Lucrari_drumuri.doc

CAIETE DE SARCINI CUPRINS

CAPITOLUL 1. TERASAMENTE

pag

1

CAPITOLUL 2. SUPRASTRUCTURA

pag

22

pag pag 44

22 32

CAPITOLUL 3. MORTARE, BETOANE DE CIMENT SI BORDURI

pag

71

CAPITOLUL 4. MARCAJE SI SEMNALIZARE RUTIERA

pag

84

CAPITOLUL 5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

pag

96

- FUNDATIE DE BALAST - PIATRA SPARTA SI AMESTEC OPTIMAL - COVOARE ASFALTICE

pag

0

CAPITOLUL 1 - TERASAMENTE -

1

TERASAMENTE

2.

CAIET DE SARCINI - TERASAMENTE

GENERALITATI 1. 1 DOMENIU DE APLICARE 1. 2 PREVEDERI GENERALE CAP. I . MATERIALE FOLOSITE 1. 1 PAMANT VEGETAL 1. 2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 1. 3 APA DE COMPACTARE 1. 4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 1. 5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR CAP. II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 2. 1 PICHETAJUL LUCRARILOR 2. 2 LUCRARI PREGATITOARE 2. 3 MISCAREA PAMANTULUI 2. 4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE 2. 5 EXECUTAREA DEBLEELOR 2. 6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE 2. 7 EXECUTIA RAMBLEELOR 2.7.1. Prescriptii generale 2.7.2. Modul de executie a rambleelor 2.7.3. Compactarea rambleelor 2.7.4. Controlul compactarii 2.7.5. Profile si taluze 2.7.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa 2.7.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stincos 2.7.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase 2.7.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor 2.7.10. Protectia impotriva apei CAP. III. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 3. 1 FINISAREA PLATFORMEI 3. 2 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 3. 3 DRENAREA APELOR SUBTERANE 3. 4 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 3. 5 CONTROLUL EXECUTIEI LOCRARILOR CAP. IV. RECEPTIA LUCRARILOR 4. 1 RECEPTIA PE FAZE 4. 2 RECEPTIA PRELIMINARA 4. 3 RECEPTIA FINALA

2

GENERALITATI 1.1 DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. 1.2 PREVEDERI GENERALE 1.2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile si standardele si normativele in vigoare, in măsura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini. 1.2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului verificari suplimentare, fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la repspectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. 1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL I- MATERIALE FOLOSITE 1.1 PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetele ce urmeaza a fi insamintate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei. 1.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 1.2.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se folosesc la executarea terasamentelor. 1.2.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. 1.2.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

3

1.2.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet. 1.2.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm. in cazul pamanturilor rele si de min 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer. Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe grosime de min 15 cm. 1.2.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. 1.2.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, miluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). 1.2.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv. 1.3. APA DE COMPACTARE 1.3.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. 1.3.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” in afara de terasamentele din spatele lucrarilor de arta. 1.3.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare. 1.4. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. 1.5. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 1.5.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 1.

4

Nr.crt.

Caracteristici care se verifica

1 2 3

Granulozitate Limita de plasticitate Coeficient de neuniformitate

4 5 6

Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la inghet-dezghet

Frecvente minime In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat

O incercare la 5.000 mc

Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 SR EN ISO 14688-2:2005 1913/13-83 1913/12-88 1709-90

Ptr. pamanturile folosite in rambleele din spatele zidurilor si pam.folosite La protectia rambleelor O incercare la 1.000 mc 7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82 1.5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

CAPITOLUL II- EXECUTAREA TERASAMENTELOR 2.1. PICHETAJUL LUCRARILOR 2.1.1. De regula pichetajul axei traseul este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km. 2.1.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru virfurile de unghi si a reperilor de pe teren. 2.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de pct. 8.2. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. 2.1.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: - inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax; - punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); - inclinarea taluzelor. 2.1.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. 2.1.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lurcrailor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.

5

Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea “Inginerului” in scris, cu cel putin 24 ore in devans. 2.1.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului. 2.2. LUCRARI PREGATITOARE 2.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: - defrisari; - curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; - decaparea si depozitarea pamantului vegetal; - asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; - demolarea constructiilor existente. 2.2.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile. Doborarea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2 m precum si la deblee. 2.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. 2.2.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. 2.2.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv, avitand orice amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale realizari. 2.2.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. 2.2.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. 2.2.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 punctul b. 2.2.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. 6

2.3. MISCAREA PAMANTULUI 2.3.1. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi si profile cu umplutura a proiectului. 2.3.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee in sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive. 2.3.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut. 2.3.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”. 2.3.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze “Inginerul” si sa-i spuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura. 2.3.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee sau gropi de impurmut. 2.3.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor “Tabloul miscarii pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de “Tabloul de corespondenta a pamantului” stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor. 2.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE 2.4.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii “Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca “Inginerul” considera ca este necesar, de: - o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini, in ce priveste gropilor de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei; - acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din gropilor de imprumut dat de proprietarul terenului.

7

2.4.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: - Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a “Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 cm de limitele zonei drumului; - Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuare taluzelor de debleu cu conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din prescriptii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit taluzate; - Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu; - In albiile majore ale raurilor, gropilor de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; - Fundul gorpilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evecuarea apelor; - Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. 2.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza: - fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului; - fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor. In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea drumului. 2.4.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. 2.4.5. “Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. 2.4.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina Antreprenorului. 2.5 .EXECUTIA DEBLEELOR 2.5.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator si recunoscut ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. 2.5.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. 8

2.5.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie “Inginerul” lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. 2.5.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita, “Inginerul” va putea descrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala clientului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal. 2.5.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului” care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor. 2.5.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu. NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi mamoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleelor Roci stancoase nealterabile Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

INCLINAREA TALUZELOR 1.0 : 1.5 1.0 : 1.0 … 1.0 : 0.5 1.0 : 0.1 1.0 : 1.5 … 1.0 : 1.0 1.0 : 0.1 de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau chiar in consola

In deblee mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. 2.5.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. 2.5.8. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebui sa ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat “Inginerul”. 2.5.9. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 4. 2.5.10. In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina direct de la explozii: - degajarea la gabarit a taluzelor si platformei - cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor proiectului. 2.5.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in 9

special dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sa din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adancimea necesara este peste tot atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara care este necesara. 2.5.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3m sunt date in tabelul 3. TOLERANTE ADMISE PROFILUL ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in fuctie de natura rocii 2.5.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea e a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in art. 14. 2.5.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile de apa “Inginerul” va prescrie: - in perioada ploioasa: extragere verticala - dupa perioada ploioasa: extragerea verticala - dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal. 2.5.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

2.6. PREGATIREA TERNULUI DE SUB RAMBLEE In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucari care sunt comune atat sectoarele de debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari, pregatitoare dupa cum urmeaza: 2.6.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime de 0.20 m si distantate la miximum 1.00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”. 2.6.2. In completarea pregatirilor prevazute la art. 8, pe terenurile reanimate in cursul acestor pregatiri sa pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 4.

10

2.7. EXECUTIA RAMBLEELOR 2.7.1. PRESCRIPTII GENERALE 2.7.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier. 2.7.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 2.7.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau la propunerea Antreprenorului. 2.7.2. MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEELOR 2.7.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontal, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului. Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, o impun straturile elementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa. 2.7.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralele cu profilul definitiv. Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale aceste pante vor fi de minimum 5%. 2.7.2.3. La realizarea umpluturilor cu latimi mari, peste 3.00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: - impanarea golurilor cu pamant - asigurarea tasarilor in timp - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului. 2.7.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. 2.7.3. COMPACTAREA REMBLEELOR 2.7.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 4. PAMANTURI NECOEZIVE COEZIVE 11

ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h  2.00 m

h > 2.00 m b. In corpul rambleelor la adancimea (h) sub patul drumului: h  0.50 m 0.5 < h  2.00 m h > 2.00 m c. In deblee pe adancimea de 30 cm sub patul drumului

Imbracaminti permanente

Imbracaminti semipermanente

Imbracaminti permanente

Imbracaminti semipermanente

100 95

95 92

97 92

93 90

100 100 95 100

100 97 92 100

100 97 92 100

100 94 90 100

2.7.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul “Inginerului” cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 4 cu utilajele folosite pe santier. In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier. In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare. 2.7.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare. 2.7.4. CONTROLUL COMPACTARII Starea rambleului este controlata prin supravegherea “Inginerului” pe masura executiei in urmatoarele conditii: a. controlul va fi strat dupa strat; b. se va proceda pentru fiecare strat laurmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 5 care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale. DENUMIREA INCERCARII

Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea capacitatii

FRECVENTA MINIMALA A INCERCARILOR 1 la 5.000 mc 1 la 250 ml de platforma

OBSERVATII pentru fiecare tip de pamant pe strat

3 la 250 ml de platforma

pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare. Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trabui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

12

2.7.5. PROFILE SI TALUZE 2.7.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa meniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolarantele admisibile. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale prin metoda rembleului excedentar. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. 2.7.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala – date in tabelul6. NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi

H (max m) 6 7 8 10

2.7.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 6 dar pana la 12.00, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 2 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. 2.7.5.4. In rambleele mai inalte de 12.00, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3… 1.5. 2.7.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 7, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Caracteristicile terenului de fundatie a) Unghiul de frecare interna in grade 5o 10o 15o Panta terenului de fundatie b) Coeziunea materialului KPa 30 60 10 30 60 10 30 60 80 Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m 0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00 1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00 1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00 1:3 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00 2.7.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele: - profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm - profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.

13

2.7.6. PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA 2.7.6.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul de sarcini speciale, “Inginerul” lucrarii va putea prescrie Antreprenorului: - Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil. - Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare; - Tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; - Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si realuarea ulterioara a compactarii. Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului prescriptii speciale in ce priveste evacuarea apelor. 2.7.7. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN MATERIAL STINCOS 2.7.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de maniere de a obtine un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. In cei 0.30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror dimensiune cea mai mare va depasi 0.20 m. Blocurile de stinca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stincoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat este interzisa. 2.7.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 to cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 to cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: Q – reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare S - reprezinta suprafata maturata intr-o zi de utilajul de compactare deplasandu-se cu viteza stabilita in timpul experimentarii. Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa permitand sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15. Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. 2.7.7.3. Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in material stincos art.12 tabel.3. Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe jumatate din grosimea lor. 2.7.8. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE 2.7.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune. Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.

