Intrebari Psihologie Judiciara An2

SP_2_PJ_2 SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Psihologie judiciara 2 TRUE/FALSE

1)

În situaţia când minorul nu spune adevărul organul de urmărire penală poate recurge la persoana care îl asistă şi care îi poate da sfaturile necesare pentru a fi sincer? REF: curs pag. 133

MULTIPLE CHOICE

1)

Care sunt consecinţele nerespectării exigenţelor psihologice pe terenul dreptului? 1 2 3

rezultă un act de justiţie care nu respectă personalitatea umană rezultă un proces judiciar fără respectarea dreptului la apărare rezultă un exerciţiu steril, tehnicist, lipsit de credibilitate, erodat de ineficienţă şi căzut în desuetitudine

REF: curs pag. 15, tratat pag. 29

2)

Completaţi enunţul definiţiei psihologiei judiciare din textul lacunar pe care vi-l supunem analizei: “Psihologia judiciară se defineşte ca fiind disciplină distinctă cu un pronunţat caracter …… (1) şi de cultură profesională a magistratului în statul de drept, având drept obiect …… (2), în scopul obţinerii …… (3), apte să fundamenteze …… (4)”. A. B. C. D. 1 2 3 4

pragmatic, informativ-formativă studierea fiinţei umane, persoana implicată în drama judiciară cunoştinţelor şi evidenţierii legităţilor psihologice interpretarea corectă a conduitelor umane cu finalitate judiciară sau criminogenă

1-A, 2-C, 3-D, 4-C 1-A, 2-B, 3-C, 4-D 1-A, 2-D, 3-B, 4-C 1-D, 2-A, 3-B, 4-C

REF: curs pag. 16, tratat pag. 29

3)

Care este mecanismul psihologic în virtutea căruia autorul se face vinovat de fapta săvârşită cu intenţie directă? 1 2

autorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte autorul prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui

REF: curs pag. 20, tratat pag. 29

1

4)

Care este mecanismul psihologic în virtutea căruia autorul se face vinovat de fapta săvârşită din culpă cu neglijenţă? 1 2

autorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă socotind fără temei că el nu se va produce autorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă

REF: curs pag. 20, tratat pag. 28

5)

Completaţi enuţul lacunar pe care vi-l supunem analizei: “Agentul juridic, pentru a-şi exprima libertatea contractuală, are garantată exprimarea …… (1) manifestată prin producerea de …… (2) care se bazează pe …… (3), în toată amplitudinea sa psihologică”, selecţionând termenii puşi la dispoziţie: A. B. C. D. E. F. G. 1 2 3 4

raţiunii independente voinţei libere tulburării afective garanţii materiale efecte juridice conceptul psihologic de voinţă duelului judiciar

1-B, 2-E, 3-F 1-A, 2-E, 3-F 1-B, 2-D, 3-G 1-D, 2-E, 3-F

REF: curs pag. 18, tratat pag. 27

6)

Selecţionaţi dintre competenţele supuse analizei actului infracţional (ca perspectivă exploratorie), pe cele specifice psihologului criminalist: A. B.

C. D. E.

1 2 3

să ridice urmele existente la faţa locului şi să le interpreteze să reproducă prin propria-i imaginaţie împrejurările şi acţiunile derulate de făptuitor, oferind organelor de urmărire penală “FILMUL CRIMEI ÎN DINAMICA SA” să interogheze persoanele cuprinse în cercurile de bănuiţi identificaţi la faţa locului să-şi imagineze profilul personalităţii făptuitorului, oferind organelor de urmărire penală “AMPRENTA SA PSIHO-COMPORTAMENTALĂ” să anticipeze “COMPORATMENTUL URMĂTOR PRETABIL”, contracarând pentru viitor “MIŞCĂRILE” autorului, prin intuirea versiunilor optime cu grad ridicat de credibilitate, în identificarea acestuia

B+D+E A+B+D A+D+E

REF: curs pag. 29-30, tratat pag. 28

2

7)

Dintre caracteristicile modului de operare enumerate, selecţionaţi-le pe cele specifice criminalului de tip dezorganizat: A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. 1 2 3

plănuieşte atacul controlează conversaţia viol agresiv înainte de omorârea victimei atac spontan act sexual după omorârea victimei conversţie minimă victima este aleasă brusc, cu violenţă cadavrul este ascuns arma crimei şi urmele sunt prezente cadavrul este lăsat la locul crimei

A+B+C+G D+E+F+G+I+J A+B+E+F+G+I

REF: curs pag. 38-39, tratat pag. 43

8)

Selectaţi particularităţile psihologice ale majorităţii marilor delincvenţi (după Jean Pinatel) – “NUCLEUL PERSONALITĂŢII CRIMINALE”: A. B. C. D. E. F. 1 2 3

egocentrismul labilitatea agresivitatea indiferenţa afectivă inadaptarea socială frustrarea

B+C+E+F A+B+E+F A+B+C+D

REF: curs pag. 53, tratat pag. 51-52

9)

Ce înţelege Jean Pinatel prin “PRAG DELINCVENŢIAL” ca “ECUAŢIE PERSONALĂ ÎN TRECEREA LA ACTUL INFRACŢIONAL”? A. B. C. D.

