Lauzie-lactatie.pdf

LEHUZIA SI LACTATIA

Dr. Romina-Marina Sima

LEHUZIA FIZIOLOGICĂ

 

DEFINIȚIE

 



Lehuzia reprezintă perioada după naștere în timpul căreia organismul matern revine la starea morfofiziologică anterioară gestației. Începe odată cu terminarea perioadei aIV-a a nașterii și dureaza 6 săptămâni.

 Se

împarte în trei perioade:  1.Lehuzia imediată- 24 ore după naștere  2.Lehuzia propriu-zisă- 10-12 zile de la naștere  3.Lehuzia tardivă- până la 6 săptămâni

MODIFICĂRILE ORGANELOR GENITALE 

UTERUL

 

   

Începe să involueze la 2 zile de la naștere, la sfârșitul săptămânii a2-a redevine organ pelvian. După naștere cântărește 1.000-1500g, la 2 săptămâni 300g Fibrele musculare iși reduc treptat dimensiunile. Scade edemul uterin. Reducerea țesutului conjunctiv.

 Vasele

își reduc calibru, sau sunt obliterate prin procese de hialinoză cu dezvoltarea unor vase mai mici.  Stratul superficial al ariei de inserție a placentei se necrozeaza și este eliminat prin lohii.  Stratul bazal conține fundul glandelor endometriale, rămâne intact, reprezinta sursa proliferării noului endometru.

COLUL 

 Imediat

după naștere începe să se

refacă.  La 2-3 zile permite patrunderea 1-2 degete.  La 7 zile este permeabil petru pulpa indexului.  La 15 zileorificiul intern este închis, iar cel extern întredeschis.

VAGINUL

 Revine

progresiv la dimensiuni cvasinormale.  Mucoasa iși reduce dimensiunile.  Epiteliul vaginal iși pierde parțial plirile și columnele.



VULVA

 Beanta

in primele zile după naștere.  Își reia treptat forma si configurația normală.  Edemul dispare.  Recapătă tonicitatea anterioară sarcinii.

 LOHIILE

reprezintă scurgeri vaginale în care iși au originea liza cheagurilor din cursul hemostazei,transudatul uterin, exudatul format la nivelul plăgilor cervicale și vaginale, caduca necrozată.

MODIFICĂRILE APARATELOR ȘI SISTEMELEOR



 

   

Postpartum imediat apare creșterea rezistenței vasculare periferice prin îndepărtarea circulațieie uteroplacentare. Volemia revine la normal treptat în primele 2 săptămâni de lehuzie. Tranzit intestinal încetinit în primele zile după naștere. Poliurie în primele zile de lehuzie( eliminarea surplusului de apa din sectorul interstițial). Hipotonie tranzitorie a vezicii urinare. Frecvența respiratorie revine la normal. Stare depresivă în primle zile dupa naștere



   

   

Hipotonia peretelui abdominal poate persista o perioadă de timp mai lungă. Hiperlipidemia persista câteva săptămâni după naștere. Metabolismul glucidic revine la normal treptat până la sfârșitul lunii a III-a de la naștere. Timp de 4 săptămâni după naștere pot persista modificări ale echilibrului fluido-coagulant: leucocitoză, predominant cresc granulocitele, limfopenie, eozinopenie trombocitoză fibrinogenul scade lent produși de degradare ai fibrinei și monomeri de fibrină sunt prezenti în plasmă Activitatea fibinolitica la nivel uterin este crescută, iar cea sistemică este scăzută.

MODIFICĂRILE ENDOCRINE   

 

Steroiziiplacentari scad rapid. Gonadotrofinele hipofizare revin la nivelurile dinaintea sarcinii, FSH-ul mai rapid decât LH-ul. La femeile care nu alăpteaza nivelurile estrogenilor ajung la valorile dinaintea sarcinii mai repede (în prima săptamână). Progesteronul rămâne scazut pâna în momentul reluării ciclurilor menstruale ovulatorii. Prolactina scade după naștere mai rapid la femeiele care nu alăptează, la 4-6 săptămâni atinge nivelul dinaintea sarcinii.

RESTABILIREA CICLULUI MENSTRUAL





 

La femeile care nu alăptează primul ciclu se instalează cam la 6 săptămâni (45 zile) de la naștere. La femeile care alăpteaza prima menstruație poate aparea chiar după 3 luni de la naștere., amenoreea patologică fiind considerată de la 4 ½ luni. Primele cicluri sunt anovulatorii de obicei. Prima ovulație poate însa sănu fie precedată de menstruație.