14

2.7.8.2. Vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe intreaga grosime a stratului elementar. 2.7.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele nisipoase. 2.7.9. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR LA LIMITA LUCRARILOR DE ARTA. 2.7.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, plecand de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm. 2.7.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor permitand obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.4. Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare. 2.7.10. PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

CAPITOLUL III - EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, repspectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stincos. Parapetele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri ebulate.

3. 1. FINISAREA PLATFORMEI 3.1.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 4, respectiv in tabelul3. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: - la latimea platformei: - +/- 0.05 m, fata de ax - +/- 0.10 m, la latimea intreaga - la cotele proiectului: - +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. 3.1.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%. 15

3. 2. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trabuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspindire. Dupa raspindire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie. 3. 3. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in care acestea pot fi evacuate prin gravitatie. Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi definite prin dispozitii de santier de catre “Inginer” si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale. 3. 4. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceiasi perioada si la cererea scrisa a “Inginerului” toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila. 3. 5. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 3.5.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului si amprizei drumului - verificarea pregatirii terenului de fundatie - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat - controlul grosimii straturilor asternute - controlul compactarii terasamentului - controlul caracteristicilor platformei drumului - controlul capacitatii portante. 3.5.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. 3.5.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie. 3.5.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.

16

3.5.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesari. 3.5.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. 3.5.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii conform instructiunilor tehnice departamentale – indicativ CD 31-94. 3.5.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 in 25 m. 3.5.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel.8. 3.5.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului. 3.5.11. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului conform tabel 1. In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in stare uscata. Verificarea grosimii straturilor asternute. 3.5.12. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata, ca trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea gradului de compactare. 3.5.13. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm 3 conform STAS 2914-84 cap.7. Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/1383. Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stinga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime. 3.5.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 4 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

17

3.5.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. 3.5.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pirghie. Controlul caracteristicilor platformei drumului. 3.5.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pirghie la nivelul platformei drumului. 3.5.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini. Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m. 3.5.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decat cea admisa conform tabel 8.

Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila

Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm

350 400 450

CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie) unei receptii preliminare si unei receptii finale. 4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 4.1.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.

18

4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 4.1.3. Receptia pe faze se executa de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte amblele semnaturi. 4.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: - trasarea si sablonarea lucrarii - decaparea stratului vegetal - compactarea terenului de fundatie - in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma - in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii 4.1.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

4.2. RECEPTIA PRELIMINARA 4.2.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: - concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie - natura pamantului din corpul drumului - concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini 4.2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect - nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze) - lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare - nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei - se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc - nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

4.3. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute corespunzator.

Intocmit, Cudelca Andrei

Sef de Proiect, Goruneanu Florin

19

20

CAPITOLUL 2

- SUPRASTRUCTURA - FUNDATIE DE BALAST - PIATRA SPARTA SI AMESTEC OPTIMAL - COVOARE ASFALTICE

21

FUNDATIE DE BALAST

2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE BALAST SI BALAST OPTIMAL

GENERALITATI 1.1. 1.2.

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE PREVEDERI GENERALE

CAP.I. MATERIALE 1.1. AGREGATE NATURALE 1.2. APA 1.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP.III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.1. MASURI PRELIMINARE 3.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI 3.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI CAP.IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.2. CONDITII DE COMPACTARE 4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PRELIMINARA 5.2. RECEPTIA FINALA

22

G E N E RALITAT I 1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat. 1.1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul patronului acestor drumuri. 1.2. PREVEDERI GENERALE 1.2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm. 1.2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 1.2.6. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pâna când stratul inferior nu a fost finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate pâna când acestea vor fi acoperite cu stratul superior. C A P I T O L U L I - MATERIALE

AGREGATE NATURALE 1.1.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maxima de 71 mm. 1.1.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

23

1.1.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

Tabel 1 CARACTERISTICI Sort Continut de fractiuni % maxim: sub 0,02 mm sub 0,2 mm 0....7,1 mm 31,5..71 mm Granulozitate

CONDITII DE ADMISIBILITATE

BALAST

BALAST OPTIMAL

0-71

0-71

3 15-70 > 30

3 4....10 30...45 25...40 sa se inscrie intre limitele din tabelul 2

continua

METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS

1913/5-85 4606 - 80

4606-80

Coeficient de neuniformitate

15

(Un), min

730-89

Echivalent de nisip (EN) min Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.

30

30

730-89

30

30

730-89

1.1.4. Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31 (40)71, fie direct din balast daca indeplineste condiţiile din tabelul 1.

Domeniu de granulozitate 0-71

Limita

Inferioara

Superioara

Tabel 2 Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de … 0,02 0,2 7,1 31,5 71,0 0 4 30 60 100 10 75 3 45 100

superioara

24

1.1.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt arătate in tabelul 2. 1.1.6. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 1.1.7. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 1.1.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara si de eşalonarea lucrărilor. 1.1.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incât sa se evite amestecarea balasturilor. 1.1.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulo-metrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. APA Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.

Actiunea,procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1

2

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica

Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)

La locul de punere in opera

Tabel 3 Metoda de determinare conform STAS

-

-

-

4606-80

O proba pe 25

3

4

Umiditate

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

-

O proba la fiecare lot aprov. pentru fiecare sursa (sort)

schimb (si sort) si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice -

4606-80

730-89

26

C A P I T O L U L II -STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %. 2.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de comapactare gc. d.u.ef. gc. = ------------- x 100 du max.pM 2.22. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

C A P I T O L U L III -PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.1 MASURI PRELIMINARE 3.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. 3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal. 3.1.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. 3.1.5. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. 27

3.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI 3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspândire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta. 3.2.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectuând controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. 3.2.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.

3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala. 3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 28

3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurându-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3. 3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 3.3.6. Este interzisa executia din balast inghetat. 3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. 3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI 3.4.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. Tabel 4 Determinarea, procedeul de Frecvente minime la locul Metode de verificare sau caracteristica care se de punere in opera verificare verifica conform STAS 1 Incercare Proctor modificata 1913/13-83 2 Determinarea umiditatii de minim 3 probe la o suprafata de compactare 2.000 mp de strat 4606-80 3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de compact 2.000 mp de strat 4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S zilnic 5 Determinarea gradului de compactare minim 3 puncte pentru suprafete prin determinarea greutatii volumice < 2.000 mp si minim 5 puncte in stare uscata pentru suprafete > 2.000 mp de 1913/15-75 strat In cite doua puncte situate in profiluri 6 Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie transversale la distante de 10 cm unul Normativ de altul pentru fiecare banda cu latime CD 31-94 de 7,5m

29

C A P I T O L U L IV -CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 4.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 4.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. 4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. 4.2. CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pâna la realizarea gradului de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 98%...100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I - III. Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din punctele masurate. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decât valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm. 4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm -

in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

30

C A P I T O L U L V -RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART.5, 11, 12, 13, si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie. 5.2. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte provizorie.

Intocmit, Pasare Florian

Sef de Proiect, Goruneanu Florin

31

FUNDATIE DE PIATRA SPARTA SI AMESTEC OPTIMAL(STRAT DE BAZA SI STRAT DE FUNDATIE)

GENERALITATI 1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1. 2. PREVEDERI GENERALE CAP. I. MATERIALE 1.1. AGREGATE NATURALE 1.2. APA 1.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE CAP. II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP. III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 3.1. MASURI PRELIMINARE 3.2. EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 3.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast B. Fundatii din piatra sparta amestec optimal 3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATII CAP. IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.2. CONDITII DE COMPACTARE 4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATURILOR DE FUNDATIE CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PE FAZA 5.2. RECEPTIA FINALA

GENERALITATI 32

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. 1 Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materiale folosite si stratul de fundatie realizat. 1.1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale, agricole si forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri. PREVEDERI GENERALE 1.2.1 Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. 1.2.2. Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform prevederilor STAS 6400-84. 1.2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct. 1.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuarea apei. 1.2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. CAPITOLUL I - materiale 1.1

AGREGATE NATURALE 1.1.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90; - balast 0-71 mm in stratul inferior; - piatra sparta 63-90 mm in stratul superior; - split 16-25 pentru impanarea stratului superior; - nisip grauntos sau savura ca material de protectie. b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm

33

-

nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru substratul drenant; - piatra sparta amestec optimal 0-63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior este un macadam sau un beton de ciment. 1.1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 1.1.3. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1 NISIP – Conditii de admisibilitate CARACTERISTICI SORT Granulozitate -continut de fractiuni sub 0,09 mm, %, max -continut de fractiuni sub 0.02 mm, %, max -conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.

Conditii de admisibilitate pentru: Strat izolant Strat de protectie 0-7 3-7 12 5 d15 < 5 d85 6 x 10-5 -

Tabel 2 BALAST – Conditii de admisibilitate pentru fundatii CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni, %, max: -sub 0.02 mm -0 … 7.1 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max

Conditii de admisibilitate 0 - 71 3 15 … 70 Continua 15 30 50

Tabel 3 PIATRA SPARTA – Conditii de admisibilitate Denumirea curenta Savura Split

Piatra sparta mare

Sortul

Dimensiun i mm

Cantitatea de granule ce trec prin ciurul: Superior Inferior % %

0-8 8 – 16 16 – 25 25 - 40

0-8 8 … 16 16 … 25 25 … 40

95 … 100 95 … 100 95 … 100 95 … 100

0 … 10 0 … 10 0 … 10

Piatra necores p. dimens. % max 15 15 15

63 - 90

63 … 90

90 … 100

0 … 100

15

Forma Poliedrica Raportul dintre dimensiunile granulelor min. 1:0.5:0.25 sau b/a 0.50 c/a 0.25

Corpuri straine admise max. 15. 34

1.1.4. Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4.

