Legislatia - Romania

Legislaţia privind drepturile copilului în România

Ce ne propunem? Să identificăm actele şi procesele internaţionale care au condus la apariţia Convenţiei ONU privind drepturile copilului Să înţelegem mecanismul general legislativ de protecţie a drepturilor copilului pentru România. Să cunoaştem diversele autorităţi române şi rolurile lor în cadrul actualului sistem legislativ Să dezbatem asupra unor probleme care apar in legătura cu respectarea acestor drepturi

Comunitatea internaţională – aspecte juridice Subiecte juridice ale comunităţii internaţionale - statele - organizaţii interguvernamentale internaţionale - organizaţiile internaţionale neguvernamentale - societăţile transnaţionale - individul Acte şi documente internaţionale (izvoare juridice) - convenţiile internaţionale (tratate, pacte) - cutuma internaţională (practică generală) - principiile generale de drept (declaraţii, recomandări) - acte adoptate în cadrul organizaţiilor internaţionale - acte unilaterale ale statelor - hotărârile judecătoreşti şi doctrina specialiştilor recunoscuţi la nivel internaţional

Documente elaborate la nivel european Consiliul Europei Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (1950) (Convenţia Europeana a Drepturilor Omului) + 14 protocoale adiţionale. -

Carta Socială Europeană (1961)

Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliul Europei nr. 1201 referitoare la drepturile minorităţilor, adoptată în 1993. Uniunea Europeană Directiva Consiliului 2000/43/EC care implementează principiul tratamentului egal al persoanelor, fără deosebire de originea rasială sau etnică Decizia Consiliului 2000/750/EC privind Programul Comunitar de combatere a discriminării -

Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale (2000)

Decizia Consiliului 2000/750/EC privind Programul Comunitar de combatere a discriminării.

Drepturile omului - categorii In funcţie de natura sau sfera lor de exercitare: -

drepturi civile

-

drepturi politice

-

drepturi economice şi sociale

-

drepturi culturale

drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor etnice, religioase şi lingvistice – sunt drepturi individuale În funcţie de obligaţia statelor de respectare şi garantare: -

drepturi intangibile

-

drepturi virtuale

-

drepturi condiţionale

-

drepturi colective

Monitorizarea protecţiei drepturilor omului Control judiciar / mecanisme jurisdicţionale: -

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

-

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene

-

Curtea Penală Internaţională

-

Curţi penale internaţionale create ad-hoc

Control non-jurisdicţional: -

Comitetul pentru Drepturile Omului

-

Consiliul Drepturilor Omului

Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei -

Comitetul Drepturilor Copilului

Principiile fundamentale ale Convenţiei Interesul superior al copilului - în orice decizie care priveşte copilul, trebuie să primeze interesul superior al acestuia. Dezvoltare şi supravieţuire - fiecare copil are dreptul la viaţă; Statele au obligaţia să asigure supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor la potenţialul maxim al resurselor acestora. Non-discriminarea - toate drepturile se aplică tuturor copiilor fără excepţie. Este obligaţia Statului să protejeze copiii de orice formă de discriminare şi să ia măsuri pozitive de promovare a drepturilor acestora. Participarea copilului - Copilul are dreptul la libertate de expresie, opiniei şi religie, acces la informaţii, libertate de asociere, implicare în deciziile care îl afectează.

Copil: Orice fiinţă din lume în vârstă de până la 18 ani, cu excepţia cazurilor în care prin lege majoratul este stabilit sub aceasta vârstă.

Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului Nu au fost respectate angajamentele statelor: Anual, 11 milioane de copii sub 5 ani mor din cauze care pot fi prevenite. 120 milioane de copii nu au acces la educaţie şcolară primară 150 milioane de copii suferă de malnutriţie 246 milioane de copii sunt implicaţi în forme grave de muncă Mii de copii exploataţi sexual sau traficaţi Recrutări de copii soldaţi în 40 de state măcinate de conflicte interne 1,3 milioane de copii infectaţi HIV 74 de copii de 13 si 14 ani condamnati la inchisoare pe viata in USA. 28 copii au fost executati dupa condamnarea lor la moarte, în 2005-2007, în 6 state : Iran, Nigeria, Pakistan, Arabia Saudită, Yemen, Sudan şi Statele Unite. In prezent, 134 de copii isi asteapta executia in Irak. http://www.stopchildexecutions.com/

Drepturi ale copilului pentru o nouă planetă O planetă a fost recent descoperită şi s-a constatat că aceasta prezintă toate condiţiile de susţinere a vieţii şi de dezvoltare a unei noi civilizaţii. Însă, noua planetă nu are legi şi nici istorie. Faceţi parte din primul mare grup de colonizatori şi aţi fost numit în echipa de redactare a primului document internaţional privind protecţia viitorilor copii născuţi pe această planetă. Daţi un nume acestei planete şi un titlu organismului internaţional din care faceţi parte. Redactaţi documentul prin proclamarea drepturilor pe care consideraţi că noile autorităţi ar trebui să le garanteze copiilor.