1 2 3

structura dinamică a nucleului personalităţii criminale mediul criminogen facilitează structura personalităţii în trecerea la act unii nedelincvenţi au nevoie de evenimente, de presiuni grave, pentru a le provoca o reacţie delincvenţială, alţii trec la fapt dintr-o incitaţie exterioară foarte uşoară delincventul format, în opoziţie cu nedelincventul, nu aşteaptă ivirea unei ocazii propice, unei incitaţii exterioare, ci provoacă el însuşi ocaziile în care apoi operează

A+B+C C+D B+C

REF: curs pag. 49-50, tratat pag. 55-56

3

10)

Completaţi definiţia dată de O.H. MAWRER, referindu-se la “LEGEA SECVENŢEI TEMPORALE”, pentru a explica “PARADOXUL CRIMINAL”, identificat în materia comportamentului recidivist de către H.J. EYSENCK: “Un anumit act infracţional (uman), este determinat nu numai de …… (1), cât şi de …… (2) a respectivelor consecinţe. Când o acţiune are două consecinţe, una premială (pozitivă) şi alta de sancţiune (negativă), ambele consecinţe fiind (teoretic) …… (3) (echitabile), atunci situaţia (conflictuală) se rezolvă în funcţie de consecinţa probabilă …… (4) în cazul unui act infracţional, consecinţa imediată este premial pozitivă în sensul că …… (5) morală sau materială, câtă vreme sancţiunea legală, deşi provocatoare de suferinţe, este …… (6) şi comportă un grad de incertitudine”. A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. 1 2 3

egale ca pondere îndepăratată în timp apariţia în timp forţa fizică a infractorului consecinţele lui agresivitatea actului criminal cea mai apropiată (ca apariţie în timp) premial pozitivă echitatea raportului juridic dă o satisfacţie imediată

1-J, 2-C, 3-A, 4-G, 5-I, 6-B 1-D, 2-C, 3-A, 4-G, 5-I, 6-B 1-E, 2-C, 3-A, 4-G, 5-J, 6-B

REF: curs pag. 61-62, tratat pag. 60-61

11)

Ordonaţi în variantă corectă reprezentările algoritmului formării mărturiei (schiţa formării mărturiei – etapele): A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. 1 2 3

decodare eveniment judiciar recepţie element testimonial memorare redare uitare imaginaţie raţionament completare

A+B+C+F+G+H+J B+C+A+E+F+D A+B+E+D+C+J

REF: curs pag. 116, tratat pag. 107

4

12)

Alegeţi tipologia specifică descrierii următoarei categorii de martori: „Se caracterizează prin precizie, bun observator, descrie lucrurile după însuşirile lor exterioare, nu este preocupat de semnificaţia scenei la care a participat, percepţia se desfăşoară în absenţa participării afectiv-emoţionale”: 1 2 3 4 5

martorul senzitiv şi apatic martot subiectiv martor obiectiv martor interpretativ martor inventiv

REF: curs pag. 148-149, tratat pag. 131

13)

Cărui tip de mărturii aparţin: „mărturiile persoanelor care au perceput în mod nemijlocit, în condiţii similare de loc şi timp aceleaşi fapte şi împrejurări de fapt”: 1 2 3

mărturii succesive mărturii repetate mărturii similare

REF:

14)

curs pag. 150-151, tratat pag. 132-133

Alegeţi cele două cerinţe pe care se fundamentează convingerea intimă a judecătorului vis-á-vis de mărturie: A. B. C. D. 1 2 3

integralitatea sinceritatea onestitatea fidelitatea

A+B A+C B+D

REF: curs pag. 166, tratat pag. 144

15)

Selecţionaţi variantele care exprimă „SITUAŢIA DE INCERTITUDINE MARTORULUI”, conform „GRADULUI DE CREDIBILITATE SUBIECTIVĂ”: A. B. C. D. E.

1 2 3 4

A

atunci când martorul se contrazice în afirmaţii atunci când martorul este de vădită rea-credinţă atunci când este confruntat cu alternative dintre care nici una nu este dominantă atunci când repetă afirmaţiile făcute anterior atunci când gradul de incertitudine se află în raport atât cu numărul de soluţii, cât şi cu forţa relativă a reacţiilor faţă de alternative

A+B B+D B+C C+E

REF: curs pag. 166, tratat pag. 143

5

16)

Completaţi textul lacunar care defineşte: „convingerea intimă ca realitate psihologică”, după cum urmează: „Intima convingere este starea psihologică a persoanelor răspunzătoare cu aplicarea legilor, bazată pe ...... (1) care sunt împăcate cu propria lor ...... (2), care le-a călăuzit în ...... (3) prin utilizarea ...... (4) şi în stabilirea ...... (5)”. A. B. C. D. E. F. G. H. I. 1 2 3

mijloacele legale duelul judiciar stare sufletească bună-credinţă gândire conştiinţă morală aflarea adevărului probelor administrate măsurilor legale, consecutive stărilor de fapt stabilite

1-C, 2-B, 3-G, 4-A, 5-I 1-D, 2-B, 3-G, 4-A, 5-C 1-D, 2-F, 3-G, 4-A, 5-I

REF: curs pag. 141-143, tratat pag. 122-123

17)

Selecţionaţi trăsăturile caracteristice comportamentului expresiv al martorilor de rea-credinţă (nesinceri): A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L. M. N. O. 1 2 3

atitudinea francă, deschisă fluenţa relatărilor evitarea privirii sudoraţie expunere riguroasă disconfort psihic spasm glotic perioade de latenţă în răspunsuri modificări de paloare gesturi parazitare privirea directă, neezitantă lividităţi de paloare siguranţa şi precizia expunerii iniţiativa argumentărilor cerinţe reflexe