Tabel 4 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni, %, max: -sub 0.02 mm -sub 0.2 mm -0 … 8 mm -25 … 63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max

Conditii de admisibilitate 0 - 63 3 4 … 10 30 … 45 25 … 45 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 30 30

Tabel 5 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate Domeniu de granulozitat e 0 … 63

Limita Inferior Superior

Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul de … in mm 0.02 0.2 8 25 40 60 0 4 30 55 75 100 3 10 45 70 85 100

1.1.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 1.1.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. 1.1.7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. 1.1.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 1.1.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. 1.2. APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

35

CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STRATURILOR DE FUNDATIE

INAINTE

DE

REALIZAREA

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.

Tabel 6 AGREGATE ACTIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: -argila bucati -argila aderenta -continut de carbune Granulozitatea sorturilor

Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip

FRECVENTA MINIMA La locul de punere La aprovizionare in opera La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 500t pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max. 500mc pentru fiecare sursa

Umiditatea

-

Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala

O proba la max. 500mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. 500mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

Uzura cu masina tip Los Angeles

METODE DE DETERMINARE CONF. STAS

-

-

Ori de cate ori apar factori de impurificare

4606 – 80

-

4606 – 80

-

4606 – 80

-

730 – 89

O proba pe sch. Si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditiile meteorologice

4606 – 80

-

730 – 89

-

730 – 89

36

CAPITOLUL II- STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 2.1

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. PM – greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 Wopt PM - umiditate optima de compactare, exprimata in % 2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greuatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % In vederea stabilirii gradului de compactare, gc.  duef gc =

x 100  dumax PM

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la pct. 7.1. CAPITOLUL III- REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

3.1.

MASURI PRELIMINARE

3.1.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. 3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. 3.1.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. 3.1.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. 37

3.2.

EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min 30m si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta, componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intrun singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta. 3.2.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului fundatiei; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intesitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat in mc S – suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. 3.2.3. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-90 si in continuare a numarului minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. 3.2.4. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor. 3.3.

EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

38

A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast a. Executia stratului inferior din balast 3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare. 3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3. 3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 3.3.6. Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat. 3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. b. Executia stratului superior din piatra sparta 63-90 3.3.8. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in prealabil va fi umezit. 3.3.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte compactare se executa cu cilindri compresori compresori netezi de 6 to dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. 3.3.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu savura 0-8 sau nisip. 3.3.11. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura). In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.

39

B. Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal 3.3.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute pentru stratul de fundatie prevazut in proiect. Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. 3.3.13. Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de nisip stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.14. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire unifoarma evitandu-se supraumezirea locala. 3.3.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare. 3.3.16. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intraga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3. 3.3.17. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. 3.3.18. Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal inghetata. 3.3.19. Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu o pojghita de gheata. 3.3.20. In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea sorturilor in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4., la preparare se vor utiliza instalatii in amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.

3.4.

CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE BAZA/FUNDATIE

3.4.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si din piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor si determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie acesta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform “Instructiunilor tehnice 40

departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide”, indicativ CD 31-94. 3.4.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a agregatelor - caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

Tabel 7 Nr. Cr t 1 2 3

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Încercarea Proctor modificata -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat -toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S -toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal

4

5

Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie -toate tipurile de straturi de fundatie

6

7

FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU -

METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/13-83

Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat zilnic Minim 3 pct ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct pentru suprafete > 2000 mp de strat Minim 3 incercari la o suprafata de 2000 mp In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m

4606-80 -

1913/15-75 12288-85 6400-84

Normativ CD 31-94

CAPITOLUL IV-CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.1.

ELEMENTE GEOMETRICE 4.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum  20 mm.

41

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 4.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi  5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 4.1.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este  4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. 4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi  10 mm. 4.2.

CONDITII DE COMPACTARE

4.2.1. Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV – V si 98 … 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III. Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din punctele masurate. 4.2.2. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului. 4.2.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm. 4.3.

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime astfel: -

in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de  2 cm. - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt cu  5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub care se executa. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

42

CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR 5.1

RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie “Proces Verbal” de receptie preliminara. 5.2

RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Intocmit, Pasare Florian

Sef de Proiect, Goruneanu Florin

43

COVOARE ASFALTICE

CAIET DE SARCINI - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA

GENERALITATI CAP. I. 1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI 1. 3. PREVEDERI GENERALE CAP. II. DESCRIEREA MATERIALELOR 2. 1. AGREGATE 2. 2. FILER 2. 3. LIANTI CAP. III. CONDITII TEHNICE 3. 1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE 3. 2. ELEMENTE GEOMETRICE 3. 3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE 3. 4. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 3. 5. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE GATA EXECUTATE CAP.IV. EXECUTIA LUCRARILOR 4. 1. ACCEPTAREA UTILAJULUI 4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 4. 3. FABRICAREA 4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI 4. 6. MODUL DE PUNERE IN OPERA 4. 7. LUCRARI PREGATITOARE 4. 8. ASTERNEREA 4. 9. COMPACTAREA 4.10. TRATAREA SUPRAFETEI CAP.V. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII 5. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

44

5. 2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE 5. 3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR 6. 1. RECEPTIA LA TERMEN A LUCRARILOR 6. 2. RECEPTIA FINALA

CAPITOLUL I - GENERALITATI 1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor drumuriolr de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI 1.2.1.Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi:  

stratul superior( de uzura sau de rulare) ; stratul inferior(de legatura) ;

In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura. 1.2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.

1.3. PREVEDERI GENERALE 1.3.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.3.2. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

CAPITOLUL II - DESCRIEREA MATERIALELOR 2. 1. AGREGATE 2.1.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667. Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele : agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza: - nisip de concasare sort 0 – 4  agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare : - nisip natural sort 0-4, conf SR 662 

45

- nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform SR 667 2.1.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.

2.1.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. 2.1.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1.

Tabel nr. 1 STRAT de UZURA

Nr. crt.

Fractiuni de agregate naturale din amstecul total

STRAT de LEGATURA

TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16 BA 8

BA 25

BA 16 m

BA 16

BA 25 a

BA 16 a

BAR 16 BAR 16m BAR 16a

BAD 25

BA DPS 25

BAD 25m

BADPC 25

BAD 25a

BADPC 25a

9… 13

2…7

2…7

2… 7

M AS F8

MAS F16

BAP C16

11 … 14

10… 14

BA DPS 25a

1

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,%

2

Filer si fractiunea (0,1… 4)mm,%

3

Cribluri cu dimensiu nea peste 4mm,%

22 … 45

34 …. 58

39 … 60

47… 61

45 … 60

63… 75

-

55… 72

-

-

4

Pietris concasat cu dimensiu nea peste 8mm,%

-

-

-

-

-

-

-

18… 34-

39…58

-

5

Pietris sortat cu dimensiu nea peste 8 mm,%

-

-

-

-

-

-

-

-

-

39… 58

9 … 13

9 … 13

6 … 13

9… 11

Diferenta pana la 100%

2.1.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. :

Tabelul nr. 2 Marimea ochiului sitei (mm)

TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA8 BA16

BA1 6

BA25 BA25a

BAR1 6

BA1 6m

BAR1 6m

BA1 6a

BAR1 6a

MASF 8

MAS F16

BAPC16

BAD25,BAD25m, BAD25a BADPC25, BADPC25a BADPS25, BADPS25a

46

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2 25 mm

-

-

90…100

-

-

-

-

90…100

16 mm

-

-

72…90

90… 100

-

90… 100

95…100

73…90

90… 100

66 … 85

54…80

61… 74

95… 100

44… 59

66…82

42…61

56… 78

42 … 66

40…61

39… 53

40…55

25… 37

42…66

28…45

30… 55

30 … 55

30…50

30… 42

19…28

20… 25

30….55

20…35

22… 42

22 … 42

20…40

21… 31

16…22

16… 22

21…42

14…32

18… 35

18 … 35

15…35

18… 25

13…20

13… 20

18…35

10…30

11… 25

11 … 25

8…25

11… 15

12…16

11… 15

11…25

5…20

9…13

9…. 13

6…13

9…11

11…14

10… 14

9…13

2…7

8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0.63 mm 0.20 mm 0.10 mm

Nota: La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max: - 25% pentru BA8 si BA16; - 30% pentru BA25; - 50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25; - pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj. 2.1.6. La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda adaugarea a 2% filer.

2. 2. FILER 2.2.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79:   

finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80% umiditatea max 2% coeficient de hidrofilie max. 1%

2.2.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt. 2.2.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %. 2.2.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

47

2. 3. LIANTI 2.3.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona climatica:  

bitum tip D 60/80;- zona climatica calda bitum tip D80/100 zona climatica rece conform indicativ AND 537/97

2.3.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.

Tabelul 3 Conditii de admisibilitate

Caracteristici

D 60/80

D 80/100

Mod de verificare conform STAS

Penetratie la 250C

mm

60…80

80-100

42-68

Punct de inmuiere

0

49…55

44-49

60-69

0

C

>4

>5

SR 61-97

0

>100

>100

-

Ductibilitate cm min:– la 5 C - la 25 C Punctul de rupere Fraas, C Punctul de inflamare Marcusson, C

< -13 > 250

< -15 >250

Solubilitare in solventi organici, % Continutul de parafina, % Densitatea la 15C, gr/cm3 Indexul de instabilitate coloidala

> 99 <2 > 0,995 < 0,5

> 99 <2 > 0,992 0,5

> 80

> 80

Pierderi de masa, % Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm RTFOT

< 0,80 > 50 < 10 > 50

< 0,80 > 47 <9 > 75

Pierderi de masa, C Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm

< 0,90 > 50 < 10 > 50

Aderenta la agregate TFOT

SR EN 12593:2007 STAS 5489-80 STAS 115-80 STAS 8099-74 STAS 35-81 Instructiuni tehnice N. 521/R elaborate de AND STAS 10969/3-83 Instructiuni tehnice N. 535 elaborate de AND

Instructiuni tehnice N. 536 elaborate de AND < 0,90 > 47 <9 > 75

2.3.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului’’,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului. 2.3.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%

48

CAPITOLUL III - CONDITII TEHNICE 3.1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE 3.1.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4

Tabelul 4 Nr. crt. 1

TIPUL MIXTURII ASFALTICE Mixturi asfaltice stabilizate cu fibra

AGREGATE NATURALE UTILIZATE Criblura : sort 4-8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-4; Filer Criblura : sort 4-8, 8-16

2

Beton asfaltic rugos

Nisip de concasare sort 0-4; Filer Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;

3

Betoane asfaltice bogate in criblura

Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25;

4

Beton asfaltic cu pietris concasat

Nisip natural sort 0-4; Filer Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;

5

Beton asfaltic deschis cu criblura

Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25;

6

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat

Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;

7

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer

49

3.2. ELEMENTE GEOMETRICE 3.2. 1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1. 3.2.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.

