Legea Pescuitului şi Rezultatele Ce Le-a Dat Un Rĕspuns Atacurilor Ce I S’au Adus.pdf

Dr. GR. ANTIPA

LEGEA PHSCL "ITL "LL-I REZULTATELE CE LE-A DAT

UN RESPUNS ATACURILOR CE I S'UtADUS

BUCURESCI

Inshitutul de Arte Grafiee si Editura Minerva" Filip, Moroianu. Popovici si Tal4escu

6, STRADA REGALA 6, (HOTEL UNION)

1899 www.dacoromanica.ro

,

1/ i

-v

e.sc

12( ez44.4.414,-

9-41n4.Z: fc

Dr. GR. ANTIPA

FLA

PESCL ITULL SI

REZULTATELE CE LE-A DAT

UN RESPUNS ATACURILOR CE I S'AU ANTS

BUCURESCA

Institutul de Arte Grafiee si Editur& Minerva" Filip, Moroianu, Popovici si T114escu

6, STRADA REGALA 6, (HOTEL UNION)

1899 www.dacoromanica.ro

PREF ATA Implinindu-se deja 4 ani de and in urma avizului meti, pescariile apartinatoare Statului au fost supuse unui regim special de crutare care regim apoi prin legea pescuitului s'a generalizat asupra tuturor apelor din taxa. simteam nevoe sa fac prin publicitate o dare de seams, pentru a arata cari sunt rezultatele la cari am ajuns in urma strictei aplicari a acestor mesuri §i a me justifica ast-fel daca am avut sail nu dreptate sa sustin aplicarea for cu toate protestarile ce ne veneati din partea unor interesati. Am a§teptat atata timp tocmai fiind-ca credeam ca e nevoe pentru a se vedea mai bine adeveratele rezultate ale unei legi, sa treaca un timp oare-care de la punerea ei in aplicare. 0 serie de protestari in contra mesurilor de crutare a acestei legi adresate de curand d-lui Ministru al Domeniilor din partea mai multor arenda§i a-i baltilor Statului §i comercianti de pe§te, m'ati facut sa schimb forma de dare de seama .ce voiam s'o dail acestui memoria §i sa fac un raport D-lui Ministru al Domeniilor pentru a combate atacurile ce se aduceail prin acele petitiuni legei. De sigur ca nu puteam sa aduc mai bune argumente pentru apararea legei .

www.dacoromanica.ro

4

de cat sa arat rezultatele ce le -au dat aplicarea el. Cifrele pe cad le arat aicea vorbesc de la sine §i ori-cine se va putea convinge din ele de efectele bine-facetoare a legei pescuitului pentru productia tare' noastre §i economia noastra nationals.

Cand am scris insa ca titlu al acestei public* « Legea pescuitului qi efectele el, un respuns atacurilor

ce i s'au adus» nu am vrut sa inteleg prin aceasta ca daze aci un respuns tuturor atacurilor ce s'atl adus legei pescuitului, ci numai atacurilor ce .s'ail adus mesurilor de crutare din aceasta lege. Legea pescuitului, ast-fel cum a fost modificata ea in Camera, ar merita in adever, in unele puncte, a fi atacata

§i anume la articolele 5 §i 9. Ea singur am fost cel intaiii care am indicat partile ei slabe §i anume in raportul mei cu care am inaintat Ministerului Regulamentul ei de punere in aplicare ; iata ce scriam acolo :

«Proectul de lege ast-fel cum am avut eu onoa«rea a-1 prezinta, reprezinta un intreg sistem de me-

«surf care cred ca sunt absolut necesare a le lua «asupra tuturor apelor din Cara pentru a le putea «repopula iara'§i cu pe§ti §i a le conserva pentru «tot-deauna productivitatea lor. In urma modificadintre carI morilor ce a suferit in parlament parerea mea este, «.dificari unele sint esentiale «ca de §i aceasta lege, strict aplicata, va putea da «roade foarte satisfacetoare pentru Dunare §i Prut «cu battik atarnatoare de ele, pentru coasta Mare .

«Negre §i pentru riurile nenavigabile, ea nu va pUtea

«da insa nici-odata de cat rezultate pe jumatate sa«tisfacetoar pentru apele declarate prin regulamentul www.dacoromanica.ro

.

5

«organic de navigabile sail flotabile pentru care sari «suprimat mai toate mesurile cele mai principale. «Prin acest regulament deci, de §i mi-am dat toata

«sill* de a face sa se poata asigura conservarea «pescaritului §i inmultirea pe§tilor §i in apele flotabile §i navigabile, totu§i, fiind constrans a me Linea

«de litera §i intelesul lege, mi-a fost peste putinta «de a face ceva cum se cade in aceasta privinta. «De o parte modificandu-se Art. 5 §i introducen«du7se alineatul: «jar in riurile navigabile §i flotabile el (dreptul de pescuit), se va exercita ca §i «pana aziD, s'a consfintit §i intarit prin lege o stare «anarhica careia tocmai i se datore§te in cea mai «mare parte despopularea acestor ape. In adever, «daca apele noastre flotabile sail navigabile (cele de«clarate prin regulamentul organic ca atare) au ajuns

«in starea de despopulare in care le vedem asta-zi, «aceasta este datorita, in primul loc, liberty ii ce a

«avut'o §i o are ori-cine de a pescui on unde

§i

«cum ii place fara a avea nevoe de invoirea cui-ya. «Dreptul de pescuit din aceste ape apartinind tu«turora §i deci nimanui, de sigur ca nimeni nu e «interesat sa crute pentru a avea in viitor §i nici sa «faca vre-o imbunatatire pentru a spori §i conserva, «cad on -ce munca i cheltuiala ar fi zadarnica, ne«putind nimeni fi singur stapan pe produsul muncei «sale ; cu modul acesta s'a ajuns ca aceste ape sa «remae cu totul despopulate §i parasite de on -ce «ingrijire.

«Aceasta stare de libertate a pescuitului a fost «mai in toate terile din Europa §i economi§tii Ger«mani o f numesc : «Zustand der freien and Wilwww.dacoromanica.ro

6

«den Fischerei» adica «starea libera §i selbatica a «pescuitului» (Buchenberger in Schonberg's Hand«buch der Politischen Oekomie p. 333 vol. II). «In contra acestei stari salbatice insa in toate «rile s'aii luat din timp mesurile cele mai energice, «recunoscindu-se cat de daunatoare e, §i cum din «cauza ei, intinsele suprafete ale apelor reman ne«productive. Iata cum se exprima §i distinsul economist §i Ministru de Finante din Baden Buchen«berger asupra acestei staff. .

«.

.

.

.

«Schlimmer noch als dieser Rechtszustand

«ist jener zu erachten bei dem jedem Angehorigen «einer Gemeinde das Recht des Fischfangs zusteht «(«Freie and wilde Fischerei»)» (Schonberg. Hand, «d. Politischen Oekonomie vol. II p. 333), adica : «

«mai

rea Inca de cat aceasta stare este aceea

«uncle fie-care membru al unei comune are dreptul «sa pescuiasca («pescaria libera §i selbatica»). Iata «de asemenea ce se scrie in expunerea oficiala de «motive a legei din Prusia din 1874 asupra acestui «punct: «Pescaria selbatica (die wilde Fischerei) in «apele interioare, exercitiul fara nici o crutare §i «lard nici o regula a pescuitului de catra cei indrep«tuiti §i cei neindreptuiti, fara nici o consideratie

«asupra stare sale §i fara nici o ingrijire pentru «viitor, trebue combatuta cu toata energia». .1 «In toate terile din Europa, in fine, s'a inlaturat «aceasta stare cu totul asta-zi, §i pretutindeni s'a

«stabilit in general ca dreptul de pescuit in apele «flotabile sau navigabile apartine Statului (numai in «putine state s'a facut proprietatea comunelor) a§a

«in Franfa s'a stabilit aceasta Inca din 19 Aprilie www.dacoromanica.ro

7

«1829 prin legea pescuitului, in Prusia prin legea «din 1874, in Sachsonia prin legea din 15 Octombrie «1868, in Belgia prin legea de la 19 Ianuarie 1883,

«in Baden la 29 Martie 1852. In timpul din urma «in fine §i in Austro-Ungaria s'a stabilit prin art. 4 «al

legei pescuitului cele ce urmeaza: «Dispozitiunea «pentru libertatea pescuitului, ba-

«zata pe §. 382 a. b. G. B. este abrogata. Dreptul «de pescuit in acele intinderi sau suprafete de ape, «in care se exercita pans asta-zi pescuitul liber, va «apartine de acum inainte: «1) In helestaele artificiale proprietarilor acelor «instalatii.

«2) In apele naturale va apartine tereiD. «Din toate acestea se vede deci, cred in de ajuns «de clar, ca modificarea ce s'a facut in parlament «articolului 5 al legei pescuitului nu e nici de cum «in interesul dezvoltarei pescuitului in apele naviga-

«bile §i flotabile §i ca din contra, s'a consfinOt §i «intarit prin lege o stare de care asta-zi intreaga «Europa abea a putut scapa §i care e deci menita «sä ne tie §i noua aceste intregi suprafete de apa cneproductive.

«De asemenea prin modificarile introduse in art.

«9 s'a pus iard§i o noua stavila putintei de a re«popula apele flotabile sau navigabile, cad scotan-

«du-se de aid cartile de pescuit, s'a luat cel mai «principal mijloc de control ce se putea avea.
«asupra tuturor apelor din ara.' afara de apele flo«tabile §i navigabile. Asupra acestor din urma insa, .

www.dacoromanica.ro

8

«rezultatele nu vor putea fi nici-odata pe deplin sa-

otisfacetoare, pans ce nu se va pune §i la not o «data dupa cum s'a facut in toata Europa un «capat acestei staff «salbatece de libertate a pes«cuitului», adica pang ce nu se va modifica din noil «art. 5 §i 9 ale acestei legi in felul cum era in pro«jectul primitiv pe care am - avut eii onoarea a-1 «inainta acestui Minister

»

Dintr'acestea se vede ca legea pescuitului are, in adever, §i ea punctele ei slabe i anume acolo tocmai unde a fost modificata in parlament, a§a ca de sigur, daca vom vroi sa facem ceva §i pentru

cele 8 riuri marl din tara, ne vom vedea mai din vreme sail mai tarzia constran§i sa-i modificam articolele 5 i 9 in sensul primului project pe care l'am

depus eil. Asupra acestor puncte insa nimeni n'a protest'at ; nimeni nu s'a indignat ca 8 riuri, cele mai principale din tara, stall despopulate §i locuitorii din satele margina§e for trebue ca cumpere peste de la Dunare pentru a se hrani. Nimeni deci nu s'a facut aparatorul interesului general, ci legea a fost atacata numai in partile ei cele bune, care tocmai au dat rezultate splendide pentru economia noastra nationals §i aceasta de catra persoane, carora numai interesul for personal le dicta sa faca ast-fel. Atat textul acestui Memoriil cat §i cifrele din cele 3. tablouri de la urma" vor fi in stare, cred, sa arate fie-caruia efectele adeverat bine-facetoare ale acestei legi pentru productia noastra, pentru hrana populatiunei noastre sarace, pentru comertul nostru de export, pentru sporirea veniturilor Statului cat §i pentru toata economia noastra nationals in genere, §i cred www.dacoromanica.ro