C+D+E+F+G+H+I+J+L+O A+B+C+D+E+F+G+H A+B+E+F+G+H+I+J+L+O

REF: curs pag. 142-143, tratat pag. 122-123

6

18)

Cărei tipologii de martori i se adresează următoarea descriere: „forţă creatoare încorporată în limbajul încărcat cu metafore şi simboluri, imaginaţie, fantezie, asociaţii imprevizibile, incapacitatea deosebirii realului de posibil, experienţă redusă, incapacitatea de a înţelege anumite fapte, împrejurări sau de a deduce raporturile dintre ele”: 1 2 3 4

martorul aflat în eroare martorul de rea-credinţă martorul minor martorul bolnav psihic

REF: curs pag. 121-133, tratat pag. 108-117

19)

Completaţi textul lacunar din definiţia interogatoriului cu termenii care vi se oferă, după cum urmează: „Interogatoriul este contactul interpersonal verbal, relativ ...... (1) desfăşurat ...... (2) pe care îl poartă ...... (3) cu ...... (4) în scopul ...... (5) despre ...... (6) în vederea prelucrării şi lămuririi împrejurărilor în care s-a comis fapte, a identifica făptuitorii şi în funcţie de adevăr ...... (7)”: A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. 1 2 3

1-A, 2-D, 3-B, 4-C, 5-H, 6-K, 7-J 1-B, 2-D, 3-E, 4-F, 5-H, 6-K, 7-J 1-C, 2-D, 3-E, 4-F, 5-H, 6-K, 7-I

REF:

20)

strângerea probelor tensionat emoţional pentru stabilirea vinovăţiei sistematic şi organizat ştiinţific reprezentantul organului de stat persoana bănuită descoperirii adevărului culegerii de date şi informaţii a stabili apărările a stabili răspunsurile faptă infracţională

curs pag. 174, tratat pag. 150

Care dintre caracteristicile interogatoriului este definită prin aceea că: „Anchetatorul este motivat de standardele sale profesionale, aflarea adevărului cu privire la făptuitor şi faptă, pe când infractorul este motivat de diminuarea responsabilităţii sale în cauză”: 1 2 3 4 5

tensiunea comportamentului expresiv demersul contradictoriu intimitatea, stresul şi riscul opozabilitatea intereselor inegalitatea statului

REF: curs pag. 175-177, tratat pag. 151-152

7

21)

Care dintre planurile situaţionale este caracterizat de faptul că „datele despre comiterea infracţiunii, probelor materiale şi informaţionale sunt cunoscute numai de anchetator”: 1 2 3 4

planul situaţional ascuns planul situaţional necunoscut planul situaţional orb planul situaţional deschis

REF: curs pag. 178-180, tratat pag. 153-154

22)

În care dintre strategiile de interogare se identifică mai întâi „veriga slabă”? 1 2 3

interogatoriul pentru verificarea alibiului interogatoriul prin tactica complexului de vinovăţie interogarea unui participant despre activitatea celorlalţi

REF: curs pag. 204-212, tratat pag. 171-176

23)

Cărei categorii de infractori se recomandă a li se administra probele în mod gradual, ca strategie de interogare? 1 2 3

infractori recidivişti infractori ocazionali infractori primari

REF: curs pag. 204-212, tratat pag. 171-176

24)

Cum se numeşte strategia de interogare în care “procedeul este ofensiv şi constă în ascultarea aceluiaşi învinuit de către doi sau mai mulţi anchetatori care s-au pregătit special pentru aceasta”: 1 2 3

interogatoriul detaliat interogatoriul încrucişat intereogatoriul sistematic

REF:

25)

curs pag. 204-212, tratat pag. 171-176

În ce situaţie infractorul realizează “un construct mintal cognitiv-demonstrativ parţial acoperit faptic prin care caută: în timp - să rămână cât mai aproape de timpul comiterii; în spaţiu - cât mai departe de locul comiterii, unde îşi face simţită prezenţa”: 1 2 3

în situaţia când este dat în urmărire generală în situaţia când i s-a impus interdicţia de a părăsi o localitate în situaţia când îşi fabrică un alibi

REF: curs pag. 204-212, tratat pag. 171-176

8

26)

Cărei strategii de interogare îi sunt caracteristice: · · · · 1 2 3 4 5

27)

asociaţiile de idei lapsusurile actele simptomatice uitarea de cuvinte şi nume proprii

interogatoriul detaliat interogatoriul prin tehnica complexului de vinovăţie interogatoriul încrucişat interogatoriul psihanalitic interogatoriul repetat

Care sunt condiţiile de respectat în cazul recunoaşterilor de persoane din grup (de către martor)? A. B. C. D. E. F. G. H.