Tabelul 5 Nr. crt.

1.

2.

Elemente geometrice

Conditii de admisibilitate

Grosimea minima a stratului compactat, cm, min:  Strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16  Strat de uzura cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum  Strat de legatura: cu criblura cu pietris concasat sau pietris sortat Latimea partii carosabile

3,0 3,5 4,0 4,0 5,0 Conform STAS 2900

Profil transversal:  Drumuri -

3.



sub forma de acoperis conform STAS 863 panta unica

In aliniament In curbe si zone aferente Cazuri speciale

Strazi

±50 mm ± 5,0 mm, fata de cotele profilului adoptat

± 2,5 mm/m

Profil longitudinal: Declivitate, %, max  Drumuri



- max. 10% in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat - abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii

conform STAS 10144/3

Strazi

4.

Abateri limita locale admise la elementele geometrice

6,0

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre de celuloza Beton asfaltic rugos Betoane asfaltice bogate in criblura Beton asfaltic cu pietris concasat

9,0 6,0

± 5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat

6,0 Conform STAS 10144/3

3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE 3.3.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat.

3.3.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:

50

1. stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component 2. proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat 3. determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS 4. alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum 3.3. 3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor. 3.3.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1 3.3.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2 3.3.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004; SR EN 12697-6:2007 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).

Tabel 6 Nr. crt

Tipul stratului

Continutul de liant din masa mixturii asfaltice %

Clasa tehnica a drumului

MASF 8

6.7……7.5

I….V

MASF16

6.5……7.5

I….IV

BAR16m, BAR16a

5.7……6.2

I….III

5.7……6.2

II….III

6.0……7.0

I….II

6.3……7.3

III

6.0……7.0

II

6.3…….7.3

III

6.5……7.5

IV….V

BA8,BA8a

6.5……7.5

IV….V

BA25,BA25a

5.5…….7.0

IV….V

BAPC16, BAPC16a

6.0……7.5

IV….V

BAD25m

4.0……5.0

I….III

BAD25,BAD22 5a

4.0……5.0

I….V

BADPC25,BAD PC25a

4.0……5.0

III….V

BADPS25,BAD PS25a

4.0……5.0

IV….V

Tipul mixturii asfaltice

BAR16 1

Strat de uzura

BA16m BA16, BA16a

2

Strat de legatura

51

3.3.7. Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel 7.

Tabelul 7 Nr. Crt.

Tipul stratului

Raport filer :liant

Tipul mixturii asfaltice

( recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1

Strat de uzura

2

Strat de legatura

1.6….1.8

Betoane asfaltice bogate in criblura : -cu dim.max.granula de 16mm

1.3….1.8

-cu dim.max.granula de25mm

1.1…..1.8

Beton asfaltic cu pietris concasat

1.6….1.8

Betoane asfaltice deschise BAD25, BADPC31, BADPS31

0.5….1.4

3.4. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 3.4.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.

Tabelul 8 Nr. Crt.

1

2

3

4

5

6

7

Tipul mixturii asfaltice

BA8 BA25 BA8a BA25a

BA16 BA16a

BAR16 BAR16a BAPC 16 BAPC16a BAD 25 BAD 25a BADPC 25 BADPC 25 a BADPS25 BADPS25a

Tipul Bitumului

D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a

Clasa tehnica a drumului

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Stabilitatea (S)la600C,

Indice de curgere (I), mm

Raport S/I, KN/mm

IV...V

6.0

1.5...4.5

1.3...4.0

IV...V

5.5

1.5...4.5

1.2...3.6

II III IV...V II III IV...V I II III I...II III

8.5 7.5 6.5 8.0 7.0 6.0 9.0 8.5 8.0 8.5 7.5

1.5...3.5 1.5...4.0 1.5...4.5 1.5...4.0 1.5...4.0 1.5...4.5 1.5...3.0 1.5...3.0 1.5...3.0 1.5...4.0 1.5...4.0

2.4...5.6 1.8...5.0 1.4...4.3 2.0...5.3 1.7...4.6 1.3...4.0 3.0...6.0 2.8...5.6 2.6...5.3 2.1...5.6 1.8...5.0

IV…V

6,0

1.5…4.5

1.3…4.0

IV…V

5.5

1.5…4.5

1.1…3.3

I…V

5.0

1.5…4.5

1.1…3.3

I…V

4.5

1.5…4.5

1.0…3.0

III…V

4.5

1.5…4.5

1.0…3.0

III…V

4.0

1.5…4.5

0.9…2.6

IV…V

4.5

1.5…4.5

1.0…3.0

IV…V

4.0

1.5…4.5

0.9…2.6

Densitate aparenta, min.,kg/m3

Absorbtie de apa ,% vol.

2300

2...5

2300

2...5

2300

3...5

2300

2…5

2250

2…5

2250

2…5

2250

2…5

Tabelul 9 Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice 52

Nr .crt 1

2 3

4

BAR 16, BAR16a, BA16,BA16a,BA8, BA8a, BA25,Ba25A

BAD25, BAD25A, BADPC25, BADPC25A, BADPS 25,BADPS25A

5.0 -

9.5

7600

-

4200 3600

3600 3000

-

4x10-5

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. - Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4 mm,max. Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min: -zona climaterica calda -zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15C,min.

3.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).

3.4.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare. 3.4.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de ± 0.3% Exemplu:   

continutul optim de bitum = 5%; limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %; limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.

3.5. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE 3.5.1. Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet de sarcini si anume:   

gradul de compactare uniformitatea suprafetei rugozitatea suprafetei

3.5.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2. Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004, SR EN 126976:2004. Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10. 53

Tabel nr.10 Tipul mixturii asfaltice

Densitatea aparenta kg/mc

Absorbtie de apa %

Gradul de compactare min%

2250

2….6

96

2250

4….7

96

2200

3….8

96

BA8 BA16 BA25 BAR16 BAD25 BADPC31 BADPS31 3.5.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate. Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele:   

max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III

3.5.4. Rugozitatatea suprafetei Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 1741-2002.

CAPITOLUL IV - EXECUTIA LUCRARILOR 4.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI Antreprenorul supune acceptarii lucrarilor.

”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:  

Precizia de dozare masica pentru fiecare component Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa 54



Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-un interval de 24h.

4.2.1. Stocarea si incalzirea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.

4.2.2. Stocarea si dozarea filerului de aport Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.

4.2.3. Dozarea agregatelor Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere. Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform SR 7970 si SR 174-2 sunt: 







 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm  4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,2…0,63 mm  3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,09…0,2 mm  2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm)

4.2.4. Incalzirea si uscarea agregatelor Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante. Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului. Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:  

sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ; temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru liant.

Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:   

sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si conditionare higrotermica valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 – 190 0C 55



continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%

Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:  

sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90% sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.

4.2.5. Dozarea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric. Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt:  0,3 %.

4.2.6. Stocarea agregatelor Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. 4.2.7. Malaxarea Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :        

-buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma -viteza unghiulara si periferica a paletelor -unghiul de inclinare al paletelor ; -raza de dispunere a paletelor -gradul de uzura al paletelor -sincronizarea arborilor -capacitatea nominala a malaxorului -starea cuvei

Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa. Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

4.2.8. Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

56

4.3. FABRICAREA Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.). O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil. Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:   

-160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80; -155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100; -150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120.

Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 4.4.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin “Inginerul” lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:   

a debitului dozatoarelor pentru agregate; a debitului pompelor pentru liant; a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului.

Autorizatia de punere in exploatare va fi data de “Inginer” dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii “Inginerului”. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI 4.5.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11. 4.5.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare.

Tabelul 11 Faza de executie

Natura controlului sau a incercarii

Categoriax) controlului A

B

Frecventa controlului C

sau a incercarii 57

Studiu

Studiul compozitiei

x

Pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x

Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs

Determinarea continutului de bitum si filer

x

Zilnic

Granulometria amestecului

x

Zilnic

Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor

x

Permanent

Stabilitatea la 60 0 C

x

Unul la fiecare 400 to

Indicele de curgere. Fluaj

x

Unul la fiecare 400 to

Densitatea aparenta

x

Unul la fiecare 400 to

Absorbtia de apa

x

Unul la fiecare 400 to

x) A – Incercari preliminare de informare B – Controlul de calitate C – Controlul de receptie

4.6. MODUL DE PUNERE IN OPERA 4.6.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

4.6.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

4.6.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi.

4.6.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

58

4. 7. LUCRARI PREGATITOARE 4.7.1. Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:     

se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ; se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ; se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor ; se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile. se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

4.7.2. Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:  

strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

4. 8. ASTERNEREA Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate. In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:    

temperatura mixturii asfaltice la asternere ; grosimea constanta a stratului asternut ; parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform documentatiei de executie senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea lucrului 59

 

incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii). trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

4.8.1. Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 12

Tabel 12 Tipul liantulu i

Temperatura mixturii asfaltice la asternere, o C

D60/80

Temperaturile minime la compactare in o C Inceput

Sfarsit

145

140

110

D80/10 0

140

135

100

D100/1 20

135

130

100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

4.8.2. Grosimea stratului de asternere Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare. Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie . Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;

60

4.8.3. Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

4.8.4. Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.

4. 9. COMPACTAREA 4.9.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera.

4.9.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.

Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare: 61

    

sarcina fiecarui utilaj; planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.

