Laturile Personalitatii

  • October 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Laturile Personalitatii as PDF for free.

More details

  • Words: 931
  • Pages: 3
Laturile personalităţii Temperamentul Latura dinamico-energetică a personalităţii

Aptitudinile Latura instumental-operaţională a personalităţii

Caracterul Latura relaţional- valorică a personalităţii

Exprimă cantitatea de energie de care dispune subiectul şi dinamismul său. Caracteristici: - este o modalitate primordială a personalităţii, observabilă deja de la copilul mic - este o modalitate foarte generală, se manifestă în orice activitate - este maximal constantă, nu se schimbă pe parcursul vieţii - este latura cea mai uşor şi repede constatabilă Un rol principal în determinarea particularităţilor temperamentale îi revine sistemului nervos central. Însuşirile sistemului nervos: - forţa (energia) = dependentă de substanţele funcţionale ce constituie neuronul. - mobilitatea = exprimată în viteza cu care se consumă şi se regenerează respectivele substanţe funcţionale. - echilibrul = repartiţia egală sau inegală între cele două procese nervoase de bază Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate următoarele tipuri: 1. tipul puternic neechilibrat excitabil → temperamentul coleric 2. tipul puternic echilibrat mobil → temperamentul sangvinic 3. tipul puternic echilibrat inert → temperamentul flegmatic 4. tipul slab (luat global) → temperamentul melancolic Carl Yung a descris tipurile: - introvert = orientat, predominant, spre lumea internă - extravert = orientat, predominant, spre lumea externă H.J.Eysenck luând în considerare nivelul de stabilitate/instabilitate stabileşte următoarele tipuri: Extravertul instabil-colericul Extravertul stabil – sangvinicul Intovertul stabil – flegmaticul Introvertul instabil - melancolicul

Aptitudinile sunt operaţii superior dezvoltate care mijlocesc performanţe supramedii în activitate. Inaptitudine = posibilităţi minime de a acţiona întrun fel. Rezultatele unei activităţi sunt evaluate şi distribuite pe o scală amplă. Performanţa ce atestă o capacitate trebuie să fie supramedie, abia atunci vorbim de aptitudini.

În sens larg, caracterul este un mod de a fi, un ansamblu de particularităţi psiho -individuale, ce apar ca trăsături ale unui „portret ” psihic global.

Caracteristici: - aptitudinile arată ce poate individul, nu ce ştie el - se demonstrează prin reuşita în activităţi - pe o bază ereditară aptitudinea se construieşte prin exersările prilejuite de activitate, deci, se dobândeşte - oricât de dezvoltată ar fi, o aptitudine nu poate asigura singură succesul într-o activitate

Caracteristici: - este un ansamblu de atitudini valori - se defineşte prin valorile după care se călăuzeşte individul - nu este înnăscut, se formează pe parcursul vieţii ca urmare a integrării individului într-un sistem de relaţii sociale se formează şi se afirmă prin participarea tuturor judecăţilor de valoare (ce este bun, ce este rău), subiectul fiind responsabil şi apreciat potrivit comportamentului său - este o instanţă de control şi valorificare a temperamentului - trăsăturile de caracter le apreciem după modul în care subiectul se raportează la activităţi la formarea caracterului contribuie trebuinţele umane, motivele, sentimentele, convingerile, idealul, concepţia despre lume - este expresia întregului sistem al personalităţii

Clasificarea aptitudinilor 1. După gradul de complexitate: - simple (elementare), se sprijină pe un mod omogen de operare sau funcţionare Ex. simţul ritmului, memoria muzicală, fidelitatea memoriei, concentrarea atenţiei - complexe sunt formate din aptitudini simple, dar nu prin însumare, ci ca sinteză. Ex. aptitudinea muzicală 2. După sfera de aplicabilitate, aptitudinile complexe pot fi: - speciale = mijlocesc eficienţa activităţii într-un anumit domeniu ex. aptitudinea pedagogică, sportivă, muzicală - generale = cele utile pentru majoritatea domeniilor ex. spiritul de observaţie, inteligenţa

În sens restrâns, caracterul este un ansamblu de însuşiri privind relaţiile pe care le întreţine subiectul cu lumea şi valorile după care el se conduce.

Temperamentul Nu implică anumite valori.

Aptitudinile Aptitudinea care a provocat cel mai mare interes din

Caracterul Componentele de bază ale caracterului sunt

Nu există temperamente bune sau rele, inferioare

partea psihologilor este inteligenţa.

atitudinea stabilă şi trăsătura voluntară.

sau superioare.

Inteligenţa desemnează atât aptitudini şi cunoştinţe

Portrete temperamentale Colericul este inegal în manifestări, neliniştit şi agitat.

Conduita

lui

este

greu

de

anticipat,

acţionează sub impulsul unor scopuri de mare însemnătate.

Este

plin

de

iniţiativă,

foarte

comunicativ, bun organizator, orientat spre prezent şi viitor. Sangvinicul este temperamentul bunei dispoziţii, al adaptabilităţii promte şi economicoase. Nu se avântă în acţiuni riscante. Ştie să renunţe fără să sufere prea mult, trece cu uşurinţă de la o activitate la alta. Nu este ambiţios, dar nici pasiv, indiferent. Este echilibrat emoţional, stabileşte uşor relaţii cu oamenii, dar este superficial şi inconsecvent.

practice, cât şi aptitudini generale.

Atitudinea = modalitate de raportare la o

Teoria genetică a lui Piaget menţionează că

clasă generală de obiecte sau fenomene prin

inteligenţa se dezvoltă în etape şi are la bază

care subiectul se orientează selectiv şi

adaptarea individului la mediul înconjurător.

autoreglează preferenţial.

Teoria

psihometrică

vede

inteligenţa

ca

o

aptitudine generală rezultată din combinarea, într-o

Clasificare:

anumită măsură, a mai multor aptitudini specifice.

- atitudini faţă de societate şi faţă de ceilalţi

Testele de inteligenţă cuprind diverse sarcini care

oameni

permit compararea performanţelor cu cele ale altor

ex. sinceritatea, cinstea, altruismul, spiritul

indivizi similari (aceeaşi vârsă şi sex).

de

Persoanele retardate mintal sunt cele care au

linguşeala

coeficientul de inteligenţă situat sub valoarea de 50,

un fel de răbdare naturală, este lent şi neobişnuit de calm în tot ceea ce face. Se adaptează foarte greu la situaţii noi, este înclinat spre rutină. Leagă mai greu prietenii, nu exagerează nici în autoapreciere, nici în aprecierea altora. Melancolicul are un tonus scăzut şi reduse disponibilităţi energetice. Manifestă o autoexigenţă exagerată, este hipersensibil, deosebit de sentimental şi interiorizat. Are dificultăţi în adaptarea socială. Este pesimist, anxios, sobru, liniştit.

egoismul,

laşitatea,

- atitudini faţă de activitatea desfăşurată

iar cele supradotate intelectual – peste 130.

ex.disciplina, sârguinţa, spiritul de iniţiativă,

Atât mediul cât şi ereditatea influenţează inteligenţa.

lenea, neglijenţa, rutina, dezorganizarea -

Flegmaticul este extrem de meticulos. Dispune de

răspundere,

atitudini faţă de propria persoană ex. modestia, încrederea în sine, spiritul autocritic, îngâmfarea, aroganţa, sentimentul inferiorităţii

Related Documents