Legea_106_1996 Protectie Civila

LEGEA protecţiei civile nr. 106 din 25 septembrie 1996 Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 Protecţia civilă este o componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre. Art. 2 Atribuţiile protecţiei civile sunt: a) prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamicului din aer sau dezastrelor; b) protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale sau dezastrelor; c) asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale; d) participarea la acţiunile de limitare şi de înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului sau a dezastrelor; e) asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată; f) pregătirea populaţiei în vederea asigurării protecţiei; g) participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. Activităţile protecţiei civile se planifică, se organizează şi se realizează în concordanţă cu reglementările existente în documentele privind dreptul internaţional umanitar la care România este parte. Art. 3 Măsurile organizatorice şi de pregătire pentru protecţia civilă se stabilesc, din timp de pace, şi se intensifică la proclamarea stării de asediu, de urgenţă, la declararea mobilizării sau a stării de război. Organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de intensificare a măsurilor de protecţie civilă în situaţii excepţionale se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Art. 4 Ministerele, autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, ale administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate a acestora, răspund de executarea măsurilor de protecţie civilă, stabilite prin prezenta lege, fiecare în domeniul său de activitate. Ori de câte ori prevederile prezentei legi se referă la judeţe, municipii, sectoare, oraşe şi comune se înţelege autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul respectiv. Art. 5 Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia de a participa la activitatea de pregătire în vederea cunoaşterii şi aplicării regulilor şi măsurilor de protecţie civilă. Art. 6 Măsurile de protecţie a populaţiei şi a bunurilor materiale se organizează în raport cu clasificarea pentru protecţia civilă a localităţilor, a autorităţilor administraţiei publice, a instituţiilor publice şi a agenţilor economici, stabilită prin norme tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile.

CAPITOLUL II: Organizarea protecţiei civile Art. 7

Protecţia civilă se organizează, din timp de pace, la ministere şi la celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, la judeţe, localităţi, instituţii publice şi agenţi economici, pe principiul administrativ-teritorial şi al locului de muncă. Art. 8 Structura organizatorică a protecţiei civile cuprinde: şefi de protecţie civilă, Comandamentul protecţiei civile, inspectorate, comisii, unităţi, subunităţi şi formaţiuni. Structurile prevăzute la alin. 1 fac parte din forţele de protecţie şi nu se includ în efectivele forţelor armate. Art. 9 Şeful protecţiei civile în România este primul-ministru. Acesta conduce activitatea de protecţie civilă prin ministrul apărării naţionale. Coordonarea generală a protecţiei civile pe întreg teritoriul ţării şi exercitarea controlului se realizează de Comandamentul protecţiei civile care funcţionează ca organ de specialitate al ministrului apărării naţionale. Comandamentul protecţiei civile cuprinde inspectoratele judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, unităţile, subunităţile şi formaţiunile militare de protecţie civilă existente pe timp de pace sau care se completează şi se înfiinţează la mobilizare. Art. 10 Şefii protecţiei civile de la autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici sunt conducătorii acestora. Şefii protecţiei civile conduc activitatea de specialitate prin inspectori de protecţie civilă. În plan teritorial, prefecţii şi primarii, ca şefi ai protecţiei civile, conduc, îndrumă şi controlează realizarea măsurilor de protecţie civilă la toate localităţile, instituţiile publice şi agenţii economici din unităţile administrativ-teritoriale respective. Art. 11 La ministere, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, oraşe, comune, instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, se organizează comisii de protecţie civilă conduse de un inspector de specialitate. Acestea se organizează şi la instituţii publice şi la agenţi economici importanţi, care au sub 100 de angajaţi, care se stabilesc de către inspectoratele de protecţie civilă. Inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Apărării Naţionale din unităţile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcţionarea, precum şi structura acestora se aprobă de ministrul apărării naţionale, la propunerea comandantului Comandamentului protecţiei civile. Art. 12 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, municipiile, oraşele, instituţiile publice şi agenţii economici cu peste 500 de angajaţi, precum şi agenţii economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei civile, sunt obligaţi să prevadă în statele de funcţiuni şi să încadreze inspectori de protecţie civilă, cu avizul Comandamentului protecţiei civile, al inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia. La municipiile reşedinţă de judeţ, funcţia de inspector de protecţie civilă se încadrează cu ofiţer activ de specialitate. La municipii, oraşe, precum şi la agenţii economici cu peste 3.000 de angajaţi, pentru activitatea de protecţie civilă se încadrează personal tehnic de specialitate ajutător, salarizat de unitatea respectivă. La comune, instituţii publice şi agenţi economici care nu se regăsesc în alin. 1, funcţia de inspector de protecţie civilă se asigură prin cumul de funcţii. Funcţia de inspector de protecţie civilă se include în nomenclatorul de meserii. Art. 13 Comisiile de protecţie civilă de specialitate se organizează la autorităţile publice judeţene, municipale şi de sector. Personalul acestora, pe lângă atribuţiile ce îi revin potrivit

funcţiilor ce le ocupă, îndeplineşte şi sarcini de protecţie civilă. Comisiile de protecţie civilă de specialitate se constituie pe următoarele domenii: evacuare, transmisiuni-alarmare, protecţie-adăpostire, deblocare-salvare, energetic, antichimic, medical, de mediu, sanitarveterinar, drumuri şi poduri, informatică, agricultură şi alimentaţie, logistică, transport şi altele. Şefii comisiilor de protecţie civilă de specialitate fac parte din comisia judeţeană, respectiv comisia municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor. Pentru menţinerea ordinii şi asigurarea pazei, a prevenirii şi stingerii incendiilor, în situaţiile prevăzute de prezenta lege, se va coopera cu organele specializate ale Ministerului de Interne. Art. 14 Unităţile, subunităţile şi formaţiunile de protecţie civilă se constituie, din timp de pace, la: centralele nuclearo-electrice, combinatele chimice sau la alte obiective economice care constituie surse potenţiale de risc nuclear, chimic sau biologic, în raport cu importanţa acestora. Completarea cu militari în termen, voluntari sau militari care îşi satisfac stagiul militar alternativ se asigură prin structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Unităţile, subunităţile şi formaţiunile de protecţie civilă se înfiinţează şi se completează la mobilizare, în raport cu planurile întocmite în acest scop. Art. 15 Formaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care participă la limitarea şi la înlăturarea urmărilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor. Formaţiunile de protecţie civilă se organizează la autorităţile administraţiei publice, instituţii publice şi agenţi economici, cu persoane fără obligaţii militare, după cum urmează: a) la autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, cu angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în aceste unităţi; b) la judeţe, municipii, sectoare şi oraşe, cu angajaţi ai instituţiilor publice din unităţile administrativ-teritoriale respective; c) în cartiere, pe străzi şi grupuri de blocuri, cu cetăţeni care nu au obligaţia de a participa la acţiunile de protecţie civilă la locul de muncă; d) la comune, cu locuitori de pe teritoriul acestora; e) la instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, cu personal din cadrul acestora. Art. 16 Formaţiunile de protecţie civilă se pot constitui, în raport cu nevoile protecţiei civile, pe specialităţile: observare-cercetare, transmisiuni-alarmare, energetic, protecţie-adăpostire, deblocare-salvare, instalaţii, drumuri şi poduri, protecţie antichimică şi a mediului, medical, sanitar-veterinar, pirotehnic, logistică, transport şi altele. Art. 17 Formaţiunile de protecţie civilă se încadrează cu persoane apte de muncă, bărbaţi în vârstă de la 18 la 60 de ani şi femei, de la 18 la 55 de ani, persoane fără obligaţii militare şi persoane cu obligaţii militare, mobilizate la locul de muncă. Art. 18 Conducerea activităţilor de protecţie civilă se realizează de Comandamentul protecţiei civile, prin reţeaua punctelor de comandă, care se asigură, din timp de pace, la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, la cele judeţene, municipale, de sectoare, orăşeneşti, alte localităţi importante, precum şi la instituţii publice şi agenţi economici.

