăm donatorii cu privire la rezultate şi cum le mulţumim. Campaniile de strângere de fonduri se potrivesc cel mai bine pentru activităţile umanitare 5.4.3 Obţinerea de fonduri din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit În cazul unei asociaţii a părinţilor foarte activă sau la iniţiativa uni grup de cadre didactice, se poate înfiinţa o asociaţie formală, conform legislaţiei în vigoare. Costurile de înfiinţare se acoperă de obicei prin donaţii ale membrilor fondatori dar ulterior, asociaţia va avea la dispoziţie toate metodele de strângere de fonduri descrise mai sus plus posibilitatea de a primi 2% din impozitul pe venit al acelora care aleg să facă acest lucru. Sistemul "2%" permite contribuabililor persoane fizice sa direcţioneze 2% din impozitul lor pe venit către o entitate nonprofit înfiinţată conform ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Prin acest mecanism un cetăţean (care e în acelaşi timp şi cadru didactic al şcolii, părinte, fost elev sau pur şi simplu doreşte să sprijine şcoala) spune statului modul în care vrea să fie cheltuită o parte din impozitul său. Atenţie, aceasta sumă nu reprezintă o sponsorizare sau donaţie ci este în esenţă o parte a bugetului de stat care este direcţionată de către fiecare cetăţean în parte către sectorul neguvernamental. Legea este considerata de mulţi ca fiind un sprijin indirect oferit de către stat sectorului non-profit sau un model de „filantropie de tranziţie” data fiind aplicarea ei numai in ţările Europei de Est. În practică, este nevoie ca în perioada premergătoare completării declaraţiilor de venituri de către contribuabili (de obicei jumătatea lunii mai) Asociaţia să transmită către cei interesaţi numele ei oficial, codul de identificare fiscala (codul fiscal) şi contul bancar în format IBAN. Cei ce doresc să sprijine şcoala prin intermediul asociaţiei completează declaraţii, în funcţie de sursele de venit şi le trimit prin poştă către administraţia financiară de care aparţin. Până la 31 decembrie a anului Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

13

respectiv administraţia financiară centralizează toate informaţiile şi virează sumele strânse către organizaţiile beneficiare. Pentru informaţii actualizate, resursele de pe Internet de informare sunt: www.doilasuta.ro Obţinerea de fonduri din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit presupune existenţa unei organizaţii neguvernamentale înfiinţate de către cadre didactice şi părinţi dar are ca avantaj flexibilitatea modului de folosire a fondurilor atrase.

5.5 Diversificarea serviciilor şi dezvoltarea veniturilor autofinanţate 5.5.1 Acreditarea de servicii educaţionale pentru adulţi În timpurile noastre educaţia nu se încheie pe băncile şcolii ci tot mai mulţi adulţi sunt nevoiţi să înveţe lucruri noi pentru a nu fi depăşiţi de vremuri. Nevoile de formare ale adulţilor pot varia de la programe tip ”a doua şansă” la cursuri de folosire a calculatorului, limbi străine sau chiar activităţi de timp liber cum ar fi sportul. Metoda are marele avantaj că în afară de fondurile atrase, întăreşte contactul între cadrele didactice şi membrii comunităţii şi chiar în unele cazuri extreme permite supravieţuirea instituţiei. Necesită însă o activitate susţinută şi specializată de organizare pentru a respecta toate cerinţele formale din domeniu. Etapele principale includ: - realizarea unei analize de nevoi în comunitate (sondaj / chestionar / interviuri) - realizarea unei echipe de cadre didactice şi personal auxiliar care doreşte să se implice în activitate (iniţial voluntar, ulterior contra cost, din taxele atrase) - realizarea curriculei şi acreditarea cursului la organismele specializate - derularea cursurilor - evaluarea periodică a programului pentru a verifica actualitatea acestuia pe piaţa de formare. Pentru informaţii actualizate, resursele de pe Internet de informare sunt: www.formare.info www.cnfpa.ro Acreditarea de servicii educaţionale pentru adulţi necesită abilităţi foarte specializate dar pe termen lung poate asigura continuitatea instituţiei şcolare, în condiţiile în care scade constant numărul de elevi.