4.9.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .

4.9.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. 4.9.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. 4.9.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice). 4.9.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. 4.9.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului. 4.9.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi. 4.9.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea. 4.9.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit din :  

compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN compactor cu rulouri netede de 120 KN

In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar.

Tabel nr. 13 ATELIER

DE COMPACTARE

A TIPUL STRATULUI

COMPACTOR CU PNEURI 160

B COMPACTOR CU RULOURI

COMPACTOR CU RULOURI 62

KN

NETEDE 120KN

NETEDE 120KN

NR. TRECERI STRAT DE UZURA

10

4

12

STRAT DE LEGATURA

12

4

14

4.9.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

4.10. TRATAREA SUPRAFETEI Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 2…3 kg/mp nisip sort 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase. Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj. Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare. Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 0…3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos: a) stropire cu bitum

0,5 kg/mp

raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj)

3…5 kg/mp

b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp raspandire nisip

3…5 kg/mp

Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip. Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

CAPITOLUL V - REGULUI SI METODE DE VINDECARE A CALITATII 5.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 5.1.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini.

5.1.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: Bitum 63

  

penetratia la 25 oC STAS 42-68 punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69; ductilitatea la 25C, SR 61, SR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )

Criblura    

natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 667 forma granulelor STAS 4606-80; determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667

Pietris    

natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 662 forma granulelor STAS 730, SR 662 parte levigabila STAS 4606-80;

Nisip natural       

natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80; granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662: parte levigabila STAS 4606-80; continut de impuritati – corpuri straine; humus STAS 4606-80; mica libera; echivalent de nisip STAS 730-89;

Nisip de concasaj 

natura petrografica si mineralogica:

STAS 6200/4-81 (pentru roca); STAS 9110-87 (pentru produse); 

granulozitatea:

STAS 730-89; STAS 4606-80;   

continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80; coeficient de activitate STAS 730-89;

Filer    

continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-88 umiditate STAS 539-79; granulozitate STAS 539-79; coeficient de hidrofilie STAS 539-79;

64

5.1.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.

5.1.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.). 5.1.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor. 5.1.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea Inginerului. Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

5.2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE 5.2.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata].

5.2.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.

5.2.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

5.2.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul 14.

5.2.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.

5.2.6. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004; SR EN 126976+A1:2007 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:   

masurarea grosimii stratului; determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.

5.2.7.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR 174-2. 65

Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase

Tabelul 14 Nr. crt.

Caracteristica

Conditii de admisibilitate

Metoda de incercare

≤ 2,5

Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL)

Planeitatea in profil longitudinal* Indice de planeitate, IRI, m/km: -

drumuri de clasa I-II - drumuri de clasa III - drumuri de clasa IV - drumuri de clasa V Uniformitatea in profil longitudinal.*

1.

tehnica

≤ 3,5 ≤ 4,5

tehnica tehnica

≤ 5,5

tehnica

Denivelari admisibile masurate sub Dreptarul de 3 m, mm drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III

≤ 3,0

2.

drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria tehnica IV

≤ 4,0

SR 174-2/97

-

≤ 5,0

-

drumuri de clasa tehnica III-V Rugozitatea

3.

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:   

  

drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V - Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V

≥ 80 ≥ 70

SR EN 130361:2002

≥ 60 ≥ 0,7 ≥ 0,6

SR EN 130361:2002

≥ 0,55

66

≥ 0,95

Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura

≥ 0,7

Grip Tester

Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite.

Vizual

- Coeficientul de frecare (µGT):  

4.

drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III-V

Omogeneitate. Aspectul suprafetei

Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. 5.3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 5.3.1. Controlul compactarii Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:   

cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. Controlul ocazional de compactare. Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate. Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.

5.3.2. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.

67

Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:  

+/- 2,5 cm pentru stratul de baza; +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

5.3.3. Controlul denivelarilor Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:   

verificarea cotelor profilului longitudinal , verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m. verificarea regularitatii suprafetei;

a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ; 5.3.4. Rugozitatea stratului de uzura Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in SR EN 13036-1:2002.

5.3.5.Frecventa controalelor Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.

Tabelul 15 Faza de executie

Natura controlului sau a incercarii

Categoria de control A

Executarea lucrarilor

Temperatura de asternere Etalonarea atelierului de compactare

Controlul profilelor

B

Frecventa controlului C

X

Permanent

X

La inceputul executiei lucrarilor apoi un control ocazional de comp. Neconforma

Controlul ocazional de compactare prin carotare

X

X

O carota la fiecare 250 ml drum

Reglajul de suprafata :

X

X

In fiecare zi la sfarsit de santier

Controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului

X

In fiecare punct indicat de Inginer 68

Controlul denivelarilor

x

In fiecare punct indicat de Inginer

A – incercari preliminare de informare; B – controlul calitatii; C – controlul de receptie.

CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR 6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :  

la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantie

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini . Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte) In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

6. 2. RECEPTIE FINALA Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Intocmit, Pasare Florian

Sef de Proiect, Goruneanu Florin

69

-

CAPITOLUL 3 MORTARE, BETOANE DE CIMENT SI BORDURI

-

70

3. MORTARE, BETOANE DE CIMENT SI BORDURI 3.1. MATERIALE UTILIZATE CIMENTUL Cimentul utilizat pentru prepararea betoanelor si mortarelor va respecta standardele si prescriptiile in vigoare in Romania . Pentru lucrarile care fac obiectul prezentului caiet de sarcini se vor utiliza urmatoarele calitati de ciment :   

ciment Portland P40 –SR 388-95 ciment Portland cu adaos Pa35-SR 1500-96 ciment Metalurgic M30-SR 1500-96

Tinand seama ca lucrarile analizate sunt expuse la inghet-dezghet in stare saturata de apa, la prepararea betoanelor se va prefera folosirea cimentului Portland cu adaos (P35), recomandarile fiind ca acesta poate fi inlocuit pentru marci Bc 20-Bc 30 cu ciment P 40 iar pentru marci Bc 15 ci ciment M30. Pentru mortarele de completare a rosturilor dintre borduri, se recomanda de asemenea folosirea cimentului Pa35, iar in lipsa acestuia , ciment M30 sau F35. Principalele conditii de calitate pentru aceste cimenturi suntexpuse in tabelul nr.1.

Conditiile tehnice de livrare , control si receptie ale cimentului, vor fi cele prevazute in standardele specifice. Transportul cimentului de la fabrica la locul de preparare al betoanelor si mortarelor se va face cu vehicule specializate auto sau CF,iar manipularea se va face pneumatic, evitandu-se poluarea mediului inconjurator. De asemenea se vor lua masuri de preintampinare a umezirii cimentului si de impurificare a acestuia cu corpuri straine. 71

Receptia si depozitarea cimentului vor fi conditionate de primirea certificatului de calitate. Durata de depozitare a cimentului va fi de maximum 45 de zile de la data livrarii de catre producator. Dupa trecerea acestui interval de timp, folosirea cimentului este permisa numai dupa o verificare a starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 si 7 zile, retetele modificandu-se in consecinta, conform declasarii. Daca se va constata ca cimentul s-a alterat, se va interzice folosirea sa la prepararea de betoane si mortare si se va evacua din depozit,pe cheltuiala fabricantului. Controlul calitatii cimentului de catre executant se va face conform prevederilor de la capitolul 3.1.6. AGREGATELE Pentru prepararea betoanelor si mortarelor, agregatele pot fi  agregate naturale de rau : - nisip 0-3 - margaritar 3-7 - pietris 7-15 ;15-30 -

:

piatra sparta 8-16 ;16-31

Agregatele trebuie sa fie inerte, sa nu aiba efecte daunatoare asupra cimentului si sa provina din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau inghet. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de sort >7 vor trebui sa respecteurmatoarele conditii de admisibilitate privitoare la forma granulelor :  

b/a = min 0.66 c/a = min0.33

Din punct de vedere al continutului de impuritati,agregatele vor trebui sa se incadreze in prevederile din tabelul nr. 2.

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor se vor incadra inprevederile tabelului nr.3.

72

Agregatele vor avea o granulozitate continua, iar trecerile prin site, respectiv resturile pe sitele care separa sorturile, nu vor fi mai mari de 10%, iar dimensiunea granulelor care raman pe sita sa nu fie mai mare de 1.5 d max. In cazul nisipului sort 0-3 trecerile % prin site sunt :   

prin sita de 0.2 mm : min.5% max.30% prin sita de1 mm : min.35% max. 75% prin sita de 3.15 mm : min 90%

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se realiza omogenitatea si constanta calitatii lor. Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate,separat pe sorturi, ferite de impurificare cu alte materiale sau intre ele. Fabricantul de betoane va tine evidenta calitatii agregatelor,atat pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor (intr-un dosar special) cat si pe baza determinarilor proprii (intr-un registru special destinat). Determinarile proprii sunt descrise la capitolul 2 privind controlul calitatii la fabricantul de betoane. APA Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar se impune respectarea conditiilor prevazute in STAS 790-84 si prezentate in tabelul nr.4. Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84, iar verificarea se va face la un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor.

73

Inainte de utilizare, se va evita ca apa sa se poluaze cu detergenti,materii organice, uleiuri, argile,etc.

BORDURI DE BETON Bordurile vor fi realizate din beton simplu, respectandu-se SR EN 1340:2004, cu dimensiunile si tolerantele conform tabelului nr. 5.

Caracteristicile fizico-mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile, sunt cele prezentate in tabelul nr. 6.

74

INCERCARI PRELIMINARE Inainte de utilizarea materialelor se vor face incercarile prevazute in tabelul nr. 7.

75

76

3.2. COMPOZITIA SI DOMENIILE DE UTILIZARE ALE BETOANELOR SI MORTARELOR DE CIMENT BETOANE CLASIFICARE SI UTILIZARE

Un extras din prescriptii aplicabil la lucrarile care fac obiectul prezentului caiet de sarcini se prezinta in tabelul nr. 8.