1 2 3

grupul să fie format din bărbaţi şi femei grupul să nu fie mai mare de şapte persoane persoanele din grup să reprezinte semnalmente şi vestimentaţie asemănătoare şi vârste apropiate persoanele din grup să participe voluntar la formarea grupului persoana de recunoscut să îşi aleagă singură locul în cadrul grupului persoana care face recunoaşterea, să fie de acelaşi sex cu persoana care trebuie recunoscută persoana care face recunoaşterea, să îl identifice pe cel recunoscut prin “punerea mâinii pe acesta” activităţile procedurale de recunoaştere (respectiv procesul-verbal), să fie semnat de martorii asistenţi

A+B+C+D C+E+G+H A+B+G+H

REF: numai pentru studentii de la zi – curs (exemplificări);seminarii (analize de caz si prezentari foto)

28)

Care dintre tipurile de anchetatori se caracterizează prin: “atitudine rigidă, gravă, cu accent de solemnitate, impunându-şi la modul imperativ voinţa de interlocutor”: 1 2 3 4 5

anchetatorul cabotin anchetatorul amabil anchetatorul terţiar anchetatorul autoritar anchetatorul temperat

REF: curs pag. 228-229, tratat pag. 199-200

9

29)

Care este denumirea realităţii psihologice pe identificarea căreia se bazează detecţia comportamentului simulat, şi definită ca fiind: “realitate a conştiinţei infractorului, filmul netrucat şi netrucabil al derulării infracţiunii, autoimplementat secvenţă cu secvenţă, în memoria infractorului”: 1 2 3 4 5

temperament memorie latentă matrice infracţională matrice morală matrice psihanalitică

REF: curs pag. 232, tratat pag. 204

30)

Fundamentarea ştiinţifică a utilizării tehnicii polygraph (detectorul de minciuni) se bazează pe două principale realităţi. Selecţionaţi-le din variantele oferite: A. B. C. D.

1 2 3

raţionarea excesivă şi interorizarea stării de nevinovăţie (ca sentiment) minciună spusă conştient, pe lângă efortul mintal pe care-l necesită, produce şi o anumită stare de tensiune emoţională (teama de a fi descoperit) activitatea psihică este comutată asupra conştientizării pericolului producerea tensiunii emoţionale îşi are originea în declanşările involuntare ale sistemului neurovegetativ (care nu pot fi supuse autocontrolului), concomitent conştientizării pericolului şi trezirea prin aceasta a instinctului de autoconservare

A+B+C B+D A+D

REF: curs pag. 257; analize de speţe – exemple;curs de zi – expunere; tratat pag. 221-222

31)

Indicaţi parametrii psiho-fiziologici monitorizaţi în diagramele polygraph: A. B. C. D. E. F. G. H. 1 2 3 4

mişcările musculare secreţia de salivă secreţia sudoripară temperatura pielii modificări puls – T.A. reacţia electrodermică modificările lumenului pupilar reacţia respiratorie

A+E+F+H A+B+E+H B+E+G+H B+E+F+H

REF: curs pag. 224-226, tratat pag. 223

10

32)

Menţionaţi care este condiţia obligatorie (sub amendamentul invalidării juridice), în efectuarea examinărilor polygraph: 1 2 3

subiectul să fi împlinit vârsta de 16 ani subiectul să fi comis infracţiuni cu violenţă subiectul să-şi fi declarat consimţământul scris la examinare

REF: curs pag. 257-263, tratat pag. 229

33)

Care sunt categoriile de persoane exceptate de la testările polygraph: A. B. C. D. E. F. G. H. I. J.

1 2 3

femeile gravide bolnavii psihic suferinzii cardiaci suferinzii pulmonari persoanele anchetate excesiv minorii alcoolicii cronici persoanele care nu-şi exprimă acordul (consimţământul scris) persoanele de vârstă înaintată orice alte persoane care din varii motive (rămâne la aprecierea expertului psiholog), pot îngreuna acurateţea concluziilor

A+B+C+D+E+F+G+H+I+J B+C+D+E+H+I+J A+B+C+G+H+I+J

REF: curs pag. 262-263; curs de zi – exemplificări; tratat pag. 228

34)

Alegeţi variantele corecte (după practica criminalisticii române în materie), cu privire la statutul legal şi forţa probantă a concluziilor expertizelor polygraph: A. B. C. D. E. 1 2 3

are forţă probantă fiind prevăzută de lege nu este interzisă expres de lege are valoarea unor indicii orientativi, utilizaţi în cadrul urmăririi penale şi a primelor cercetări are forţă probantă în contextul coroborării cu alte probe este interzisă de lege

B+C A+E C+D

REF: curs pag. 258-264, tratat pag. 258-263

11

35)

Selecţionaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească întrebările puse inculpatului în cadrul interogatoriului (anchetei), specific cercetării judecătoreşti: A. B. C. D. E. F. G. H.

1 2 3

să nu fie obositoare şi lungi să nu fie adresate repede să fie clare şi precise să fie formulate la nivelul de înţelegere a celui interogat să fie adresate în limbajul juridic să nu sugereze răspunsul să nu-l pună în încurcătură pe învinuit să-l oblige pe învinuit să relateze şi să nu determine răspunsuri doar de “DA” şi “NU”

C+D+F+G+H A+B+C+G+H A+C+D+F

REF: curs la zi – tratat pag. 269

36)

Selecţionaţi componentele emotiv-afective ale personalităţii judecătorului, apte să provoace disfuncţii de evaluare în cauză: A. B. C. D. E. F. 1 2 3

gândirea analitică memoria latentă simpatia faţă de învinuit intuiţia prejudecăţile antipatia faţă de învinuit

A+C A+D C+F

REF: curs pag. 273, tratat pag. 273

37)

Selecţionaţi principalele caracteristici ale memoriei judecătorului: A. B. C. D. E. 1 2 3

memoria cifrelor memoria latentă memoria de lungă durată memoria vizuală memoria de scurtă durată

A+B C+E C+D+E

REF: curs pag. 270, tratat pag. 294

12

38)

