Lungu - Manu, Generatia

rmura de aer a lui

Alexandru Lungu

Biografic, Alexandru Lungu (.11. 1924, Cetatea AIM, Basara­ bia), medic ~i cercet~tor in $tiinte medicale, fost :;;ef de seC!ie la lnstitutul de endocrinologie al Academiei $i membru al Acade­ miei de $tiinte medicale din New York, se incadreaz~, ca poet, in generatia afirmat~ in timpul celui de al doilea r~zboi mondial, in genera\ia cea mai nedrept~!it~ de istoria literar~, in sensu! c~ cei mai multi dintre reprezentantii ei sint scriitori ce au redebutat dup~ 0 apreciabil~ distantA in timp. Medic cu lucrAri exceptiona­ Ie, a$a cum spuneam, pictor $i grafician, Alexandru Lungu re­ prezinUi $i in istoria poeziei romane$ti un nume impus printr-o creatie de peste cinci decenii. De la debutul din 1941 (Fata din brazi, colectia "Zarathustra"), pin~ la Ora 25, premiul lOll Mil11/1escu, in 1945, despre Alexandru Lungu nu s-a scris nimic. Volumul Paral1teze, intermediar, a trecut neobseT\'at. De abia in 1968, prin Dresoarea de flutlln", critica ~i aduce uneori aminte de poet $i de generatia lui. Volumele ce-au urmat ne-au convins de calofilia inteleetualA elevatA a poemelor sale. Poezia 1m Alexandru Lungu e 0 dram~ a cuvintelor, 0 dra­ mA exprimatA, paradoxal, prin violente calme, prin obsesii pro­ funde, proieetate pe un fundal de elegie; cuvintele devin narca­ tiee ale visului treaz, definindu-$i autorul ca pe un doctor de cu­ vinte aromate, dar p~strate intr-o stare de arome stilizate con­ ceptiv, fArli deliruri omrice camale. Fiziologie, poezia lui Alexan­ dru Lungu nu ne ofer3 alte.patologii decit febra Jucid.1i sau eo­ mentariul unor obsesii spiritualizate, abstrase mediului febrici­ tat aJ aHora. Un summum al acestor preocupari inregistram in volumuJ Armllra de aer (Editura Cartea Romaneasca, 1973), ilustrat de ropiii pictori din comuna Vulture$ti - Arge$. TextuJ e 0 incereare de cJasicizare, intr-o forma docila, a unei f?trnule ce tine de dadaism, dar curgind din callignll11cle lui Apol­ hnaire. Se poate face 0 legatura mIre desenele copiiJor (ca ,-irsPcl,

1% EMU. MANU '-----------------------. ca mentalitate), ce tin de "arta abstract.!", ~i aceste versuri de un acut experimentalism interior. Din acest punct de vedere, exPe_ .enta acestei drti e, in fond, un test modernist interesant, carac_ terizind mai ales cultura poetic! a autorului ~i disponibilitAlile sale lirice calofile, echivaJente cu joculludd: "CiteodatA iarba se intoarce / impotriv!-mi / riurile pornesc inapoi pe priviri / saptndu-mi in orbite / albii inverse rAni de OS adinc / dar totul e 0 p.!rere I adev.!rul nerostit / neiubit / nes. l~it adevAruI / e intotdeauna altu!..." Am reprodus (in schema lor originalA, amintind de experien. tele grafiei lui Apollinaire dar ~i de ulterioarele teste moderne ale poeziei) citeva versuri dintr-un poem caracteristic al volu_ mului. ~ezarea stroficA ~i chiar 3OtistroficA e in context eu \'izi­ unea artistic! a ilustratorilor. Exista in aceasU carte 0 transfigu. rare ce tine de conceppa modemistll a autorului dar ~i de natura esentialA a artei infantile. Lucian Blaga vorbea incA din 1925, intr-un eseu plio de intuitii, de coresponden~aintre arta abstrac­ tli ~i desenele copiilor. Simbioza diotre poezie ~i ilustratie este aid 0 realitate. Alexandru Lungu a fost obligat sd se joace, gUldin­ du-se la jocurile secunde ale llustratorilor sai copii, ~i a intuit ni~e forme de poezie in care copui slI~i regliseascA mentalitattil, un fel de basm suprarealist, egal ell un comentariu a1 desenelor. Noull ni se pare cll nu exista in aceasta colaborare un singur joe seeund, adicA 0 singurA ilustrare, desenele copUlor din VuJ~ti; lnsu~i poetul este prin poemele sale. gindite in forme de vis treaz, un iJustrator 30ticipat al poemelor grafice, la fel de abs· tracte ale copiilor. Arml/I'a de aer e un joe intelectual, extrem de stenic, pentrU a ne exprima in termeni medicali $i in acela$i timp poetici. Poetul a debutat in revista Prepocm (1939), colaborind apei cu versuri ~i publidsticA literar~ la numeroase reviste. Deb~t editorial in 1946 cu volumuJ Ora 25, care obtinuse, cu un an ~ unnA, premiul lOll Millulescu. Din 1947 refuzA \'feme de 20 deaJU sil mai publice ~l revine in circuitulliterar in anul 1968 eu voJu' mul Dresoarea de flutun, urmat de TimplII oglinzl1or (1968), Alttl< edt lImbra (1969), Ninsoarea neagr4 (1970). Poeme (1971) ~i .~r. mura de aer (1973), Din 1973, AJ. Lungu se stabilC$te in Germ~a Fiind interzis in tarll pin~ in 1989, i~j editeazll artizanal, in !lra t microscopice, numeroase plachete de versuri, colaboreaz~ a pnncipalele re\'iste ale "exilului" (Ethos, LimIte. Mdc, MIcron) 51

GENERA TlA

lITERARA

A RAzBOillLlJI

147

ubllcll \loJumul Panies (Ed. Nord, Danemarca, 1989). Din 1989

~untA la carlera medicalli, se retrage la Bonn $i se dedicA litera­

tuni $i picturii. Editeazll $i redacteazll, impreunii cu solia sa Micaela Lungu, caietul de poezie $i desen Argo. DupA 0 absent! de aproape doull decenii, poezia sa revine in peisa)ul lite:a~ ~in tarl! prin int~nnediul generos a1 citorva reviste (Romanw IJterard, Vatra, PoeslS, UIlU $.a.). AceasUI revenire este incununatii editoriaJ de volumele: Roua de apoa1lips (3Otolo­ gie de autor 1973/1997, Ed. Albatros, 1998), Oehiul din /acrimil/Das Auge allS der Trane, (edipe bilingv1I., transpunere ger. man1\. de Sarin Anca, Ed. Vitruviu, 1998), Zari~tea dill timp / En gliinto lIr tid. (editie b~lingv1l., tr~punere suedezA de ~abriela Melinescu $1 Bo Herlin, Ed. Coglto, 1997), Teaseul de tamil (Ed. Albatros, 1999).

,,'