Insula Serpilor

Insula Şerpilor, pământ românesc

Insula Serpilor a fost pentru prima oara mentionata in anul 777 inainte de Hristos. In mitologia elena, intinderea de pamint este creatia lui Neptun, zeul marilor, care la rugamintea zeitei Thetis a scos din pamint o insula pentru fiul ei Ahile. Ramasitele eroului troian si cele ale lui Patrocle au fost aduse de Thetis pe actuala Insula a Serpilor, pentru a fi puse intr-un sanctuar. Cercetarile efectuate in zona in 1823 confirma legenda grecilor antici. Atit capitanul rus Kritzki, cit si neamtul Kohler au descoperit ruinele templului inchinat lui Ahile, dar si alte edificii, presupuse locuinte ale preotilor din antichitate. Situată în Marea Neagra, la 45 km NE de Sulina, mica insulă stâncoasă şi pustie, de 17 ha, a cunoscut în existenţa sa trimilenară o evoluţie tumultuoasă, de la Insula Albă a lui Ahile, până la ocuparea ei de către ruşi în sec. XIX-lea, când a devenit un important punct strategic pentru gurile Dunării şi arealul vestic al Mării Negre. Ocupată militar de armata rusă, în august 1944, insula a fost anexată fraudulos de Uniunea Sovietică la 4 februarie 1948, printr-un protocol, şi predată URSS la 23 mai printr-un simplu proces-verbal. Procesul-verbal nu a fost ratificat niciodată de Parlamentele României şi URSS; după destrămarea URSS, a trecut în stapânirea Republicii Ucraina. România nu a pierdut doar un teritoriu, ci şi un important punct strategic, precum şi Platoul Continental al Insulei Şerpilor, care conţine importante rezerve de petrol şi gaze naturale. Insula Şerpilor este o formaţiune de roci localizată la circa 45 km la est de Delta Dunarii Stânca este apropiată de partea ucraineană a Deltei Dunării. Cel mai apropiat punct de pe ţărm este Insula Kubanskyi (Cobana) din Delta Chiliei, parte ucraineană a Deltei Dunării, localizată între Canalul Bastroe şi Canalul Vostocinoi. Cea mai apropiată localitate românească este oraşul Sulina, aflat la 45 km. Cel mai apropiat oraş ucrainean este oraşul Vâlcov, aflat la 50 km de insulă.Stânca are forma unui X, de 662 metri pe 440 metri, acoperind o suprafaţă de 0.17 km2. Cel mai înalt punct de pe insulă este situat la 41 m deasupra nivelului mării.

1

Articol din ziarul “Adevarul” “Ucraina a pierdut şi teritoriu, şi petrol” „Ruşine!“, „Trădare!“, „Ucraina a pierdut 10.000 de kilometri pătraţi fără a fi în război“ sunt câteva dintre titlurile şi comentariile din presa ucraineană. Pasiunile iscate în jurul deciziei Curţii de la Haga agită puternic clasa politică ucraineană. Parlamentarii ucraineni nu înţeleg cum a putut Ministerul Afacerilor Externe să facă un asemenea “cadou” altei ţări – adică o parte semnificativă a platoului său continental cu imense zăcăminte de petrol şi gaze. Agitaţie în Parlament Pe coridoarele Parlamentului ucrainean deputaţii dezbăteau, ieri, aprins decizia Curţii Internaţionale de la Haga. Indiferent de aparteneţa lor la un partid sau altul, parlamentarii ajunseseră la aceeaşi concluzie: Ucraina a pierdut bătălia diplomatică şi juridică privind Insula Şerpilor. “Avem de-a face aici cu înaltă trădare. Ţările membre NATO şi ale Uniunii Europene neau arătat cine suntem şi cine are nevoie de noi. Pe vremea Uniunii Sovietice, nimeni nici măcar în cele mai negre vise nu-şi putea închipui că Ucraina se va confrunta vreodată cu o pretenţie teritorială”, a declarat Vadym Kolesnişenk, deputat al Partidului Regiunilor. “Politica slabă şi demersurile nepotrivite la nivel internaţional ne-au făcut să pierdem. Partea română a luat două treimi din platou”, a spus şi Anatoly Matvienko (partidul Ucraina Noastră Autoapărarea). Ucraina a reuşit recunoaşterea Insulei Şerpilor, dar faptul că aceasta nu influenţează delimitarea frontierei cu România este un eşec, au fost de părere deputaţii. “Ucraina a primit un pic mai mult decât plănuiam, dar nu a primit ceea ce visam noi. E evident că nu a fost o acţiune tratată cu seriozitate. Încă o dată, diplomaţia ucraineană nu a fost eficientă. Nu avem încă experienţă în litigii internaţionale”, a mai spus Matvienko. Parlamentarul Leonid Grach, de la Partidul Comunist, a vorbit direct de trădare. “Aceasta este o trădare a intereselor sociale şi teritoriale ale Ucrainei. Este trădarea lui Iuşcenko, a guvernului, a întregii administraţii. Decizia Curţii a văduvit Ucraina de apele teritoriale. Potrivit previziunilor, se află petrol şi gaze”, a declarat el. 2