CAPITOLUL III: Pregătirea pentru protecţia civilă Art. 19

Pregătirea pentru protecţia civilă se execută pe categorii de personal şi funcţii. Planurile, programele, formele şi durata pregătirii se stabilesc de Comandamentul protecţiei civile şi se aprobă de şeful protecţiei civile din România. La pregătirea pentru protecţia civilă participă şefii protecţiei civile, inspectoratele, comisiile, unităţile şi formaţiunile de protecţie civilă, formaţiunile sanitar-voluntare de Cruce Roşie, formaţiunile civile de pompieri, alte formaţiuni, salariaţi din instituţii publice şi agenţi economici, studenţii, elevii, alte categorii de cetăţeni, precum şi personalul civil al forţelor armate. Art. 20 Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilă organizează, periodic, exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre. La aceste activităţi participă forţele şi mijloacele de protecţie civilă, precum şi comisiile de apărare împotriva dezastrelor. Art. 21 Şefii protecţiei civile, personalul din inspectorate, comisiile şi comandanţii formaţiunilor de protecţie civilă execută, o dată la 2-4 ani sau ori de câte ori este nevoie, cursuri sau convocări de pregătire, cu scoatere din producţie, cu o durată de 5-25 de zile lucrătoare, organizate de Comandamentul protecţiei civile sau de inspectoratele de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti. Aceste cursuri se vor desfăşura în Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor din protecţia civilă, precum şi în centrele de pregătire în domeniul protecţiei civile zonale, judeţene şi al municipiului Bucureşti. Art. 22 Studenţii şi elevii execută pregătirea pentru protecţia civilă prin teme specifice cuprinse în programele de învăţământ, stabilite de Comandamentul protecţiei civile împreună cu Ministerul Învăţământului. Art. 23 Pregătirea personalului încadrat în protecţia civilă, în alte forme organizatorice decât cele prevăzute la art. 21, este obligatorie şi se desfăşoară în timpul sau, după caz, în afara programului de lucru, conform hotărârii conducătorului unităţilor ai căror angajaţi sunt.

CAPITOLUL IV: Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale Art. 24 Prevenirea populaţiei şi protecţia acesteia şi a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor convenţionale, nucleare, biologice, chimice sau a dezastrelor se asigură printr-un ansamblu de măsuri, constând din: înştiinţare şi alarmare, evacuare, adăpostire, protecţie antichimică şi biologică, mascare, camuflare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice. Art. 25 Înştiinţarea este activitatea de transmitere a mesajelor despre pericolul atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice sau biologice şi al dezastrelor, la autorităţile administraţiei publice şi inspectoratele de protecţie civilă, în scopul evitării surprinderii, alarmării, adăpostirii populaţiei şi protecţiei unor bunuri materiale. Înştiinţarea se asigură de Comandamentul protecţiei civile şi de inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, pe baza datelor primite de la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, Statul Major al Marinei Militare, marile unităţi şi unităţile subordonate acestora, precum şi de la alte surse de informare. Art. 26 Alarmarea este activitatea prin care se avertizează populaţia despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice, biologice, precum şi al dezastrelor, în scopul trecerii de îndată şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi de intervenţie.

Art. 27 Înştiinţarea şi alarmarea se realizează prin mijloace speciale de înştiinţare şi alarmare, prin sistemul de telecomunicaţii teritoriale, prin staţii radio şi radiotelefoane, prin studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi de televiziune, indiferent de forma de proprietate a acestora şi prin alte mijloace. Mijloacele de alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele de protecţie civilă. Art. 28 În cazul unui atac aerian iminent, atunci când nu s-a declarat stare de război, primele mesaje de prealarmă şi de alarmă se transmit cu aprobarea ministrului apărării naţionale. Art. 29 În scopul verificării sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi agenţi economici, periodic, se execută exerciţii de alarmare publică. Pentru avertizarea populaţiei, folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea şefilor protecţiei civile de la localităţile, instituţiile publice sau de la agenţii economici afectaţi. Art. 30 În cazul atacurilor sau al dezastrelor se execută evacuarea, pe baza planurilor întocmite în acest scop. Art. 31 Pentru organizarea şi conducerea acţiunilor de evacuare se constituie Comisia centrală de evacuare, condusă de secretarul general al Guvernului, din care fac parte secretari de stat şi conducători ai autorităţilor din administraţia publică implicată. Comisia îşi constituie un secretariat tehnic permanent condus de comandantul Comandamentului protecţiei civile. În teritoriu se constituie comisii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru evacuare, conduse de subprefecţi, Comisiile de evacuare îşi constituie secretariate tehnice permanente, conduse de către şefii inspectoratelor de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti. Principiile evacuării, structura, componenţa, atribuţiile specifice şi modul de finanţare a comisiilor de evacuare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Trecerea la executarea acţiunii de evacuare pe timp de război se hotărăşte de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării naţionale. Art. 32 Protecţia prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii cetăţenilor împotriva atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor şi se asigură prin lucrări special construite ca puncte de comandă şi adăposturi de protecţie civilă, precum şi în subsolul clădirilor şi în alte spaţii care se amenajează în acest scop, potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile. Adăposturile de protecţie civilă pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. Adăposturile de protecţie civilă, aflate în administrarea organelor administraţiei publice locale, sunt adăposturi publice gestionate de consiliile locale. Art. 33 Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, agenţii economici, precum şi proprietarii de imobile cu destinaţie locativă, au obligaţia să prevadă la noile investiţii în construcţie sau la extinderile imobilelor existente adăposturi de protecţie civilă, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice aprobate de ministrul apărării naţionale. Cheltuielile pentru aceste lucrări se suportă de către proprietarii investiţiei respective şi nu pot depăşi 5% din valoarea de construcţii-montaj a acestora. La eliberarea autorizaţiei de construcţie se obţin, obligatoriu, şi avizele Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilă judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz, care se eliberează în condiţiile stabilite prin instrucţiuni de specialitate.