9

tot-odata, ca -1 vor pune in stare sa aprecieze la justa for valoare atacurile interesate ce i-se aduc. Daca intr'un a§a de scurt timp am putut sa ajun-

gem la atat de bune rezultate, aceasta se datore§te, de sigur, in primul loc, sprijinului Inalt ce '1-am avut. Interesul mare ce Majestatea Sa Regele l'a purtat In tot-de-a-una pentru desvoltarea economics a tare', sprijinind on -ce lucrare serioasa in aceasta directiune,

a avut efectele sale bine-facetoare §i asupra desvoltarei acestei ramure de productie. Sprijinul moral ce Majestatea Sa a bine-voit a ne acorda a fost pentru not un stimul puternic §i o incurajare de a merge inainte in directia pornita ; gratie acestui sprijin numai, putem asta-cli sa aratam

cu cifre progresele ce le-am realizat, §i sa vedem stergandu-se pata ca not Cara proprietary a gurelor Dunarei §i a sute de mii de hectare de bald sa fi ajuns a fi tributari strainatatei, importind peste. In al doilea rind datorim prOgresele ce s'ati facut D-lor Mini§tri ce succedat la departamentul Domeniilor de la 1893 §i pans astd-di, §i in special D-lor P. Carp, D. Sturdza, G. D. Pallade §i A. Stolojan, cari au dat toata atentiunea cuvenita acestei

ramure de bogatie §i au pus mult interes pentru ridicarea nivelului ei. Pentru sprijinul ce mi '1-au acordat in lucrarile mele, simt nevoea §i profit de aceasta ocaziune, de a aduce fo§tilor mei §efi sincerele mele multumiri. In fine, in a-mi indeplini cu aceasta ocazie §i o datorie placuta, aducend multumirile mele vii tuturor acelor functionari din serviciul pescariilor cu concursul §i devotamentul carora am putut ajunge la www.dacoromanica.ro

10

rezultatele pe cart le vedem asta-zi. In special simt nevoe a multumi calduros colaboratorului meu D-lui Inginer G. V. Cordea pentru munca §i zelul ce l'a pus in administrarea §i organizarea pescariilor din Dobrogea sect. VI. Atacurile personale, adese-ori adus if sunt asta-zi resbunate prin nederime, ce rezultatele ce .le-a produs. Munca con§tiincioasa §i onesta i§f are deci asta-zi resplata ei morals.

www.dacoromanica.ro

Ca on -ce lege restrictive, care tinde prin impunerea unui mic sacrificiii momentan a asigura pentru viitor conservarea §i sporirea productivitatei unei ramure de avutii, §i legea pescuitului a produs multe nemultumiri.

Pe de o parte a produs nemultumiri in clasa inculta de pescari, din cauza ca ea, neputand aprecia interesul superior al conservarea §i sporirea pentru viitor, nu vedeati de cat micul sacrificiii momentan ce li se impunea ; de alta parte, o intreaga clasa de arenda§1 de balti §i comercianti de pe§te, al caror interes este ca, intr'un termen dat, sa scoata maximul de beneficii cu minimul de cheltuiala, indiferent dace prin aceasta se vandalizeaza §i se depreciaza valoarea proprietatei pentru viitor se simt asta-zi impedicati prin aceasta lege restrictive de a scompta productia viitoare a acestor, balti pentru a'§i putea mari cat mai mult veniturile for momentane. Cea d'intaiii clasa a fost in adever nemultumita;

nu a trebuit insa mult timp ca el sa vada singuri §i sa se convinga ca tocmai aceste mesuri restrictive sunt menite sa le conserve productivitatea apelor §i sa le asigure pentru tot-d'a-una rentabilitatea meseriei lor. Cea de a doua clasa insa, cauta a profita de on-ce ocazie noun ce se ive§te pentru a protesta, in speranta

ca legea se va schimba §i ea vor putea, nederanjati www.dacoromanica.ro

12

de nimeni, continua opera de vandalisare §i distrugere a unei intregi ramure de avutie, pentru a'§i mari veniturile lor. . Aceasta s'a intamplat §i acuma, cu ocaziunea pro-

testarilor ce

ne -au

venit de la diferiti arenda§i

§i

comercianti de pe§te, §i 'mi voiu permite prin aceasta, a arata ca toate punctele din memoriul ce Fail presentat ministerului in contra legei pescuitului §i regulamentului ei, sunt absolut lipsite de on -ce fundament §i ca in realitate nu este de cat dorinta aratata mai sus, care impins la aceasta noud incercare. Daca mai consideram Inca, ca mai toate contractele de arendare a baltilor Statului expira la Marte 1900, atunci ne vom putea §i mai bine explica aceasta dorinta, de oare-ce,

in ultimul an de arendare, crutarea pentru ei nu mai prezinta nici un interes §i daca ar putea sa pescuiasca tot pe§tele, lasand in balta numai nisipul, de

sigur ca nu arenda§ii ar avea vre-o paguba din aceasta.

In cele ce urmeaza, voiu analiza deci putin acele memorii, pentru a vedea daca obiectiunile coprinse in el pot macar fi luate in serios; mai inainte insa,

imi voiu permite sa arat in scurt, care este adevaratul scop al mesurelor din legea §i regulamentul pescuitului §i mai cu seams ce rezultate a dat pang asta-zi aplicarea for la noi. Faptul, ca timp de 4 ani

deja am exploatat in regie o mare parte din pescariile Dobrogei, in care timp am tinut statistice foarte exacte §i detaliate, me pune in stare a arata cu cifre rezultatele bine-facetoare, pe cart le-a dat legea pescuitului pentru conservarea §i sporirea productivitatei pescariilor noastre. www.dacoromanica.ro

13

Legea noastra asupra pescuitului impreuna cu regulamentul el, confine la un loc un intreg sistem

de mesuri, care e necesar a se lua pentru a impedica despopularea apelor noastre §i a face ca productivitatea for sa se conserve §i sa se sporeasca. Acest scop se poate ajunge numai, lasand pe§tilor libertatea de a se reproduce §i de a cre§te. Trebuia deci oprit pescuitul in epocele cand pe§tele se reproduce §i oprit de a se prinde pestii mici cari nu ail ajuns Inca la maturitatea sexuala, cautand a'i impedica, pe cat posibil, ca ei sa fie sco§i din apa inainte de a se fi reprodus §i ast-fel de a'§i fi asigurat conservarea §i imu4irea speciei for in acea apa. La acest scop tind toate mesurile continute in legea §i regulamentul nostril. Fiind-ca eu am avut onoarea de a fi insarcinat cu alcatuirea proectului de lege §i a regulamentulul, nu 'mi

arog nici de cum meritul de a fi propus ni§te masuri noul, ci am luat acelea§i mesuri generale, cari sunt

continute in legile asupra pescuitului din absolut toate Wile din Europa civilizata. Ceea-ce am fa.cut ea, a fost numai a le adapta la unele conditiuni speciale din Sara noastra, cari intru cat-va variaza dupa

positiunea geografica, clima, etc. §i aid insa, am profitat mult din conditiunile aproape identice din Austria, Ungaria §i Rusia. Aceste conditiuni speciale au fost, mai cu seama, relative la determinarea

mai precisa a epocelor de reproducere a pe§tilor nostril (care de altmintrelea, pentru pe§tii din poriunea din Dunarea noastra sunt acelea§ ca §i pentru pe§tii din portiunea de Dunare ungara sau ruseasca, etc.) §i la conditiunele noastre hydrografice. www.dacoromanica.ro

14

Ast-fel, toate mesurile relative, la politia pescuitu-

lui, la instrumentele de prindere, la ochii voadelor, dimensiunile minimale ale pe§tilor, etc., sunt mesuri internationale continute in mod absolut identic

in toate legile tuturor tarilor din Europa. Acestea

.

sunt mesuri, pe cari §tiinta §i experienta le-a dovedit ca eficace §i asupra carora nu mai exista asta-z' nicairi discutiune. Intru cat prix e§te epocele de reproductiune, am cautat sa le determin mai intaiii in mod stiintific la not in Cara §i apoi sa le compar cu cele din Ungaria, Austria §i sud-vestul Rusiei, pentru care, am avut un foarte bogat material literaritiintific. Am constatat ca ele sunt identice si am cautat sa unific, pe cat se

poate epocele de crutare, atit cu cele din legea ungara cit §i cu cele din proectul de lege rus pentru pescariile din basinul nord-vestic al Mare' Negre din 1891. Aceasta in vederea unei aplicari de mesuri uniforme in toate aceste taxi, cu cari avem ape comune.

Toate aceste mesuri conOnute in legea noastra si in toate legile din Europa, constituesc la un loc un sistem, §i on -ce desfiintare a uneia din ele constitue o §tirbire a intregului sistem §i o nimicire a eficacitMei sale; pentru ca legea sa dea adeverate rezultate, trebue ca toate aceste mesuri, cari se ajuta §i se complecteaza una pe alta, sa se aplice cu severitate. de o data.

Din cauza ca pang la anul 1895 inainte de a fi existat legea si inainte de a se fi impus arenda§ilor baltilor Statului, prin contractele de arendare vre-o mesura de control, apele noastre incepuse a se depopula foarte tare, amenintandu-ne chiar cu www.dacoromanica.ro

15

ruina complecta a pescariei noastre, §i noi, de §i proprietarii deltei Dunarei §i a tuturor baltilor ei, etc., ajunsesem tributari Rusiei, importand aproape 8.000.000 kgr. de pe§te pe an, era foarte necesar ca aceste mesuri sa se aplice cat mai grabnic asupra tuturor apelor apartinetoare tare. noastre. Si in adevar

dupa cum voiu arata apoi cu cifre

ele au

dat rezultate foarte frumoase §i apele noastre ail Inceput iara§ a se popula. Pentru ca Dunarea insa, este un fluviu international §i pentru ca eficacitatea acestor mesuri sa fie mai mare, era necesar ca §i cele-l'alte tari riverane Dunarei sa ia §i ele acelea§ mesuri. Austria ni le propusese deja ea insa§i; Serbia §i Bulgaria, din cauza starei for culturale nu se gandise Inca la dezvoltarea acestei ramure de productie, iar Rusia facuse un proect pentru Dunare Inca din 1891; a§tepta insa ca mai intaiii noi, care suntem interesati la. 21/2 din 3 parti din bratele Dunarei, ca

proprietari, sa luam mesurile cuvenite §i apoi sa le ia §i el. In acest scop am lucrat 4 proecte de conventiune pentru Austro-Ungaria, Serbia, Bulgaria §i Rusia §i le-am predat D-lui Ministru al Afacerilor Streine pentru a le propune tarilor respective. Rezultatul a fost ca. Serbia, in urma stimulului

nostru, a votat deja o lege pentru' pescuit care e aproape o traducere dupa legea noastra, ca Bulgaria a elaborat deja un proect de lege asupra caruia am fost consultat §i eu in mod cu totul special,

ca Rusia cere sä. se numeasca o comisiune mixta pentru a discuta mesurele conventiei ce urmeaza sa incheiem cu ei, iar Ungaria are deja o lege identica cu a noastra ; ast-fel, in scurt timp, mesurele din www.dacoromanica.ro

16

legea noastra se vor aplica pe toata intinderea Du, narei §i noua, pe langa foloasele materiale ce vom avea, ne va reveni §i onoarea de a fi fost propagatorii unei opere adeverate culturale. Dupa cum nod ne revine onoarea de a fi aparatorii libertatei Navigatiunei pe Dunare, tot ast-fel si in aceasta privinta nod ni se va datori ca s'a pus capat distrugerei i s'a dezvoltat o insemnata ramura de bogatie in acest mare fluviu international. ( Este numai intrebarea acum, daca bine am facut

sail nu, ca am aplicat not mesurele de crutare a pescuitului, fard ca cei-l'alti riverani ai Dunarei sa le fi aplicat §i ei; daca nu cum-va not am facut un sacrificiii prea mare din care numai vecinii nostril sa traga profituri §i not sa ne sacrificam §i ce am avut mai inainte? Asupra acestor chestiuni et am avut ocaziunea a me pronunta inca de mai multe on §i in special o data in 1895 in raportul met general asupra pescariilor din Romania (publicat in Buletinul Ministerului Domeniilor), §i alta data in 13 Iunie 1897, tot cu ocazia protestarei mai multor arendasi in raportul met inregistrat la No. 54442/97 u relativ la aplicarea

mesurilor de crutare a pestelui in Dunare i Prut» (publicat in Buletinul Ministerului Domeniilor, pe anul 1898).