COMPOZITIE Compozitia betoanelor se defineste prin proportia in volume a apei si a sorturilor de agregate minerale folosite si dozajul de ciment exprimat in greutate, pentru 1 mc de beton preparat. Pentru stabilirea compozitiei betoanelor se vor respecta prevederile « Normativului pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat C 140-1986 ». Cantitatea de apa folosita va tine seama de lucrabilitatea betonului si de conditiile de transport, asa cum rezulta si din tabelele nr.9 si nr. 10.

77

Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza :    

pentru fiecare sort de agregat pe ansamblul de agregate pentru ciment pentru apa totala

±3% ±2% ±2% ±5%

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul nr. 11.

Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul nr. 12.

78

PREPARAREA BETONULUI Betonul se va fabrica mecanic prin amestecul simultan al tuturor componentelor. Componentele se vor introduce in malaxor in urmatoarea ordine :      

agregatele sort 15-30 agregatele sort 7-15 cimentul nisipul (agregat 0-3) agregatele sort 3-7 apa

Duratele de malaxare sunt functie de tipul malaxorului, de temperatura exterioara a mediului si de volumul unei sarje. In principiu duratele minime masurate in tururi a 360o sunt :   

malaxor orizontal malaxor vertical malaxor inclinat

10 tururi 20 tururi 30 tururi

Durata maxima de malaxare va fi de 3 ori durata minima. In procesul de fabricatie, corectia de apa fata de reteta tip se va determina cel putin o data pe zi.

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI Betoanele trebuiesc puse in opera inainte de inceperea prizei, respectiv la 1 ora de la fabricare, din care se va scade timpul transportului dar nu se vor depasi 15 minute de la ora descarcarii in santier. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit, sau la care se va observa ca a inceput priza, se va interzice de la folosire si va fi indepartat de pa santier. La punerea in opera se va observa de asemenea sa nu existe segregari. Daca se observa totusi semne de segregare, se va efectua o reamestecare manuala, inainte de turnare dar fara a se adauga apa. Punerea in opera a betoanelor se va face prin asternere la o grosime stabilita de conducatorul lucrarii dupa care se va executa o compactare,fie prin vibrare fie prin batere. In urma compactarii, betonul va trebui sa aiba grosimea prevazuta in proiect. Orice aport de beton pentru corectia finala a grosimii elementelor care se toarna, se vacompacta in aceleasi conditii cu betonul turnat initial. In cazul intreruperii turnarii pe o perioada mai mare de timp, inainte de reincepera turnarii betonul vechi va fi bine curatat si stropit cu apa din abundenta astfel incat sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat. Atat fabricantul de betoane cat si antreprenorul, vor lua masuri ca temperatura betonului la punerea in opera sa nu depaseasca 35o. In acest scop, cand temperatura mediului exterior este ridicata se vor lua o serie de masuri elementare cum ar fi :   

temperatura cimentului sa nu depaseasca 40oC apa utilizata sa fie rece agregatele sa fie protejate impotriva incalzirii 79



betonul proaspat turnat se va proteja de insolatie prin acoperire

Daca se va constata ca desi au fost luate toate precautiile posibile si totusi nu se poate mentine temperatura betonului sub 35oC se va dispune intreruperea betonarii. In cazul executarii lucrarilor de punere in opera a betoanelor pe timp friguros, se vor lua masuri de mentinere a temperaturii de minim 10oC in toate punctele betonului proaspat turnat, pentru un timp de cel putin 72 de ore de la turnare. Daca lucrarile de betonare au fost intrerupte datorita frigului, la reluarea turnarii va trebui mai intai sa se demoleze si sa se indeparteze betonul deteriorat.

INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR Pentru controlul rezistentelor betonului se vor respecta prevederile SR EN 123906:2002. Se vor preleva probe pentru a se efectua incercari, la 7 si respectiv 28 de zile de la preparare, in total 12 epruvete pentru un lot de incercari si anume : 6 cuburi destinate incercarilor la compresiune si 6 prisme destinate incercarilor la incovoiere. Dimensiunile epruvetelor sunt stabilite in functie de dimensiunea maxima a granulelor de agregare folosite. In cazul dimensiunii maxime a granulelor de 30 mm latura epruvetelor cubice va fi de 140 mm. Prelevarea de probe se va face atat la fabricant –care tine evidenta pe loturi de fabricatie , conform STAS 1799-88 cat si pe santier, la locul de punere in opera de catre antreprenor. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare celor corespunzatoare acestei varste si in functie de importanta lucrarii, se vor repeta incercarile si se vor dispune masuri de remediere sau de consolidare in conditiile in care costul acestor lucrari nu depaseste 20% din costul elementelor in discutie. Daca incercarile la 28 de zile se vor considera inacceptabile, se va putea dispune chiar demolarea elementelor respective sau a unor parti ale acestora.

TOLERANTA LA LUCRARILE CU BETOANE Tolerantele dimensiunilor masurate intre paramentele opuse sau intre muchii este prezentata in tabelul nr. 13.

Toleranta de linearitate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglate, este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime « L » a acestei muchii sau generatoare. Aceasta sageata va fi mai mica sau egala cu 1/300 dar cel mult 1 cm. 80

3.3.MORTARE COMPOZITIA SI DOMENIUL DE UTILIZARE

Mortarele de ciment se vor folosi pentru umpluturi de rosturi la borduri si pentru egalizari. Fiecare dintre acestea au marci cuprinse intre 4 si 100 si folosesc ca liant varul, cimentul sau varul + cimentul. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

Se face identic cu prepararea betoanelor descrisa la pct. 4.1.4. cu deosebirea ca ordinea de introducere in malaxor este : intai nisipul (sort 0-3) si apoi cimentul. In cazul prepararii manuale, aceasta se face pe o suprafata plana si orizontala. Se realizeaza mai intai un amestec uscat de ciment si nisip (sort 0-3). Dupa omogenizarea acestuia se adauga apa in mod progresiv, amestecandu-se continuu pana la obtinerea consistentei dorite. Pentru verificarea consistentei, se va urmarii ca atunci cand este luat in mana,sa formeze un bulgare usor umezit si sa nu curga printre degete. Mortarul va fi folosit imediat dupa preparare sau dupa aducerea lui la santier,inainte de inceperea prizei. Daca se constata inceperea prizei, lucrarea se va opri, mortarul va fi indepartat de pe santier si in nici un caz nu se va amesteca cu alt mortar proaspat. MONTAREA BORDURILOR

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului, majorata cu 0.20 m. Fundul sapaturii se va aduce la cotele prevazute in proiect si se va compacta. In cazul unei sapaturi mai adanci, diferenta de cota se va compensa prin cresterea grosimii fundatiei bordurii. Bordurile se vor aseza urmarind cotele, aliniamentele, curbele si declivitatile stabilite in detaliile de executie. Rosturile nu vor avea mai mult de 2 cm si se vor rosturi cu mortar de ciment marca M100. Tolerantele admise la mortarea bordurilor si rigolelor, vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele trasversale corespunzatoare si in profilul in lung.

81

3.4. INCERCARI SI CONTROALE

Independent de incercarile preliminare de informare si de incercarile privind calitatea materialelor folosite , se va respecta schema de control si incercari descrisa mai jos : incercari preliminare de informare se fac inainte de inceperea fabricarii betoanelor si cuprind studii de compozitie a betoanelor si incercari preliminare incercari de control de calitate

  

se fac in cursul executarii lucrarilor, frecventa acestora fiind cea din tabelul nr. 16  

Intocmit, Pasare Florian

incercari de control de receptie se fac la sfarsitul executiei uneia dintre fazele lucrarii, fie in momentul receptiei preliminare, in conditiile precizate in tabelul nr.16.

Sef de Proiect, Goruneanu Florin

82

CAPITOLUL 4 - MARCAJE SI SEMNALIZARE RUTIERA

-

83

MARCAJE SI SEMNALIZARE RUTIERA

GENERALITATI 1. 1. PREVEDERI GENERALE CAP.I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI 1.1. TIPURI DE INDICATOARE 1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR CAP.II. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR CAP.III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR

CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

4.1. ANALIZA FOTOMETRICA 4.2. CARACTERISTICI MECANICE 4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU 4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

84

GENERALITATI

1.1. PREVEDERI GENERALE Acest Caiet de Sarcini se referă la confecţionarea, instalarea şi recepţia indicatoarelor rutiere. Caietul conţine clasificarea după dimensiuni, simboluri, forme şi prescripţii tehnice pe care indicatoarele trebuie să le îndeplinească. Toate indicatoarele de circulaţie vor fi în conformitate cu prevederile din SR 1848-1, 2, 3:2004. Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Consultant. În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare. Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

CAP. I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI 1.1. TIPURI DE INDICATOARE

INDICATOARE DE AVERTIZARE Sunt:  

triunghiuri echilaterale cu chenar roşu, prezentând o figură de culoare neagră pe fond alb. dreptunghi sau săgeată roşie indicând direcţia curbei, pe fond alb.

INDICATOARE DE REGLEMENTARE Indicatoare de prioritate:      

Săgeţi albe cu chenar roşu; Triunghi echilateral alb cu chenar roşu; Octogon de culoare roşie cu inscripţia STOP de culoare albă; Pătrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate; Cerc cu chenar roşu cu două săgeţi, una roşie şi alta albă; Pătrat pe fond albastru cu două săgeţi, una roşie şi alta albă.

85

Indicatoare de interdicţie sau restricţie: Cerc cu chenar roşu, cu inscripţii negre sau roşii pe fond alb sau albastru.

Indicatoare de obligare :Cerc cu inscripţii pe fond albastru.

Indicatoare de orientare şi informare Sunt panouri dreptunghiulare sau săgeată, cu înscris sau simboluri, pe fundal:   

verde pentru autostrăzi; albastru pentru celelalte drumuri; galben pentru devieri temporare.

Indicatoare de orientare: De formă dreptunghiulară sau săgeată, cu înscrisuri (denumire localităţi, etc.) de culoare albă pe fond verde sau albastru.