„Petrol pentru România, stânci pentru noi“ Presa ucraineană a explodat, practic, comentând cu furie decizia tribunalului de la Haga, dar mai ales faptul că autorităţile (Ministerul Afacerilor Externe şi Secretariatul Preşedinţiei) au prezentat eşecul drept o victorie. Sub titlul “Ruşine. Românii ne-au confiscat platoul”, cotidianul de mare tiraj “Azi” scria ieri: “Nu s-a mai întâmplat aşa ceva în istoria Ucrainei independente. Am pierdut, fără nici un război, mai bine de zece mii de de kilometri pătraţi din teritoriul nostru”. “Dacă şi alte situaţii litigioase vor fi rezolvate în acelaşi mod, cum ar fi diferendul cu Rusia privind Marea Azov, zona noastră economică va intra de tot la apă”, scriau şi jurnaliştii de la “Gazeta po-kievski”, într-un articol intitulat “Petrol pentru România, stânci pentru noi”. Cine exploatează primul „Cine va începe primul activităţile de extracţie va fi şi cel care va obţine dividendele, indiferent de linia de delimitare”, susţine liderul parlamentar Oleg Bilorus, preşedintele Comisiei de afaceri internaţionale din Parlamentul de la Kiev. Comentariul articolului Statutul Insulei Serpilor, in apropierea careia se afla importante zacaminte de petrol, face obiectul unui contencios care se judeca la Curtea Internationala de Justitie de la Haga Miza este delimitarea zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei, care ofera dreptul de a exploata resursele platformei continentale din zona respectiva. Eforturile ucrainene de a acredita o realitate, care din punct de vedere juridic si practic nu exista, nu au nici un efect asupra procedurii de la Haga. Ucraina incearca sa complice procedura, facind apel la circumstante speciale, precum prezenta unei insule. Bucurestiul sustine ca insula este, in termeni juridici, doar o stinca si nu are drept la zona economica exclusiva, conform articolului 121 al Conventiei privind dreptul marii, la care sint parte atit Romania, cit si Ucraina. In acest caz, platforma continentala din jurul acesteia si resursele aferente ar urma sa fie divizate, conform legilor internationale, intre Romania si Ucraina. Dupa cum spunea si A.D.Xenopol "O alianţă cu ruşii în orice împrejurare, o încredere în cuvântul sau semnătura lor, va fi totdeauna o nebunie scump platită."si nu numai atat, dupa atatia ani de exploatare a insulei ei sunt cei revoltati, ei sunt cei care se plang. Curtea Internaţională de Justiţie s-a pronunţat marţi în procesul dintre România şi Ucraina, privind platoul continental de la Marea Neagră. Judecătorii au dat dreptate României, şi nu 3

