Mănăilă Alexandru - Sisteme Teritoriale.docx

  • Uploaded by: Alex Manaila
  • 0
  • 0
  • November 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Mănăilă Alexandru - Sisteme Teritoriale.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 1,575
  • Pages: 5
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE GEOGRAFIA TURISMULUI

Impactul socio-cultural și economic al festivalurilor de teatru

Mănăilă Alexandru-Andrei

2017

Un eveniment este un fenomen spațio-temporal care poate fi clasificat sau clasificat în moduri diferite în funcție de mărime, formă și conținut (Getz, 1997, 2008). Evenimentele pot genera o varietate de beneficii pentru destinații. Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor au fost îndreptate până în prezent la efectele megaevenimentelor, în special la impactul financiar al evenimentelor sportive (Knott, Fyall, & Jones, 2015, Lee & Taylor, 2005, Preuss, 2007, Xing & Chalip, 2006). Deși interesul pentru alte tipuri de evenimente a crescut (Bauer, Law, Tse, & Weber, 2008), doar câteva studii au adus la cunoștință evenimentele la scară mică și, mai ales, evenimentele culturale (Gursoy, Kim & Uysal, 2004). Aceste evenimente mai mici au tendința de a fi profund legate de locația lor și pot oferi o bază importantă pentru elaborarea planurilor de marketing pentru destinații (Litvin & Fetter, 2006; Olsen, 2010; Ritchie, 1984). Unicitatea unui eveniment cultural poate apărea din locația sa și, în special, din atmosfera locului (Getz, 2008). Planificarea și promovarea adecvată a acestor tipuri de evenimente pot contribui la transformarea imaginii turiștilor de destinație, sporind astfel veniturile (Liu, 2014). Globalizarea a forțat orașele să concureze între ele pentru a atrage turiști. Identitatea și unicitatea tradițiilor fiecărei locații pot deveni factori care contribuie la eficiența turismului. Aceste aspecte pot fi, de asemenea, un puternic instrument de marketing pentru manageri (Herrero, Sanz și Devesa, 2006), într-o abordare mai largă care include toate autoritățile și organizațiile implicate în comercializarea acestor destinații Pugh & Wood, 2004). Beneficiile multiple că evenimentele culturale ale destinațiilor sunt analizate în majoritatea studiilor pe baza eficacității mega-evenimentelor din orașele mari, inclusiv planificarea beneficiilor economice pe termen lung așteptate pentru aceste destinații (Getz, 2008, Lee & Taylor, 2005; ). Mai puține studii și-au concentrat cercetarea dincolo de impactul economic al mega-evenimentelor (Gursoy et al., 2004), deși recent sa înregistrat o creștere a interesului pentru obținerea unei perspective mai largi prin diferite tipuri de evenimente. Acestea includ alți factori precum îmbunătățirea infrastructurii sau crearea de locuri de muncă (Getz, 2008), creșterea cunoștințelor despre alte culturi și tradiții (Sdrali & Chazapi, 2007), poziționarea competitivă (Smith, 2004), noi oportunități pentru destinații (Litvin & Fetter, 2006 ) și îmbunătățirea imaginii (Lee, Lee și colab., 2005). Imaginea destinației este deseori confundată cu marca de destinație (Li & Kaplanidou, 2013). Cu toate acestea, deși cele două concepte converg în mod clar, imaginea este doar o parte a conceptului mai global al mărcii, care rezultă din asociațiile create cu mărci (Stepchenkova & Mills, 2010; Tasci & Kozak, 2006). Odată cu creșterea turismului cultural la nivel mondial, regiunile diferite au

