Maduva Spinarii.docx

1. MADUVA SPINARII – GENERALITATI Constituie o legatura vitala intre creier si restul corpului, dar are totusi o anumita independenta functionala fata de creier M.S. si nervii spinali deservesc 2 functii importante  Reprezinta caile de conducere pentru impulsurile motorii si senzoriale  Sunt responsabili pentru reflexele ce reprezinta cea mai rapida reactie a organismului la stimuli M.S. este portiunea alungita a SNC cuprinsa in canalul verteral unde ocupa cele 2/3 superioare ale acestuia Canalul vertebral este constituit prin suprapunerea gaurilor vertebrale. El se continua superior cu cavitatea craniana, iar inferior se termina la mijlocul osului sacru unde se deschide prin hiatul sacrat Forma canalului vertebral este variabila:  In segm cervical – forma prismatic triunghiulara  In segm toracal – forma cilindrica si se ingusteaza  In segm lombar si sacral – forma prismatic triungh Limitele MS  Sup – plan orizontal ce intersecteaza anterior ,mijlocul arcului anterior al atlasului si posterior marginea superioara a arcului posterior al atlasului  Intre MS si bulb – marg inf a decusatiei piramidelor de pe fata ant a bulbului  Inf – plan orizontal ce trece prin cea de-a 2-a vertebra lombara Forma MS  Forma cilindrica, usor turtita anteropost  Urmeaza curburile canalului vertebral, dar nu-l ocupa in intregime Dimensiuni  42 cm feminin/45 cm masculin  Greutatea: 30 g  Culoare: alba mata  Circumferinta: C6-38 mm, T12 – 35mm Intumescente:  Cervicala: C4-T2  Lombosacrala: L1-S3 Port terminala a MS  Conul medular (L2-L3): canalul ependimar se largeste dand nastere ventricului terminal  Segm cuprins intre intumescenta lombosacrala si conul medular form epiconul  Filum terminale se intinde de la conul medular la prima vertebra coccigiana – are rol la fixarea conului medular pe coccige (lig coccigian)  Conului si filumului terminale li se adauga coada de cal formata din ansamblul radacinilor nervilor spinali lombosacrali de o parte si de alta a filumului terminale

Diferente regionale

 Reg cervicala o Forma ovala, turtita antero-posterior o Subst alba depaseste substanta cenusie (ca proportie) o In segm C1-C5 coarnele anterioare sunt relativ mici, comparativ cu cele post o In segm C6-C8 coarnele anterioare devin mai mari  Reg toracala o MS este mai mica decat in regiunea cervicala o Se pastreaza forma, raportul s.alba/cenusie, dimensiunea coarnelor ant si post  Reg lombara o MS este mult mai mare decat in regiunea toracica o Forma circulara o Subst alba mai putina decat s cenusie – coarnele ant si post mari  Reg sacrala o MS foarte mica, forma circulara, substanta cenusie predominanta 2. SANTURILE SI FISURILE DE PE SUPRAFATA MS Santurile mediane  Fisura mediana anterioara: larga si adanca, dar nu ajunge pana la comisura cenusie; intre comisura si fisura se interpune comisura alba anterioara  Santul median posterior: mai ingust si mai putin profund; se prelungeste spre interiorul MS pana la comisura cenusie Santurile colaterale  Santurile colaterale anterioare – marcheaza locurile prin care radacinile anterioare ale n spinali parasesc MS  Santurile colaterale posterioare – locurile prin care patrund in MS rad post ale n. spinali Aceste santuri si fisuri longitudinale delimiteaza funiculii sau cordoanele MS. De fiecare parte se gasesc cate 3 funiculi:  Anterior: intre fisura mediana anterioara si santul anterolateral  Lateral: intre santurile colaterale ant si post  Posterior: intre sant. Col. Posterioare si santul median posterior Prezenta in reg cervicala a santului intermediar posterior subimparte funiculul post in 2 fascicule:  Gracilis (Goll) medial  Cuneatus (burdach) lateral 3. SEGMENTELE MS Segmentele medulare au forma unor segmente de cilindru de 1 cm inaltime Topografic, MS are 5 parti:  Partea cervicala: 8 segmente (C1-C8) o Segm C1 situat la niv vertebrei C1



  

o Segm C2-C8 – cu o vertebra superior Partea toracica: 12 segmente o T1-T7: cu o vert sup o T8-T10: cu 2 vert sup o T11-T12: cu 3 vert sup Partea lombara: 5 segmente o L5 – la niv T12 Partea sacrala: 5 segm o S5 – la niv L1 Partea coccigiana: 1-3 segm o Co1-Co2 – local la niv hiatului sacral 4. REFLEXELE SPINALE SEGMENTARE