consideră că insula Şerpilor este relevantă pentru delimitarea platoului continental. Nici lungimea coastelor nu a fost luată în considerare, un alt argument folosit de partea română în pledoariile de la Haga. În urma prezentării verdictului, datele impuse de Curte vor fi introduse în calculator, pentru a fi generată linia de demarcaţie. Potrivit lui Bogdan Aurescu, hotărârea recunoaşte jursidicţia suverană a României pe o suprafaţă de platou continental de 9700 kilometri pătraţi, adică 79,34% din zona disputată, de aproximativ 12.000 de kilometri pătraţi. In ciuda faptului ca decizia a fost luată de Curtea Internaţională de Justitie ei consideră că platoul le-a fost confiscat de români şi teritoriul le apartine, dar ei urmaresc o miza economica. Uniunea Sovietica a conferit insulei, abuziv, o arie de mare teritorială de 12 mile, micsorând marea teritorială a României, în dreptul Sulinei. Distanţa dintre Sulina şi Insula Serpilor este de 40 de kilometri. Prevederile Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica), la 10 decembrie 1982, prevede la art. 121 aliniat 3 ca Insula Serpilor intră la categoria stâncilor deoarece nu are condiţii naturale de viată. Stâncile nu au dreptul decât la o jumatate de milă de platou maritim continental in jurul lor. Eforturile sisifice şi pompieristice, pe alocuri ridicole ale Ucrainei, de transformare a stâncii în insulă au o motivaţie economică extrem de importantă. O insulă are dreptul la un platou continental de 200 de mile, adică perimetrul de exploatare ar intra practic pe teritoriul României, ceea ce este o absurditate evidentă. Platoul continental din jurul ei ascunde rezerve de hidrocarburi pentru 300 de ani de exploatare de acum încolo şi deja firme importante au cerut Ucrainei dreptul de explorare prin foraj a zonei.

Articol din ziarul Libertatea “La Haga am învins cu povestea castravetelui” Marţi, 3 februarie 2009, Romania a crescut cu 9.700 de kilometri pătraţi. ţara noastră işi disputa cu Ucraina 12.000 de kilometri pătraţi de platou continental. Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga (CIJ), care a judecat litigiul, a dat caştig de cauză, in mare parte, României. Pledoaria grupului de avocaţi ai ţării noastre, condus de Bogdan Aurescu, a început cu o anecdotă: elevul care spune doar lecţia castravetelui, la orice întrebare. 4

“Un elev foloseşte singura lecţie pe care o ştie - despre castravete - pentru a răspunde la toate întrebările profesorului, indiferent despre ce sunt acestea. Astfel, întrebat ce este roşia, elevul răspunde: «O roşie este o legumă ca şi castravetele. Castravetele aparţine familiei curcubitaceelor şi are 90% apă». Apoi, profesorul îl întreabă pe elev ce este un cartof. Elevul răspunde: «Cartoful este o legumă ca şi castravetele, care are 90% apă». Anecdota i-a sensibilizat pe judecătorii Curţii de Justiţie Apoi profesorul îi cere elevului să îi spună ce ştie despre matematică. Elevul răspunde că «matematica este o ştiinţă, ca şi biologia, care se ocupă şi cu studiul legumelor, printre care şi castravetele, care are 90% apă». Aceasta este şi metoda Ucrainei în cazul de faţă. Orice aspect ar încerca Ucraina să justifice în această cauză, ea revine la acelaşi «castravete » - pretinsa predominanţă a ţărmurilor sale”. Aşa a început pledoaria lui Bogdan Aurescu în faţa CIJ, luni, 15 septembrie 2008, pentru a susţine cauza ţării noastre asupra platoului continental. Faptul că a răspuns inconsistenţei de argumentaţie a Ucrainei cu o glumă, i-a sensibilizat pe judecători. România a avut câştig de cauză chiar mai mult decât spera. A luat 79,34% din cât a cerut. Litigiul a costat 628.500 de euro Bogdan Aurescu s-a născut la 9 septembrie 1973. Este doctor în drept internaţional şi licenţiat în istorie. A condus echipa care a câştigat, pentru România, procesul de la Haga împotriva Ucrainei. Aurescu e necăsătorit şi, deşi a devenit secretar de stat la Externe, continuă să locuiască într-un apartament din cartierul Militari şi să călătorească zi de zi cu metroul. Succesul său a fost umbrit de scandalul legat de privatizarea fără licitaţie a platoului continental românesc, în condiţii dezavantajoase pentru noi, chiar înainte de a fi câştigat la Haga. Pentru acest proces, România a cheltuit 628.500 de euro, mai puţin de jumătate din cât preconizase iniţial. România a obţinut 9.700 de kilometri pătraţi După al Doilea Război Mondial, România şi Uniunea Sovietică au avut o dispută permanentă asupra împărţirii platoului continental. Litigiul a fost moştenit de Ucraina, după 1991. Pentru că nu au putut ajunge la o înţelegere, din cauza unei zone de 12.200 de kilometri pătraţi sub care se află zăcăminte de petrol şi gaze naturale, România şi Ucraina s-au judecat la Haga. Din cei 12.200 de kilometri pătraţi de platou continental disputaţi, ţării noastre i-au revenit 9.700 de kilometri pătraţi, adică 79,34%. Restul a intrat în componenţa Ucrainei, conform deciziei de la Haga. 5