Taxele aferente eliberării avizelor se stabilesc de comun acord cu consiliul local, potrivit legii. Art. 34 Proiectarea, construirea şi amenajarea punctelor de comandă şi a adăposturilor de protecţie civilă se realizează pe baza normelor şi instrucţiunilor tehnice, aprobate de şeful protecţiei civile, ţinând seama de importanţa localităţilor, a instituţiilor publice şi a agenţilor economici. Art. 35 În timp de pace, adăposturile de protecţie civilă se pot da în folosinţă pentru alte nevoi, cu avizul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, după caz, cu obligaţia de a fi menţinute în permanentă stare de funcţionare şi a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore. Adăposturile amenajate ca puncte de comandă nu pot primi altă destinaţie. Art. 36 Trecerea la construirea adăposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face o dată cu punerea în aplicare a acestora. Art. 37. - Protecţia antichimică a populaţiei reprezintă acţiunea de ocrotire a cetăţenilor împotriva contaminării radioactive, chimice sau biologice şi se asigură prin mijloace speciale de protecţie individuală, colectivă şi prin alte măsuri tehnice şi organizatorice, care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic. Agenţii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de protecţie necesare, de a asigura înştiinţarea autorităţilor publice, alarmarea şi protecţia populaţiei afectate.

CAPITOLUL V: Limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor Art. 38 La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor participă unităţi militare şi formaţiuni de protecţie civilă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unităţi şi formaţiuni militare ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, în funcţie de misiunile şi situaţia acestora, formaţiuni civile de pompieri, formaţiuni sanitar-voluntare, alte formaţiuni, angajaţi, studenţi, elevi şi alţi cetăţeni apţi de muncă. Art. 39 Organizarea, conducerea, principiile de întrebuinţare a inspectoratelor, comisiilor, unităţilor militare şi formaţiunilor de protecţie civilă, în acţiunea de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor sau a dezastrelor, precum şi a planurilor operative întocmite în acest scop, se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni de specialitate, elaborate de Comandamentul protecţiei civile şi aprobate de şeful protecţiei civile din România. Art. 40 Asanarea terenului şi neutralizarea de muniţii rămase neexplodate se execută de către subunităţile specializate şi specialişti ai Comandamentului protecţiei civile şi inspectoratelor de protecţie civilă judeţene sau al municipiului Bucureşti. Art. 41 Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici, precum şi cetăţenii care iau cunoştinţă de existenţa muniţiilor rămase neexplodate au obligaţia să anunţe, de îndată, organul de poliţie cel mai apropiat sau inspectoratul de protecţie civilă, în vederea executării lucrărilor de asanare a terenului de muniţiile rămase neexplodate. Art. 42

Muniţiile se distrug în poligoane ale Ministerului Apărării Naţionale sau pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, pe a căror rază administrativteritorială se execută lucrări de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei se amenajează potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice specifice, elaborate de Comandamentul protecţiei civile, cu respectarea strictă a factorilor de mediu. Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, instituţiile publice şi agenţii economici asigură subunităţii militare, care execută asanarea terenului de muniţiile rămase neexplodate, accesul în teren, mâna de lucru auxiliară, mijloace de transport, materiale, asistenţă sanitară, precum şi cazarea şi hrănirea efectivelor necesare lucrărilor de asanare. Art. 43 Materialele explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiei rămase neexplodate se pun la dispoziţia specialiştilor pirotehnicieni, la cererea Comandamentului protecţiei civile şi a inspectoratelor de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti, de către Ministerul Apărării Naţionale şi de organele de poliţie teritoriale, după caz. Contravaloarea materialelor explozive şi a mijloacelor de aprindere se suportă de Ministerul Apărării Naţionale.

CAPITOLUL VI: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor, pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă Secţiunea 1: Atribuţiile comune ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici Art. 44 Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici sunt obligaţi să asigure protecţia populaţiei, angajaţilor şi a bunurilor materiale în caz de dezastre sau pe timp de război, în care scop îndeplinesc următoarele atribuţii comune: a) organizează şi asigură personalul necesar pentru încadrarea inspectoratelor, comisiilor şi formaţiunilor de protecţie civilă proprii, precum şi pregătirea acestora pe baza planurilor de protecţie civilă întocmite în timp de pace; b) organizează şi execută, cu efective şi mijloace tehnice proprii, limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor; c) informează oportun Comandamentul protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia despre depăşirea valorilor permise ale calităţii factorilor de mediu şi producerea unor dezastre, precum şi intrarea în ţară, tranzitarea sau depozitarea pe teritoriul României a unor substanţe toxice sau radioactive; d) stabilesc metode şi procedee specifice de protecţie a populaţiei; e) asigură şi realizează, pe baza planurilor întocmite în timp de pace, mijloacele necesare şi măsurile pentru înştiinţarea, alarmarea, protecţia şi pregătirea organelor de conducere, angajaţilor, populaţiei, precum şi protecţia colectivităţilor de animale şi a bunurilor materiale, în cazul atacurilor din aer sau al dezastrelor, potrivit normelor stabilite de Comandamentul protecţiei civile; f) stabilesc posibilităţile de utilizare pentru adăpostire, prin folosirea galeriilor, tunelurilor, minelor, a altor construcţii subterane specifice activităţii proprii, precum şi a proprietăţilor naturale ale terenului şi întocmesc documentaţiile tehnice pentru amenajarea acestora ca spaţii de adăpostire pentru protecţia civilă în timp de război sau la dezastre; g) asigură planurile generale cu amplasamentele construcţiilor, instalaţiilor şi accesului la subsolurile construcţiilor proprii, pe care le pun la dispoziţia inspectoratelor de protecţie civilă, a organelor de poliţie şi a pompierilor;