In raportul meil general, am sustinut ca, fata cu starea de despopulare in care se gaseau apele din Romania, asa ca productia pescariilor noastre scazuse atat de mult, in cat noi, Sara cu gurile Dunarei §i cu mai multe sute de mil de hectare de balti, ajunsesem in scurt timp sa importam www.dacoromanica.ro

17

cantitati considerabile de pe.te din streinatate pentru. a multumi cerintele consumatiunei noastre interne,

iar exportul sa scada cu desaver§ire ; ca, fats cu mersul rapid al acestei despopulari, etc., suntem datori cu on -ce pret sa luam mesuri de crutare, cad alt-fel vom ajunge sa perdem cu totul o intreaga ramura de bogatie pentru reca§tigarea careia vom fi nevoid in urma sa facem sacrificii §i cheltueli insutite §i totu§i nu vom putea ajunge nici o data a le

ridica la vechiul for nivel de productie. Din cauza ca pe atunci legea nu era Inca votata, am propus ca acele mesuri sa se is pentru pescariile Statului macar (care sunt cele mai marl din Cara) pe cale de conditiuni in contractele de arendare. Propunerile mele au fost admise §i remane de sigur acum ca rezultatele obtinute sa dovedeasca daca am avut dreptate sail nu, sustinindu-le. In raportul meti din Iunie 1897, cerindu-mi-se, aplicat am cautat din noil sa explic pentru ce mesurile de crutare asupra Dundrei, fard ca Statele

vecine sa le fi luat §i ele §i nevoia mare ce este de a le mentine §i pentru viitor. In special atunci -

reclamatiunile venirid mai cu seama din partea comerciantilor de la gurile Dundrei, am cautat sa explic necesitatea acestor mesuri pentru crutarea pescariilor de morun §i nisetru, cart sunt pe§tii cei mai de valoare care traesc in apele noastre. Iata ce am scris atunci: «S'a oprit pescuitul Morunilor §i Nisetrilor, fiind-ca

«ac.e§ti pe§ti, din cauza pretului mare a camel §i «icrelor for erail atit de mult pescuiti, in cat ajun« sese aproape a fi exterminati cu totul din Dunare 2

www.dacoromanica.ro

Ar

18

«§i de sigur ca nu ar mai fi trebuit un timp inde«lungat, ca sa'i vedem disparand cu totul din apele «noastre. Prin raportul meti general asupra pesca«riilor din Romania cred ca am dovedit in deajuns, «cum aceasta exterminare a Morunului din apele «noastre merge cu pa§i foarte repezi §i cum, lasand olucrurile sa a§tepte mult timp fara a lua mesuri, «vom fi nevoid in urma a cheltui sume considera«bile pentru a reca§tiga macar in parte ceea-ce am «perdut4

«De asemenea statisticele noastre de import §i «export ne arata aceasta cu cifre, cum numai in ... «timp de 15 ani am ajuns, de la aceea-ce not ex«portam aproape 3.000.000 kgr. peste sa impordm acurna pana la 9.000.000 kgr. pe an. Din acestea se

«vede deci in de ajuns, cat de mare era nevoia «acestor mesuri, chiar incomplecte fiind, §i de cats «insemnatate este a le mentine §i pe viitor, pentru «a scapa de exterminare un product al pescariilor «noastre atat de pretios. «Morunul fiind un pe§te, care cre§te in mare §i «in special in apa salmastra de la gurele fluviilor,

o.

«de unde apoi se sue primavara in Dunare, pana ti

«peste Porti le de fer, pentru a'§i depune productele «sexuale, era necesar ca mesurile de crutare sä se intinda tocmai peste aceste regiuni §i mai cu seams cari trebuesc la«la mare in fain. gurelor Dunarei

;Z.

04,

«sate libere de instrumente de pescuit in aceasta I ekca , pentru a lasa intrarea pe§tilor la locurile «lor reproductie. §i cum dintre bratele Dunarei «21/2 din 3 sunt ale noastre, de sigur ca luand «aceste mesuri de crutare, chiar numai pe aceasta www.dacoromanica.ro -7

11!

19

«portiune tot putem Inca face foarte mult, lasand «multor pe§ti §ansa de a putea strabate pana la «locurile for de reproductiune §i de a'§i perpetua «ast-fel specia. §i mai departe iara§1 :

«Cu toate acestea, pana la incheerea acestor con«ventiuni

cari on cat de repede s'ar face, tot

«trebue sa dureze un timp pana la terminarea for «noi, cari suntem stapani peste cea mai mare parte «din Dunare §i deci cei mai interesati la pescuitul «din ea, nu putem sa renuntam la mesurile de cru«tare, pe cari le-am aplicat deja §i cari ne -au dat (Tana acum atat de bune rezultate. «Aceasta ar insemna, dupa parerea mea, a con« damna Morunul cu totul la exterminare §i a plati «in urma micele sacrificii, pe cari be facem acum, «cu sume inzecite, pentru a ajunge la rezultate cu «mult mai slabeD. «§i in alte state, pe unde trec fluvil internationale,

«tratarile pentru incheerea de conventiuni, au durat «adese-ori mult timp, cu toate acestea o mare parte «din ele n'au incetat de a aplica mesuri severe de de §istatul vecin nu be respecta §i el «crutare,

«pentru a nu lasa pescuitul sa decada prea tare, «§tiind in urma la ce cheltueli vor trebui sa se a§«tepte. Void spune de ex. ca pentru incheerea corp.

«ventiunei de la Berlin din 30 Iunie 1885, dintre «Germania, Hollanda §i .Helvetia pentru pescuitul «din Rhin, tratarile au durat aproape 35 ani, si de«§i in acest timp Olanda nu a aplicat nicY o me«surd, Switera §i Germania n'ail incetat nisi un mo-

ment de a aplica mesurele

te1V- mai

www.dacoromanica.ro

severe pe

20

«portiunele lor. Si se §tie ca §i aid a fost vorba a Somonu«tot de crutarea unui pe§te migrator, «lui = care intocmai ca §i morunul trae§te in Mare «§i vine in fluviu numai pentru un timp, pentru a'§i depune ouale. «Un alt exemplu avem §i mai aproape §i anume «pe Austro-Ungaria, care aplica asupra portiunei «lor de Dunare, cu multa stricteta, toate mesurile de «crutare (art. 18 §i 20 din legea Ungara asupra

«pescuitului din 1888), pentru Moruni §i Nisetri de «§i nici unul din co-riverani, nici Serbia de alaturi «§i nici Bulgaria, Romania §i Rusia din aval nu le «aplica. Aceste mid sacrificii momentane se fac pre«tutindeni spre a nu se scompta prea molt viitorul. «La not insa nici de sacrificii nu poate fi vorba, de «oare-ce, in aplicarea acestor mesuri am capatat re-

«zultate atat de bune, in cat in timp de 2 ani am «ajuns a dubla aproape venitul pescariilor din Sectia

«VI, unde sunt tocmai cele mai marl pescarii de Morun din tara.»

Si pentru a dovedi ca cele ce sustineam et nu eraii numai ni§te idei ale mele personale, asupra carora a§ fi putut sa me in§el, ci lucruri generalmente recunoscute, citam cele scrise de 2 savant" ichthyologi germani, Siebold §i W. Haacke (Brehm),

despre pescariile noastre de Moruni, pe cari din cauza importantei lor, le reproduc §i aid: «Dintre toate speciile de sterleti din Marea Neagra,

«Morunul este acela, care mai inainte intra in can«titati mai marl in gurile Dunarei, de unde apoi se «suia in sus cu cardurile pans in Austria. «Prin urmarirea puternica la care a fost in totwww.dacoromanica.ro

21

d'auna expus Morunul «lungime de 24 picioare

care ajungea pans la o la Dunarea inferioara,

«multimea sa a scazut a§a de tare, in cat el a de«venit asta-zi in Austria o adevarata raritate (Prof. «C. V. SIEBOLD Die Susswasserfische von Mittel«europa, Munchen). «In Dunarea inferioard, care inainte aproviziona

«Ungaria §i Austria cu came de morun §i icre, se «simtesc asta-zi deja foarte puternic, consecintele «pescuitului nebunesc (sinnlos), cum s'a exercitat «pand asta-zi.

«Reproducerea colosala a acestor pe§ti nu mai «ajunge sa inlocuiasca perderile, pe care nesatiosul «om le cauzeaza, §i la urma urmei, vor fi nevoid «in fine a se decide §i aici sa tie un timp de cm«tare, sau chiar mai mult, sa opreasca cati-va ani «off §i ce pescuit cu desaver§ire, daca vor dori sa «aiba a recolta §i pe viitor ca pand acum» (W. Haacke in BREHM'S Tierleben, vol. Fische).

Asta-zi, in urma exploatarei, in regie, timp de 4 ani a pescariilor din Dobrogea sectia VI-a (cari sunt cele mai insemnate pescarii ce le avem in tara continind delta Dunarei §i lacurile Razim, etc. din Dobrogea), unde s'a aplicat in acest timp cu stricteta mesurile de crutare §i s'au Omit date statistice foarte

precise despre productiunea lor, vom putea judeca dupa cifre, atat rezultatele pe cari le-ail dat mesurele de crutare prevazute in legea §i regulamentul pescuitului, cat §i daca am avut dreptate sa sustin necesitatea aplicarei acestor mesuri, chiar in cazul cand statele vecine nu le vor respecta §i ele. www.dacoromanica.ro

Iata acum cate-va exemple cari ne vor dovedi la evidenta rezultatele bine-facetoare a mesurelor de crutare ce s'ati luat: BAltile din Sectia VI fuse's e arendate pe perio-

dul 1890-95 cu suma de 408.000 lei; la finele acestui period s'ail tinut 4 licitatiuni pentru rearen-

darea lor, totusi la toate *este licitatiuni nu s'a putut obtine, ca arenda mdxima, de cat o silind de 300.000 lei.