LEHUZIA IMEDIATĂ

    

Stare generală bună. Oboseală somnolență bradicardiedatorată unui travaliu prelungit. Hipertermie , frison fiziologic determinate de efortul din timpul travaliului Posibil retenție de urină dată de evntuale traumatisme uretro-vezical. Uterul este globulos, dur , cu fundul la ombilic.

LEHUZIA PROPRIU-ZISĂ        

Involuția uterului,scade cu 1,5 cm pe zi, în 10-12 zile redevine organ pelvin. Labilitate neuro-vegetativă și psihică. Hipertermie determinată de instalarea lactației și angorjarea sânilor. Scădere ponderală accentuată. Tranzit intestinal poate fi încetinit in prima săptămână după naștere. Colul se reface treptat. Cicatrizarea plăgii perineale. Pot apărea infecții puerperale, congestii hemoroidale sau accidente trombo-embolice.

LEHUZIA TARDIVĂ    

Dominată de lactație. Organismul revine la straea dinaintea apartiției sarcinii. La 3 săptămani poate apărea mica menstruație. În cazul femeilor fără perineotomie apoartele sexuale pot fi reluate după 6 săptămâni, dacă s-a practicat perineorafia acestea pot fi reluate peste 2 luni.

ATITUDINEA ÎN LEHUZIE 

   

    

LEHUZIA IMEDIATĂ Se vor monitoriza: tensiunea arteriala si pulsul- la intervale de 15 minute în prima oră după naștere caracteristicile pierderilor sangvine pe cale vaginala- cantitate, culoare, prezența cheagurilor retracția uterului- prezența „ globului de siguranță”, nuvelui fundului uterin diureza- prima micțiune are loc la 4 ore după naștere, dacă nu apare se impune cateterismul vezical. Mobilizare precoce la 12-24 ore de la naștere. Hidratarea și reluarea alimentație. În primele ore se

LEHUZIA PROPRIU-ZISĂ          

 

Temperatura trebuie controlata zilnic- normal 36,5-37 grade Pulsul și tensiunea arterială se controlează de 2 ori pe zi, dimineața și seara – tahicardia poate sugera o stare septică . Supravegherea involuțieie uterine. Aspectul lohiilor, cantitatea , miros. Toaleta plăgii perineale se face de 2 ori pe zi și dupa fiecare scaun cu soluții antiseptice (cloramină). Supravegherea vindecării plăgii perineale. Firele de la nivelul plăgii de epiziorafie se vor supima a 4-a zi de la naștere. Supraveghrerea diurezeiși al tranzitului intestinal. În cazul atoniei vezicale, dacă micțiunile nu se reiau dupa 48 ore se administrează Miostin tablete. În prima săptămână tranzitul este încetinit, pentru prevenirea constipației mobilizarea precoce a pacientei și reluarea alimentației complete cu conținut crescut de fibre. În cazul operatelor, nereluarea tranzitului poate indica o infecție peritoneala. Îngrijirea sânilor- spălarea cu apă și săpun înainte de alăptare.

     



Evacuarea sânilor la 4 ore. Dacă apar fisuri mamelonare sânulnu mai trebuie alaptat pentru 24 ore , iar golirea se va face prin muls artificial. Copilul se pune la sân de câte ori solicită. Durata suptului va fi de 20-30 minute prima oară, apoi de 15-20 minute. Poziția mamei în timpul alăptatului va fi în șezut. În timpul „furiei laptelui” se pot aplica comprese reci, administrare de anlgezice,restricție hidrică. Administrar de oxitocin pentru golirea sânului. Externarea se poate face la 48 ore pentru femeile care au născut pe cale vaginală cu recomandări privind menținerea unei igiene generale și locale adecvate, controlul temperaturii,igiena sânilor, evitarea constipației.