5.5.3 Dezvoltarea de ateliere-şcoală active pe piaţă Este o metodă complexă care trebuie să se potrivească cu profilul unităţii de învăţământ şi în acelaşi timp necesită eforturi mari de organizare. Pe de altă parte, atunci când funcţionează, atelierele şcoală întăresc încrederea elevilor că şi-au ales o meserie utilă şi constituie publicate pozitivă gratuită foarte utilă pentru atragerea unui număr mare de candidaţi la admitere. Pentru informaţii actualizate, resursele de pe Internet de informare sunt: http://www.tvet.ro/ Dezvoltarea de ateliere-şcoală active pe piaţa de bucuri şi servicii este o metodă complexă dar pe termen lung asigură motivaţia maiştilor-coordonatori şi un număr mare de elevi. Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

14

5.5.4 Închirierea de spaţii Legislaţia permite venituri la categoria ”autofinanţate” care provin din închirierea de spaţii. Aceasta poate fi temporară – spre exemplu închirierea timp de 6 ore pe săptămână a sălii de sport către un instructor de dans sau un club de aerobic sau închiriere pe termen mai lung – spre exemplu închirierea unei teren de 4 mp din curte către un chioşc cu produse alimentare. În majoritatea cazurilor este nevoie de acordul autorităţii locale. Beneficiile rezultate dintr-o astfel de activitate trebuie calculate cu grijă, în balanţă cu posibile efecte adverse. Închirierea de spaţii e o metodă ce trebuie folosită cu precauţie, în limitele legislaţiei şi alegând cu atenţie chiriaşii.

În loc de concluzie pentru capitolul 5… Experienţa a arătat câteva principii pentru strângerea de fonduri cu succes: • Pornim de la ideea pe care vrem să o punem în practică şi nu de la premisa că ne trebuie bani. Există cazuri în care întrebarea “pentru ce ne trebuie, de fapt fonduri” a condus la scurtarea traseului de la donator la serviciu prin atragerea de bunuri sau servicii în natură. Evident, banii oferă avantajul flexibilităţii dar aceştia nu sunt un scop în sine; • Strângerea de fonduri înseamnă planificare, organizare, resurse de timp, oameni şi financiare, e imposibilă strângerea de fonduri fără o investiţie minimă de timp şi resurse; • Comunicare clară a nevoilor Persoanele care fac donaţii / finanţatorii doresc să fie convinse că donaţiile lor vor contribui la satisfacerea unor nevoi importante şi că şcoala / organizaţia căreia îi este oferită donaţia este eficientă şi sigură (demnă de încredere). • Îngustaţi piaţa. Refuzurile numeroase sunt de natură să descurajeze pe cei care strâng fonduri. Trebuie să fim selectivi în legătură cu cei pe care ii abordăm şi să îi studiem înainte de a vedea care sunt „ţintele” cele mai sigure. • Perseverenţa. Un singur apel nu este suficient, campania trebuie planificată să acopere o perioadă de timp semnificativă.

•

Mulţumiri. Sunt esenţiale pentru orice sursă şi metodă de strângere de fonduri şi se pot adresa în diferite forme – scrisori, comunicate de presă, discursuri cu ocazia diverselor evenimente.

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

15

6. Planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor Planificarea este un instrument de management folosit pentru a ajuta o echipă să se descurce mai bine. Planificarea este procesul prin care răspundem la următoarele întrebări: (1) ce doreşte echipa noastră să realizeze? (2) cum vom dirija eforturile şi resursele noastre în următoarele luni şi ani pentru a realiza ceea ce ne-am propus? Prin procesul de planificarea facem alegeri fundamentale asupra: • Care este scopul nostru ca echipa? • Ce rezultate concrete dorim sa obtinem? • Cine sunt cei pe care ii servim (beneficarii nostrii)? • Ce actiuni trebuie sa intreprindem pentru atingerea scopului? • Resurselor necesare – oameni, bani, experienţe, relaţii