Selecţionaţi principalele caracteristici ale gândirii judecătorului: A. B. C. D. E. F. G. 1 2 3

intindere rapiditate claritate profunzime creativitate rigoare reflexie critică

C+D+F+G A+B+C+D A+B+F+G

REF: curs pag. 270, tratat pag. 294

39)

Cum se numeşte “capacitatea judecătorului de a intui şi înţelege motivele, stările afective, rolul real sau fictiv, reacţiile şi atitudinile justiţiarilor”: 1 2 3

capacitate senzorio-perceptivă integritate cognitivă empatie

REF: curs pag. 271, tratat pag. 295-296

40)

Care instituţie de drept întâlnită pe terenul judecăţii se fundamentează pe “forţa convingerii intime, existenţa unei coloane vertebrale profesionale şi de conştiinţă, simţul etic şi juridic al judecătorului”? 1 2 3 4

rechizitoriul sentinţa opinia separată referatul de terminare a urmăririi penale

REF: curs pag. 275, tratat pag. 298

41)

Care sunt componentele algoritmului formării convingerii intime a judecătorului? A. B. C. D. E. F. 1 2 3

trăirea psihică de nezdruncinat (părerea fermă) echivalenţa stării de fapt cu cea de drept echilibrul mental afectiv sufletesc al judecătorului gândirea reflexivă logica simbolică sentimentul că nu a greşit

A+B+C+F A+B+D+E+F B+C+D+E+F

REF: curs pag. 274-278, tratat pag. 284

13

42)

Selecţionaţi principalele calităţi cerute în profesia de avocat: A. B. C. D. E. F. G. 1 2 3

facultatea de a argumenta şi construi capacitatea de memorare imaginaţia creatoare gândirea reflexivă spirit de sinteză spirit critic adaptabilitate

A+C+E+F+G A+C+D+E B+C+E+F+G

REF: curs pag. 289, tratat pag. 307

43)

Completaţi definiţia argumentării, selecţionând termenii adecvaţi: “Argumentaţia este o acţiune intelectuală …… (1), prin care avocatul prezintă probe şi dovezi legate prin …… (2), în scopul de a …… (3) şi a …… (4) atât juriul, cât şi auditoriul de …… (5) punctelor sale de vedere, a tezelor şi ideilor susţinute în fapt şi drept”: A. B. C. D. E. F. G. 1 2 3

probitatea autenticitatea raţională demonstra raţionamente convingere selectivitatea

1-C, 2-E, 3-D, 4-F, 5-A 1-B, 2-E, 3-D, 4-F, 5-A 1-C, 2-G, 3-D, 4-F, 5-A

REF: curs pag. 296, tratat pag. 311

44)

Ce se înţelege prin “capacitatea de influenţare, de a convinge pe cineva să facă un lucru, să adopte o anumită conduită folosind argumente logice şi afective”? 1 2 3 4 5

atitudine temperament persuasiune argumentare empatie

REF: curs pag. 296, tratat pag. 311

14

45)

Enumeraţi procedeele psihologice pe care se bazează pledoaria avocatului apărării: A. B. C. D. E. F. G. H. 1 2 3

explicaţia naraţiunea organizarea topică clarificarea comparaţia analogia demonstraţia alternativa

A+B+C+D+E+F+G+H A+C+D+E+F+G+H A+B+D+E+F+G+H

REF: curs pag. 298, tratat pag. 312-313

46)

Definiţi eroarea juridică, completând următorul text lacunar cu variante de termeni puşi la dispoziţie: “Prin eroare judiciară înţelegem perceperea, interpretarea, sancţionarea …… (1) cu …… (2) sau …… (3), a datelor …… (4) şi …… (5) ridicate în cadrul procesului de …… (6)”: A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. 1 2 3

corectă clară greşită bună-credinţă rea-credinţă faptice juridice intenţionate culpabile înfăptuire a justiţiei

1-A, 2-D, 3-E, 4-F, 5-B, 6-J 1-C, 2-D, 3-E, 4-F, 5-G, 6-J 1-B, 2-C, 3-E, 4-F, 5-G, 6-J

REF: curs pag. 348, tratat pag. 322

47)

Selecţionaţi afirmaţiile care explică “PARADOXUL PENITENCIAR”: A. B. C. D. 1 2 3 4

în detenţie pot să apară efecte de corupţie reciprocă a deţinuţilor, având loc un proces de socializare inversă inexistenţa spaţiului personal şi absenţa unui refugiu condamnatul se simte eliminat de societate, astfel încât îşi dezvoltă o tehnică de reacţie faţă de controlul formal tratamentul diferenţiat în mediul privativ, nu este o discriminare

A+C A+B B+C C+D

REF: curs pag. 385, tratat pag. 347

15

48)

Cărui tip de infractor (deţinut) îi corespunde următoarea descriere: “Acesta are un comportament repetitiv obişnuit, care face să apese o ameninţare gravă asupra securităţii semenilor săi prin agresivitate persistentă şi indiferenţă absolută în privinţa consecinţelor”? 1 2 3

infractor dificil infractor primejdios infractor inveterat

REF: curs pag. 388, tratat pag. 349-350

49)

Selecţionaţi tulburările implicate în “IMATURIZAREA CARACTERIALĂ”, specifică deţinuţilor recidivişti: A. B. C. D. E. F. G. H. 1 2 3

debilitate mintală instabilitate afectivă abandonul şcolar autocontrol ineficient impulsivitate, agresivitate conformism subestimarea greşelilor respingerea normelor