Din aceasta cauza, si din cauza ca aceste balti, in urma supra-pescuirei si a modului vandal cum au fost exploatate, remasese cu totul despopulate, s'ati

luat in regie pentru a se exploata mai rational si a le repopula iarasi cu peste. Starea in care s'ati luat in primire de la arendasi aceste bald era cea mai rea posibila, cad in ultimul an de arendare, le pescuise atat de tare §i cu niste navoade cu ochii atat de mid, in cat numai nisipul din ele putea sa ramana nepescuit. Multe garle, prin care aceste balti se alimentati cu apa din Dunare erati astupate, unele din cauza gardurilor necuratite ale arendasului, al-

tele din cauza ca le astupase cu piatra pentru a le putea pescui mai bine. Asa erati garlele de la balta Somova i garla Calugarului, etc. Canalul Dunavat, un care alimenteaza cu apa dulce lacul Razim

se astupase pe dislac de peste 80.000 hectare, tante de kilometri intregi cu totul, din cauza garduwww.dacoromanica.ro

11

28

rilor §i a negligentei, in cat comunicatia cu Duna"rea se intrerupsese si prin aceasta §i gura Portitei

la mare se astupase, a§a ca toata pescaria de aid se nimicise cu totul. Aceasta a cauzat perderi atat de marl, in cat a fost nevoe sa se ceara un credit de 150.000 lei pentru curdtirea Dundvdtului §i a Portitei, lucrdri cari sunt foarte lungi §i grele de executat, a§a ca nici pand asta-zi nu s'ail sfar§it Inca.

Pescaria de aid ajunsese inteun a§a grad de decadere in cat singur fostul arenda§ a caracterizat-o venind in urma sa ofere Ministerului o arenda de 5000 lei pe an pentru aceste 80.000 hect.

In aceste conditiuni grele s'a inceput regia §i numai cu o exploatare foarte rationale §i o observare foarte severe a mesurelor de crutare s'a putut reda, in parte, acestor ape, vechea for productivitate. De sigur ca este Inca. -Inuit de facut si trebue Inca

multi bani cheltuiti pentru a se curati toate garlele §i a se ldsa liberd intrarea §i e§irea apelor din balti. Cu toate aceste greutati §i cu toate instigatiunele ce mereii se faced.'" de fo§tii arenda§i, de comerciantii de pe§te de prin bald, comisionari, etc., a cdror ocupatiune era o camatarie neru§inata a pescarului adeverat §i car' acum se vedeali controlati §i perzindu -i un ca§tig sigur din mans, cu toate acestea

zic, exploatarea in regie a acestor balti a dat resultate admirabile atat pentru Stat ca proprietar, cat

pentru pescarul adeverat, cat §i de asemenea pentru starea generala a acestor pescarii §i a co§i

mertului nostru de pe§te in genere. Iata cum a crescut, in fie-care an, venitul pe care Statul l'a tras din aceste pescaril : www.dacoromanica.ro

24

AN] Y.

VENITUL BRUT

IN PLUS ASUCHELTUELI VENITUL PRA ARENDEi DE NET OFERITE LA EXPLOATARE LI CI TAT] i

110.513 6/ 373.550 71

1895/96

484.064 3

1896/97

617.849 33

87.598 33 530.251

230.251

7

1897/99

535.831 50

96.491 50 439.340

139.340

-.

1898/99

666.542

558.993

258.993

107.549

Totalul excedentulul In 4 ani: Valoarea aproximativ a sorrel r6masil in bard, unelte, etc.

73.550 71

702.134

,,

50.000. Lei 752.134.-.-

In total deci Statul a Ca§tigat in ace§ti 4 ani peste arenda ce i se oferise o suma de 702.134 lei, la care trebue a se mai adaoga Inca o sums de aproximativ 50.000 lei, avere remasd, constand din bard unelte, vase, instalatiuni, etc. (a§a dar in definitiv 752.134 lei).

Este de observat ca in anul 1897-98 a scazut venitul fata cu anul precedent, nu din cauza ca ar fi scazut productia aceasta din contra s'a marit cu aproximativ 2 milioane de kgr. ci din cauza ca tocmai in urma mesurilor de crutare, pe§tele in apele

noastre se imultise §i nefiind Inca un comert de export organizat, se stabilise o grea criza de supraproductie, ajungend pe§tele a se vinde la Galati

chiar cu 2 0 3 fr. 0/0 kgr. Dar nu numal Statul a profitat din aceasta, ci in aceea§ proportie a profitat §i pescarul, cad productele se vand in comun prin licitatiune §i Statul percepe o dijma de 25-40% iar restul e al pescarului. §i tot ast-fel a profitat i consumatorul §i in special clasa saraca care a avut pe§te in abundenta §i cu preturi foarte mid. .

www.dacoromanica.ro

25

Dar nu numai veniturile au crescut ci §i cantitatile de pe§te au crescut treptat, a§a in aceasta secPune s'ail vandut urmatoarele cantitati de pe§te : ANII

PESTE PROASPAT

PESTE SARAT

1895/96

6.008.541 kgr.

1.216.586 kgr.

1896/97

7.867.547

»

2.006.079

»

1897/98

8.078.480

»

3.294.915

»

Deci proportia a crescut in ultimul an : la proaspat cu 34% §i la sarat cu 170°/9 asupra primului an.

Daca voim sa ne dam seama de mersul pescariilor de Morun §i Nisetru de la gurele Dunarei, acele cari sunt cele mai de valoare din toate pes§i cari au dat de atatea on ocazie cariile comerciantilor de pe§te sa strige ca not crutam pen-

tru Ru§i, ca mesurile acestea nu ail nici o valoare de oare-ce tot pe§tele se duce de la not in Rusia

unde e prins, ca acesta e pe§te de mare §i vine dupa vint, ca toti pescarii au saracit din cauza acestor mesuri etc. etc. vedem urmatoarele cifre:

NISETRU

MORUN ANII

PROASPAT

SARAT

PROASPAT

SARAT

1895/99

148.843kgr.

93.276 kgr.

73.064 kgr.

37.421 kgr.

1896/97

149.542 »

49.768

»

96.335

3.

22.173

)

1897/99

208.152 P

89.357

3

44.357

)

33.209

3

1898/99

1.002.305 )

37.998

)

139.311

)

17.127

»

www.dacoromanica.ro

_

26

Ceea-ce ne arata ca pescariile noastre de Morun §i Nisetru s'ati urcat in ace§ti 4 ani cu aproape 600%. Un rezultat mai splendid, cred ca nu puteam a§tepta

§i tot de o data vedem §i absoluta rea credinta a celor interesati cari respandesc tot felul de plangeri

sperand ca vor putea induce in eroare pentru a'§i multumi mai bine interesele for personale §i a'§i continua mai fara supraveghere carnataria neumana

a pescarilor de jos, pe care o fac. Un alt rezultat vine ca o exceptie sa ne intareasca regula §i sa ne dovedeasca Inca §i mai mult eficacitatea mesurilor noastre.

Se §tie ca de la 1895 nu s'ail stabilit epoce de crutare pentru toate speciile, in scop de a lasa pe pescar sa se deprinda cu ele, §i sa aiba macar cu ce '§i ca§tiga viata aceste 2 luni; a§a s'a lasat liber intre altele pescuitul §tiucei, caracudei §i linului. Linul abia in anul trecut, odata cu aplicarea legei a inceput a fi crutat §i el. La aceste specii dar, cari nu ail fost crutate, cifrele sunt inverse,

§i pe eand in anul 1895/96 avem o productie de 3.057.872 kgr. proaspat §i 418.726 kgr. sarat, in anul 1898-99, avem abia o productie de 1.957.098

kgr. proaspat §i 617.849 sarat, deci a scazut cu aproape 50% §i foarte bine s'a facut ca prin regu-

lament s'a stabilit crutare §i pentru lin care e o specie a careia valoare pentru comertul nostru de

exportpentru Germania unde e foarte apreciat va fi foarte mare. Dupa cum vedem deci, din rezultatele obtinute cu exploatarea in regie a baltilor din sectia VI-a cifrele ne arata rezultate admirabile pe cari ni le-a

. 1

www.dacoromanica.ro (

27

dat aplicaiea stricta a mesurelor de crutare la aceste

bait!, de §i ochii navoadelor ail fost de 4 ctm. pe lature, de §i pe§tii mid nu s'ail prins §i de §i Ru§ii in bratul Kiliei §i la Marea for teritoriala nu ail aplicat Inca §i ei aceste mesuri. A§ mai putea cita §i alte pescarii marl, unde am

obtinut tot asemenea rezultat de ex. pescariile din sectia I-a, care ail fost arendate cu 60.000 lei §i dupa 10 licitatii tinute neobtinendu-se de cat 48.000 le-am luat in regie §i am avut o productie bruta de 101.000 lei sail 72.000 lei netto ; sail chiar a§i putea cita la

multe pescarii marl ale Statului cari sunt arendate, dar unde am avut putinta a exercita o supraveghere serioasa de aproape; §i acolo se vede minunat cre§terea productiei. Voiii cita ca exemplu pescaria din lacul Brate§,

pentru a se vedea §i aid progresele ce le-a facut productia in ace§ti din urma 4 ani de cand salt aplicat mesurile .de crutare : ANII

PRODUCTIA IN KGR.

1895 1896 1897 1898

614.914 kgr. 737.915 » 1.245.478 » 1.260.615 » .

CRESTEREA IN PROCENTE ASUPRA ANULUI 1895

100 0/0

120 04 202.54

0/0

205 op

Vedem deci ca §i aid numai in patru ani productia a crescut cu 105 Vo; un rezultat mai bun cred ca nu se puten a§tepta! .Dar nu numai pescariile Statului §i pescariile exploatate in regie s'au dezvoltat a-st-fel, ci intreg ni www.dacoromanica.ro

28

velul pescariilor noastre s'a ridicat §i aceasta ramura a ajuns in scurt timp a dobandi o mare insemnatate pentru productia generals a tarei §i pentru comertul nostru.

