Invatarea Limbajului Si Vorbirii

UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

RELATIA DEZVOLTARE PSIHICA-INVATARE DIN PERSPECTIVA EDUCATORULUI SI PROFESORULUI INVATAREA LIMBAJULUI SI VORBIRII

STUDENT Voinea Adelina Beatrice Psihologie an II I.D.

CUPRINS:

1. Rezumat………………………………………………………………… 2.Dezvoltarea limbajului in diferite stadii psihice ………………………….. 2.1 In primul an de viata……………………………………………. 2.2 La anteprescolari……………………………………………….. 2.3 La prescolari…………………………………………………… 2.4 La scolarul mic………………………………………………… 2.5 La adolescent…………………………………………………..

2. Elemente fundamentale pentru o invatare elementara…………………

2

REZUMAT

Lucrarea de fata trateaza problema dezvoltari psihice a elevului in diferitele stadii ale dezvoltarii sale in stransa legatura cu activitatea scolara in ceea ce priveste insusirea limbajului. Conceptele teoretice prezentate sunt insotie de exemple si sugestii din perspectiva educatorului si/sau a profesorului cu scopul de a oferi o directie moderna managementului educatiei si informatii relevante ce pot oferi sprijin institutorilor in luarea deciziilor cu privire la problemele cu care se pot confrunta. Am urmarit dezvoltarea limbajului si metode de achizitie a acestuia de catre scolari,in diferite stadii de dezvoltare, din perspective activitatii scolare si colaborarii cu profesorul. Asimilarea limbajuli se face gradual, in conformitate si direct proportional cu stadiul de dezvoltare. Procesul de invatamant cu toate componentele sale este factorul cel mai de seama pe linia dezvoltarii vorbirii. Dezvoltarea limbajului si asimilarea limbii materne nu trebuie privita ca o sarcina a disciplinelor care se ocupa numai cu dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.

3

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI 2.1 In primul an de viata

“Plansul este unul din primele mijloace de comunicare. Limba incepe sa fie asimilata gradual, pe masura ce se dezvolta capacitatile perceptive, auditive, articulatorii si proprioceptive.” (Salma Cazacu in Elena Bonchis,2004, Ed. Universitatii din Oradea, pg 100). Asimilarea limbii nu inseamna imitarea reflexa si pasiva a actelor adultilor; este un proces selectiv pentru ca din ansamblul sonor pe care il aude, copilul trebuie sa discearna, atat cat ii permite stadiul de dezvoltare. S-a evidentiat in literature de specialitate un limbaj al bebelusului.

2.2. La anteprescolar “Momentul asimilarii limbii marcheaza o cotitura decisive in dezvoltarea copilului. Pana la varsta de 3 ani, copilul trece de la gangurit la vorbire fluenta, fara un antrenament deliberat.” ( Elena Bonchis, M Secui,2004, Ed. Universitatii din Oradea,pg 158) 2.3 La prescolar Pana la varsta de 6 ani, vocabularul creste pana la aproximativ 3500 de cuvinte. Copiii sunt atenti la vorbirea celor mari (de la gradinita) si preiau de la acestia anumite modalitati de exprimare care tind sa se stabilizeze in comunicarea lor verbala si care au fost numite “clisee verbale”, adica el se poate exprima pretentious fara ca pentru el ceea

4

ce spune sa aiba un inteles deplin.( Elena Bonchis, M Secui,2004, Ed. Universitatii din Oradea, pg 162). Se poate constata aparitia limbajului interior. Sarcinile dezvoltarii vorbirii la prescolari, care sunt precizate in programa, sunt menite sa raspunda procesului de invatare din scoala In timpul perioadei prescolare are loc perfectionarea laturii fonetice a limbajului. Trebuie subliniat faptul ca asimilarea compozitiei sonore a cuvintelor reprezinta un moment insemnat in dezvoltarea limbajului la varsta prescolara, ceea ce permite copilului sa se descurce in raporturile complexe ale formelor gramaticale. Pe de alta parte, perceperea auditiva a fiecarui sunet din cuvant, diferentierea de celelate sunete, analiza compozitiei fonetice a cuvintelor, ofera premisele necesare pentru invatarea citit-scrisului in scoala. Activitatile din gradinita trebuie sa favorizeze situatia de comunicare, sa accepte toate formele de limbaj spontan, precum si pe cele paralingvistice; sa organizeze spatii de comunicare. Aceste situatii sunt de doua feluri: individuale si colective. Situatiile de comunicare individuale constau in repetarea cu voce tare de catre educatoare a celor spuse de copil si apoi in reformularea frazelor lui de mai multe ori, in maniere diferite si intr-un limbaj corect. Astfel, copilul isi da seama ca ceea ce a repetat educatoarea este de fapt expresia propriilor lui ganduri. Situatiile de comunicare colectiva se creeaza atunci cand copiii sunt grupati in semicerc si pusi cu totii sa faca diverse exercitii: sa vorbesca, sa cante, sa povestesca, sa recite, in asa fel incat fiecare dintre ei sa utilizeze cu placere limbajul. Se realizeaza astfel doua tipuri de exercitii: distractive, si de eliberare a limbajului intr-o forma ludica. Exercitiile distractive se pot realiza pornindu-se de la povesti, numaratori (de tip ala-bala), cantece sau carti ilustrate. Exercitiile de eliberare a limbajului pun copilul in situatia de a vorbi, sub impulsul unui stimul, educatoarea reformuland corect ceea ce ce spun copiii. Acestea reprezinta momente de stimulare a comunicarii si a creativitatii. Vorbirea copilului apt pentru scolaritate trebuie sa fie corecta si expresiva, sa-l ajute sa-si exprime corect gandurile, dorintele, intentiile si trairile emotionale, sa verbalizeze adecvat ce vrea, sa comunice altora prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor.

5

2.4 Scolarul mic Daca pana acum a invatat vorbirea intr-un anumit fel,mai mult spontan, de la aceasta varsta ea capata caractere noi, datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale.

In dezvoltarea limbajului copilului, insusirea structurii gramaticale a limbii materne reprezinta o problema deosebit de importanta. Acumularea experientei verbale duce treptat la formarea unor generalizari lingvistice, empirice, la elaborarea asa numitului “simt la limbii”. Mecanismul fiziologic al “simtului limbii” il constituie stereotipul dinamic care se elaboreaza la nivelul celui de-al doilea sistem de semnalizare in procesul vorbirii.

In formarea limbajului orice pedagog va avea incredere urmatoarele aspecte: imbogatirea vocabularului, largirea capacitatii de interpretare semantica si polisemantica, desavarsirea structurii gramaticale, a limbii vorbite si expresivitatea adecvata la context.

6

7