Viitorul dorit

Cum Situaţia prezentă

Dezvoltarea planului de acţiune Într-o anumită măsura, un plan de acţiune este un act “eroic” pentru că ne ajută să transformăm visele noastre în realitate. Planul de acţiune este o modalitate prin care ne asigurăm că viziunea echipei noastre este destul de concretă. Prin planul de acţiune încercăm să găsim o cale prin care organizaţia/ echipa îşi atinge obiectivele, o succesiune de acţiuni sau schimbări prin care trebuie să trecem pentru a ajunge la finalitate dorită. Planul de actiune va trebuie sa cuprinda: o Responsabilitati si roluri in implementare – echipe si indivizi o Rezultate asteptate si intermediare o Pasi de actiune specifici o Perioada de timp o Resurse cerute si surse de obtinere De retinut ca ceea ce puneti la inceput pe hartie este totusi un plan si a ceea ce se va intampla de fapt este o combinare intre ceea ce este planificat si ceea ce intervine in activitatea de zi cu zi. Din acest motiv un plan de actiune detaliat nu poate fi facut pe mai mult de un an de zile. Aveţi grijă pentru că un plan de acţiune prezintă întodeauna o muncă în progres. Nu este un document pe care să îl redactaţi, să-l puneţi bine într-un dosar şi să uitaţi de el. Afişaţi-l pe măsură ce acţiunile se realizează, îl veţi modifica periodic pentru a corespunde realităţii. Mai jos este prezentat un mod de structurare a unui plan de acţiune (pe care îl puteţi complica sau simplifica după propriul mod de gândire): Obiectiv

Activităţi

Timp

Responsabil / resurse umane

Resurse materiale

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

Resurse financiare

16

7. Alte instrumente 7.1 Cum derulăm întâlniri eficiente? Întrucât strângerea de fonduri este o activitate de echipă şi în plus presupune şi conlucrarea cu alţi parteneri, este foarte important ca procesul de comunicare în grup să se desfăşoare cât mai eficient cu putinţă. Indiferent dacă organizaţi o întâlnire internă a echipei, o întţlnire cu comitetul de părinţi sau o întţlnire cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale, este important să vă gândiţi înainte la următoarele aspecte: ƒ De ce? Scopul intalnirii ƒ Ce? Tematica de discuţie care să fie cât mai concretă. ƒ Cine? Participantii la intalnire ƒ Cand ? şi cât timp ? cel mai potrivit timp pentru ca toţi cei invitaţi să poată participa şi în acelaşi timp să fie suficient timp de discuţie şi să nu dea impresia participanţilor că îşi pierd timpul. ƒ Unde? (Locul si aranjamentele fizice pot influenta foarte mult calitatea discutiilor si a rezultatelor) Derularea întâlnirii are de obicei următorul format: Deschidere • Bun venit, clarificarea asteptarilor • Discutarea rezultatelor asteptate, cadrul de lucru, roluri. • Prezentarea agendei • Agreerea scrierii procesului verbal Derulare • Facilitarea procesului • Pastrarea timpului • Implicare oamenilor • Acordarea pauzelor • Sumarizari dupa teme si decizii Inchidere • Sumarizarea rezultatelor si concluzionare • Evaluarea procesului si a rezultatelor • Discutarea gradului de satisfactie a participantilor • Intelegerea asupra urmarii intalnirii La modul ideal, orice întâlnire este moderată – formal sau informal. Moderatorul este acea persoană care se preocupă de bunul mers al întâlnirii. Iată sarcinile moderatorului în funcţie de tipul de întâlnire: Intalniri de schimb de informatii Grupul nu trebuie sa ia o decizie, scopul intalnirii este de a se informa. Unele persoane vor oferi informatii altele vor dori sa cunoasca detalii. Sarcini principale: • Ofere sanse egale tuturor pentru a schimba informatii avand grija sa se circule informatii relevante • Tinerea timpului de desfasurare • Sa o faca interesanta Intalniri de schimb de experienta si de idei In acest caz, grupul poate sa ramana la nivel de discutii sau sa doresca sa ajunga la o concluzie. Intalniri de oferire de informatii si discutii teoretice Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