     

    

LEHUZIA TARDIVĂ Lehuza nu mai este spitalizată. Menținerea igienei generale și locale. Igiena sânilor. Se va apela la medic în următoarele cazuri: febră modificarea lohiilor modificări ale aspectului sânilor edeme gabiere dureri

LACTAȚIA  DEFINIȚIE

 Lactația

este procesul prin care se realizează și se menține secreția lactată  Etape:  Mamogeneza  Lactogeneza  Lactopoieza  Galactochineza



        

Mamogeneza -creșterea și dezvoltarea glandelor mamare pe parcursul sarcinii, în urma căreia pot sa secrete lapte Începe din primele săptămâni de sarcinș Crește numărul canalelor galactofore, se formează acinii glandular. Hormoni implicați: estrogenii progesteronul prolactina glucocortocoizii insulina hormonul lactogen placentar

 



Lactogeneza-inițierea lactației ,debutează după naștere. Până în ziua a 5-a se secretă colostrul-lichid galben apos,conține multe minerale si proteine ,puține glugide și grasimi , anticorpi Ig A, macrofage limfocite lactoferină,lizozim,lactoperoxidază. Instalarea lactației este determinată de scaderea progesteronului șia a estrogenilor placentari.

   



Lactopoieza-menținerea secrețieie lactate ,începe în ziua a 5-a, colostrul va fi înlocuit de laptele matern. Secreția lactată este menținută prin supt., acesta determină eliberarea prolactinei. Laplel este izoton cu plasma. Laptele conține proteine-lactalbumină, lactoglobulină, cazeină- toate vitaminele exceptând vitamina K, limfocite , fier citokine , rpolactină, factorul decrețtere epăidermal, interleukina-6. La 2 săptămâni de la naștere secreția lactată este de 500ml/24h la 2 luni de la naștere ajunge la 8001000 ml/24h.

 Galactochineza-ejecția

laptelui este realizată de contractia celulelor mioepiteliale.  Golirea canalelor galactofore , atingerea copilului, auzul țipătului săudeclanșează eliberarea de oxitocină cu contracția celulelor mioepiteliale.

CLINICA LACTAȚIEI 

       

La sfârșitul primului trimestru , prin exprimarea mameloanelor apar câteva picături de colostru. După naștere, din ziua a2-a până în ziua a 5-a sânii secretă colostru. Instalarea secreției de lapte apare odată cu ”furia laptelui”. Ciclul lactației cuprinde urmatoarele faze: de golire 7-8 minute reftractară 3 ore de umplere 20-30 minute Suptul determină reflex eliberarea de oxitocină ,care stimuleaza contractilitatea și involuția uterina. Suptul stimulează eliberarea de prolactină ce întârzie instalarea activitații ciclice ovariene,amneoreea putându-se prelungi 5-6 luni de la naștere în cazul în care nu se răresc orele de alăptat.

Alaptarea si ingrijirea nou nascutului - Alăptarea este un act natural, care trebuie însă învăţat, - Toate mamele pot alăpta dacă au informaţii corecte şi dacă sunt sprijinite de familie, comunitate şi personalul medical.

Naţional de Supraveghere Nutriţională", desfăşurat între anii 1993-2002 pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional a relevat : 90% dintre copii sunt alăptaţi în prima lună de viaţă. 35% sunt înţărcaţi până la 3 luni, iar durata medie a alăptării este de 5 luni.

 "Programul

• •

exclusivă nu este frecventă ,  deşi pe plan naţional există recomandari în acest sens de 10 ani,  recomandarile nu sunt respectate de personalul medical ,  alăptarea

Alaptarea si ingrijirea nou nascutului alimentaţiei cu biberonul cu alt lapte decât laptele matern se practică de timpuriu, în medie de la 3 luni,

 introducerea

 diversificarea

se practică de la 3 - 4 luni,

studiu al IOMC (1996) reiese că principalul factor (65,2%) care a încurajat introducerea unui alt aliment în afara laptelui de mamă a fost personalul medical (medici/asistente),

 dintr-un

TIPURI DE ALIMENTAŢIE A SUGARULUI

TIPURI DE ALIMENTAŢIE A SUGARULUI 

Alimentaţia naturală - metoda de alimentare a sugarului cu lapte de mamă (direct de la sân sau cu biberonul, paharul sau seringa),



Alăptarea - alimentaţia sugarului la sân (OMS),



Alăptarea exclusivă - alimentaţia sugarului numai la sân, fără nici un alt aliment solid sau lichid (OMS), sau fără a folosi biberonul, paharul sau seringa,



Alăptare preponderentă - alimentaţia sugarului la sân sau cu lapte matern colectat, plus apă/ceai/suc de fructe (OMS),



Alăptarea parţială (alimentaţa mixtă) este alimentaţia sugarului la sân dar şi cu alt tip de lapte (OMS).