Statisticele comerciului nostru exterior ne dovedesc aceasta cu prisosinta. In anul 1885, cand apele noastre nu erati Inca atat de depopulate, exportam 2.516.408 kgr. pe§te §i importam 2.093.646 kgr., a§a ca exportul intrecea importul §i anume : din comertul nostru, total de pe§te, 45% era import §i 54% export. Despopulandu-se insa in urma apele din ce in ce mai tare, exportul nostru a mers scazind mere"

pana ce a ajuns la 771.696 kgr., iar importul s'a urcat din ce in ce mai tare, ajungend in 1895 la 7.583.078 kgr., a§a ca acum proportia s'a schimbat cu totul, scazind in 1892 de ex. exportul numai la 12.84 ° /s, iar importul urcandu-se la 87.16 % din totalul comertului nostru exterior de pe§te. De la 1895, prin aplicarea mesurelor de crutare, fie mai intaia pe cale de conditiuni in contractele de aren-

dare, fie apoi prin lege §i regulament, apele repopulandu-se din nod din ce in ce mai tare, au inceput a se produce cantitati suficiente de pe§te, nu numai pentru a satisface consumatiunea noastra inte-

rioara dar chiar pentru a exporta §i ast-fel sa ne dea posibilitatea sa scapam de anomalia ca noi, una

din tarile cele mai bogate in ape din Europa sä fim tributarii altor tari pentru pe§te. Tata cifrele de import §i export a ultimilor 5 ani:

www.dacoromanica.ro

29

ANIL

IMPORT

PROCENTE

EXPORT

PROCENTE

1894

5.981.444

1.315.749

1895

7.583.078

1896

7.192.919

1897

5.202.760

1898

4.238.751

81.97% 76.62% 75.60% 65.85% 43.25%

18.03% 23.38% 24.40% 34.15% 56.75%

2.313.071 2.322.795 2.698.549

5.561.959

Din aceste cifre vedem foarte lamurit cum importul nostru, dupa ce s'a urcat mereti pand in 1895,

cand am aplicat mesurele de crutare, incepe apoi a scadea in mod rapid pang asta.-zi ; de aka parte vedem in ace§ti din urma ani, cum exportul nostru cre§te foarte repede §i se urca la o cifra pe care nu a ajuns-o Inca nici o data, de 5.561.959. kgr. Ast-fel acum proportia dintre export §i import e inversa §i avem 56.75% export §i numai 43.25% import. La acestea trebue sa mai avem Inca in consideratie ca pe§tii pe care-i exportam sunt pe§ti scumpi, cum e crapul §i §alaul pentru Austria, (care se urca aproape la 3.322.688 kgr.) §i Morunul, Nisetru, icre, etc., pentru Rusia §i Germania (se urca aproape la 1.199.448 kgr.), iar pe§tii pe care-i im-

portam sunt pe§ti foarte ordinari §i anume cosac Hemet §i taran sarat din Rusia, a caror valoare in bani e foarte mica. A§a ca, daca am transforma kilogramele in bani, proportia s'ar schimba, valoarea exportului nostru urcindu-se la sume mai marl, iar a importului scazind la mai putin. ( www.dacoromanica.ro

-

30

Principalul debu§eu pe cari 1-am ca§tigat in timpul din urma pentru productele pescariilor noastre este Austro-Ungaria, a§a ca in timp de 5 ani exportul nostru aici a progresat in modul urmator : .

1894: 358.201 kgr. 1895: 605.035 » 1896: 920.988 » 1897: 1.364.909 » 1898: 3.322.668 k

Din toate aceste cifre putem vedea clar ca pescaria noastra a facut in ace§ti din urma 4 ani pro-

grese enorme, a§ putea zice chiar fara frica de exagerare, ca dintre ramurele noastre de economie nationals, poate nici una nu ar putea sa ne dovedeasca intr'un a§a scurt timp o dezvoltare atat de mare §i rezultate atat de satisfacetoare. §i de sigur ca daca vom continua ast-fel nu aid ne vom opri; Statul va putea u§or sa'si inzeceasca chiar veniturile ce le are de la pescariile sale, iar Cara intreaga va avea o ramura de productie care sa procure o ocupatiune rentabila la un mare numer din populatiunea noastra §i un insemnat articol de export, care sa ne aduca bani in tars, independent de agricultura de ploae §i de seceta. Toate acestea se datoresc sistemului de mesuri de crutare aplicat in 1895 prin conditiunile din contractele de arendare §i regulamentele exploatarilor in regie §i consfintit prin legea §i regulamentul asupra pescuitului din 1896.

Daca acest sistem a putut, prin mesurele sale restrictive sa produca oare-cari nemultumiri §i sa www.dacoromanica.ro

31

?".

loveasca cate o data in interese private, fats cu interesul general pe care trebue sal aparam, cred ca nu putem de cat sa trecem peste ele, cu atat mai mult, cu cat acele interese private, in cele mai multe cazuri, nu sunt dintre cele mai curate.

www.dacoromanica.ro

Dupa. ce am vazut acum ce rezultate a dat aplicarea acestor mesuri de crutare timp de 4 ani, acolo unde sail aplicat cu seriozitate, sa cercetam acum nemultumirile arenda§ilor §i comerciantilor de pe§te

§i sa vedem daca sunt ele indreptatite §i daca propunerile de modificare ce ei le fac prin Memoriul adresat Ministerului sunt in adever izvorate din dorinta de a schimba lucrul in mai bine sail numai din cauza ca interesul for personal momentan le dicteaza a§a.

Dupa cum am vezut, scopul legei este de a asigura o productivitate permanents apelor noastre, de a nu lasa sa se pescuiasca intr'un an mai mult de cat este productia reala a acelui an, lasand in urma pe§tii de samanta care sa asigure productia anilor viitori. Pentru aceasta trebuesc lasati pe§tii in lini§te

sa se reproduce in epocele for de reproducere §i trebuesc lasati pe§tii mid sa creased pentru a ajunge la maturitatea sexuala §i a se putea reproduce inainte de a fi sco§i din apa pentru consumatie. Aceasta

este o regula generals pentru on §i ce fel de culture din lumea organics. Or §i ce econom va face alt-fel, scompteaza viitorul, face aceea-ce Germanii numesc qRaubwirthschaftD (vandalism) §i distruge in scurt timp, pentru tot-d'a-una o avutie, care exploatatd rational dupa anumite norme, i-ar fi dat in

fie-care an venituri sigure: A pescui dintr'o apa www.dacoromanica.ro

P9

33

pe§tii tineri este tot acela§ lucru ca §i a taia o padure tanara §i a nu lasa in urind seminceri; §i una §i alta conduce le distrugerea totals a acestei avu: 0, este lacomia de a ca§tiga intr'un moment ceva mai Inuit pentru a nu mai avea in urma nimica sail a consuma din capital §i nil din rents (povestea gainei care facea oua de aur). Pentru a asigura apelor din tart o productiune permanenta, legea §i regulamentul asupra pescuitului prescrie tocmai normele dupa care trebue sa se faca exploatarea pescuitului lard a scompta viitorul, lasand pe§tii sa se reproduca in lini§te §i crutand

pe§tii tineri. In acest scop s'ai1 stabilit epocele de crutare ale reproductiel, oprind timp de 2 luni pe an cu desdvar§ire pescuitul specielor de o valoare comerciala mai mare, §i stabilit mesurele minimale sub cari prinderea acestor specii e interzisa. De asemenea s'ai1 oprit modurile §i instrumentele de pescuit cari distrug pe§tii precum s'a oprit §i

intrebuintarea retelelor a caror ochi sunt atat de mid in cit pe§tii tineri n'ar putea scapa prin ei lard sa fie prin§i. S'a luat ca dimensiune a ochiului navoduliii 4

ctm. pe lature din cauza ca aceasta asigura in de ajuns ca pe§tii tineri din speciele mai scumpe vor putea scapa neprin§i. Aceasta este dimensiunea prevezuta §i in legea ungara §i in proectul de lege rusesc, precum §i in legile din Austria, toate Statele Germaniei , etc; este deci o mesura internationala recunoscuta de §tiinta ca cea mai prac, tied.

Din cauza insa ca in apele .noastre' traese www.dacoromanica.ro

3

84

specii de pe§ti mici (albitura, obleti, etc.), cari nu cresc nici o data, legea da voe §i la retele cu ochii mai mid, pana la 21/2 ctm. pe lature insa dimensiunele acestor instrumente trebue sa fie cu mult mai mid de cat a navoadelor. S'a facut aceasta din cauza ca scopul crutarei nu este pentru speciele

mid de albitura, etc. care nu ail nici o valoare §i se vand §i pe 2-5 fr. suta de kgr., ci pentru a cruta §i inmulti speciele marl de pe§ti, cari au o va-

loare comerciala mai mare. Si in pescarie este ca §i in on ce alta ramura de productie, ca cultivatorul trebue sa caute a'§i inlocui productele de o valoare mai mica cu produse mai scumpe. Dupa cum proprietarul de paduri cauta a'§i inlocui esentele de o mica valoare, cu esente de o valoare comerciala reala, pentru ca ele fac numai o concurenta la viata §i ocupa locul care alt-fel i-ar putea renta mai bine, tot ast-fel §i in pescarie, proprietarul trebue sa caute ca dintr'o cantitate de hrana data care se afla intr'o balta sa traga maximul §i optimul de comestibil po-

sibil, deci o mai mare rentabilitate. De aceea este foarte gre§it a cere ca, pentru a putea prinde mai u§or speciele de pe§ti mid §i fara valoare, sa sacrificam pe cele marl cu o valoare reala. Tot pentru acest motiv s'a pus in regulament §i ca gardurile cari inchid baltile sa fie ast-fel construite, in cat nuelele ce le compun sa fie indepartate una de alta de 3 ctm. cel putin; aceasta pentru ca pe§til tineri, dupa ce s'afi dezvoltat din ou, in momentul cand apele se retrag, sa poata fugi printre nuele §i sa mearga la apa adanca, unde sa se poata

nutri §i cre§te pana in anul viitor cand vor avea o www.dacoromanica.ro

35

valoare cu mult mai mare §i vor asigura §i continuitatea productivitatei apelor. Se intampla insa adese-ori, ca chiar in navoadele

cu ochii de 4 ctm. pe lature, se prind pe§ti tineri cart nu ail inca dimensiunile cerute de lege §i regulament; pentru aceasta s'a luat mesura ca ei sa fie aruncati imediat inapoi in apa; dar fiind ca rapacitatea omului e mare, §i pentru a nu se lasa portile

deschise pentru a se calca legea sub diferite pretexte, pe cal laturalnice, zicend de ex. ca pe§tele prins era mort in navod, s'a luat mesura, de siguca iara t generala din toate tarile guranta." pe§tele chiar daca ar fi mort sa fie aruncat inapoi in apa. Pericolul de infectiune care se invoaca atat de mult nu exists in realitate nici de cum. Eu am asistat singur la multe scoateri de navod, §i m'am convins ca numai foarte rar se intampla cate un pe§te mort; §i apoi e §tiut ca pe fundul fie-caret ape §i mai cu seamy in baltile . noastre de inundathine sunt multe substante organice in putrefactie pe langa care cati-va pe§ti morti nu ar avea nici o influents pentru a mari infectiunea; pentru un pe§te mort insa, care s'ar arunca, se gasesc imediat §tiucele, racii §i diferiti pe§ti rapitori cari ingrijesc de ajuns de

.

higiena baltilor. Daca s'ar fi lasat insa aceasta mesurd la o parte, atunci s'ar fi pescuit in epocele de crutare cu navoadele sub pretext ca pescuesc speciele care sunt libere §i toti pes;tii opriti s'ar fi scos zicendu-se ca ail fost morti in navod. Si aceasta este deci o foarte buns mesura de siguranta. Intru cat prive§te lunele de crutare, am aratat deja de la inceput pentru ce s'a ales tocmai Aprilie www.dacoromanica.ro

36

§i Maiu. Mai intaiu, fiind-ca acele sunt tocmai lunele cand aceste specii de pe§ti se reproduc §i apoi fiind-ca trebuiaii unificate, pe cat posibil, cu cele din Ungaria

§i cu cele din Rusia. (In Rusia ele se intind pang la 15 Iunie st. n., iar in Ungaria incep de la 1 Aprilie st. n. §i se finesc la 15 Iunie). Acestea sunt motivele cari explica mesurele de conservarea §i politia pescuitului, a§a cum sunt ele prevezute in legea §i regulamentul nostru. Aceste mesuri, dupa cum am mai spus, sunt internationale