17

Sarcini principale • Sa ofere sanse egale de a vorbi tutoror • Tinerea timpului de desfasurare • Observarea posibilelor neintelegeri • Crearea unei intelegeri comune Intalniri de rezolvare a problemelor, sarcinilor sau de luare de decizii In acest caz grupul va trebui sa defineasca situatia ideala in care problema este rezolvata ca si procesul prin care se va lua decizia. Sarcini principale: • Structurarea timpului • Clarificarea rolurilor si a responsabilitatilor si drepturilor in luarea deciziilor • Oferirea de metode de lucru pentru a sprijini grupul in luarea deciziilor • Sa ajute procesul de la clarificarea sarcinii pana la rezolvarea ei Intalniri de clarificare a valorilor personale, gestionarea conflictelor In acest caz moderatorul si grupul trebuie sa defineasca tipul intalniri: de rezolvare de conflict, de construire a echipei, etc. De multe ori in timpul acestor intalniri situatia se modifica in functie de nevoile actuale ale grupului, fiind nevoie de o mare flexibilitate in facilitare. Sarcini principale: • Structurarea timpului • Obtinerea acordului grupului asupra metodelor de lucru • Oferirea unui mediu de lucru sigur pentru membrii grupului • Asigurarea oportunitatilor egale pentru a vorbi si pentru a fi implicat • Sa observe schimbari in situatie si sa obtina acordul asupra noii metode de luare a deciziei • Obtinerea unei solutii care este confortabila pentru toata lumea. Modalităţi de prevenire a comportamentelor deranjante Stabiliti regulile de desfasurare a intilnirii. Regulile trebuie sa fie indicate de catre participanti. Reguli posibile: sa vorbeasca fiecare pe rind; sa nu se intrerupa unul pe celalat, sa vorbeasca civilizat, etc. Scrieti regulile pe o coala de hirtie si afisati-le la vedere. Dupa ce regulile au fost stabilite cereti promisiunea grupului ca vor respecta regulile pe care tot ei le-au propus.

7.2 Memoriul / adresa oficială Adresele oficiale ce pot fi uneori numite şi memorii sau petiţii sunt practic scrisori adresate autorităţilor locale ce au un format special şi limbaj oficial. Regulile de bază sunt aceleaşi ca şi pentru orice comunicare scrisă în secolul XXI: - formule de adresare tip - conţinutul răspunde întrebărilor ”cine”, ”ce”, ”cum”, ”de ce” şi dacă e posibil şi”cât” - exprimarea este cât mai clară şi politicoasă Înainte de a redacta scrisoarea trebuie să formulăm cât mai precis problema/situaţia pe care dorim să o rezolvăm şi identificăm de cine depinde exact acest lucru. Pentru sublinierea importanţei subiectului este util să se anexeze liste de semnături de la toţi cei interesaţi de rezolvarea acelui subiect.

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

18

Studiu de caz: Localitatea, data Stimate Domnule Primar, Cadrele didactice ale Grădiniţei i colii cu clasele I-IV din localitatea H*****, şi părinţii celor 38 de copii înscrişi la programul celor două institu ii, prin prezenta solicităm sprijin material şi financiar pentru amenajarea unui parc de joaca în curtea grădiniţei. De acest parc vor beneficia şi to i ceilal i copii din localitate. Pe raza localităţii noastre nu există un loc special amenajat pentru activităţile recreative în aer liber fapt ce are un efect negativ asupra dezvoltării copiilor. Existen a unui loc de joacă va contribui la crearea unei atmosfere destinse i la dezvoltarea spiritului comunitar În acest sens vă rugăm să ne sprijiniţi cu personal specializat pentru proiectarea şi amenajarea propriu-zisă a parcului cât şi sprijin financiar achiziţionarea materialelor necesare. Dorim ca acest parc să fie amenajat cu un topogan, huţuluşe individuale şi colective (5+3), groapă de nisip, 2 balansoare. În func ie de complexitatea amenajării, locul de joacă va necesita sume între 3.000 i 10.000 RON. În speranţa unei soluţionări favorabile vă mulţumim anticipat. Educator,

Învă ător

Anexă: lista cu semnăturile părin ilor

7.3 Scrisori şi invitaţii Spre deosebire de adresele oficiale, scrisorile şi invitaţiile au un ton mai cald pentru a atrage persoana căreia i se adresează. Scrisorile şi invitaţiile pot avea nenumărate forme şi moduri de adresare, în funcţie de scop şi audienţă. Elementele unei invitaţii sunt: ƒ Formule de adresare – cui îi adresăm invitaţia? ƒ Care este evenimentul? ƒ Când are loc, unde, cui îi este adresat, ƒ Care e desfăşurarea evenimentului? Invitaţi speciali? ƒ Condiţii de participare? ƒ Persoane contact care reprezintă organizatorii. ƒ Încheiere Scrisorile au un conţinut adaptat situaţiei (scrisori de informare, de mulţumire, de prezentare, de felicitare).