 Alimentaţia

cu substitute de lapte matern (alimentaţia artificială) - alimentaţia sugarului cu alt tip de lapte decât laptele matern, fără alimente solide,

 Ablactarea

- încetarea alăptării (OMS),

 Înţărcarea

- înlocuirea treptată a laptelui matern cu alte alimente,

 Alimentaţia

complementară (diversificată) - introducerea alimentelor "solide", diferite de lapte, în alimentaţia sugarului (iniţial sub forma preparatelor fluide/semisolide) , (OMS),

 Alimentaţia

cu biberonul biberonul (OMS).

oferirea oricărui tip de lapte cu

STRATEGIA OMS Şi MS ÎN PROMOVAREA, PROTECŢIA ŞI SPRIJINIREA ALIMENTAŢIEI NATURALE • OMS şi UNICEF au iniţiat o serie de programe pentru sprijinirea alăptării, • În 1990, la întălnirea OMS/UNICEF - a fost adoptată "Declaraţia Innocenti pentru promovarea, protecţia şi sprijinul alăptării”, • Statele membre ONU au fost chemate să implementeze la nivel naţional obiectivele operaţionale ale "Declaraţiei Innocenti”.

Declaraţia Innocenti

femeilor ar trebui să li se asigure posibilitatea de a alăpta exclusiv şi toţi copiii ar trebui alimentaţi exclusiv cu lapte de mamă de la naştere până la 6 luni şi să fie alăptaţi în continuare, pe lângă o alimentaţie complementară adecvată, până la 2 ani .

 Tuturor

Comitetul Naţional pentru Promovarea Alăptării ţară trebuie să aibă un "Comitet Naţional" pentru promovarea alăptării.  Componenta: - reprezentanţi ai guvernului, - asociaţii profesionale medicale, - organizaţii neguvernamentale, - reprezentanţi ai comitetelor naţionale pentru UNICEF.  Comitetul este desemnat de un "Coordonator Naţional” pentru alăptare.  Fiecare

Iniţiativa "Spital Prieten al Copilului" 1992, OMS şi UNICEF lansează “Iniţiativa Spital Prieten al Copilului” (ISPC)

 În

- să sprijine dreptul femeii de a alăpta şi scăderea furnizării de lapte praf către spitale.

 Scopul

 Iniţiativa

recunoaşte că practica spitalelor de separare mamă-copil şi iniţierea alimentaţiei artificiale a contribuit la scăderea procentului de copii alimentaţi la sân.

STRATEGIA OMS Şi MS ÎN PROMOVAREA, PROTECŢIA ŞI SPRIJINIREA ALIMENTAŢIEI NATURALE

Strategia Ministerului Sănătăţii din România (MS)

Strategia Ministerului Sănătăţii din România MS împreună cu reprezentanţa UNICEF pentru România au hotărât:  Iniţierea unor Campanii de Promovare a Alăptării, 

Alăptare exclusivă până la vârsta de 6 luni (fără oferirea nici unui alt lichid sau semi-solid) şi continuarea alăptării cel puţin până la 1 an,

 Începerea

diversificării alimentaţiei după vârsta de 6 luni,

ALĂPTAREA CULTURALĂ

CONCEPTUL DE ALĂPTARE

ALĂPTAREA CULTURALĂ o alimentaţie rigidă, cu orar fix, cu restrângerea numerelor şi duratei suptului şi a contactelor dintre mamă şi copil, completarea suptului cu lichide sau alternanţa alimentaţiei cu biberonul,

 este

sunt separaţi de mamele lor fiind considerat periculos ca mama să doarmă cu copilul ei.

 copiii

Consecinţele alăptării culturale sunt :  orarul fix produce un sugar epuizat de plâns, care nu mai suge viguros sau suge dormind, 

completarea suptului cu lichide reduce dorinţa de sucţiune pentru că consumul lichidelor din biberon e mai uşor,



limitarea timpului de alăptare duce la obstruarea canalelor galactofore datorită golirii insuficiente a sânilor, ceea ce îngreunează suptul şi alterează şi mai mult instinctul de sucţiune,



introducerea mai devreme a sucurilor sau solidelor în alimentaţie.