h) organizează şi asigură evacuarea populaţiei, angajaţilor, colectivităţilor de animale şi a unor bunuri materiale în situaţii speciale, în conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop şi în raport cu situaţia creată; i) execută, pe baza tematicii stabilite cu acordul Comandamentului protecţiei civile, studii, cercetări ştiinţifice, documentaţii de fabricaţie, proiecte şi experimentări, în scopul îmbunătăţirii şi perfecţionării măsurilor şi mijloacelor de protecţie civilă; j) prezintă propuneri cu privire la clasificarea agenţilor economici, pe baza criteriilor stabilite de Comandamentul protecţiei civile; k) asigură mijloacele materiale şi financiare necesare construirii, amenajării, modernizării şi întreţinerii punctelor de comandă, adăposturilor, sistemului de înştiinţare şi alarmare, a mijloacelor de protecţie şi de intervenţie, procesului de pregătire, precum şi a celorlalte măsuri de protecţie civilă proprii şi ale unităţilor din subordine; l) studiază şi stabileşte modul de folosire şi de adaptare a unor mijloace tehnice şi utilaje pentru nevoile de protecţie civilă; m) asigură înzestrarea cu tehnică şi materiale a formaţiunilor de protecţie civilă, potrivit normelor elaborate de Comandamentul protecţiei civile; n) organizează şi asigură depozitarea, conservarea, întreţinerea şi evidenţa mijloacelor tehnice şi a materialelor destinate protecţiei civile; o) asigură materiale didactice şi spaţii necesare pregătirii pentru protecţia civilă; p) asigură aplicarea măsurilor de mascare, precum şi de camuflare a surselor luminoase şi calorice; r) asigură periodic, prin intermediul presei scrise şi al mijloacelor audiovizuale locale, instruirea cu noţiuni elementare a cetăţenilor, asupra principalelor măsuri pe care aceştia trebuie să le ia în caz de dezastru; s) constituie, în domeniul apărării în caz de dezastre, comisii de apărare împotriva dezastrelor, potrivit legii; t) îndeplinesc orice alte atribuţii referitoare la protecţia civilă, potrivit legii. Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, coordonează activitatea de aplicare a măsurilor de protecţie civilă pe plan local şi organizează pregătirea categoriilor de personal cu atribuţii în domeniul protecţiei civile, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea a 2-a: Atribuţiile specifice unor autorităţi ale administraţiei publice centrale Art. 45 Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate realizează măsurile de protecţie civilă, prin Comandamentul protecţiei civile, în care scop: a) elaborează regulamente, instrucţiuni şi norme cu privire la organizarea, înzestrarea şi întrebuinţarea inspectoratelor, comisiilor, unităţilor şi formaţiunilor de protecţie civilă, executarea misiunilor şi atribuţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici; b) organizează, îndrumă şi controlează pregătirea de protecţie civilă a personalului încadrat în protecţia civilă, precum şi a populaţiei; c) analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice, stadiul realizării măsurilor de protecţie civilă; d) prezintă rapoarte şi propuneri Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu privire la realizarea măsurilor de protecţie civilă; e) organizează şi asigură înştiinţarea organelor de conducere de la unele autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, de la judeţe şi localităţi, despre pericolul atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice şi biologice, precum şi alarmarea

populaţiei; stabileşte semnalele de alarmă aeriană, alarmă la dezastre, alarmă chimică şi de încetare a alarmei; f) asigură înzestrarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de război a Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor, subunităţilor şi unităţilor militare de protecţie civilă, pe baza normelor stabilite de Comandamentul protecţiei civile; g) conduce şi coordonează, prin Comandamentul protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, acţiunile de limitare şi de înlăturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor; h) participă cu unităţi şi subunităţi din structura proprie la executarea controlului contaminării radioactive, chimice sau biologice, precum şi la decontaminarea terenului, populaţiei şi a bunurilor materiale din zonele afectate; i) verifică aplicarea măsurilor de protecţie civilă la unităţile şi formaţiunile subordonate; j) asigură pregătirea populaţiei şi angajaţilor în probleme de protecţie civilă prin folosirea mijloacelor de informare în masă; k) avizează proiectele planurilor de asigurare materială, tehnică şi financiară, pentru protecţia civilă, ale autorităţilor administraţiei publice; l) controlează activitatea de supraveghere radioactivă şi chimică a mediului şi realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei, a colectivităţilor mari de animale, a bunurilor materiale, precum şi a florei şi faunei naturale; m) participă prin institutele sale specializate la executarea unor studii şi cercetări ştiinţifice privind realizarea şi aplicarea măsurilor de protecţie civilă; n) stabileşte gradul de protecţie pentru punctele de comandă destinate Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României şi asigură, prin organele de specialitate de protecţie civilă, starea de operativitate a acestora, cu mijloacele materiale şi financiare puse la dispoziţie de către instituţiile beneficiare; o) întocmeşte planurile şi tematica de învăţământ pentru pregătirea militarilor din unităţile militare, în domeniul protecţiei civile. Art. 46 Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale exercită următoarele atribuţii: a) cuprinde în planul de mobilizare a economiei naţionale propunerile de realizare a măsurilor de protecţie civilă, elaborate şi coordonate de Comandamentul protecţiei civile, pe baza cererilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi ale instituţiilor publice şi agenţilor economici; b) urmăreşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, modul de realizare a lucrărilor din programul de investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, precum şi măsurile de asigurare tehnico-materiale a activităţilor de protecţie civilă. Art. 47 Ministerul de Interne exercită următoarele atribuţii: a) participă, cu efective şi mijloace proprii, la acţiunile de protecţie, evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale, limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor inamicului sau ale dezastrelor, precum şi la alte acţiuni de protecţie civilă; b) stabileşte măsurile de protecţie civilă la organele şi unităţile subordonate şi asigură realizarea lor, pe baza prezentei legi, a regulamentelor şi instrucţiunilor proprii; c) organizează şi ţine evidenţa populaţiei care se evacuează în situaţii de război, cât şi în caz de dezastre; d) asigură paza muniţiei rămase neexplodate şi a terenurilor în curs de asanare; e) organizează intervenţia formaţiunilor de specialitate proprii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, pe timpul acţiunilor de protecţie civilă;

f) reorganizează sistemele de pază generală din localităţi, stabileşte măsurile pentru asigurarea pazei instituţiilor publice şi agenţilor economici importanţi şi verifică funcţionarea pazei acestora; g) controlează, îndrumă şi dirijează circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor, în funcţie de situaţia creată, şi participă la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central şi local pe linie de protecţie civilă; h) participă la verificarea aplicării măsurilor de camuflare a luminilor din localităţi, precum şi a mijloacelor de transport. Art. 48 Ministerul Industriilor exercită următoarele atribuţii: a) stabileşte prin agenţii economici, care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice industriale, măsurile de prevenire a accidentului chimic, zonele de risc chimic, gradul de pericol pentru angajaţi, populaţie şi animale, măsurile de intervenţie în caz de accident chimic, metode, procedee şi mijloace de protecţie a angajaţilor, populaţiei, animalelor, culturilor şi a bunurilor materiale; b) colaborează, prin Comandamentul protecţiei civile, cu Ministerul Apărării Naţionale şi alte ministere interesate, la stabilirea metodelor, procedeelor şi mijloacelor de mascare, de protecţie, de cercetare chimică, de decontaminare, de reţinere a substanţelor radioactive şi a agenţilor biologici; c) asigură realizarea, din timp de pace şi la război, a necesarului de: medicamente, substanţe şi preparate radio-protectoare şi antidoturi; substanţe şi amestecuri de decontaminare chimică, radioactivă şi biologică; materiale şi aparate pentru protecţia pielii, a căilor respiratorii şi pentru reţinerea agenţilor nocivi; d) asigură stabilitatea şi funcţionarea neîntreruptă a sistemului energetic naţional în condiţii de război sau de dezastre; e) stabileşte zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice; asigură înştiinţarea şi alarmarea populaţiei în aval de acestea; f) asigură, prin contract, alimentarea cu energie electrică a punctelor de comandă de protecţie civilă; g) coordonează, în situaţii speciale, aplicarea de către unităţile subordonate a măsurilor de camuflaj al iluminatului public; h) stabileşte şi asigură aplicarea tuturor măsurilor de securitate nucleară, de întocmire şi aplicare a planurilor de protecţie civilă şi intervenţie pentru centralele nuclearo-electrice; i) participă, cu personalul şi tehnica de specialitate, din unităţile subordonate, la intervenţii pentru înlăturarea urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor; j) asigură, pe bază de contract, funcţionarea permanentă, verificarea, întreţinerea şi repararea sirenelor electrice prin sucursalele judeţene, municipale şi orăşeneşti. Art. 49 Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei exercită următoarele atribuţii: a) stabileşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, măsurile pentru protecţia animalelor, culturilor, cerealelor, furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigură aducerea la îndeplinire a acestora în timp de război sau de dezastre; b) stabileşte norme privind folosirea solului, produselor animale şi vegetale, a materiilor prime, produselor agroalimentare contaminate, în funcţie de natura şi gradul de contaminare; c) asigură aparatura şi personalul pentru executarea controlului contaminării radioactive, chimice sau biologice a solului, culturilor, materiilor prime şi produselor agroalimentare; d) asigură stocurile de medicamente şi biopreparate pentru desfăşurarea acţiunilor sanitar-veterinare şi fitosanitare;