7.4 Acorduri de parteneriat Parteneriatul este o relaţie specială, ce se poate stabili între două sau mai multe persoane, instituţii sau organizaţii, în cadrul căreia părţile se angajează să îndeplinească a anumită listă de acţiuni pentru îndeplinirea unor obiective comune. Condiţiile parteneriatului pot fi cuprinse într-o serie de documente care alcătuiesc un contract de colaborare ce atestă angajamentul, drepturile şi obligaţiile fiecăreia dintre părţi. Instituţiile de învăţământ pot realiza acorduri de parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, instituţii publice şi chiar agenţi economici. Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

19

Paşi pentru realizarea unui parteneriat. (1) Existenţa unei iniţiative, a unui proiect, din partea organizaţiei care presupune anumite nevoi (de expertiză, de resurse umane, de logistică etc.) (2) Pe baza iniţiativei sau proiectului existent se poate alcătui o listă a organizaţiilor care ar putea fi partenere în realizarea proiectului, pentru diferite secţiuni ale lui. (3) Culegerea datelor despre posibilii parteneri (4) Selecţia instituţiei/instituţiilor organizaţiei/organizaţiilor partenere, se face în funcţie de a. aria de competenţă a fiecăreia dintre ele b. situaţia actuală a organizaţiei (nivelul ei de dezvoltare), c. istoria şi prezentul relaţiilor inter-organizaţionale, de specificul activităţilor pe care îl are fiecare dintre ele (5) Odată selectată lista partenerilor, se realizează un material care să prezinte pe scurt organizaţia, iniţiativa/proiectul şi invitaţia adresată organizaţiei de a fi partener în proiect însoţită de o scurtă argumentaţie (motivaţie). Menţiunea, în invitaţie, a solicitării unei întâlniri (parteneri la acelaşi nivel) sau audienţe (cazul autorităţilor publice). Expedierea invitaţiei pe cale oficială. (6) Contactarea telefonică pentru răspuns. (în caz că acesta întârzie, sau nu a parvenit scris) şi stabilirea telefonică a unei date pentru întâlnire (7) Întâlnirea propriu-zisă. Organizaţia care a avut iniţiativa trebuie să aibă pregătite pentru această întâlnire propuneri elaborate despre iniţiativă, argumentaţia, durata parteneriatului, condiţiile de colaborare, contribuţia organizaţiei partenere. (8) Discuţie pe marginea propunerilor pentru a fi agreată o listă care să cuprindă drepturi şi obligaţii pentru fiecare dintre parteneri, termene precise, condiţii de anulare a înţelegerii, răspunderi (9) Elaborarea actului de parteneriat pentru proiect care cuprinde documentele de contract. Semnarea acordului (posibil într-un cadru festiv). (10) Concretizarea parteneriatului, care are loc odată cu începerea proiectului. Întâlniri periodice pentru evaluarea situaţiei parteneriatului, a condiţiilor şi clauzelor, a modului cum fiecare dintre părţi se achită de obligaţii. (11) Încheierea proiectului. Evaluarea finală a proiectului (poate fi făcută în comun, de parteneri sau poate fi prezentată partenerilor de către organizaţia care a desfăşurat proiectul.) Scrisori de mulţumire, album foto, indicii de calitate ai proiect. (12) Corespondenţă post-parteneriat. Scrisori de felicitare la evenimente ale organizaţiilor partenere. Paşii de mai sus pot fi simplificaţi în funcţie de relaţia cu partenerii însă este importantă păstrarea formlităţii comunicării astfel încât, şi în cazurile în care persoanele care au iniţiat un parteneriat nu mai sunt în cadrul şcolii, relaţia de parteneriat să poată fi dusă mai departe de către alte persoane.