convertit evenimente locale în oportunități de prezentare a imaginii pe plan internațional (Lamont & Dowell, 2008). Imaginea pe care o au consumatorii cu privire la o destinație este rezultatul experiențelor lor despre locul și percepțiile pe care fiecare persoană le dezvoltă (Bigné, Sanchez și Sanchez, 2001; San Martín & Rodríguez del Bosque, 2008). Interacțiunea atât a aspectelor cognitive, cât și a aspectelor figurative, formează o imagine globală unică, printr-o evaluare cuprinzătoare a fiecărei destinații, care include evaluările pozitive sau negative ale locului în general ale turiștilor (Beerli & Martin, 2004, Bigné et al., 2001, Nicoletta & Servidio, 2012; , 1993). În cazul în care imaginea de destinație generală nu are un impact mai mare asupra imaginii de destinație globală (San Martín & Rodríguez del Bosque, 2008), există un impact mai puternic - comparativ cu o imagine efectivă. În contextul evenimentelor culturale, regiunile încearcă să-și transforme sau să-și consolideze imaginea - fie cognitivă, fie efectivă - prin staționarea unei culturi a unor astfel de provocări competitive avantajoase (Evans, 2003). Rezultatele așteptate arată că atât factorii cognitivi, cât și factorii efectivi pot reprezenta o imagine semnificativă a destinației, deși aspectele cognitive au un impact mai mare (Huh, Uysal, & McCleary, 2006). Pe baza acestor indicații, se propun primele două ipoteze de cercetare. Relația dintre teatru și turism este una încurajată în mod activ. Sa înregistrat o creștere a interesului pentru relațiile dintre organizații din domeniul artelor și al turismului. În 1985, Consiliul Artelor din Marea Britanie (ACGB) a susținut o investiție sporită a publicului în artă, parțial datorită faptului că "arta este o atracție turistică substanțială și o remunerație în valută". Mai recent, Autoritatea Britanică pentru Turism (BTA) și Comitetul pentru Turism Englez (ETB) au creat relația: Manualul de Marketing al Turismului în Arte a fost publicat de ETB în 1993 și au avut loc o serie de seminarii care au reunit manageri de arte, , agenții de turism și consiliile turistice. În plus, BTA a publicat (1997) un "Turism și pachetul de consultanță în artă" destinat managerilor de artă și un buletin informativ regulat "Turism și artă". Importanța economică a artelor a primit mai multă atenție și un aspect important al acesteia a fost dimensiunea turistică. Studiul Institutului de Studii Politice (PSI) al artelor, o lucrare completă și seminară, a dat importanță considerabilă legăturii dintre artă și turism. Orașele, ca centre locale de servicii, au adesea o concentrare specială de teatre și facilități de agrement asociate și, prin urmare, pot avea o importanță deosebită în relația artă-turism. În această lucrare această relație este examinată în