Indicatoare de informare: De formă pătrată sau dreptunghiulară, pe fond albastru, cu simboluri pentru utilităţi: trecere de pietoni, punct sanitar, autostradă, restaurant, telefon, service etc. Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostradă, denumirile localităţilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri decât autostrăzile, vor fi înscrise pe un câmp albastru cu chenar alb, distinctiv de fondul verde al indicatorului.

Semne adiţionale: De formă dreptunghiulară sau pătrată, montate sub indicatoare, pentru atenţionarea conducătorilor auto asupra unor particularităţi ale tronsoanelor de drum.

1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform SR 1848-1:2004 si SR 1848-2:2004. Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari iar pe restul drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni mari.

CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR Toate indicatoarele se vor confecţiona din aluminiu, cu dimensiunile şi formele descrise în prezentul Caiet de Sarcini.

86

Indicatoarele de formă triunghiulară, rotundă, dreptunghiulară cu dimensiunea maximă sub 1 m, precum şi cele în formă de săgeată, se vor executa din tablă de aluminiu cu grosimea min. 2 mm, având conturul ranforsat prin dubla îndoire.

Panourile dreptunghiulare sau pătrate, cu dimensiunea cea mai mică de cel puţin 1 m, se execută din profile din aluminiu, îmbinate pe verticală.

Cerinţele pentru aluminiu sunt următoarele:  

pentru tablă: pentru profile:

99,5 HD (conform standardelor româneşti) ALMGSI – 0,5 F 22 (conform DIN)

Prinderile se vor face prin şuruburi. Şuruburile şi piesele de fixare pe stâlpi, vor fi protejate anticoroziv. Spatele indicatorului şi rebordul se vopsesc în culoarea gri. Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate. Pregătirea suprafeţei indicatoarelor în vederea aplicării foliei retro-reflectorizante se face conform recomandărilor producătorului foliei. Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplică pe indicatoarele rutiere:   

Clasa 3 – „diamant”- pentru autostrăzi; Clasa 2 – „intensitate mare” - pentru drumuri europene; Clasa 1 – „engineering grade” - pentru alte drumuri.

În cazul folosirii foliei „diamant”, ţinând cont de rigiditatea foliei, se recomandă: Pentru indicatoarele cu inscripţii, pentru fond se foloseşte un film colorat transparent în care se decupează inscripţionarea, iar folia „diamant” se aplică pe panou sub filmul respectiv Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, pătrat) inscripţionarea se va face prin serigrafie (Paragraf scos de GT din varianta engleza).

CAP.III.CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR

Pentru stâlpii care susţin panouri triunghiulare, rotunde şi în formă de săgeată, cât şi pentru panourile pătrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maximă sub 1 m, se vor folosi tuburi de oţel de min. 3 mm grosime, cu diametrul de 48 – 51 mm sau stâlpi de tip . Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stâlp pe care doreşte sa îl folosească. Pentru dispozitivele de susţinere a panourilor cu dimensiunea minimă de peste 1 m, se vor utiliza tuburi de oţel sau profile; dimensiunile vor varia corespunzător suprafeţei panoului. 87

Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Execuţie. Stâlpii vor fi prinşi în fundaţie din beton C 6 / 7,5. Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectuându-se toate grunduirile si amorsele necesare.

CAP.IV.CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in România sunt următoarele:    

Clasa 1 „Engineering grade”, compusă din microbile de sticlă încorporate întrun material transparent pe bază de răşină; Folia are adeziv pe ambele feţe şi se aplică la cald sau la rece; Clasa 2 „Intensitate mare”, la fel ca şi Clasa 1, cu un strat de aer între stratul de microbile şi faţa exterioară a foliei; Clasa 3 „Diamant”, la fel ca şi Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticlă în loc de microbile.

Încercările constau în:  analiza fotometrică;  încercări mecanice  rezistenţa la medii agresive. Pentru toate foliile supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic. Prelucrarea şi aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Probele de folii pentru încercare vor fi montate pe plăcuţe din aluminiu de 2 mm grosime, păstrate la temperatură de 23 oC  2oC şi umiditate relativa de 50%  5%, timp de 24 ore înainte de încercare. Rezultatele încercărilor se exprimă ca o medie a cel puţin trei 3 determinări a trei 3 mostre testate în condiţii similare.

4.1. ANALIZA FOTOMETRICA Determinarea coeficientului de retro-reflexie R Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilităţii pe timp de noapte. Coeficientul de retro-reflexie R se exprimă în Cd / Lux / m2

Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de incidenţă  a sursei luminoase de 5o, 30o şi 40o faţă de normala la folie, şi la unghiuri de recepţie  de 0,2o, 0,33o, 1o, 2o faţă de fasciculul incident.

88

Coeficientul de retro-reflexie R va fi măsurat în conformitate cu Publicaţia CIE nr. 54/1982 – Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856o K va fi exprimata in cd/lux/m2). Valoarea R va fi o medie a citirilor efectuate în diferite puncte de pe suprafaţa mostrei. Valorile minime admise sunt prezentate în Tabelele A1, si A2. Pentru foliile albe cu culori transparente, R va fi cel puţin 70% din valorile R pentru foliile colorate din Tabelele A1 si A2.

Raportul minim R de retro-reflexie (Cd/Lux/m2)

Tabel A1:

Iluminare: CIE – Standardul de iluminare A

  Folii clasa 1 5o o 0.2 30o 40o 5o o 0.33 30o 40o 5o 1o 30o 40o 5o 2o 30o 40o Folii clasa 2 5o o 0.2 30o 40o 5o 0.33o 30o 40o 5o 1o 30o 40o 5o 2o 30o 40o

Alb

Galben

Roşu

Verde

Albastru

Maro

Portocaliu

70 30 10 50 24 9 12 6 2 5 2,5 1,5

50 22 7 35 16 6 7,5 3,5 1 3 1,5 1

14,5 6 4 10 4 1,8 2 1 0,7 0,8 0,4 0,3

9 3,5 1,5 7 3 1,2 1,5 0,7 0,5 0,6 1,3 0,2

4 1,7 0,5 2 1 0,4 0,5 0,2 0,1 0,2 0,1 -

1 0,3 0,1 0,6 0,2 0,2 0,1 -

25 7 2,2 20 4,5 2,2 1,7 1,0 0,7 1,2 0,6 0,4

250 150 110 180 100 95 15 7,5 4,5 5 2,5 1,5

170 100 70 122 67 64 9 4,5 3 3 1,5 1

45 25 15 25 14 13 2,5 1,5 1 0,8 0,4 0,3

45 25 12 21 12 11 2 1 0,5 0,6 0,3 0,2

20 11 8 14 8 7 0,5 0,3 0,2 0,2 0,1 -

12 8,5 5 8,5 5 3 0,4 0,2 0,1 0,2 0,1 -

100 60 29 65 40 20 4,5 2,5 2 1,5 0,9 0,8

Tabel A2: Coeficientul minim de retro-reflexie pentru culoarea albă – folii clasa 3  = 5o = 15o = 30o = 40o

o R o R o R o R

0,33 310 0,33 300 0,33 150 0,33 83

0,5 280 0,5 230 0,5 100 0,5 50

1,0 70 1,0 65 1,0 31 1,0 13

1,5 18 1,5 17 1,5 9 1,5 4

2,0 6,2 2,0 4,7 2,0 3,5 2,0 1,7

89

Coeficientul minim de retro-reflexie în comparaţie cu culoarea albă la foliile clasa 3: Raportul faţă de culoarea albă

Galben

Roşu

Portocaliu

Albastru

Verde

Verde2

0,8

0,25

0,5

0,05

0,1

0,07

Pentru seria de folii galbene cu vopsea email roşu transparent, R va fi de cel puţin 50% din valoarea culorii roşii din Tabelele A1 si A2. Scopul testelor este de a:     

măsura vizibilitate pe timp de noapte; evalua degradarea retro-reflexiei în timp pentru diferite condiţii de mediu; stabili nivelul de retro-reflexie la expirarea Duratei de Garanţie; stabili frecvenţa înlocuirii indicatoarelor; evalua comportamentul general al foliilor retro-reflexive serigrafiate cu cerneală transparentă.

Culoarea Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinată pe mostre de 50 x 50 mm aplicate pe plăcuţe de aluminiu. Culoarea va fi măsurată cu un colormetru conform Publicaţiei CIE nr. 15.2, 1986. Mostra va fi iluminată cu o sursă de iluminare standard D65, sub un unghi de 45o faţă de normala probei şi cu o direcţie de măsurare de 0o (geometria de măsurare 45/0).

Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determină din coordonatele punctelor de colţ ale diagramei CIE 1931. Tabelele B1, B2 si B3 prezintă câmpurile cromatice pentru folii retro-reflectorizante.

Coordonate cromatice

Tabel B1 – Folii de clasa 1 şi 2

Alb Galben Roşu Verde Albastru

X Y X Y X Y X Y X Y

1 0,305 0,315 0,494 0,505 0,660 0,340 0,110 0,415 0,130 0,090

Culoare cromatică 2 3 0,335 0,325 0,345 0,355 0,470 0,513 0,480 0,437 0,610 0,638 0,340 0,312 0,170 0,170 0,415 0,500 0,160 0,160 0,090 0,140

4 0,295 0,325 0,545 0,454 0,690 0,310 0,110 0,500 0,130 0,140

Tabel B2 - Folii de clasa 3 – ziua 90

X Y X Y X Y X Y X Y X Y X Y

Alb Galben Roşu Portocaliu Verde Verde2 Albastru

1 0,305 0,315 0,494 0,505 0,735 0,265 0,610 0,390 0,110 0,415 0,170 0,525 0,130 0,090

Culoare cromatica 2 3 0,335 0,325 0,345 0,335 0,470 0,513 0,480 0,437 0,700 0,610 0,250 0,340 0,535 0,506 0,375 0,404 0,170 0,170 0,415 0,500 0,220 0,245 0,450 0,480 0,160 0,160 0,090 0,140

Factor de luminozitate

4 0,295 0,325 0,545 0,454 0,660 0,340 0,570 0,429 0,110 0,500 0,210 0,550 0,130 0,140

>/- 0,40 >/- 0,24 >/- 0,03 >/- 0,12 >/- 0,03 >/- 0,01 >/- 0,01

Tabel B3 – folii de clasa 3 – noaptea 1 0,475 0,452 0,513 0,487 0,652 0,348 0,645 0,355 0,007 0,570 0,007 0,570 0,033 0,370

X Y X Y X Y X Y X Y X Y X Y

Alb Galben Roşu Portocaliu Verde Verde 2 albastru

Culoare cromatică 2 3 0,360 0,369 0,415 0,370 0,500 0,545 0,470 0,425 0,620 0,712 0,348 0,255 0,613 0,565 0,355 0,405 0,200 0,322 0,500 0,590 0,200 0,322 0,500 0,590 0,180 0,230 0,370 0,240

4 0,515 0,409 0,575 0,425 0,735 0,265 0,595 0,405 0,193 0,782 0,193 0,782 0,091 0,133

Tabel C – Coordonatele cromatice pentru folii gri şi negre non-retro-reflexive

Gri Negru

X Y X Y

1 0,305 0,315 0,300 0,270

Culoare cromatică 2 3 0,350 0,340 0,360 0,370 0,385 0,345 0,355 0,395

4 0,295 0,325 0,260 0,320

Factor de iluminare Maxim Minim 0,08

0,10

< 0,02

< 0,02

91

4.2. CARACTERISTICE MECANICE

Adeziunea la suport Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna la suport. Testul consta in verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprinsă cu o lamă pe o suprafaţă de 20x20 mm; restul foliei va fi desprinsă manual; adezivitatea se consideră corespunzătoare dacă folia este distrusă în timpul desprinderii.