§i continute in absolut toate legile din toate tarile din Europa civilizata. Asupra for nu exista discutiune. Daca legile asupra pescuitului din diferitele sari difera intru cat-va, aceasta este numai in partile relative la proprietate, la judecata §i urmari, etc. Nicairi insa, Mesurile de conservare §i politia pescuitului nu difera mai mult de cat o cere variarea conditiilor naturale, positia geografica, clima, condiiile hydrografice, etc. ; este deci pretutindeni acela§ sistem de mesuri adoptat la conditiile naturale locale; ceea-ce s'a facut §i la not prin legea §i regulamentul nostru. Mesurile aceste constituesc la un loc un sistem stabilit in mod §tiintific §i conlucreaza toate impreund pentru ajungerea aceluia§i scop ; on -ce suprimare a uneia este §tirbirea intregului sistem §i nimicirea efectului seu a§teptat. Si acum, dupa ce am explicat motivele mesurelor

din lege §i regulament pentru fie-care in parte §i scopul comun la care tind ele, sa vedem §i cererile arenda§ilor impreuna cu propunerile facute in Memoriul lor. Se cer urmatoarele: www.dacoromanica.ro

37

1) De a se reduce dimensiunele ochilor navoadelor pang la 21/2 ctm. in loc de 4 ctm. insa." tot de o data §i de a reduce dimensiunele ochilor pia"§ilor destinate pentru prinderea pe§tilor mici la 11/2 ctm., dar a nu se mai impune o anumita dimensiune instrumentului intreg, ci a se lasa marimea obi§nuita

a navoadelor; aceasta inseamna ca se cere a se reduce dimensiunile ochilor tuturor nevoadelor la 11/2 ctm ;

2) A se reduce distanta nuelelor de la garduri §i cotete la 11/2 ctm.; 3) De a se suprima epocele de crutare, sau dupa cum se scrie in acel Memoriti, de a le reduce nu-

mai de la 1 Aprilie pana la 10 Maid, insa in tot acest timp sa se permita a se prinde pe§te cu leasa

la gard; ceea-ce e tot acela§ lucru cu desfiintarea lor; 4) De a se suprima mesurele minimale ale pe§tilor sub care prinderea for e interzisa §i a se permite ca tot pe§tele ce cade la navod (la navodul cu ochil de 11/2 ctm. pe lature) sa se puna in vin4are ;

5) De a se desfiinta mesura ca pe§tii vanati, a a caror pescuire e oprita sase arunce imediat inapoi

in apa, chiar daca nu ar mai fi vii;

.

6) De a se lasa liber pescuitul in baltile cari seaca in timpul verei;

7) De a nu se mai aplica toata legea pana ce §i Statele riverane Dunarei nu o vor aplica-o §i ele.

In urma celor aratate mai sus, vedem ca aceste modificari ce ni se cer, nu ar insemna alt de cat complecta desfiintare a legei asupra pescuitului. A le www.dacoromanica.ro

38

mai analiza pe fie-care in parte, cred ca nu mai e nevoe, in urma expunerei pe care am facut-o mai sus asupra principiilor legei pescuitului; absurditatea

for se vede de la sine. Asupra unui singur punct cererea e dreaptil §i anume cand zice ca ar trebue sa se reguleze chestiunea pescuitului in apele care seacd in timpul verei; acest punct insa e prevezut deja in legea pescuitului undo in art. 3 alin. 3 se specified ca : «baltile pro-

venite din inundatiuni §i cari se usucd in timpul

verei, dupa ce au incetat de a mai comunica cu apa raului din care §i -ad luat na§tere, devin ape inchise,

adica deviri ape asupra cdrora se aplica

numai art. 24 din lege, putand pescui on -cand §i cu on -ce instrumente vor voi in ele.Dacd insd s'a pus §i acest punct intre reclamatii, aceasta nu s'a facut fiind ca nu se §tia ca lucrul este deja tran§at prin lege, ci fiind-ca se urmarea §i printr'aceasta distrugerea legei §i dorinta de a o calca pe cal laturalnice, putand

pescui §i in epocele de crutare, cand de ordinar apa e Inca mare §i in cre§tere. Daca zic aceasta nu este fiind-ca a§ banui numai reaua credinta ci fiind-ca

dovezile despre aceasta ni se dad zilnic. Imediat in ziva prezentarei memoriului, unul dintre arenda§ii marl s'a prezentat in biurourile Serviciului cu o petitiune, cerind sa i se dea voe sa pescuiasca in luna

Maid, cad apa a scazut din bald §i incepe sa se infecteze Matt mo§ia. Trimitend un inspector la fata

locului a constatat ca balta avea 3 mt. adancime, ca comunicatia cu Dunarea era departe de a inceta §i ca apele Dundrei din contra cre§teati foarte mult,

avend intr'o zi, la 5 Maid, 3,38 m. §i in ziva a www.dacoromanica.ro

39

doua, la 6 Main 3,42 m. de-asupra etiajului. Ast-fel.

de cereri cu tendinta de a induce in eroare §i de a calca legea pe cal piez4e, ni sal prezentat Inca de mai multe ori, din partea mai multor arenda§i §i in tot-d'a-una constatarile facute la fata locului au dovedit ca eraii de o rea credinta vadita. Aceasta

ca exemplu de sinceritatea protestarilor ce le fac. Deci §i acest punct din cererile arenda§ilor are aceia§i valoare ca §i cele-l'alte. A§ putea sa urmaresc, punct cu punct, argumentarea din acest memoriu, pentru a arata cum se denatureaza in mod tendentios faptele pentru a induce

in eroare, numai in speranta ca vor putea obtine in ultimul an de arendare de la Stat, dreptul de a vandaliza cu totul aceste ape §i a'i le preda apoi intr'o stare de despopulare, cum s'au predat in 1896

baltile din Sectia VI-a din Dobrogea sail in 1897 baltile din Sectia III-a. S'a mai prezentat Inca un al doilea memoriu, din partea unui domn Hadgiopol din Tulcea, prin care se da povete Statului cum sa'§i exploateze mai bine pescariile sale din Sectia VI-a.

Povetele pe cari d-sa le da, sunt mai cu seama sa se mai reduca dijma §i modul de percepere a ei sä fie la fie-care cherhana din balta in bani iar nu in natura, cu alte cuvinte fie-mi permisa expresia se da sfatul cum am putea face mai bine ca Statul sa fie mai bine furat §i ca comerciantif de pe§te din balta sa poata mai bine conrupe pe agentif pescariilor.

Memoriul acesta e facut fara nici o pricepere §i

se vede ca autorul sail, nu e de loc in curent cu www.dacoromanica.ro

40

chestiunea pescariilor. A§a de ex. se plange ca sarea e prea scumpa cu 11,50, 0/0 kgr. §i cere sa se scada pretul ei la 4 fr. pe cand Regia Monopolurilor a scazut prepentru pe§te deja de 2 ani la 3 lei 0/0 kgr..; se tul

plange ca Romania facea inainte un export mare de pe§te in Serbia care acuma a incetat, pe cand

in realitate exportul nostru aid nu a fost nici o data mai mare de 365.000 kgr. (in 1882); se plange

ca importam 15.000.000 kgr. de pe§te rusesc, pe cand importul nostru total din toate tarile nu se urca de cat la 4 milioane de kgr. ; se plange ca nu se pescue§te lacul Babadag, pe cand sunt deja 2 ani de cand acest lac este in exploatare ; combate ideea de a face piscicultura artificiala in lacurile Dobrogei, pe cand in realitate nimeni nu s'a gandit Inca sa inceapa asemenea lucruri de oare-ce nu e Inca nevoe, etc. etc. Autorul Memoriului se vede insa ca e insarcinat sa

pledeze pentru ni§te comercianti de pe§te din Sft. Gheorghe §i de aceea cere cu insistenta sa nu mai fie oprit pescuitul Morunului la gura Dunarei in cele doua luni de crutare, cad aceasta e : «o masura fara rost Din contra insa recunoa§te ca oprirea pescuitului in bald in cele cloud luni, e foarte necesara §i ar trebui chiar prelungita pana la 1 August. De asemenea zice ca oprirea pescuitului Morunului folose§te numai Ru§ilor §i cere apoi ca fie-care comerciant sa plateasca dijma in bani sail in natura pe loc la balta §i nu cum se face asta-zi la piata de desfacere, unde se vinde marfa comuna prin li.

citatie.

-

La inceputul Memoriului am aratat cu cifre Stawww.dacoromanica.ro

I

r.

41.

tistice cum productia pescariilor noastre de Morun a crescut in timp de 4 ani cu aproape 600°/0 si aceasta numai in urma mesurelor severe de crutare ce sail

luat; aceasta cred ca e destul respuns atat la sustinerea ca epocele de crutare sint o «mesura lard rostra §i la insinuarea ca not sacrificam §i Ru§ii pro-

fita, precum §i la toate obiectiunile din acest ultim memoritl.

Acesta este Domnule Ministru avizul meal in privinta celor 2 memorii ce vi s'ati prezentat. Dupa cum vedeti ele nu pornesc din doriirta de a remedia vre-un reil, in interesul general §i in folosul ridicarei nivelului pescariilor din Romania, ci numai din dorinta satisfacerei intereselor personale ale petitionarilor, in detrimentul atat al Statului, cat §i al dezvoltarei ramurei pescariei in genere. In cel d'intaiu memoriu se urmare§te desfiintarea cu totul a mesurelor legei pescuitului, in scopul ca arenda§ii battilo Statului sa poata nederanjati de nimeni, pescui

pang §i nisipul din balti in acest ultim an de arendare pentru a'§i man ast-fel veniturile lor, fiindu-le indiferent daca prin aceasta vor distruge cu totul productivitatea acestor bald pentru viitor. Prin cel de al doilea memoriu se cauta de comerciantii de peste de la Sf. Gheorghe (cari sunt la spatele autorului) a se obtine desfiintarea epocelor de crutare pentru pescuitul Morunului §i a se modifica sistemul de exploatare a baltilor din Dobrogea. Acest sistem ii

supune la un control prea sever §i ii impedica in frustrarea Statului la perceperea dijmei §i in camawww.dacoromanica.ro

42

taria neumana ce o fac cu pescarul adeverat, care prin acompturi luate de la ei in timpul verei §i la

momente de nevoe le e robit pe toata viata §i e obligat sa le vends tot pe§tele ce prinde pe preturf de nimic, §i Inca cu cantar fal§, Din expunerea pe care v'am facut'o asupra mersului pescariilor noastre §i in special asupra pescariilor din Dobregea Sectia VI-a, ati putut sa ye con.

vingeti, dupd cifre, de aventul mare ce '1 -a luat aceasta industrie la not intr'un timp atat de scurt §i de resultatele bine-facatoare ce le-a dat aplicarea 1) Pentru a da un exemplu de modul cu totul neuman cum se exploateaza pescarii de catre unii comercianti greci de la MO-,

citez un intreg pasaj din raportul agentului pescariilor de la Sf. Gheorghe, facut cu ocazia anchetei economice ce am inceput'o asupra baltilor din delta Dundrei, din care se va vedea ca nici cei mai rafinati camatari ovrei nu au ajuns Inca un a§a grad de perfectiune in aceastd arts: «Acum cats -va ani toff pescarii erait angajati cu parte la «prinsoare, iar acum oti afara de Otomani sunt cu leaf& §i «mancarea stapanilor. eafa pescarilor este foarte diferita §i evariazd intre lei 80 and la lei 400 pentru un sezon. «Pescarii cars nu su t in serviciul comersantilor pescuesc pri«mavara la scrumbii, ara §i toamna la ciortan, somn 'etc. Cum-

«Orator pentru ace

pe§te la Sf. Gheorghe este d.