7.5 Comunicarea cu presa 7.5.1 Comunicatul de presă Comunicatul de presa are drept scop sa atraga jurnalistii pentru a relata un eveniment ce va urma, ori care s-a întîmplat recent. Unii jurnalisti primesc sute de comunicate pe zi, ceea ce face ca competitia sa fie exagerat de interesata. Ceea ce înseamna ca ordinea cuvintelor în primul titlu si prima propozitie trebuie sa fie atrăgătoare. Continutul comunicatului · Titlul comunicatului trebuie să fie scurt şi percutant (de preferat cu verb inclus) şi să indice, în acelaşi timp, despre ce este vorba în text. Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

20

· Primul alineat trebuie sa contina raspunsurile la 5 întrebari: - Ce se întîmpla? - Cînd se întîmpla? - Unde se întîmpla? - Cine este implicat si cine relateaza? - De ce este important? · În unul din paragrafele susţinătoare de informaţie se poate insera un citat care să conţină opinia unuia dintre personajele cheie în activitatea relatată (elev, părinte, repreyentant al autorităţii publice, partener străin, etc). Citatul adaugă culoare textului şi, în plus, subliniază sursa care emite mesajul. · Folositi un fapt ori cifre pentru a arata ca aceasta este important · Relatati în detalii si exact. · Ideal comunicatul de presă nu trebuie să depăşească o pagină. În cazul în care sunt şi alte informaţii de amănunt pe care doriţi să le transmiteţi, anexaţi o foaie separată. Stilul comunicatului · Folositi propozitii scurte, nu mai mult de 25 de cuvinte · Folositi alineate ce contin nu mai mult de doua-trei propozitii · Sa nu fie mai lung de o foaie ori doua. · Folositi un limbaj simplu, fara termeni. · Evitati abundenta de adjective si adverbe. · Folositi verbe de actiune, ex. „Douasprezece femei ce au fost martore si au supravietuit grozaviilor traficului au marturisit...”, în loc de „Grozaviile traficului au fost descrise de douasprezece femei.” Aranjarea în pagina · Scrieti data si detaliile comunicatului în partea de sus a foii. Specificati daca informatia este „PENTRU COMUNICARE IMEDIATA” · La sfîrsitul comunicatului, scrieti – SFÂRŞIT- si includeti persoane de contact si numere unde jurnalistii pot primi mai multa informatie 7.5.2 Conferinţa de presă Conferinţa de presă se organizează atunci când informaţia destinată publicului justifică o întâlnire cu presa, permiţând astfel dezbaterea publică. Pentru a avea succes, conferinţă de presă trebuie: - să fie pregatită cu grijă: alegerea locaţiei, stabilirea persoanelor care vor lua cuvântul, pregătirea materialelor ce vor fi înmânate participanţilor, asigurarea suportului logistic (echipament necesar: microfoane, videoproiector/retroproiector etc.; suporturi cu numele persoanelor care vor lua cuvântul, traducere, dacă este cazul, decorarea încăperii etc.), invitaţii adresate reprezentanţilor presei; obţinerea de confirmări la invitaţiile transmise etc. - să fie moderată în mod profesionist, pentru ca intervenţiile vorbitorilor să fie la obiect, pentru a permite întrebări şi răspunsuri legate de subiectul conferinţei, cât şi declaraţii de presă pe marginea conferinţei; - să fie monitorizată: verificarea şi analiza modului în care presa a acoperit evenimentul; declaraţii de presă şi interviuri urmare a conferinţei de presă, etc.

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

21

8. BIBLIOGRAFIE • • • • • • • • • • •

Descentralizarea sistemului de finaţare şi administrare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat: România - Propuneri de politică educaţională - sinteze din Raportul Băncii Mondiale, 2002 http://www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=1342 PENROSE, Perran - Descentralizarea finanţării şi managementului preuniversitar http://www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=1341 Legislatie scolara: Regulament de organizare si functionare a unitatilor de invatamant Preuniversitar – Capitolul 10 ”Părinţii” Art 151 - 160 Modele de parteneriate încheiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului http://www.edu.ro/index.php/resurse/c143/ CHIRU Mihaela - Cu părinţii la şcoală. Ghid pentru profesori, Centrul Educatia 2000+ RADULESCU Eleonora, TARCA Anca - Şcoală şi Comunitate, Centrul Educatia 2000+ RADULESCU Eleonora, TARCA Anca - Şcoala prietenoasă - experienţe de proiect, Centrul Educatia 2000+ GHEORGHITA Madalina, NEGULESCU Raluca – Ghidul de Comunicare Publică, Centrul Educatia 2000+ Site-ul ”Proiectul pentru Învăţământul Rural” http://rural.edu.ro Site-ul ” Programul de granturi pentru dezvoltare şcolară în anul 2007” http://www.edu.ro/index.php/articles/7477 Site-ul ” Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013” http://www.fseromania.ro/

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07 Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

22