B+D+E+G+H A+B+D+E+G B+C+E+G+H

REF: curs pag. 386, tratat pag. 348

50)

Selecţionaţi caracteristicile psihologice ale infractorului recidivist: A. B. C. D. E. F. G. 1 2 3

tendinţa de a acţiona în bandă comunicarea în jargon inadaptarea socială labilitatea emoţională vanitos şi egocentric ostil dezvoltării (reactiv) stimulat de aprobare

A+C+E+F+G A+B+E+F+G B+C+E+F+G

REF: curs pag. 390, tratat pag. 351

16

51)

Care dintre fenomenele psiho-sociologice menţionate mai jos corespund următoarei descrieri: “Acest lucru determină o gamă complexă de frământări psihice şi psiho-sociale, începând cu criza de detenţie manifestată de la închiderea în carapacea tăcerii, până la comportamente agresive şi autoagresive”? 1 2 3 4 5

agresivitatea şi violenţa panica şocul depunerii (încarcerării) stresul suicidul

REF: curs pag. 391-398, tratat pag. 353-360

52)

Cărei forme de comporatment penitenciar i se poate atribui următoarea caracterizare: “Interiorizarea, izolarea deţinutului primar de comunitatea celorlalţi deţinuţi şi de viaţa din penitenciar, construindu-şi o lume imaginară, unde încearcă să se refugieze”? 1 2 3 4

comportament agresiv comportament defensiv comportament de consimţire comportament de integrare

REF: curs pag. 391-398, tratat pag. 353-360

53)

Identificaţi efectele sentimentului de simpatie (compasiune) resimţite de martori: A. B. C. D. 1 2 3

estompează împrejurările acuzatoare deformează momentul recepţiei contribuie la fenomenul iluziei evidenţiază circumstanţele atenuante

A+D A+B B+C

REF: curs pag. 113

54)

Care sunt efectele faptului că martorul ar putea fi implicat (amestecat) în vreun fel în fapta penală? A. B. C. D. 1 2 3

martorul păstrează tăcerea martorul apelează la relaţiile sale martorul prezintă fals realitatea martorul îndreaptă bănuielile spre persoane nevinovate

A+C+D A+B+C B+C+D

REF: curs pag. 114

17

55)

Ce este mitomania vis-á-vis de minciună? 1 2 3

obiceiul de a se justifica în situaţii de inculpare tendinţa de a raţionaliza datele faptelor tendinţa patologică de a denatura lucrurile

REF: curs pag. 118

56)

Identificaţi trăsăturile dominante ale minorului recidivist: A. B. C. D. E. F. 1 2 3

autoculpabilizarea spiritul practic conştiinţa juridică precocitate perfidie (viclenie) duplicitate (simulare)

B+D+E+F A+B A+C

REF: curs pag. 120

57)

Ce face anchetatorul când are îndoieli asupra stării psihice a minorului? 1 2 3

solicită internarea urgentă a acestuia studiază fişa medicală a acestuia ordonă o expertiză medicală

REF: curs pag. 133

58)

Pentru ce este utilizată tactica „ascultării repetate” a martorilor? A. B. C. D. 1 2 3

C+D A+D B+D

REF:

59)

pentru ca martorii să reţină mai bine datele pentru ca martorii să se familiarizeze cu audierile pentru completarea şi precizarea depoziţiilor iniţiale înlăturarea unor contradicţii

curs pag. 155-165

Ce presupune „persistenţa în eroare”? 1 2 3

martorul deformează voit realitatea martorul optează pentru una din alternativele posibile martorul este supus fenomenului de iluzie

REF: curs pag. 165

18

60)

Ce fel de întrebări se pun martorului de rea-credinţă pentru a-i demonstra falsitatea relatărilor sale? 1 2 3

întrebări referitoare la raporturile sale cu pricina şi părţile întrebări referitoare la antecedentele sale întrebări imprevizibile cu privire la împrejurări de detaliu

REF: curs pag. 164

61)

Apreciaţi sub aspectul corectitudinii următorul enunţ privind revenirea martorului asupra primei sale depoziţii „retractarea se poate produce spontan sub influenţa unor forţe lăuntrice, afective sau forţe străine (externe), dar întotdeauna este rezultatul unor temeiuri serioase”: 1 2 3

total corect parţial corect incorect

REF: curs pag. 159

62)

De ce se recomandă ca în cabinetul de interogare să nu intre şi alte persoane în afară de anchetator? 1 2 3

pentru ca în caz de atac, anchetatorul să se apere mai bine pentru ca anchetatorul să nu fie sustras de la tema anchetei pentru ca învinuitul să-şi învingă teama şi ruşinea într-o relaţie interpersonală de încredere

REF: curs pag. 177-178

63)

Atitudinea caracterizată prin „umeri căzuţi, trunchiul înlcinat în faţă, capul plecat, mâinile întinse de-a lungul corpului” denotă: A. B. C. D. E. F. 1 2 3

stare de agitaţie stare de atac stare de oboseală stare depresivă stare optimistă atitudine defensivă

C+D+F A+B+C A+B+D

REF: curs pag. 184

64)

Care categorie de gesturi permit a se interpreta „dinamica personalităţii”? 1 2 3

gesturile retorice gesturile reactive gesturile instrumentale

REF: curs pag. 183

19

65)