Reflexele cutanate:  Abdominal sup: T7-T10  Abdominal inf: T10 – T12  Cremasterian: L1-L2  Plantar:S1-S2 Reflexele tendinoase  Bicipital: C5-C6  Patelar: L2-L3  Ahilian: S1-S2 Reflexele viscerale  Genitale  Vezicale  Rectale

5. BULBUL RAHIDIAN – GENERALITATI, CONFIGURATIE EXTERIOARA  Reprezinta segmentul inferior al trunchiului cerebral si este unul din cele mai importante segmente ale sistemului nervos, pentru ca: o Structurile sale detin importante functii autonome sau vegetative, la nivelul sau aflanduse centrii: respirator, cardiovascular, de reglare reflaxa a digestiei, de reglare a tonusului muscular o Este traversat de tracturile descendente ce vehiculeaza impulsuri efectorii o Traversat si de tracturile ascentente ce transmit de la periferie prin intermediul MS impulsuri exteroceptive si interoceptive  Forma: trunchi de con, turtit anteropost cu baza mare orientata superior  Dimensiuni: o Lungime: 3 cm o Latime 2 cm o Grosime 1 cm

 Se interpune intre MS inferior si punte superior (limita: santul bulbo-pontin)  Conformatie exterioara: o 1 fata ant o 1 fata post o 2 fete lat o 2 extremitati (neomologate de NNA) 6. BULBUL RAHIDIAN – FATA ANTERIOARA  Are forma trapezoida, cu baza mare superior la santul bulbo-pontin  Prezinta o Fisura mediana anterioara – continua santul omonim de la niv MS o Piramidele ublbare:  2 reliefuri longitudinale formate de fasciculele corticospinale  Limiteaza lateral fisura mediana anterioara  Continua relieful funicular ant al MS o Foramen caecum (gaura oarba a lui Vicq d’Azyr)  La niv santului bulbo-pontin  Repr limita sup a fisurii mediane ant o Decusatia piramidala  Intrerupe continuitatea fisurii mediane ant  Se realizeaza incrucisarea fasc piramidale o Santul anterolat  Continua santul omonim de la niv MS si mai este denumit santul preolivar/santul nervului hipoglos  Repr limita dintre fata ant si fetele lat ale bulbului 7. BULBUL RAHIDIAN – FATA LATERALA  Situata intre santul preolivar si santul posterolateral  In port inferioara a fetei laterale se gaseste funiculul lateral, continuarea celui omonim de la niv MS  In port superioara se afla o proeminenta de forma ovalara, de culoare alba, repr de oliva bulbara  Intre marg post a olivei si santul posterolat se afla o lama subtire de subst alba repr de aria retroolivara.  In santul posterolat au originea aparenta n glosofaringian, vag si accesor  De la niv fisurii mediane ant iau nastere fibrele arcuate externe ant. Ele incruciseaza fata ant a piramidelor bulbare, alaturandu-se pedunculilor cerebelosi inf cu care patrund in cerebel

8. BULBUL RAHIDIAN – FATA POSTERIOARA  Formata din 2 portiuni o O port inferioara extraventriculara  Santul median post: se termina superior la nivelul obexului, formatiune ce include prelungirea inferioara a a ventr IV  Intre santul median posterior si cel posterolateral se localizeaza 2 funiculi de subst alba  Gracilis  Cuneat  In portiunea superioara, aceste fascicule prezinta cate o proeminenta ovalara:  Tuberculul gracil (Goll)  Tuberculul cuneat (Burdach)  In traiectul lor ascendent, cele 2 fasc se indeparteaza de linia mediana formandu-se intre ele triunghiul bulbar inferior al fosei romboide  Fasc lui Goll se continua cu corpul restiform  Fasc lui Burdach se cont cu corpil juxtarestiform o Cele 2 corpuri iau parte la formarea pedunculilor cerebelosi inferiori o O port superioara ventriculara, care impreuna cu fata post a puntii formeaza fosa romboida, care repr planseul ventricului al IV-lea 9. EXTREMITATILE BULBULUI RAHIDIAN Extremitatea superioara  Posterior o Limita dintre bulb si punte nu e evidenta, e considerata in mod conventional ca fiind data de planul orizontal conventional care trece prin unghiurile laterale ale ventriculului IV  Anterior o Foramen caecum o Originea aparenta a n abducens o Foseta supraolivara o Originea aparenta a n facial si n intermediar al lui Wrisberg o Foseta laterala a bulbului Extremitatea inferioara  Limita dintre bulb si MS este repr de orizontala care trece prin extrem inferioara a decusatiei piramidale

10. PUNTEA – GENERALITATI, CONFORMATIE EXTERIOARA