e) participă la acţiunile de decontaminare a animalelor, materiilor prime, a produselor agroalimentare şi a altor bunuri din unităţile agricole cu capital majoritar de stat sau privat ale industriei alimentare, folosind personalul şi tehnica din unităţile subordonate. Art. 50 Ministerul Sănătăţii exercită următoarele atribuţii: a) coordonează şi asigură asistenţa medico-sanitară în timp de război sau de dezastre; b) asigură controlul radioactiv, chimic şi biologic al mediului înconjurător, al alimentelor şi populaţiei; urmăreşte şi asigură aplicarea şi respectarea strictă a normelor sanitaro-igienice şi antiepidemice; c) emite, cu acordul Ministerului Apărării Naţionale, instrucţiuni privind organizarea, înzestrarea şi funcţionarea formaţiunilor medico-sanitare, destinate asistenţei medicale de urgenţă a victimelor din rândul populaţiei, în timp de război sau de dezastre; d) verifică, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, prin antrenamente şi exerciţii, pregătirea pentru intervenţie a formaţiunilor medico-sanitare şi asigură, împreună cu consiliile judeţene şi locale, baza tehnico-materială a acestora; e) asigură stocurile necesare pentru dotarea unităţilor medico-sanitare cu aparatura necesară investigaţiilor în caz de contaminare radioactivă, chimică, biologică şi aprovizionarea cu sortimentele şi cantităţile necesare de aparatură şi instrumentar medical, sânge şi substituenţi, medicamente, biopreparate şi alte mijloace necesare acordării asistenţei medicale; f) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale în timp de război sau de dezastre. Art. 51 Ministerul Transporturilor exercită următoarele atribuţii: a) stabileşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, măsurile de protecţie colectivă a călătorilor aflaţi în staţiile de cale ferată, metrou, autogări, aeroporturi, porturi şi ecluze şi asigură, prin agenţii economici din domeniu, realizarea măsurilor de protecţie civilă a acestora, conform reglementărilor internaţionale la care România este parte; b) stabileşte, în baza unui plan comun, cu Ministerul Sănătăţii şi autorităţile administraţiei publice, mijloacele de transport necesare care urmează a fi asigurate de agenţii economici din domeniu, pentru acţiunile de evacuare, intervenţie şi transportul răniţilor; c) participă, cu unităţile sanitare proprii, împreună cu serviciile de urgenţă teritoriale ale Ministerului Sănătăţii, în baza unui plan comun, la acordarea asistenţei medicale de urgenţă victimelor de pe raza de responsabilitate; d) stabileşte şi asigură, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Sănătăţii, mijloacele tehnice necesare controlului contaminării radioactive şi chimice şi executarea operaţiunilor de decontaminare a mijloacelor de transport din zona de responsabilitate; e) execută lucrări de protecţie civilă la metrou, finanţate de la bugetul de stat, şi asigură exploatarea şi întreţinerea acestora. Art. 52 Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului exercită următoarele atribuţii: a) participă, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, la elaborarea instrucţiunilor de proiectare şi de executare a punctelor de comandă, adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a căilor de acces spre acestea; b) elaborează variante de folosire a mijloacelor din dotare pentru intervenţii la obiective de importanţă vitală, avariate, în vederea restabilirii capacităţilor acestora; c) urmăreşte realizarea din timp de pace a obiectivelor de amenajare şi de pregătire a teritoriului, destinate protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale în timp de război sau de dezastre. Art. 53

Ministerul Comunicaţiilor exercită următoarele atribuţii: a) execută studii şi cercetări, în colaborare cu Comandamentul protecţiei civile, pentru dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de transmisiuni, de înştiinţare şi alarmare pentru protecţia civilă; b) execută cu prioritate instalarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transmisiuni pentru protecţia civilă, pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii; c) asigură stabilitatea funcţionării permanente a staţiilor centrale şi locale de radio şi televiziune şi a celorlalte mijloace de telecomunicaţii, în scopul înştiinţării şi alarmării populaţiei, la declararea mobilizării, stării de război şi în caz de dezastre, precum şi a legăturilor necesare pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă. Art. 54 Ministerul Învăţământului exercită următoarele atribuţii: a) stabileşte şi asigură din timp de pace, împreună cu autorităţile administraţiei publice, măsurile privind organizarea şi funcţionarea învăţământului de toate gradele, în timp de război; b) întocmeşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, planul şi tematica de învăţământ pentru pregătirea elevilor şi studenţilor în domeniul protecţiei civile; asigură personalul şi materialul didactic necesare acestor activităţi. Art. 55 Consiliul Naţional al Audiovizualului, în exercitarea atribuţiilor sale legale, stabileşte norme obligatorii referitoare la: a) asigurarea informării populaţiei cu privire la cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de protecţie civilă; b) transmiterea semnalelor de prevenire a populaţiei despre pericolul atacului din aer, al contaminării radioactive, chimice sau cu agenţi biologici şi a altor comunicate cu privire la aplicarea măsurilor de protecţie civilă. Art. 56 Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului exercită următoarele atribuţii: a) execută supravegherea meteorologică, hidrologică, de contaminare radioactivă, chimică şi biologică şi a factorilor de mediu; b) stabileşte zonele de risc, în caz de inundaţii şi de alte evenimente hidrotehnice şi meteorologice periculoase; c) asigură înştiinţarea organelor de protecţie civilă locale, a Comandamentului protecţiei civile şi alarmarea populaţiei în aval de baraje sau alte lucrări hidrotehnice proprii; d) stabileşte metode şi procedee de decontaminare a apei şi a altor factori de mediu, precum şi norme admise pentru întrebuinţarea apei contaminate; e) stabileşte norme de dotare, asigură, cu aparatura şi materialele necesare, reţeaua de control şi de supraveghere a contaminării factorilor de mediu şi de pregătire a personalului din subordine. Art. 57 Societatea Naţională de Cruce Roşie din România exercită următoarele atribuţii: a) asigură organizarea, încadrarea şi funcţionarea detaşamentelor sanitare şi posturilor de prim ajutor, precum şi pregătirea surorilor de Cruce Roşie prin filialele de Cruce Roşie judeţene, de sectoare şi a municipiului Bucureşti, în vederea participării acestora la acţiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igienă colectivă în caz de război sau de dezastre; b) participă la realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi la ajutorarea sinistraţilor; c) participă la pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului ajutor în caz de război sau de dezastre.