.

.

.

.

«El fixeazd preturile i pescarii sunt siliti a'i da pe§tele cu on -ce

4pret, fiind ca alti cumpAratori pentru pe§tele mdrunt nu «sunt aid. «Pretul cu care d. ... prime§te pe§tele de la pescarii in curesul anului 1898 sunt urmetoarele : «Scrumbil lei 1.50-10 pentru 100 bucati. «Somn, ciortan lei 5-11.50 pentru 100 kgr. «Pe§te de baltd adica §tiucd, lin, caracudd etc. foarte rar «aduc pescarii din cauza lipsei de comunicatie intre baltd §i Dundrea.

«In ceea-ce prive.te plata asupra pe§telui prins, atat pentru

www.dacoromanica.ro

43

stricta a mesurilor de crutare din legea pescuitului.

Bazat pe toate aceste resultate de pana acum, atat de evidente, ye rog, Domnule Ministru, in interesul conservarei §i sporirei unei intregi ramure de productie din Sara §i in interesul apararei de distrugere a unei insemnate averi ce o are Statul in pescariile sale, sä bine-voiti a aprecia la justa lor valoare, cererile din memoriile ce vi sail prezentat de unii arenda§i §i comercianti de pe§te §i sa mentineti in toata intregimea lor, legea §i regulamentul asupra pescariilor, cari ast-fel cum sunt ele «pescari, cat §i pentru oamenii angajati anual, se exploateaza oin modul urmator : «Fie-care pescar la angajament prime§te arvuna, iar pentru f restul lefel lor, d-1... le da in schimb tot ce le trebue, rachiu, ocizme, cama§i, zahar, ceaitl, tutun, chibrituri etc. a§a ca pes-

ccarii rar vad bani. Toamna, la socoteala, o mare parte din pescari, nu numai oca nici nu primesc parale, dar reman §i datori la stapan, §i «nevoit trebue sa ceara arvunA pentru anul viitor ca sa aiba o§i ei bani pentru hrana familiei lor in timpul ernei, §i cat de «putin pe fie-care an se inmulte§te datoria lor §i nici °data «nu mai scapa de ea. A§a cum socote§te d-l.... pe pescarii cu carmace tot ast-fel «face §i cu pescarii cad aduc pe§te marunt la schela lui. Le da

«tot ce le trebue pentru hrand §i be da §i unelte de pescuit. Ast-fel ca, cu modul de procedure asupra acestor oameni card §tiinta de carte, ail fost exploatati in tot-d'auna si chiar «in prezent, ast-fel ca asta-zi nici unul nu'§i poate §ti situatiu(Ilea lui, cad la socoteala in tot-d'auna ei se gasesc datori, o§i are sa remand datori in toata viata lor. uUn exemplu cum forteaza d-1... pe pescari ca sa dea pe§te «marunt numai lui este urmatorul : in toamna anului 1896, cd-

ezind 'aici,de la gura pans aproape 5 klm. in susul Dunarei «ciortanica in a§a mare cantitate Ca d-l... a transportat in cate ova luni aproape 1.000.000 kgr. la Galati. In acest timp venise

www.dacoromanica.ro

44

facute, ne apard o ramura intreaga de bogatie, de la o distrugere sigurd. Rezultatele obtinute pand acum, sunt numai primele fructe ce le culegem §i de sigur ca atunci cand aceasta lege va intra cu total in deprinderile poporului nostru §i se va aplica cu o mai mare severitate asupra tuturor apelor din Cara, rezultatele vor fi cu mult mai marl, de o adeverata importanta pentru intreaga noastra economic nationals §i pentru sporirea veniturilor Statului. «din Tulcea §i alti cumparatori pentru ciortanica §i au oferit «la pescari preturi mai marl §i pe ban!. D-1.... vacland concuarenta le-a spus pescarilor ca daca da pe§tele acelor negustori

«cu pretul 2-3 lei suta kgr. mai mult, pe viitor el nu mai prieme§te pe§te de la ei, ast-fel ca pescarii find local! §i avind «nevoe de d-I... au refuzat pretul oferit de acel pescari! streini «§i au dat pe§tele tot lui, numai din punctul de vedere ca eel e tot-d'auna aci pe cand eel Patti eras ocazional ye«niti aid. «Nu era destul atata ; d-1... s'a unit cu fostul agent al pes«cariel, invetatorul §i in urma cu soldatii din pichet, «au gonit pe negustorii streini cu fora din schela §i n'a lasat esa cumpere §i ei pe§te de la pescari. «Pescarii de aid vecland ca d-1.... le da tot §i aproape fara «nici o socoteala, chiar §i la acei car! rar aduc peste, fA«cut lene§i, §i numai atunci se duc la lucru, cand ii forteazd .d-1... prin refuzarea marfei sail la apropierea erne!, and au «trebuinta de faina, cartofi, varza pentru hrand in timpul erne!.

«Ban! le da foarte rar d-sa in scopul ca ast-fel sa-i forteze «mai mult ca, sari aducd pe§te §i ca sa cumpere marfa de la pravalia lui. *Este cunoscut ca toti pescarii beau mult §i modul cum sunt «exploatati de d-1...'1 a descurajat §i ingropat in datorii, §i din

.pricing asta anul trecut o mare parte din ei ail vrut sd se duca in Bulgaria, unde, cum le-a spus tine -va viata ar fi mai «eftina, ca§tig mai mare §i darile de Stat mai patine. «Cum totI pescarii a§a si toti locuitoril din Sf. Gheorghe, ail

www.dacoromanica.ro

45

Pentru complectarea darei de seama ce v'am fdcut'o in prima parte a acestui memoriii relativ la mersul pescariilor in timpul acestor din urma ani, imi permit aci alaturat sa ye inaintez §i 3 tablouri; unul aratand in mod comparativ veniturile ce le are Statul, de la o parte din pescariile sale, in timpul celor 5 ani din urma §i din care se ved cre§terile for progresive, 1) iar alte 2 care indica comertul nostru onevoe de d-1....caci el are vapor §i on -care vrea sa trimeata «pe§te la Tulcea, Galati, sail sa aduca marfa de acolo e silit csa '1 roage pe el ca sa le-o aduca cu vaporul lui. «Fata cu cele ara."tate pans aci, sunt de parere ca spre a putea veni in ajutorul acestor pescari sail locuitori exploatati gintr'un mod necuviincios, s'ar putea u§ura §i inlesni numai in

«casul cand s'ar gasi un capitalist care sa faca acest comert 'prin toate mijloacele posibile, adica a cumpara pe§tele de la «ace§ti pescari in bani, §i a inlesni materialul necesar pentru p escuire.

1) Venitul total al tuturor pescariilor apartinatoare statului se calculeaza aproximativ la 21/2 milioane pe an.

Nu se poate insa stabili cifra cu preciziuni din cauza ca cea mai mare parte din pescariele apartinatoare statului sunt aredate la un loc cu mo§iele pe care sunt situate §i veniturile for sunt trecute in budgetul statului intr'o singura cifra.

In aceasta categoric intra pescarii foarte marl ca d. ex. Balta Brate§ul (13,000 hect.), pescariele domeniului Brailei (63,000 hect. de balta §i numai 19,000 hect. teren arabil arendate cu 614,000 lei), Balta Calara§ilor, Ezerul Grecilor, Balta Potelu, pescariele din Borcea, Balta Nede$a, Baltile din domeniul Giurgiu, Cioara, Mosti§tea etc. etc. Tot balti foarte marl ale caror suprafata e de cate-va sute de mii de hectare. In total sunt 102 mo§ii ale statului care ail pe ele bald foarte marl §i care se arendeaza toate la un loc fard a se preciza cats anume parte din arenda trebue socotita pentru mo§ie §i cats pentru pescari!.

Suma de 1,014,352 lei aratata in tabloul de la fine reprezinta numai o mica parte din venitul pescarielor statului §i anume

pentru pescariele din Dobrogea §i pentru §analele Dunarei. www.dacoromanica.ro

46

de import §i export de pe§te, cu incepere de la 1881 Nana azi §i din care se vede avintul mare pe care l'a luat in anii din urma, comertul nostru de export §i scaderea sensibila a importului. Bucureftl, 19 Mai 1899.

www.dacoromanica.ro

TABLOU COMPARATIV

No.

1.

...

de veniturile Statului din Bantle i sanalele administrate prin Serviciul Pescsariilor Arenda oferit la ultimele riod. 1895 licitatil Venitul inainte de pe-

NATURA VENITULUI

-!;-5

Venitul Nett pe 1895-96

Venitul

Brut

Pe 189o-96

Brutt

I

Venitul

Venitul

Venitul

Nett

pe 1896-97

i

Venitul

Evalurtri

Nett

Brut

pe 1896-97

pe 1897-98

pe 1897-98

60.880 14.302 520.251 126.480

60.880 18.571 535.851 126.480

60.880 12.145 439.360 126.480

- 721.913

741.782

638.865

62.200 15.530 16.480 94.210

tt

Venitul Nett

I

Brutt

Pe

e

Pe

'

1898-99

'

Excedentul

Excedentul

Excedentul venitului

net. pe

yen.

yen. net. al

1898-99 anulul 1898 -99 asupra venit.

asupra yen. anulul 1895

pe 1898-99

Excedetitul venitulul p6

MODUL

1898-98

de EXPLOATARE

asupra arendel oferit. asupra anulul Evaluarilor pe 1897-98

la licitatil

1898-99

1

I.

BAlti in Dobrogea 1) Mille Sectia I 2) » » III 3)

»

»

VI

4)

»

»

V

f

Total

.

60.880 19.480 408.500 101.500 590.360

48.900 22.980 311.080 126.480 509.440

45.830 9.550 10.680 66.060

61.993 15.530 16.480 94.003

61.993 15.530 16.480 94.003

654.420

603.433

28.650

6.200

28.650

6.200

10 1

I

4

60.880 22.980 484.064 126.480

60.880 22.980 /173.550 126.480

694.404

583.890

.

Pescuitul in *analele

II.

Dun Arei

1) 11 sanale, partea sting it

.

.

2) Sanalul Dobrogea Sectia II

.

IV

. .

3)

»

din

»

.

»

Total

.

.

.

Total de la I si II .

.

.

--

1) In Balta-Albit Total IV.

.

.

Contraventil la legea pescuitulul 685.070

I

61.993 15.530 16.480 904.03

62.200 15.530 16.480 94.210

788.407

677.893

915.912

815.916

835.922

733.075

20

28.650

28.650

28.650

28.650

-

14.325 750

28.650

28.650

28.650

28.650

F

I

I

- ®

=w/SEA imal 609.643

1

61.993 15.530 16.480 94.003

Pescuitul 2) In riul Prut.

