Khajuraho Templele Khajuraho Din India Reprezinta O Creatie Artistica Unica.docx

Khajuraho Templele Khajuraho din India reprezinta o creatie artistica unica, atat pentru arhitectura lor extrem de originala cat si pentru decorul sculptat cu o iscusinta surprinzatoare. Acest decor este compus dintr-un repertoriu de scene mitologice, care sunt susceptibile la diverse interpretari sacre sau profane. Khajuraho a fost una din capitalele conducatorilor din dinastia Chandella, o dinastie de origine Rajput care a venit la putere la inceputul secolului al 10-lea, si a ajuns la apogeu intre anii 950 si 1050. In anul 1335, cand calatorul Ibn Battuta a scris despre templele Khajuraho din India, acestea inca erau splendide. Din cele 85 de temple construite la Khajuraho in timpul dinastiei Chandella, astazi numai 22 se mai pot vedea imprastiate pe o zona ce se intinde pe aproximativ 6 kilometri patrati. Conform religiei hinduse, universul este guvernat de relaţii armonioase, de aceea la proiectarea templelor se respectă proporţiile care reflectă strict această armonie. Cum se arată în tratatul de arhitectură hindusă, Mayamata, „dacă dimensiunile templului sunt perfecte din toate punctele de vedere, ele vor contribui la asigurarea perfecţiunii universului”. Dacă, dimpotrivă, nu se respectă proporţiile, templul va avea un efect negativ asupra celor care se închină acolo. Kandariya Mahadeva a fost conceput ca o serie de relaţii proporţionale între toate elementele care îl compun, atât cele de mari dimensiuni, cât şi cele de dimensiuni reduse. Templul este compus din trei părţi ce se dezvoltă pe verticală: platforma pe care este aşezat (jagati), zidul (jongha) şi turnul înalt (shikhora). Pe suprafaţa faţadelor alternează ferestrele balconate cu zidurile sculptate, făcând posibilă o mare variaţie a adâncimii reliefului. Expresivitatea este amplificată de ritmul creat de adânciturile şi proemineţele care încep la nivelul bazei, continuând până la partea superioară a templului.Structurile secundare, ca terasele şi sălile, au acoperişuri piramidale, în timp ce turnul principal este înconjurat de turnuri mai mici a căror înălţime creşte treptat. Construcţiile urcă şi coboară asemeni unui lanţ muntos – inscripţiile de pe templu îl compară atât cu muntele Kailasa, lăcaşul lui Shiva, cât şi cu muntele Meru, centrul universului. Sculpturile care împodobesc templul sunt altoreliefuri aplatizate. Relaţiile armonioase dintre figuri imprimă ritm faţadelor, iar privite ca întreg, aceste reliefuri formează benzi orizontale ce echilibrează verticalitatea construcţiei. Subiectele reprezentate sunt extrem de variate: elefanţi, soldaţi, vânători, acrobaţi, dansatoare, familia imperială şi, cele mai renumite, figurile erotice. în partea centrală a templului se află gorbhagriha, „camera-pântec, matricea”, simbol al grotei sacre locuite de Shiva, care este amplasată pe aceeaşi axă cu intrarea. Aceasta este înconjurată de o galerie ce se deschide în transepturi spre nord, sud şi est. Orice credincios ce se apropie de templu va merge în convoi în jurul bazei, în sensul acelor de ceasornic, contemplând sculpturile înainte să urce treptele pentru a-şi continua procesiunea în interiorul teraselor-galerii, urmând ca în final să se roage în faţa statuii lui Shiva aflată în garbhogriho. Kandariya Mahadeva este unul dintre locurile în care fiecare detaliu al acestei călătorii estemagnific gândit. Legenda spune ca Khajuraho a fost construit de Chardravarman, fiul zeului lunii Chandra, care s-a pogorât asupra unei tinere frumoase în timp ce se îmbaia într-un pârâu. Dinastia Chandela a ridicat templele care au supravietuit timp de cinci secole pâna ce au cazut sub atacurile brutale ale Mogulilor. Dintre cele 85 de temple – dintre care s-au conservat 25 – majoritatea au fost construite în timpul unui secol ce a mustit de geniu creator, între 950 si 1050 d. Hr. Curios este de ce acestea au fost construite aici. Nimic din particularitatile zonei nu recomanda Khajuraho ca fiind un spatiu propice pentru constructii grandioase si niciun centru urban mare nu exista în apropiere.

După părerea specialiştilor, numerele sexuale au fost folosite ca un cod pentru a exprima doctrine tantrice şi întâlniri de necomunicat. De pildă, o reprezentare statură în care o spălătoreasă se apropie de un ascet poate părea sexuală şi intensă pentru ochiul neantrenat. Însă, în terminologia tantrică, spălătoreasa simbolizează puterea secretă Kundalini care s-a ridicat la chakre şi gâtul ascetului. Astfel, statuetele sexuale capătă o nouă semnificaţie, tributară cultului tantric tradiţional.