Drepturi garantate de Convenţie Grup 1

Drepturi garantate de Convenţie Dreptul la viaţă şi demnitate Dreptul la nume şi naţionalitate Dreptul de a-şi păstra identitate Dreptul la de a trăi cu părinţii Dreptul la reunificarea familiei Libertatea de opinie Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie Libertatea de asociere şi reuniune paşnică Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie Dreptul la acces la informaţii Protecţie împotriva abuzurilor fizice, psihice sau de altă natură

Grup 2

Grup 1

Drepturi garantate de Convenţie Dreptul la un standard de viaţă adecvat dezvoltării fizic, psihice, morale şi sociale Dreptul la educaţie Dreptul copiilor aparţinând minorităţilor etnice sau religioase de a de se bucura de cultura, religia şi limba proprie Dreptul la odihnă şi timp liber Protecţie împotriva exploatării economice Protecţie împotriva consumului de droguri Protecţie împotriva exploatării sexuale Protecţie împotriva vânzării, traficului şi răpirii Protecţie împotriva altor forme de exploatare Dreptul la ajutor umanitar

Dreptul la asistenţă şi protecţie în cazul lipsei ocrotirii părinteşti

Protecţie împotriva torturii, tratamentului şi pedepselor degradante, inumane

Dreptul de a fi adoptat

Dreptul de a nu fi condamnat la pedeapsa capitală sau închisoarea pe viaţă

Dreptul la azil şi asistenţă umanitară în cazul copiilor refugiaţi Dreptul la protecţie specială pentru copiii cu dizabilităţi Dreptul la asistenţă medicală de cea mai bună calitate Dreptul la securitate socială

Dreptul de a nu fi implicat în conflicte armate Dreptul la recuperare fizică şi psihologică şi la reintegrare socială

Grup 2

Legislaţia naţională şi instituţii Legea 272/2004 protecţia si promovarea drepturilor copilului Legea 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei Legea 274/2004 înfiinţarea Oficiului Roman pentru Adopţii Legea 275/2004 de înfiinţare a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului Codul Penal Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului Oficiul Roman pentru Adopţii Instanţele de judecată Tribunalul pentru minori si familie Comisia pentru protecţia copilului Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului Serviciile publice specializate de protecţie a copilului Organizaţiile neguvernamentale

Legislaţia naţională secundară Hotărâre nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoţiţi si asigurarea masurilor de protecţie speciala în favoarea acestora Hotărâre nr. 1440/2004 privind condiţiile si procedura de licenţiere si de inspecţie a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum si a celor de protecţie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor sai Hotărâre nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a savârsit o fapta penala si nu răspunde penal Hotărâre nr. 1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare si funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor sai. Hotarâre nr. 1437/2004 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protecţia copilului Hotărâre nr. 1434/2004 privind atribuţiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare ale Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului Hotărâre nr. 1432/2004 privind atribuţiile, organizarea si funcţionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 1. Principiul interesului superior al copilului (ISC) Trei direcţii de acţiune conjugată : -

legile, reglementările din domeniul drepturilor copilului, orice alt act juridic emis in acest domeniu se subordonează ISC.

-

drepturile si obligaţiile impuse părinţilor, altor reprezentanţi legali, sau persoanelor cărora le-a fost încredinţat copilul se exercită prin respectarea ISC.

-

demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţi sau de organisme private autorizate, precum şi cauzele soluţionate de instanţelor de judecată. Standardul ISC nu beneficiază şi nu poate beneficia de criterii legale de evaluare, cel puţin nu în sensul cumulării unor cerinţe absolute, universale şi invariabile, valabile pentru fiecare copil. Permite evaluarea contextuală şi particularizarea deciziilor cu privire la situaţia unui copil.

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 2. Principiul universalităţii drepturilor copiilor, al egalităţii de şansă (nondiscriminarea) Legislaţia românească recunoaşte şi garantează drepturile cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ţării sau în afara graniţelor, cetăţenilor fără cetăţenie aflaţi în România, copiilor care solicită sau beneficiază de o forma de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, şi copiilor cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, numai în situaţii de urgenţă constatate de autorităţile publice române. Cauze ale discriminării: ignoranţa, lipsa de educaţie, sărăcia, iresponsabilitatea politica sau mediatică. Situaţiilor egale le corespunde un tratament juridic egal, iar situaţiilor diferite, tratamentul juridic aplicat să fie şi el diferenţiat.

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 3. Principiul responsabilizarii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului Părinţii – principalii gestionari ai drepturilor copilului intra si extra-familial, agenţi educativi. Părinţii au obligaţia sa solicite autorităţilor competente acordarea indemnizaţiilor, a prestaţiilor în bani sau în natură. Autorităţile au obligaţia de a informa părinţii şi copiii cu privire la drepturile pe care le au, şi cu privire la modalităţile de acordare a drepturilor de asistenţă socială şi de asigurări sociale. Copiii au dreptul de a beneficia de asistenţă socială şi de asigurări sociale, în funcţie de resursele şi de situaţia în care se afla acesta şi persoanele în întreţinerea cărora se găseşte.

