ION KALINDERU O PERSONALITATE CU VOCATIE DE CTITOR
Nascut : la 28 decembrie 1840 in Bucureşti a fost fiul unei familii de latifundiari Destept, ager, un pic increzut, subiectul caricaturistilor vremii, era tratat cu multă preţuire de către regele lui.
Studii: Licenţiat al Facultăţii de Drept din Paris unde şi-a luat şi doctoratul; specializat ca inginer arhitect in Germania
Posturi ocupate fost membru al Curţii de Arbitraj de la Haga, administrator al Domeniului Coroanei incepând cu anul 1884, Membru al Academiei Române din 11 martie 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 19011904) şi preşedinte (1904-1907)
Autor al lucrarilor: „Viata municipală la Pompei”, „Romanii călători”, Viligiatura şi reşedinţele de vară la romani", "August şi literaţii", "Din viaţa romană”, ş.a.
Mare colecţionar de artă. Lasa cu limbă de moarte ca imobilul din Bucureşti să fie transformat in muzeu.Muzeul este infiinţat in luna mai a anului 1916 de către moştenitorii săi. Este avariat in anul 1944 in urma bombardamentelor angloamericane, patrimoniul fiind distrus insă de regimul comunist
Preşedintele Comisiunii Monumentelor Istorice şi al Societăţii Regale de Geografie
În 1893 donează Academiei Române averea mobilă şi imobilă moştenită din partea lui Ion şi a Elenei Otteţeleşanu pentru înălţarea unui internat de fete .
Primeşte ordinul Jartierei in urma demersurilor făcute pentru de incheierea căsătoriei dintre principesa Maria, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii cu principele de Hohenzoller-Sigmaringen
In calitate de administrator al Domeniului Coroanei la Busteni Primul ctitor al modernizării construieste Centrul Civic
Astazi se mai pastreaza: Vila Elena in care funcţionează Poliţia, Casa Româno-Franceză, Casa Vânătorilor, “Hotelul Buşteni” ridicat in anul 1885 care devine Primărie după 1990, vilele din Aleea Kalinderu astăzi Şcoala şi Sanatoriul Balneoclimateric
Construieste parcul orasului din care astazi a mai ramas 1/3.
Susţine costruirea bisericii din oraş ce poarta hramul “Naşterea Maicii domnului şi Pururi Fecioară Maria”.
Realizeaza primele lucrări de regularizare a albiei râurilor şi amenajarea unor căi de acces spre zona alpină unde pe versantul pitoresc al muntelui Caraiman a fost amenajată o poiană cu un chioşc in care cânta vara o fanfară pentru turişti azi, “Partia Calinderu”.