Lucian Blaga

Lucian Blaga despre tara, romanul, critica, politici publice, s-a nascut pe data, in doi, atentia, filosofie, cand sa nascut lucian blaga?, temporar, la istorie, romane istorice, lucian blaga mesterul manole, traducator, cumpana Filosof, poet, dramaturg, jurnalist, traducator, diplomat si cadru universitar, una dintre personalitatile culturale majore ale Romaniei interbelice, avand o influenta deosebita asupra generatiei sale si mai ales asupra celor postbelice, care il vor privi ca pe un maestru. S-a nascut pe 9 mai 1895 la Lancran, in apropiere de Sebes, intr-o familie de preoti. Despre tatal sau se povestea ca era atat de fascinat de filosofie - in special de marile sisteme ale gandirii germane - incat folosea fiecare clipa libera pentru a citi, pasiunea pe care o va transmite si fiului sau. Este straniu ca viitorul poet, scriitor si conferentiar a vorbit foarte tarziu, abia in preajma varstei de patru ani, cand familia deja renuntase sa mai spere. A urmat cursurile scolii primare germane din Sebes (1902-1906) si pe cele ale Liceului "Andrei Saguna" din Brasov (1906-1914). Familia se mutase la Sebes dupa moartea tatalui, in 1909. In 1911 Lucian Blaga pleaca in prima sa calatorie in strainatate, in Italia, unde cauta lucrari de filosofie si viziteaza locurile istorice. Debuteaza cu poezia "Pe tarm" in ziarul aradean "Tribuna" in 1910, iar in 1914 in ziarul "Romanul", cu studiul "Reflectii asupra intuitiei lui Bergson". Din acel an se inscrie la Facultatea de Teologie, la inceput la Sibiu, apoi la Oradea, obtinand licenta in 1917. In acelasi an pleaca la Viena, unde studiaza filosofia la Universitatea din Viena, pana in 1920, cand obtine titlul de doctor in filosofie. Revine in tara periodic, unde publica in 1919, la Sibiu, prima sa placheta de versuri, "Poemele luminii" si prima culegere de aforisme, "Pietre pentru templul meu", primite cu destul interes de public si critica. In 1920 publica in ziarul "Vointa" si prima sa drama, "Zalmoxe". Un an mai tarziu Academia Romana este prima institutie care ii recunoaste talentul, decernandu-i Premiul Adamachi pentru debut, iar Universitatea din Cluj ii premiaza in 1922 piesa "Zalmoxe". Intra in lumea presei, fiind redactor al ziarelor "Vointa" si "Patria", membru in comitetul de directie al revistei "Cultura", unul dintre principalii colaboratori permanenti ai publicatiilor "Cuvantul", "Gandirea" si "Adevarul literar si artistic". Abia in 1935 va primi un nou premiu din partea Academiei, de aceasta data Marele Premiu "C. Hamangiu" pentru opera dramatica si poetica de pana atunci. Doi ani mai tarziu, in 1937, este ales membru al Academiei Romane, iar discursul de receptie, care s-a bucurat de atentia colegilor si admiratorilor, s-a numit "Elogiul satului romanesc". Din 1939 ocupa postul de profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. In 1940 Blaga se refugiaza la Sibiu, unde fusese mutata temporar Universitatea clujeana, in urma Dictatului de la Viena. In 1943 incepe sa editeze revista "Saeculum", care isi va inceta aparitia dupa un an. Intre 1946-1948 este conferentiar al Facultatii de Litere si Filosofie din Cluj. Nu a fost doar scriitor si profesor, ci si diplomat, inca din 1926. Ocupa posturi de atasat cultural la legatiile Romaniei din Var�ovia, Praga, Lisabona, Berna �i Viena. A fost ata�at �i consilier de pres� la Var�ovia, Praga �i Berna (1926-1936), subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1936-1938) �i ministru plenipoten�iar al Romaniei �n Portugalia (1938-1939). Este indepartat de la catedra in 1948 de guvernul comunist si i se ofera o alternativa derizorie : un post de bibliotecar in cadrul filialei clujene a Institutului de Istorie al Academiei. Au contat nu doar simpatiile legionare din tinerete si operele sale, care nu corespundeau noii politici oficiale, ci mai ales activitatea diplomatica, desi a avut sansa de a nu fi arestat. Oricum, nu mai are dreptul sa publice vreun rand, iar cartile sale sunt trecute pe lista celor interzise. Intre 1949-1951 este cercetator, apoi bibliotecar-sef intre 1951-1954 si pana in 1959 este director-adjunct al Bibliotecii Academiei din Cluj. Moare pe 6 mai 1961, fiind inmormantat in satul natal, chiar in ziua in care ar fi trebuit sa isi sarbatoreasca ziua de nastere.

Opere : Versuri Poemele luminii (1919), Pasii profetului (1921), In marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpana apelor (1933), La curtile dorului (1938), Nebanuitele trepte (1943), Poezii(1962) Dramaturgie Zamolxe, mister pagin (1921); Daria; Fapta; Ivanca; Invierea (1925); Mesterul Manole (1927); Cruciada copiilor (1930); Arca lui Noe (1944), Anton Pann (1964). Filosofie Trei trilogii : Trilogia cunoasterii (1943) Trilogia culturii (1944) Trilogia valorilor (1946) O a patra, Trilogia cosmologica, a ramas in stadiu de proiect.