Ce componentă somato-morfo-expresivă „reprezintă ansamblul modificărilor expresive la care participă părţile mobile ale feţei: ochii, sprâncenele, fruntea, gura, maxilarele, obrajii”? 1 2 3 4

gesturile mersul atitudinea mimica

REF: curs pag. 182

66)

Ce metodă specifică investigaţiei personalităţii se defineşte prin „concentrarea tuturor mecanismelor senzoriale prin care omul ia act de structura unui obiect sau de particularităţile desfăşurării unui fenomen”? 1 2 3

metoda testelor proiective metoda statistică metoda observaţiei

REF: curs pag. 181

67)

Ce semnifică faptul că în interogatoriu direcţia privirii – celui anchetat -este în jos, în lateral sau este oscilantă? A. B. C. D. E. 1 2 3

respect sfidare umilinţă (ruşine) vinovăţie agresivitate

C+D A+B A+D

REF: curs pag. 184

68)

Ce trăsătură comportamentală se defineşte prin „caracterul brusc al răspunsurilor şi descărcările sacadate ale reacţiilor”? 1 2 3

egoismul insensibilitate afectivă impulsivitatea

REF: curs pag. 190

20

69)

Identificaţi cele patru tipuri temperamentale: A. B. C. D. E. F. G. 1 2 3

blasfemicul colericul androginul sanguinicul metastaticul flegmaticul melancolicul

A+B+C A+B+D B+D+F+G

REF: curs pag. 191

70)

Care tip de temperament este caracterizat astfel: „liniştit, calm, imperturbabil, lent în mişcări, nu are reacţii emoţionale vii şi rapide, deseori indiferent şi greu impresionabil”: 1 2 3 4

sanguin flegmatic melancolic coleric

REF: curs pag. 191

71)

Cărui comporatment specific investigaţiilor judiciare îi este caracteristic următorul tablou simptomatic: „negări stereotipe, evitarea privirii, latenţe în răspunsuri, spasm glotic, sudoraţie, tremorul vocii şi tremurul mâinilor”: A. B. C. D. E. F. 1 2 3

comportamentul anchetatorului patern comportamentul persoanei sincere comportamentul autorului faptei (făptuitorului) comportamentul martorului mincinos comportamentul victimei mincinoase comportamentul martorului sincer

A+B+C C+D+E C+D

REF: curs pag. 195

72)

Apreciaţi din punct de vedere al corectitudinii următorul enunţ: „Labilul emoţional (chiar fără a fi vinovat) va reacţiona şi-şi va argumenta spusele împovărat de disconfortul inhibant al temerii naturale, pe care o resimte faţă de implicaţiile conjuncturale referitoare la învinuire”: 1 2 3

corect parţial corect incorect

REF: curs pag. 194

21

73)

Identificaţi numele cercetătorilor români care efectuează experimente în materia psihologiei mărturiei şi martorului: A. B. C. D. 1 2 3

prof. Nicolae Minovici – exp. vizând sinuciderea martorilor prof. Tiberiu Bogdan – exp. din Halele Obor prof. Nicolae Mitrofan – exp. martorilor de rea-credinţă prof. Alexandru Roşca – exp. fidelităţii martorilor - Cluj

A+B B+D C+D

REF: curs pag. 77-78

74)

Care trăsătură de personalitate este caracterizată prin „decalajul persistent între procesele cognitive şi afective în favoarea acestora din urmă”: 1 2 3 4

frustrarea imaturitatea intelectuală imaturitatea afectivă hipersensibilitatea

REF: curs pag. 52

75)

Care trăsătură de personalitate este caracterizată prin „stare emoţională resimţită în plan afectiv-cognitiv ca o stare dezorganizatoare de criză faţă de o complexitate de privaţiuni, obstacole”: 1 2 3 4

complexul de inferioritate imaturitatea afectivă frustrarea angoasa

REF: curs pag. 53

76)

Care este tendinţa omuciderilor criminalilor în serie în raport cu factorul timp: 1 2 3

se diminuează rămâne constantă tendinţă crescătoare

REF: curs pag. 44

22

77)

Ce trăsături de personalitate determină la criminalul în serie „atât calmul cât şi sângele rece” cu care sunt comise actele violente: A. B. C. D. 1 2 3

hiperexcitabilitatea impulsivitatea indiferenţa afectivă egocentrismul

A+B B+C C+D

REF: curs pag. 55

78)

Cum se numeşte forma vinovăţiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente periculos şi urmăreşte producerea acestuia prin utilizarea resurselor sale fizice şi psihice”: 1 2 3 4

culpă din neglijenţă intenţie indirectă praeterintenţie intenţie directă

REF: curs pag. 20

79)

Cum se numeşte forma vinovăţiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente periculos şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii acestuia”: 1 2 3 4

intenţie indirectă culpă cu superficialitate praeterintenţie intenţie directă

REF: curs pag. 20

80)

Cum se numeşte forma vinovăţiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente periculos, dar crede fără just temei că acesta nu se va produce”: 1 2 3 4

praeterintenţie culpă din neglijenţă culpă cu superficialitate intenţie directă

REF: curs pag. 20

81)

Cum se numeşte forma de vinovăţie a făptuitorului dacă acesta „nu prevede rezultatul socialmente periculos, deşi putea şi trebuia să-l prevadă”: 1 2 3 4

intenţie directă praeterintenţie culpă din neglijenţă culpă cu superficialitate

REF: curs pag. 20

23

82)