Rezistenta la şoc Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; O bilă de oţel cu diametrul de 51 mm şi greutatea de 540 g este lăsată să cadă de la o înălţime de 250 mm; folia se consideră corespunzătoare dacă nu prezintă desprinderi şi/sau fisuri vizibile.

4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU

Rezistenţa la căldura uscata Mostrele de testare având dimensiunile de 75 x 150 mm se menţin 24 ore in etuva la temperatura de 71 ± 3 C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, după care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunzător daca mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

Rezistenţa la frig Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se păstrează timp de 72 ore in congelator la temperatura de -35 ± 3 C, după care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpretează testul. Testul este considerat corespunzător daca mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

Rezistenţa la coroziune Se dizolvă clorură de sodiu în proporţie de 5% în apă distilată la 35o  2oC. Mostre de 150x150 mm; supuse la pulverizare cu soluţia salină în 2 cicluri a câte 22 ore. După fiecare ciclu, mostrele vor fi lăsate cel puţin 2 ore la uscare, la temperatura camerei.

92

Pentru examinare, mostrele vor fi spălate cu apă distilată şi uscate. Folia se consideră corespunzătoare dacă nu prezintă degradări vizibile la suprafaţă, iar coeficientul de retro-reflexie şi câmpurile cromatice sunt conform Tabelelor A, B şi C.

Rezistenţa la intemperii Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata către sud si înclinate la 45o . Suprafeţele vor fi spălate periodic pentru a îndepărta praful.

Rezultatul testului se considera necorespunzator daca: Exista degradări vizibile la suprafata cum ar fi basici, cojiri, fisuri sau desprinderi de suport; R pentru unghiul  = 0.33o si  = 5o este mai mic decât valorile din tabelul A inmultite cu următorii factori:   

Folie Clasa 1 Folie Clasa 2 Folie Clasa 3 D, de mai jos:

50% 80% valorile R sunt mai mici decât valorile prezentate in Tabelul

Tabel D 

o

0,33 0,33 1 1



o

5 30 5 30

Culoare Alb Galben

Roşu

248 120 56 25

62 30 14 6

198 96 45 20

Portocali u 124 60 28 13

Albastru

Verde

Verde2

12 6 3 1,3

25 12 6 2,5

17 8 4 1,8

Valorile cromatice sunt in afara câmpurilor de culori 3 sau 4 Factorii de luminozitate sunt mai mici decât valorile minime prezentate in Tabelul C de mai sus.

4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR Pentru tipurile de folie supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta acestuia certificatul de calitate şi agrementul tehnic. La fabricarea indicatoarelor de circulaţie din folii retro-reflectorizante, acestea trebuie aplicate pe suportul de aluminiu conform recomandărilor producătorului. Dacă se folosesc suporturi vopsite, acestea se vor vopsi cu o vopsea cu mare rezistenţă la exterior. 93

Certificatul de calitate va reflecta rezultatele încercării de expunere timp de 5 ani în condiţii atmosferice. Indicatoarele vor fi marcate durabil şi clar, pe spate, cu următoarele date:   

Date de identificare a producătorului sau vânzătorului; Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite; Data asamblării panoului.

4.5. RECEPTIA LUCRARILOR După terminarea instalării semnalizării, aceasta va fi supusa aprobării Consultantului. In urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie.

Intocmit, Pasare Florian

Sef de Proiect, Goruneanu Florin

94

CAPITOLUL 5 - NORME DE PROTECTIE A MUNCII -

95

5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII Constructorul va respecta in organizarea procesului de lucru, normele de protectie a muncii prevazute in Legea protectiei muncii nr.90/1996, normele de proectie a muncii 1996 si a Normelor specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor nr.79/1998. Punctele de lucru se vor semnaliza conform normelor in vigoare, operatiile de semnalizare si costul acestora fiind in sarcina antreprenorului si nefiind cuprinse in prezentul proiect. Tronsoanele deschise spre executare vor fi iluminate si semnalizate corespunzator, indiferent ca lucrul se desfasoara pe timp de noapte sau nu. Constructorul va respecta :

A. LEGEA PROTECTIEI MUNCII NR.90/1996 Cap.II-echipamente tehnice, echipamentul individual de protectie de lucru. B. NORME GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII-1996       

Cap.1.6 - dotarea cu echipament individual de protectie ; Cap.1.7- acordarea materialelor igenico-sanitare si a alimentelor de protectie; Cap.3.2 - obligatiile executantului; Cap.3.3 - obligatiile beneficiarului; Cap.3.5 - cai de circulatie; Cap.3.7 - semnalizarea riscurilor la locul de munca; Cap.4.8 - echipamente portabile si unelte manuale;

C. NORME SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXPLOATAREA DRUMURILOR SI PODURILOR –NR.79/1998   

Cap.2.3-dotarea cu echipament individual de protectie; Cap.2.5-organizarea de santier a locurilor de munca si a activitatilor ; Cap.3.-semnalizarea lucrarilor de drumuri;

NORME METODOLOGICE PRIVIND CONDITIILE DE INCHIDERE A CIRCULATIEI SI DE INSTITUIRE A RESTRICTIILOR DE CIRCULATIE IN VEDEREA EXECUTARII DE LUCRARI IN ZONA DRUMULUI PUBLIC SI/SAU PENTRU PROTEJAREA DRUMULUI cf. Ord.MI/MT 1112/411/08.06.2000 publicat in M.O. 397/24.08.2000   

Cap.4.3-incarcarea si descarcarea bitumului si a mixturilor asfaltice Cap.4.4.1- decaparea Cap.4.43 – tratamente

96

5.1 NORME DE P.S.I.

NORME GENERALE DE P.S.I.-ORD.12/1981-M.T.           

Cap.5.10 - depozitarea materialelor de constructii Cap.9.5.7 - mijloace de stingere Cap.10.1 - cai de acces si evacuare Cap.10.3 - norme in timpul lucrului Cap.10.4 - fumatul Cap.14.1 - circulatia autovehiculelor Cap.18.1 - lucrari de organizare de santier Cap.18.1.2 - depozitarea materialelor de constructii Cap.18.2.2 - schele,cofraje Cap.19.3 - lucrari cu lianti bituminosi Cap.19.4 - lucrari de intretinere si reparare a podurilor

5.2 NORME DE PRIM AJUTOR

NORME DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE SPECIFICE TRANSPORTURILOR -ORD.17/84-M.T.          

Cap.A - prim ajutor in caz de electrocutare Cap.B - aplicarea respiratiei in caz de ranire Cap.D - primul ajutor in caz de hemoragie Cap.E - primul ajutor in caz de arsuri Cap.G -primul ajutor in caz de fracturi, luxatii,entorse,tumefieri si intinderi de tendoane Cap.L - fracturi membre superioare Cap.M - fracturi membre inferioare Cap.N – raniri provocate de corpuri straine Cap.O - primul ajutor in caz de lesin,insolatie Cap.P - transportul victimei

Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor in vigoare, operatiunile de semnalizare si costul acestora fiind in sarcina antreprenorului si nefiind cuprinse in prezentul proiect. Semnalizarea de noapte este obligatorie indiferent daca se lucreaza noaptea sau nu.

97

5.3 RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA PE FAZE In cadrul receptiei pe faze-a lucrarilor ascunse- se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor, se incheie un proces verbal de receptie pe faze intre beneficiar (sau consultantul acestuia) si antreprenor, in care se consemneaza cele constatate si se confirma trecerea executiei la faza imediat urmatoare. Pentru lucrarile din beton, receptia pe faze se face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii :    

trasarea atingerea cotei la sapaturi executia cofrajului montarea armaturilor

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control si de asemenea comisiilor de receptie preliminara si finala. RECEPTIA PRELIMINARA La terminarea lucrarilor acestea vor fi supuse receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se :    

concordanta cu prezentul caiet de sarcini si documentatia si detaliile de executie efectuarea in totalitate a verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini efectuarea tuturor receptiilor pe faze prevazute si rezultatele constatate conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma receptiei se incheie Procesul verbal de receptie preliminara, in care se consemneaza eventualoele remedieri necesare, termenul de realizare a acestora si recomandari privitoare la modul de tinere sub observatie a zonelor unde s-au conatatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. RECEPTIA FINALA Receptia finala se tine la exprimarea perioadei de garantie pentru toate lucrarile executate. In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie finala, in care se consemneaza modul de comportare a lucrarilor in perioada de garantie, cum au fost intretinute si cum au functionat, daca si in ce conditii se accepta receptia si calificativul acordat.

Intocmit, Pasare Florian

Sef de Proiect, Goruneanu Florin

98