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 4. Principiul primordialităţii responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului Părinţii sunt implicaţi în toate deciziile, acţiunile şi masurile privitoare la copil întreprinse de autorităţile publice, de organismele private sau dispuse de instanţele de judecată. Responsabilitatea este egal distribuită între cei doi părinţi. Principiul independenţei patrimoniale dintre părinţi si copii. Responsabilitate revine, în subsidiar, colectivităţii locale. (servicii de zi, servicii de tip familial, servicii de tip rezidenţial) Intervenţia statului este declarată complementară. Facilitarea accesului la educaţie Asigurarea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială Dreptul să viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze despre felul în care aceştia sunt îngrijiţi, despre sănătatea şi dezvoltarea lor fizică, educarea, învăţătura şi pregătirea lor profesionala

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 5. Principiul descentralizării serviciilor de protecţie a copilului, intervenţia multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele private autorizate ANPDC Avocatul Copilului Autorităţile publice locale Structuri comunitare consultative Comisia pentru Protecţia Copilului Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului Serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor Organismele private legal constituite şi acreditate

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 6. Principiul asigurării unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil

Orice separare a copilului de părinţii săi, precum şi orice limitare a exerciţiului drepturilor părinteşti trebuie să fie precedate de acordarea sistematică a serviciilor si prestaţiilor prevăzute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de servicii. În cazul copilului asistat, se pot evidenţia trei etape al căror succes înlănţuit ar asigura reuşita întregului demers: mai întâi, determinarea exacta a stării de fapt, în al doilea rând, identificarea modalităţii optime de asistenţă, iar în la treilea rând, monitorizarea evoluţiei situaţiei copilului asistat. Îngrijirea speciala a copilului cu dizabilitati. Individualizarea şi personalizarea asistenţei trebuie să aibă loc cu implicarea copilului.

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 7. Principiul respectării demnităţii copilului Evitarea comparării copiilor cu adulţii, prin ceea ce nu sunt sau nu au. De exemplu, copilul nu are discernământ. Respectarea demnităţii copilului debutează prin renunţarea la schiţa sa „în negativ”. „Corecţia părintească” – dreptul la respectarea demnităţii se opune aplicării de pedepse fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante Art. 28. - (1) Copilul are dreptul la respectarea personalităţii si individualităţii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante. (2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decât în acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla în legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afectează starea emoţionala a copilului. Art. 29. - (1) Copilul are dreptul sa depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale. Art. 90: « Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice forma, precum si privarea copilului de drepturile sale de natura sa pună in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sănătatea fizica sau psihica a copilului, atât in familie cat si in orice instituţie care asigura protecţia, îngrijirea si educarea copiilor. »

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 8. Principiul ascultării opiniei copilului şi luării în considerare a acesteia, ţinând seama de vârsta şi de gradul sau de maturitate Acţiunea principiului este generală, priveşte libera exprimare a copilului atât în relaţiile cu autorităţile judiciare sau administrative, cât şi în relaţiile cu părinţii. Este vorba de consultarea copilului, nu de luarea consimţământului acestuia.

Principii generale de protecţie a drepturilor copilului 9. Principiul asigurării stabilităţii şi continuităţii in îngrijirea, creşterea şi educarea copilului, ţinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecţie În cazul unei măsuri de protecţie: tutela, masurile de protecţie specială (plasamentul, plasamentul în regim de urgenţă şi libertatea supravegheată) şi adopţia

10. Principiul celerităţii în luarea oricărei decizii cu privire la copii 11. Principiul asigurării protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului 12. Principiul interpretării fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie

Dreptul la participare Non-participare Ignorarea totală a copiilor (copiilor nu li se acordă nici o importanţă) Adulţii conduc (adulţii iau deciziile, copiilor li se explică ce au de făcut) Adulţii conduc cu grijă (adulţii iau deciziile, le spun copiilor ce au de făcut, le expun motivele şi le dau explicaţii)

Pre-participare Manipulare (adulţii decid ce trebuie făcut, îi consulta pe copii iar aceştia trebuie să fie de acord) Decor (adulţii decid, participarea copiilor se face prin cântece, recitarea de poezii, dansuri, ceremonii) Participare simbolică (de formă) (adulţii decid, copiii sunt lăsaţi să decidă în chestiuni mărunte, puţin importante)

Participare Copii invitaţi (adulţii solicita opiniile copiilor, dar iau decizii ei înşişi, conform propriilor păreri) Copii consultaţi (adulţii analizează atent opiniile lor, apoi adulţii decid, luând în considerare opiniile lor) Decizii in parteneriat (adulţii şi copiii decid împreuna, responsabilităţile fiind egale) Copiii conduc / adulţii ajută (copiii iau deciziile, cu sprijinul adulţilor) Copiii sunt responsabili (copiii decid ce să facă, adulţii sunt informaţi şi se implică numai dacă le este cerut sprijinul sau sunt nevoiţi să intervină)

Vă mulţumesc pentru atenţie şi participare !