ALĂPTAREA CULTURALĂ 

Orarul fix, adăugarea lichidelor (ceai, suc de fructe, apă), introducerea solidelor în alimentaţia copilului subminează instinctul de supt,



Se împiedică stimularea eficientă a receptorilor mamelonari → împiedică stabilizarea unei secreţii lactate adecvate,



Alăptarea culturală produce eşecul alăptării, copilul e repede înţărcat (4-6 săptămâni → 3 luni),



Alăptarea culturală nu produce un copil mai sănătos psihic şi fizic,

ALĂPTAREA BIOLOGICĂ o alimentaţie care nu cunoaşte nici o regulă, nu restrânge suptul copilului;  presupune o alăptare continuă şi un contact strâns între mamă şi copil.  suptul este dirijat de copil, începe de la naştere înaintea tăierii cordonului ombilical şi continuă cu o frecvenţă mare în primele săptămâni,  este o relaţie de parteneriat mama – copil.  este

ALĂPTAREA BIOLOGICĂ Avantajele: asigură o dezvoltare psihoemoţională echilibrată a copilului, -

nu duce la înfundarea sau abcedarea sânului, mereu goliţi sânii rămân supli,

-

asigură o lactaţie suficientă ,stimulaţi sânii produc lapte din belşug;

ALĂPTAREA BIOLOGICĂ Avantajele: - nu duce la "psihoza cântarului", -

nu are nevoie de biberon, care duce la scăderea laptelui,

-

înţărcarea este reglată de copil, laptele rămâne sursa esenţială de proteine pentru 1-2 ani,

-

pentru mame este o acţiune instictivă, implinirea feminităţii, o relaţie de dragoste,

-

produce un copil mai sănătos psiho-emoţional şi biologic decât alimentaţia artificială sau alăptarea culturală

CALITATEA ŞI COMPOZIŢIA LAPTELUI DE MAMĂ  fiecare

femeie are lapte adecvat copilului ei;

compozitie unica, asigură toate substanţele nutritive necesare copilului în primele 6 luni,

 are

 rămâne

sursa nutritivă principală până la 1 an,

 laptele

femeii care naşte prematur are mai multe proteine şi lipide decât cel matur,

 îşi

menţine calitatea indiferent de alimentaţia mamei!!!

 îşi 

schimbă compoziţia în funcţie de nevoile copilului,

când este cald are un continut mai mare de apă,

 noaptea

este mai gras şi mai bogat în fier şi săruri minerale,

 laptele

de la începutul suptului contine o cantitate mai mare de apa, iar la golirea sânului este mai gras,

 îşi

schimbă gustul în funcţie de dieta mamei pregătind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei.

Laptele de mamă vs. laptele de vacă Proteinele: - sunt într-un procent mai mic, dar cu un coeficient de utilizare de 100%. - raportul lactoalbumină/cazeină (80/20) mare favorizează digestia proteinelor. - un raport cisteină /metionină sub 1, favorizează creşterea cerebrală rapidă. - conţine un procent mare de azot nelegat de proteine, utilizat pentru sinteza proteinelor proprii; - o cantitate mare de taurină, important în dezvoltarea creierului, al retinei şi în reabsorbţia lipidelor, - continut scăzut de tirozină şi fenilalanină.

Laptele de mamă vs. laptele de vacă Glucidele: - conţinutul de lactoză (uşor digerabilă) este mai mare; se hidrolizează mai lent, menţinând nivelul glicemiei stabil; - favorizează absorbţia de Ca. - oligozaharidele (lipsesc din laptele de vacă) favorizează dezvoltarea lactobacilului bifidus în intestin, care inhibă creşterea florei patogene.

Laptele de mamă vs. laptele de vacă

Lipidele: - conţinutul de lipide este aproape egal. - conc. de lipide se modifică în cursul aceluiaş supt, în cursul zilei şi de la o săptămână la alta. - se hidrolizează şi se absorb mai bine ( 90%), favorizează şi absorbţia calciului, iar conţinutul scăzut în calciu favorizează absorbţia lipidelor. - conţine mai mulţi acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung ,care sunt importanţi în dezvoltarea creierului. - aduce un aport important de colesterol, necesar procesului de creştere.

Laptele de mamă vs. laptele de vacă Sărurile minerale : - are conţinut mai scăzut în săruri minerale evitând supraîncărcarea funcţiei renale, - cantitatea de calciu şi de fosfor este mai mică decat în laptele de vacă, calciu se absoarbe în proporţie de 75%.

Laptele de mamă vs. laptele de vacă Oligoelementele: Fierul - este în cantitate egală dar este net superior utilizat din laptele de mamă (biodisponibilitate superioară), - lactotransferina din laptele uman fixează fierul la nivelul colonului, Preparatele de fier administrate preventiv la copilul alimentat la sân (se elimină prin scaun) scad capacitatea lactotransferinei de legare a fierului în intestin şi favorizează infecţiile digestive!!! .