Secţiunea a 3-a: Atribuţiile specifice autorităţilor administraţiei publice locale Art. 58 Consiliul local exercită următoarele atribuţii: a) aprobă structura organizatorică de protecţie civilă din localitate; b) repartizează şi eşalonează fonduri pentru protecţia civilă, o dată cu aprobarea bugetului local; c) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă; d) aprobă modalităţile de înştiinţare şi alarmare de protecţie civilă în localitate, cât şi măsurile de protecţie individuală şi colectivă a populaţiei, a colectivităţilor de animale şi a bunurilor materiale; e) aprobă măsurile ce se propun de şeful protecţiei civile pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer. Art. 59 Primarul exercită următoarele atribuţii: a) conduce inspectoratul subordonat şi activitatea de protecţie civilă pe plan local; b) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă din localitate; c) numeşte în funcţie, cu avizul inspectoratului de protecţie civilă judeţean, al municipiului Bucureşti sau ale sectoarelor acestuia, pe şeful inspectoratului de protecţie civilă; stabileşte sediul inspectoratului de protecţie civilă şi locul punctului de comandă; d) prevede în proiectul bugetului local fondurile necesare realizării lucrărilor de investiţii, dotării punctelor de comandă şi adăposturilor, înzestrării cu tehnică şi materiale a formaţiunilor de protecţie civilă, precum şi cele necesare realizării celorlalte măsuri de protecţie civilă; e) aprobă planurile operative şi de pregătire a formaţiunilor de protecţie civilă şi propune consiliului local măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de înştiinţare şi alarmare, întreţinerea fondului de adăpostire şi a materialelor de protecţie civilă; f) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor catastrofelor, calamităţilor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele de specialitate ale statului. În acest scop poate mobiliza şi populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din localitate, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite; g) participă la convocări de pregătire, exerciţii, aplicaţii şi la alte activităţi de protecţie civilă organizate potrivit legii; h) asigură aducerea la îndeplinire a măsurilor de protecţie civilă stabilite de şeful protecţiei civile judeţene; i) analizează şi informează periodic consiliul local despre stadiul realizării activităţilor de protecţie civilă. Art. 60 Consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin serviciile de specialitate subordonate, exercită următoarele atribuţii: a) asigură repartizarea, împreună cu direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţeană şi a municipiului Bucureşti, a fondurilor pentru realizarea lucrărilor de investiţii, dotare şi desfăşurare a activităţilor protecţiei civile, în baza proiectelor de buget ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale; b) gestionează, depozitează, întreţine şi asigură conservarea tehnicii, aparaturii şi materialelor de protecţie civilă şi asigură spaţiile de depozitare pentru materialele necesare la dezastre; c) pune la dispoziţia inspectoratului de protecţie civilă judeţean, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, precum şi formaţiunilor de protecţie civilă organizate de

acestea, logistica, aparatura şi materialele de protecţie civilă pentru instrucţie şi intervenţie; d) asigură localurile, organizează paza, prevenirea incendiilor şi securitatea depozitelor de materiale, a punctelor de comandă şi a sediilor inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia. Art. 61 Prefectul exercită următoarele atribuţii: a) asigură şi controlează respectarea prevederilor legii protecţiei civile, prin inspectoratul de protecţi14141414141414141414141414141414141414141414141414141414141414"14 14INSULA~1.SHX14Ǹ14ʸ14 14 Ȁ14µ141414141414141414141414141414141414141414J1414\@proiecte\DE REUSS\INSULA BACAU14Ȑ1414 萄 µ140141414L14ԁ1414Ԁ§14 俺⼌ 돱 焒  戄 戄 ϫ14ԁ1414Ԁ§14 俺 ⼌ 돱 焒  戄 戄 ȁ14¸14戄 ǿȁ1414Ԁ 14Ƞ14ᬀ14戄 ȁ1414Ԁ 14Ƞ14戄 µǿā1414Ԁ14ᬀµ14戄 ā1414Ԁ14戄 µƿā1414Ԁ 14ᬀµ14ā1414Ԁ 14戄©ȁ1414Ԁ 14ȡ14ᬀ14 ᬀ ȁ1414Ԁ 14ȡ14.. 햨  14141414 홬  14141414--화  ~~ 헖 ᬀ 1414\Device\HarddiskVolume3\@proiecte\DE REUSS\INSULA BACAU\Insula agrement Bacau (final)\dIBCBI3 dev.doc)gc14 14INSULA~114ʸ14²14 14ᬀᬀ1414141414141414141414141414141414141414141414n1414\@proiecte\DE REUSS\Model Tip 1 Stadion Comunal14²14Ê14 14ᬀᬀ1414141414141414141414141414141414141414141414†1414\@proiecte\DE REUSS\Model Tip 1 Stadion Comunal\Arhitectura14Ê14ü14 14ᬀᬀ1414141414141414141414141414141414141414141414¸1414\@proiecte\DE REUSS\Model Tip 1 - Stadion Comunal\Arhitectura\Piese scrise arhitectura14ü14Ĉ14 14ᬀᬀ1414141414141414141414141414141414141414141414Ä1414\@proiecte\DE REUSS\Model Tip 1 - Stadion Comunal\Arhitectura\Piese scrise arhitectura\Deviz14Ĉ14̬14 14Ȁ14µ141414141414141414141414141414141414141414Ä1414\@proiecte\DE REUSS\Model Tip 1 - Stadion Comunal\Arhitectura\Piese scrise arhitectura\Deviz14Ȑ1414 萄 µ140141414L14ԁ1414Ԁ§14 괿 戔 戄 ᇚᇚᇚ 讂 ⢦ Ǵ14ԁ1414Ԁ§14 괿 戔 戄 ᇚᇚᇚ 讂 ⢦ ȁ14¸14戄 ǿȁ1414Ԁ 14Ƞ14ᬀ14戄 ȁ1414Ԁ 14Ƞ14戄 µǿā1414Ԁ14ᬀµ14戄 ā1414Ԁ14戄 µƿā1414Ԁ 14ᬀµ14ā1414Ԁ 14戄©ȁ1414Ԁ 14ȡ14ᬀ14 ᬀ ȁ1414Ԁ 14ȡ14<<1414\Device\HarddiskVolume3\@proiecte\CASE\sedcom libris戄ш 扏 煓 寘 µ14$141414014ȁ1414Ԁ 14Ƞ14ā1414Ԁ14Ô 14戄 ȁ1414Ԁ 14ȡ14ᨀ14 耀 ȁ1414Ԁ