Vinovăţia din punct de vedere psihologic este rezultatul interacţiunii: 1 2 3

afectivităţii şi instinctelor conştiinţei cu voinţa voinţa şi agresivitatea

REF: curs pag. 20

83)

Cum definim situaţia în care „voinţa liber exprimată” nu este conformă cu „voinţa internă”: 1 2 3

voinţă consensuală voinţă alterată (viciată) voinţă liber asumată

REF: curs pag. 19

84)

În ce constă „proba testimonială ca factor de eroare”: A. B. C. D. 1 2 3

audierea obositoare a martorilor tăcerea martorilor din teamă, interes sau indiferenţă testarea comportamentului simulat al martorilor denaturarea adevărului din frică, interes sau rea-credinţă

A+B B+C B+D

REF: curs pag. 365

85)

În ce constă „competenţa ca factor de eroare”: A. B. C. 1 2 3

86)

admiterea unor probe fără suficientă fundamentare ştiinţifică aprecierea concluziilor în coroborare cu alte mijloace relevante de probă ignorarea experienţei şi rezultatelor practicii în speţe similare

A+B A+C B+C

În ce constau „exigenţele moral-juridice şi etice ca surse de eroare”: A. B. C.

1 2 3

influenţarea morală sau materială a magistratului formarea convingerii intime a magistratului sub imperiul relei-credinţe formarea intimei convingeri a magistratului la luminile propriei conştiinţe în spiritul legii şi bunei-credinţe

A+B A+C B+C

REF: curs pag. 365-366

24

87)

Care este percepţia deţinutului despre timp? A. B. C. D. 1 2 3

poziţie activă, competitivă, reconstructivă poziţie coercitivă, apăsătoare, artificială poziţie revendicativă, proiectată în trecut viitorul incert şi nesigur

A+B B+C B+D

REF: curs pag. 383

88)

Care sunt factorii favorizanţi „principiului deschiderii mediului privativ”: A. B. C. D. 1 2 3

creşterea infracţiunilor comise de minori şi tineri nereuşita detenţiei de a scade criminalitatea aspectul dezumanizant al întemniţării etichetarea socială a deţinuţilor

A+B B+C C+D

REF: curs pag. 384

89)

Identificaţi tulburările specifice „imaturizării caracteriale”: A. B. C. D. E. F. G. H. 1 2 3

raţionalizarea excesivă instabilitatea afectivă violenţa comportamentală autocontrol insuficient impulsivitate – agresivitate inhibiţie cognitivă subestimarea greşelilor respingerea normelor

B+D+E+G+H A+B B+C

REF: curs pag. 386

90)

Care este atmosfera „climatul” specific în grupul deţinuţilor cu temperament „flegmatic”: 1 2 3 4

linişte meditativă climat rece – indiferent activism controlat tensiune cu raptusuri agresive

REF: curs pag. 388

25

91)

Care este atmosfera „climatul” specific grupului deţinuţilor cu temperament „coleric”: 1 2 3 4

climat rece – indiferent activism controlat tensiune cu raptusuri agresive linişte meditativă

REF: curs pag. 388

92)

Care este atmosfera „climatul” specific grupului deţinuţilor cu temperament „sanguin”: 1 2 3 4

linişte meditativă activism controlat climat rece – indiferent tensiune cu raptusuri afective

REF: curs pag. 388

93)

Care este atmosfera „climatul” specific grupului deţinuţilor cu temperament „melancolic”: 1 2 3 4

activism controlat linişte meditativă climat rece – indiferent tensiune cu raptusuri afective

REF: pag. 388

94)

Din ce motive deţinutul se proiectează ca neîmpăcat, revendicativ, ostil şi victimizat vis-á-vis de pedeapsă: 1 2 3

pedeapsa este prea mică pedeapsa este prea mare pedeapsa este nedreaptă

REF: curs pag. 388

95)

Care este reacţia resimţită de deţinut faţă de „apariţia neaşteptată a unui obstacol real sau imaginar care inversează fluxul normal al acţiunii, creând o dificultate majoră, dezorganizând individul şi aducându-l într-o situaţie de criză”: 1 2 3

stare de agresivitate stare de defensivă stare de frustrare

REF: curs pag. 396

96)

Din perspectiva „teritorialităţii” apreciaţi care este „zona intimă”: 1 2 3

până la 45 cm până la 1,5 m până la 2 m

REF: curs pag. 398

26

97)

Din perspectiva „teritorialităţii” apreciaţi care este „zona personală”: 1 2 3

între 45 – 120 cm între 2 – 2,5 m între 2,5 – 3,5 m

REF: curs pag. 398

98)

Din perspectiva „teritorialităţii” apreciaţi care este „zona socială”: 1 2 3

între 1,2 – 3,6 m între 2 – 2,5 m între 1,5 – 4 m

REF: curs pag. 398

99)

Alegeţi variantele corecte (după practica criminalisticii române în materie), cu privire la statutul legal şi forţa probantă a concluziilor expertizelor polygraph: A. B. C. D. E. 1 2 3

are forţă probantă fiind prevăzută de lege nu este interzisă expres de lege are valoarea unor indicii orientativi, utilizaţi în cadrul urmăririi penale şi a primelor cercetări are forţă probantă în contextul coroborării cu alte probe este interzisă de lege

B+C A+E C+D

REF: curs pag. 258-264, tratat pag. 258-263

27