contextul specific al teatrului din Londra cu scopul special de a determina efectele asupra teatrului. Pentru a realiza acest lucru, influența teatrului asupra deciziei de a vizita orașul va fi, de asemenea, determinată. Orașele sunt din ce în ce mai mult locuri de consum decât de producție sau de comerț 3 și se concentrează în special pe consumul (și vânzarea) plăcerii, inclusiv pe turism. Deși puține orașe au fost construite exclusiv pentru consum sau pentru turism, majoritatea acum au "compuși de consum" semnificativ. Turismul într-un oraș este legat de o combinație a elementelor sale primare sau de bază și a elementelor secundare. Jansen-Verbeke consideră că elementele primare, principalele atracții, au, la rândul lor, două componente: "loc de activitate" și "loc de petrecere a timpului liber"; în loc de activitate "ea include atracții care caracterizează majoritatea orașelor, galerii de artă, situri istorice și clădiri, în timp ce setarea de agrement este contextul fizic și social-cultural în care sunt stabilite atracțiile: structura spațială generală a orașului și ambianța sa. Atracția urbană poate fi deseori caracter și atmosferă care se ridică la mai mult decât pur și simplu structurile fizice. Divertisment este clasificat de Jansen-Verbeke ca element secundar, împreună cu magazine, cafenele, restaurante și baruri și hoteluri. Elementele care se apropie unul de celălalt, în calitate de clustere, pot avea o atracție mai mare pentru turism decât pentru elementele care nu sunt apropiate. Pentru turiștii de agrement este probabil că teatrul reprezintă o atracție semnificativă a multor orașe, deși semnificația exactă ca element primar sau secundar va varia de la un oraș la altul. Anumite locuri și situri devin poziționate și construite ca "obiective turistice" și "locuri de plăcere". Locurile sunt "privite" în așteptarea "plăcerilor intense", iar colecția acestor obiective turistice este caracterizată de turism. Alegerea locurilor de experiență ca turist este influențată de imagine sau de "loc-mit". Locurile turistice sunt cele care sunt semnate și codificate ca atare. Locurile devin asociate cu experiențe și senzații particulare și devin simboluri ale acestor experiențe, astfel încât locul în sine devine un produs. "Mitul locului" și dorința de a vizita districtul lacului au fost în mare parte o creație a literaturii, "cele din Brighton de film și literatură. În mod similar," mitul locului "din Londra, ca centru pentru" teatru ", datorează ceva eforturile unor impresari elizabetani din secolul al XVI-lea de a imputa o experienta extraordinara la astfel de vizite. Prezența călătorilor a conferit, de exemplu, un anumit titlu pentru piesele lui Shakespeare, iar audiențele "îndepărtate" au fost încurajate într-un pseudopelerinaj "

Cohen și Atkinson demonstrează influența puternică a muzicii în modelarea identității orașelor precum Liverpool și New Orleans. Aceasta, la rândul său, a dus la turism. Rezultatul, în opinia unora, a fost dezvoltarea muzicală osificată în cele două orașe. Dorința de a răspunde nevoilor turistice poate să fi concentrat atenția și resursele departe de inovare. Turismul, un rezultat al mitului locului, contribuie la procesul complex al creării de mituri și, în opinia lui Britton, "este unul dintre cele mai importante elemente în modelarea conștiinței populare a locurilor". Semnificația locului este transformată de existența obiectivelor turistice. În plus, la un nivel material, mai degrabă decât simbolic, prezența turismului în zonele urbane transformă orașele: spațiile sunt ocupate de turiști, clădirile sunt modificate spre utilizări turistice noi, iar activitățile din cadrul acestora au o dimensiune turistică mai degrabă decât o dimensiune locală. Orașele sunt transformate în mod material prin baruri, hoteluri, restaurante, teatre, cluburi de noapte și altele asemenea. Acestea, la rândul lor, "codifică" un oraș ca turist. În prezent, festivalurile reprezintă un domeniu dinamic în toată lumea, care au cunoscut o ascensiune semnificativă, datorită faptului că turiştii sunt din ce în ce mai interesaţi de a descoperi ceva nou, fiind orientaţi spre a-şi petrece timpul liber într-un mod cât mai diferit decât cel obiţnuit.

REFERINȚE: 1. Theatre in London and the inter-relationship with tourism 2. The contribution of cultural events to the formation of the cognitive and affective images of a tourist destination 3. Locul şi rolul festivalurilor în promovarea şi valorificarea potenţialului turistic din Raionul Cahul 4. Socio-spatial authenticity at co-created music festivals 5. Brand personality and culture: The role of cultural differences on the impact of brand personality perceptions on tourists visit intentions 6. Impacts of festivals and events on residents’ well-being

Related Documents

Sisteme-securitate
May 2020 2
Sisteme Informatice
November 2019 9
Sisteme Liniare.pdf
June 2020 3
Ion Alexandru
October 2019 40
Alexandru Lapusneanul.docx
November 2019 37
Alexandru Macedon.docx
December 2019 42

More Documents from "Ciprian"

Chestionar.docx
November 2019 6
November 2019 6
Circuit Turistic Nord.docx
November 2019 10
November 2019 5
Plans.pdf
November 2019 75