14ȡ14戄ȁ1414Ԁ 14ȣ14ᨀ14쀁 µ14 14Deviz14̬14̦14 14 Ȁ14µ141414141414141414141414141414141414141414¸1414\@proiecte\DE

REUSS\Model Tip 1 - Stadion Comunal\Arhitectura\Piese scrise arhitectura14Ȑ1414 萄 µ140141414L14ԁ1414Ԁ§14 괿 戔 戄 ᇚᇚᇚ 讂 ⢦ Ǵ14ԁ1414Ԁ§14 괿 戔 戄 ᇚᇚᇚ 讂 ⢦ ȁ14¸14戄 ǿȁ1414Ԁ 14Ƞ14ᬀ14戄 ȁ1414Ԁ 14Ƞ14戄 µǿā1414Ԁ14ᬀµ14戄 ā1414Ԁ14戄 µƿā1414Ԁ 14ᬀµ14ā1414Ԁ 14戄©ȁ1414Ԁ 14ȡ14ᬀ14ᬀ ȁ1414Ԁ 14ȡ14賘賘賘賘賘賘賘賘賘賘賘賘 賘賘賘賘賘賘賘賘賘賘賘‫§ځ‬1414 斐酀 覒뗅ﾒ 覒Ｗ 覒覒覒ｸＷ 戄 戄Ｗ 戄 戄戄 Ｗ 戄戄 Ｗ 戄戄 Ｗ磊 戄 戄ā ᬀ ⌃141414141414141414141414 맊 扏 맊 磊 扏 扏ﾈ맊 戄 ｸ扏 ﾈ戄 戄 맊 戄戄戄戄戄戄戄戄 戄 ̃⌃ଋଋ14141414 ‫ڑ‬1414扏 扏扏 14141414141414141414141414 14PIESES~114̦14ú14 14ᬀᬀ1414141414141414141414141414141414141414141414¶1414\@proiecte\DE REUSS\Model Tip 1 Stadion Comunal\Arhitectura\Planuri arhitectura PDF14ú14̤14 14Ȁ14µ141414141414141414141414141414141414141414¶1414\@proiecte\DE REUSS\Model Tip 1 - Stadion Comunal\Arhitectura\Planuri arhitectura PDF14Ȑ1414 萄 µ140141414L14ԁ1414Ԁ§14 괿 戔 戄 ᇚᇚᇚ 讂 ⢦ Ǵ14ԁ1414Ԁ§14 괿 戔 戄 ᇚᇚᇚ 讂 ⢦ ȁ14¸14戄 ǿȁ1414Ԁ 14Ƞ14ᬀ14戄 ȁ1414Ԁ 14Ƞ14戄 µǿā1414Ԁ14ᬀµ14戄 ā1414Ԁ14戄 µƿā1414Ԁ 14ᬀµ14ā1414Ԁ 14戄©ȁ1414Ԁ 14ȡ14ᬀ14ᬀ ȁ1414Ԁ 14ȡ14泘  泘  泘  戄泘 戄 sectoarelor acestuia despre intrarea în ţară, tranzitarea sau depozitarea unor substanţe toxice sau radioactive; d) organizează şi execută controlul contaminării radioactive, chimice şi biologice a materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de decontaminare a personalului, terenului, clădirilor şi utilajelor;

e) organizează şi asigură participarea la pregătirea de protecţie civilă a personalului încadrat în comisii, a formaţiunilor de protecţie civilă şi a angajaţilor; f) înştiinţează persoanele şi organismele cu atribuţii în domeniu despre pericolul producerii dezastrului. Art. 63 Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici vor lua măsuri pentru repartizarea şi asigurarea spaţiilor necesare activităţilor de protecţie civilă.

Secţiunea a 5-a: Obligaţiile şi drepturile cetăţenilor pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă Art. 64 Pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă cetăţenii au următoarele obligaţii: a) să participe la pregătirea pentru protecţia civilă, în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare înfăptuirii acestei activităţi; b) să respecte regulile şi măsurile de protecţie împotriva factorilor distructivi ai armelor de nimicire în masă, ai armelor convenţionale, mijloacelor incendiare şi dezastrelor; c) să realizeze şi să întreţină adăposturile de interes colectiv sau să amenajeze spaţiile de adăpostire din clădirile ori de pe terenul proprietate personală, potrivit legii; d) să-şi asigure mijloace individuale de protecţie, trusă sanitară, rezervă de alimente şi apă, alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie; e) să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului, la localizarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor; f) să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă. Art. 65 Cetăţenii care participă la acţiunile de protecţie civilă au următoarele drepturi: a) beneficiază gratuit de asistenţă medicală, medicamente, spitalizare şi de pensia pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul şedinţelor de pregătire sau al participării la acţiuni de intervenţie de protecţie civilă; b) li se asigură mijloace de transport şi de protecţie pe timpul pregătirii sau desfăşurării acţiunilor de intervenţie de protecţie civilă; c) beneficiază gratuit de hrană şi de cazare pe timpul participării la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor atacurilor inamicului sau dezastrelor; d) pot fi recompensaţi, prin acordarea de diplome, insigne sau alte însemne, bani sau bunuri materiale, în cazul în care se evidenţiază în cadrul acţiunilor de protecţie civilă.

CAPITOLUL VII: Asigurarea materială şi financiară de protecţie civilă Art. 66 Înzestrarea şi dotarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de război a Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor judeţene, subunităţilor şi unităţilor militare de protecţie civilă se asigură de Ministerul Apărării Naţionale pe baza normelor de înzestrare aprobate de şeful protecţiei civile din România. Art. 67 Dotarea cu bunuri materiale a inspectoratelor, comisiilor, formaţiunilor de protecţie civilă, punctelor de comandă şi a populaţiei, în timp de pace şi de război, se realizează potrivit normelor de înzestrare elaborate de Comandamentul protecţiei civile. Art. 68

