Ion Pribeagu - Fachirul

FACHIRUL Un fachir, un fel de Bosco, Hipnotizator de rasă, Voiaja-n expres c-o doamnă Tare dulce şi frumoasă. Profitând că-n ora-aceea Nimeni n-o să-l deranjeze, Hipnotizatoru-ncearcă Doamna s-o hipnotizeze. O fixează-adânc cu ochii, Gata gândul să i-l sfarme, Iar frumoasa-nchide ochii, Fără voie... şi adoarme. - Eşti sub magica-mi putereZise el cu glas drăcesc, Şi-ai să execuţi cu vrere Tot ce am să-ţi poruncesc! - Da! Răspunde adormita. Iară el cu gesturi iuţi A-ntrebat: - Ce fac acuma? - Ah... pe gură mă săruţi! - Şi acuma, ce fac, scumpo? A-ntrebat-o el sedus - Ah!... răspunde ea-n deliru-i Îmi ridici rochiţa-n sus! - Şi acum, ce fac, păpuşo? Iar frumoasă-n letargie A şoptit: - Acum te umpli Straşnic de blenoragie!