!

61.993 15.530 16.480 94.003

--

!IMI miS

60.880 16.689 617.849 126.480 821.899

817.057

'

i

!

1

58.000 22.000 500.000 126.480 706.480

101.217 21.206 666.542 126.480

71.609 13.684 588.993 126.480

915.445

770.766

61.933 15.530 16.480 94.003

61.993 15.530 16.480

... 800.483

I

I

94.003

I: I

j

I

180.406

261.326

173.663

Arendate Regie 1898-99 Regie Regie Arendate

208.965

f

61.993 15.530 16.480

Arendate Unul Regie Arendate Arendate

94.003

1.009.448

861.769

14.320 750

1.610 2.035

1.610 2.035

15.075

15.075

3.645

3.645

851.067

748.150

I

1

218.349

261.326

'

I

173.556

208.965

'

1!,

sam,amnoMeeI

706.543

I

NolormlMrMoDa

944.552

844.566

800.483

1.259

1.259

1.014.352

869.673

7

NOTA Veniturile baltilor: Brate§ub Badalanul, Domenul Braila, Calarali, Ezerul Grecilor, Potelu, Nedeia, etc etc., nu sunt mentionate aci, din cause ca sunt trecute in budget impreuna

cu mosiile Statului. S'au evaluat, ca parti cuvenite pentru pescuit, din arenda Brateplui (13.000 hect. de balta) suma de lei 90.000 anual iar pentru baltile situate pe Domenul Braila (63.500 hectare) suma de 307.000 lei (Referatul la Serv. Pesc. No. 702 din 29 Septembre 1898). 1" i

I

www.dacoromanica.ro -.

.

,

.

TABLOU

No. 2.

DE

IMPORTUL $1 EXPORTUL PESTELUT

Kgr..)

(Articolele 26 a, 26 b, 27 a, 27 b, 32 si 33 din Statisticele Ministerulut de Finanfe) 1

1881

1883

1882

1884

1886

1885

1887

1888

1889

1890

1891

1893

1892

1

.

1894

1895

1896

1897

1898

.

5.470.682 4.937.549 3.949.392 3.081.385

Peste nedenumit proaspat, sarat sad uscat (art. 26 a).

'

1.944.980 1.840.971 1.867.143 4.352.567

1

.

i

Imp. 3.736.157 5.401.450 4.738.783

.

1

..,

1

Peste nedenumit afumat, afara de somn si pastrAvi (art. 26 b)

Exp.

I

1.520.210 1.052.024

704.989

7.084 .

.

633

i

,r

14.066

10.079

-

20

6.319

-

Importkgr. 1.729.643 2.373.568 4.732.632 4.722.235 4.850.871 3.263.176 3.988.856 4.434.798 3.692.175 4.397.335 6.384.688 Export ) 2.487.715 2.642.294 1.560.037 1.616.629 1.110.442 717.942 1.001.342 1.030.614 1.856.028 1.786.915 1.124.020 360.472 i

Imp.

775.933

853.699

805.275

Exp.

59.696

119.365

256.088

I

Icre negre de orl-ce fel de peste, proaspate, scurse sad tescuite (art. 32)

Import Export

Icre nedenumite, nervuri de morun si de. cega, laptl si alte ramasite de peso (art. 33)

Import Export

.

815.949 1.199.448

438.907

/

-

J

afumat (art. 27 b)

503.644

.

3.649

Moran, nisetru, cega, chefal, crap salad si somn

...... .

700.547

1.270.508 1.236.547

Moran, nisetru, cega, chefal, crap, salad si somn proaspat, sarat sad uscat (art. 27 a)

4.915 3.769

'

24.204

5.620

1.913

658

a

48.614

49.277

47.639

38.191

32.722

28.894

30.646

30.971

38.825

44.539

47.192

47.182

66.957

53.098

51.151

48.364

58.535

71.512

»

4.363

7.214

2.535

4.002

3.475

3.669

2.783

1.225

2.040

2.723

3.571

1.236

1.770

1.374

2.186

4.114

6.236

5.706

D

315.389

425.794

712.013

672.988

461.961

276.089

482.070

449.018

646.973

640.473

785.610

681.641

911.597

383.388

780.004

955.465

456.016

570.271

24.330

27.434

15.394

7.816

4.404

3.295

2.272

1.508

1.958

2.139

9.680

5.775

11.514

6.263

4.796

35.034

7.288

3.580

x.

'

,

Import Export

Total art. 26 a, 26 b, 27 a, 27 b, 33 si 33

Procente

.. .... .

.

» »

2.093.646 2.848.639 5.492.184 5.433.414 5.345.554 3.567.159 4.501.572 4.914.787 4.377.983 5.082.347 7.217.490 5.240.913 7.233.703 5.981.444 7.583.078 7.192.919 5.202.760 4.238.751 771.696 1.652.859 1.315.749 2.313.071 2.322.795 2.698.549 5.561.959 724.906 1.006.397 1.033.347 1.860.016 1.791.777 1.137.271 2.516.408 2.676.942 1.577.966 1.628.447 1.118.321

Import

))

45.430/0

51.3 P/o

77.69%

76.91%

82.700/0

83.11

81.720/0

82 62010 _

70.2)0/0

73.23012

86.300/2

87-160/0

81.490/o

81.270/0

76.32010

75.600/0

65.250/0

43.2210

Export

,

54.570/9

48.409

22.320/0

23.0eo

17.3)0/0

16.6904

18.2P/0

17.0o

29.p "/o

26.970/0

lila%

12.a0 /o

18.e0

18.1.3° /o

23. sPio

24.4e/o

34.15%

56.72/9

.

II

www.dacoromanica.ro

TABLOUL DE IMPORTUL SI EXPORTUL PETELUI

No. 3

in anii 1881-1898. Pete nedenumit proaspat, sarat, uscat, sou afumat (art. 26 a. 26 b. 27 a. 27 b) din Comertul Romaniei" (Statisticele Ministerului de Finanfe)

TAR A

i

1881

1882

.

1883

i

1885

1884

1886

1887

1

1888

I

1889

1890

1891

1893

1892

1894

1

1895

1886

1897

1

1898

1

1 1

Austro-Ungaria Belgic

.

.

'.

.

.

.

I

' t I 1

f

Bulgaria

1

I

Militia Anglia.

1 .

.

.

-

.

.

I 1

f

Franta

1

5

Grecia

t 5

Italia

1 5

Olanda,

i 5

Germania

1

5

Russia

1

5

Serbia

1

5

Turcia

k

Total . Procente .

.

.

5 1

.

.

5 k

Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export

64.528

50.684

64.068

54.027

525.471

448.830

437.650

486.705

--

-

97

4.350

-

I

--

154.425

170.946

133.342

265.363

354.347

182.074

253.597

22.424

3.176

1.079

2.134

16.931

190.925

167.348

196.534

231.972

191.070

-

!

121.904

26.633 418.993

ili

110

36

:

-

-

5.557

-

16

1.534

-

5.041

287

12.366 '

241.112 13

917.525 1.190.318

177

1.544.358 1.659.710

101

40.921

92.389

129.929

164.570

109.722

121.131

135.163

84.251

88

64 1

132.883

16.407

11.481

11.918

223

8:958

5.426

19.148

3.694.827 416.479

3.939.404

-

-

-

2

759

-

90.504 II

33.862

236.348

108

1

312.226

1

-

3.830.998

224.345

374.338

-

14.296 208 20

829

70.920

.4.732

i

8

8.395

226

58.946

2.764.292

107

-

46.069

300.219

4.096.258

585.107

--

-

626

.-

I

118 1.216

37.266

956

300.761

3.975

170.353

411

22

-

99 1.505

32.517

4.000

315.363

108

162.725

275

282.272

-

13

65.596

1.579

15.156

-

33.267

8.108

-

155 4.919

35.908

5.081

39.545

4.260

123.530

8.026

9.666

-

1.071

10.206 1.316

2.193

,

202.673

5.185

-

546

3.322.668

6.356

4

79

-

5

4.384 i

215.967

27

1.953

9.330 1.364.909

3.625

10

1.082

71.962 820.988

164.457

27.802

-

7.091 605.035

1.737

31.851

,

4.521 358.201

339.350

2.557

II

3.862 929.760

4.989

45.350

-

-

104

4.303 398.994

182.186

il -

51

-

3.130 371.869

23.818

14.850

-3.705

-

18

115

j

170.334

h.

2

-

69

I

-

695

9.660

-

3

-

5.983

14.090

-

19.426

10.838

.

-

2

83

30

--

208

6.001

27.761

37.466

126

7.366

4.204.171

3.551.761

4.209.309

645.659

1.341.188

7.257

366

--

2.644

1.254

2.477

27.609

-

2.274

--

-

-

6.135.285

5.443.874

6.601.340

5.881.793

492.569

704.755

1.546.271

1.207.661

8.814

-

6

3.550

3.784

279

-

-

7

2.658

13

-

15

2.925

437

9.715

18.719

17.176

24.162

18.246

19.891

10.008

4.310

7.920

6.465

4.803

2.264

900

318

27

50

8

-

930 74

3.330

33.069

40

1.025

6.167.997

4.436.037

1.204.061

606.699

274.052

-

6.214

994 117

5

3.776

9.394

-

-

769

110

11

3.875

745

-,,

3.670 34.326

-

3.863

15.991

.

-

10

2.699 1.139

4.423.622

3.380.209

934.317

1.839.246

1

63.786

45.343

53.677

52.615

9.056

4.935

4.446

2.242

2.920

5.793

6.243

2.919

4.784

340.621

9.402

22.250

9.147

365.609

149.639

1.760

60.482

44.446

7.217

56.219

159.062

3.211

172

4.554

6.228 16277

7.508

44.426

62

21.889

16.254

6.846

303.830

276.349

330.978

163.376

103.123

24.821

115.686

67.977

94.011

55.562

95.435

52.686

23.183

156.781

141.150

59.590

74.728

16.747

10.536

22.677

15.271 25.831

16.376

134.971

115.472 18.681

15.936

165.929

44.023

58.499

44.995

109.573

195.863

295.807

1.729.643 2.487.715

2.373.568 2.642.294

4.732.632 1.560.037

4.722.235 1.616.629

229.243 203.129 t.S50.s71 1.110.442

3.262.176 717.942

3.988.856 1.001.342

4.434.798 1.030.614

3.692.185 1.856.018

4.397.335 1.786.915

6.384.688 1.124.020

4.512.090 764.685

6.255.149 1.639.575

5.544.958 1.308.112

6.751.923 2.306.085

6.189.090 2.283.647

4.688.209 2.685.025

3.606.925 5.551.173

41.010/9 68.699/0

47820/0

752o%

siNo

6655%

71w%

8502%

85.51°,10

79.22%

24800/0

7451% 255p/o

7695%

5208%

188P/0

14.070/0

20.770/0

25.1,0/0

26.95%

63.59% 36.4°%

39.33%

28090/0

14.5p/0

73.0o

332/o

80:,.24/0 19.080/0

7451`)/o

20°50/0

1

II 1

;

II

' 1

8137%

8l00%

186evo

180,0/0

.

,

I

' 1

I

www.dacoromanica.ro

I

1

i

60.62° /0

www.dacoromanica.ro