Coordonarea asigurării cu tehnică şi materiale specifice de protecţie civilă se execută de către Comandamentul protecţiei civile, pe baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi ale agenţilor economici. Contractarea şi aprovizionarea bunurilor materiale se asigură de către fiecare beneficiar, contra cost. Tehnica şi alte categorii de materiale necesare protecţiei civile pot fi asigurate şi prin rechiziţii şi sponsorizări, potrivit legii. Art. 69 Organele şi autorităţile administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici au obligaţia de a satisface comenzile de materiale şi tehnică necesare protecţiei civile, integral şi în termenele stabilite prin contracte, în timp de pace şi, cu prioritate, în timp de război. Art. 70 Finanţarea obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, la nivel naţional, pentru protecţia civilă, se asigură de la bugetul de stat din fondurile prevăzute la capitolul "Cheltuieli pentru protecţia civilă". Obiectivele de investiţii şi dezvoltare se stabilesc de către Guvern, la propunerea Comandamentului protecţiei civile. Art. 71 Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie civilă la nivel naţional, judeţean, al municipiului Bucureşti şi al sectoarelor acestuia, oraşelor şi comunelor se asigură din bugetul de stat şi bugetele locale, după caz, din capitolul "Cheltuieli pentru protecţia civilă", precum şi din alte fonduri legal constituite pe baza planurilor de dotare şi cheltuieli, întocmite şi aprobate în acest sens. Obiectivele şi fondurile băneşti propuse se avizează de Comandamentul protecţiei civile pentru a fi puse de acord cu strategia programelor de dezvoltare în teritoriu. Fundamentarea cifrelor de plan se realizează de comun acord cu comisiile de protecţie civilă, care urmăresc şi controlează modul de cheltuire a fondurilor alocate. Art. 72. - Fondurile băneşti necesare realizării măsurilor de protecţie civilă la instituţiile publice şi la agenţii economici se asigură din bugetele şi resursele proprii sau din alte fonduri legal constituite. Art. 73. - Materialele didactice necesare pentru protecţia civilă, ca: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante şi altele se realizează şi se asigură, contra cost, de Ministerul Apărării Naţionale şi se difuzează autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici. Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici, cu acordul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă pot realiza materiale de popularizare de protecţie civilă, emisiuni radio şi de televiziune, ca şi alte activităţi. Materialele pentru marcarea focului, necesare pregătirii prin aplicaţii şi exerciţii, se asigură, fără plată, de Ministerul Apărării Naţionale. Art. 74 Pe timpul pregătirii de protecţie civilă, al cursurilor sau convocărilor cu scoatere din producţie, al exerciţiilor, aplicaţiilor şi al altor forme de instruire pentru protecţia civilă, participanţii primesc salariul, drepturile băneşti de transport şi de cazare de la unităţile în care sunt încadraţi, conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor contractului colectiv de muncă. Art. 75 Personalul inspectoratelor, al comisiilor şi formaţiunilor de protecţie civilă, pe timpul intervenţiei, aplicaţiilor sau al activităţilor de pregătire, poartă uniforme cu însemnele protecţiei civile, iar contravaloarea uniformelor se suportă de autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici. Modelul uniformelor cât şi portul acestora se stabilesc prin instrucţiunile aprobate de Ministerul Apărării Naţionale. Autovehiculele destinate protecţiei civile poartă însemne distincte şi se dotează cu mijloace tehnice necesare pentru legături şi avertizare.

Art. 76 Depozitarea, întreţinerea, repararea şi evidenţa bunurilor de protecţie civilă, precum şi durata de folosinţă a acestora se stabilesc potrivit normelor tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile. Art. 77 Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia ţin evidenţa statistică a bunurilor din înzestrarea formaţiunilor de protecţie civilă şi controlează existenţa, calitatea, starea de întreţinere şi folosirea acestora.

CAPITOLUL VIII: Sancţiuni Art. 78 Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni: a) refuzul de a organiza, înzestra şi instrui formaţiunile de protecţie civilă, conform art. 44 alin. 1 lit. a), k), m) şi o); art. 58 lit. a); art. 59 lit. b), d), e), g); art. 60 lit. a), c), d); art. 61 lit. b) şi g); art. 62 lit. e) şi art. 69; b) neanunţarea autorităţilor în drept despre producerea dezastrelor, conform art. 37 alin. 2; art. 44 alin. 1 lit. c); art. 48 lit. e); art. 56 lit. c) şi art. 62 lit. c) şi f); c) neanunţarea de îndată a descoperirii muniţiilor rămase neexplodate şi neasigurarea condiţiilor de asanare şi distrugere a muniţiei de către unităţile specializate, conform art. 41 şi art. 42; d) folosirea mijloacelor şi sistemelor de transmisiuni-alarmare, a tehnicii, aparaturii, materialelor şi echipamentelor de protecţie civilă în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate; deteriorarea şi neasigurarea menţinerii în permanentă stare de funcţionare a acestora, conform art. 29 alin. 2; art. 35 şi art. 53 lit. b); e) neîntreţinerea mijloacelor de transmisiuni-alarmare a punctelor de comandă şi a spaţiilor de adăpostire, precum şi a tehnicii destinate protecţiei civile, conform art. 48 lit. j); art. 53 lit. c); art. 58 lit. c); art. 60 lit. b) şi art. 64 lit. c); f) refuzul de a îndeplini măsurile de prevenire şi protecţie a oamenilor, mediului şi bunurilor materiale, de a participa la pregătirea de protecţie civilă sau la acţiuni de intervenţie, conform art. 21; art. 48 lit. a) şi i); art. 49 lit. a), c), d) şi e); art. 50 lit. b) şi e); art. 51 lit. a) şi e); art. 59 lit. f); art. 61 lit. f); art. 62 lit. d) şi art. 64 lit. a) şi e); g) neîntocmirea documentelor operative de planificare, organizare, înzestrare şi conducere, specifice protecţiei civile, conform art. 39; art. 44 alin. 1 lit. e), g) şi h) şi art. 62 lit. b); h) împiedicarea, sub orice formă, a organelor de control de a-şi exercita atribuţiile, conform art. 10; i) eliberarea autorizaţiilor de construcţii civile, fără avizul organelor militare prevăzute în lege, conform art. 33. Art. 79 Contravenţiile prevăzute la art. 78 se sancţionează, după cum urmează: a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. c), g) şi h); b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. a) şi i); c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. b) şi d); d) cu amendă de la 3.000.000 lei la 4.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. e);

e) cu amendă de la 4.000.000 lei la 5.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. f). Art. 80 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către şeful protecţiei civile de la autorităţile administraţiei publice, precum şi de către persoanele cu atribuţii de control, împuternicite de comandantul Comandamentului protecţiei civile. Art. 81 Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, contravenientul poate face plângere la judecătorie în termen de 15 zile de la comunicare. Art. 82 Regimul contravenţiilor din prezenta lege se completează şi se actualizează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

CAPITOLUL IX: Dispoziţii finale Art. 83 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 2/1978 privind apărarea civilă în Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 24 din 27 martie 1978, Decretul nr. 430/1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă, publicat în Buletinul Oficial nr. 103 din 15 noiembrie 1978, Hotărârea Guvernului nr. 531/1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 22 septembrie 1992, precum şi orice alte dispoziţii contrare. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 241 din data de 3 octombrie 1996