Laptele de mamă vs. laptele de vacă Vitaminele: - are conţinut superior în vitamină C (nu are nevoie de suplimentare prin sucuri de fructe), vitamină A şi E, - este deficitar în vitamina D şi K.

Laptele de mamă vs. laptele de vacă Substanţe biologice: Factori antiinfecţioşi: - Ig G, IgAs, IgM, complementul (C3, C4), lactoferina, liganzi pentru acid folic şi ciancobalamină, enzime active (lizozim), facori antibacterieni, antivirali (interferon) şi factori celulari, - factori imunomodulatori (citochine, etc.) care stimulează dezvoltarea sistem imunitar,

Laptele de mamă vs. laptele de vacă Substanţe biologice: - enzime (peste 20 active), - hormoni (TRS, GRS, TSH, T³, eritropoetina, etc.), - factori de creştere cu rol în dezvoltarea tractului gastro-intestinal, sistemului nervos şi imunitar.

COLOSTRUL primul lapte secretat din timpul sarcinii şi 3-4 zile după naştere,  este hiperproteic, foarte bogat în anticorpi.  facilitează dezvoltarea florei bifidus în intestin.  apără mucoasa digestivă de inflamaţii şi împiedică absorbţia substanţelor responsabile de alergie.  are efect laxativ, curăţă intestinul de rezidii şi ajută eliminarea bilirubinei şi scade riscul apariţiei icterului în primele zile. 

LAPTELE DE TRANZIŢIE între 4-5 şi 10 zile, are compoziţie intermediară între colostru şi laptele matur.

 secretat

LAPTELE MATUR  se

produce de la 10-30 de zile,

concentraţie mai mare de lactoză, lipide, vitamine grup B,

 are

 proteinele

şi mineralele sunt mai scăzute decât în

colostru,  conţine

anticorpi mai puţini ca şi colostrul dar după 6 luni, când începe diversificarea creşte iar nivelul de anticorpi şi rămâne la un nivel ridicat până la terminarea alăptării,

LAPTELE MATUR  are

compozitie variabila în cursul alaptarii: - mai apos, mai bogat în lactoză şi proteine la începutul suptului cu valoare calorică mai scăzută, - mai gras la sfărşitul suptului, cu valoare calorică mai înaltă, ce dă senzaţia de saţietate copilului ,

Trebuie încurajată golirea sânului de către copil !

Beneficiile alăptării pentru copil  asigură

o creştere fizică şi psihică echilibrată,  protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor,  este uşor digerabil,  are temperatură optima,  este steril,  reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri,  reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni),  reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.

 previne

malnutriţia,  reduce riscul anemiei feriprive,  reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice în copilărie şi a bolilor cardiovasculare din perioada de adult.  reduce riscul morţii subite,  reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni,  favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, al dentiţiei şi a vorbirii,

Beneficiile alăptării pentru copil  asigură

o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală

optimă,  interdependenţa

reciprocă a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.

 ajută

involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum,  este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale,  duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung,  contraceptiv (98 %) numai pe perioada alăptării exclusive.

Beneficiile alăptării pentru mamă necesarul de insulină la mamele diabetice,  diminuă efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii,  este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil,  are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne,  realizează o legătură strânsă cu copilul,  economie pentru familie.  scade

Beneficiile pentru societate: 

economie de bani pentru achiziţionare de lapte praf, biberoane, tetine, apa plata, etc.,



scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului,



are efect ecologic pozitiv,



populaţie sănătoasă.

DEZAVANTAJELE ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE  îmbolnăviri

mai frecvente (infecţioase, boli cronice),  alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice),  mai greu digerabil,  încărcare osmotică mare.,  obezitate,  risc de rahitism sau anemie,  creşte riscul diabetului zaharat,  nu conţine substanţe biologice.

DEZAVANTAJELE ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE  prepararea

infecţiei,

 poate

inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi

produce probleme dentare (datorită tetinei),

produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea,

 nu

 încarcă

bugetul familiei,

trebuie înştiinţată despre aceste pericole, şi trebuie învăţată modul de sterilizare a biberonului, tetinei, prepararea corectă şi păstrarea laptelui.

 Mama