Comentariul articolului Delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din sectorul nordic al bazinului de vest al Marii Negre a facut obiectul unui proces indelungat de negocieri, desfasurat intre Republica Socialista Romania si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Primele tratative, ce au avut loc in perioada 1967-1987, nu au dus la niciun acord intre cele doua parti. Dupa destramarea URSS, partenerul de dialog al Romaniei in aceasta problema a devenit Ucraina. La data de 2 iunie 1997, la Constanta a fost semnat Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare dintre Romania si Ucraina, denumit si Tratatul politic de baza intre cele doua tari. Tot atunci a fost semnat si Acordul Conex al Tratatului. Acesta prevede obligatia partilor de a incepe negocieri pentru incheierea unui alt tratat, privitor la frontiera, si a unui acord pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. Conform dreptului international, platoul continental al unui stat este reprezentat de fundul marii (care este prelungirea naturala a teritoriului terestru al statului) si subsolul acestuia, situate dincolo de limita exterioara a marii teritoriale a acestui stat, pana la limita externa a marginii continentale (care este locul unde se termina platoul continental geografic) sau pana la o distanta de 200 de mile marine de la coastele statului spre larg, atunci cand limita exterioara a marginii continentale se afla la o distanta inferioara. In cazul Marii Negre, nu exista o margine continentala, din punct de vedere geografic fiind un platou continental geografic unic. De asemenea, dimensiunile reduse ale Marii Negre nu permit ca statele riverane sa aiba zone nationale de platou continental extinse pana la limita de 200 de mile marine, fiind necesara delimitarea intre zonele de platou continental care revin fiecarui stat riveran. Miza impartirii celor 12.000 de kilometri patrati de platou continental si zona economica exclusiva intre Romania si Ucraina o reprezinta de fapt resursele subterane: 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol. Exploatarea acestor resurse ar acoperi, spun specialistii, necesarul Romaniei pentru cativa ani. Devine clar de ce disputa pe fundul marii si pe Insula Serpilor este atat de importanta. Decizia Curţii Internaţionale de la Haga are în primul rând o semnificaţie economică importantă. Astfel, potrivit Agentului României, Bogdan Aurescu, în suprafaţa de apă şi în subsolul aferent care au fost date României se găsesc 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi circa 12 milioane de tone de petrol (aproximativ 93.600 de barili). 6

Valoarea comercială a acestor resurse de hidrocarburi este substanţială. La un preţ de 400 de dolari pe mia de metri cubi, resursele de gaz primite de România prin decizia de marţi echivalează cu 28 de miliarde de dolari. De asemenea, în cazul resurselor de petrol, calculate la un preţ de 40 de dolari pe baril, cele 93.600.000 de barili echivalează cu circa 3,7 miliarde de dolari. Gazul câştigat poate asigura independenţa României de exporturi pentru aproximativ 15 ani şi jumătate, judecând după o medie de circa 4,5 miliarde de metri cubi de gaz importaţi anual.

Articol din “Jurnalul national” Verdictul de la Haga: România ia marea, Ucraina resursele Platoul continental din jurul Insulei Şerpilor a fost delimitat şi toate zăcămintele de petrol şi gaze prospectate au rămas de partea Ucrainei. România nu s-a ales decât cu zăcămintele din trei structuri geologice care nu au fost niciodată prospectate sau estimate, a declarat pentru agenţia rusă de presă Novâi Reghion purtătorul de cuvânt al companiei ucrainene de gaze şi petrol Cernomorneftegaz, Iuri Avdeev, citat de Andrei Bădin. "Trei structuri geologice - Olimpiiskaia, Komsomolskaia şi Kraevaia - se află în perimetrul dobândit de România, în urma verdictului Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga", a spus oficialul, completând că ultimele cercetări în această parte a mării s-au făcut în 1998. "În 1998, compania noastră a desfăşurat ultimele investigaţii seismice şi operaţiuni de foraj pe teritoriul structurii Olimpiiskaia, care a revenit acum României. Nimeni nu ştie dacă există într-adevăr zăcăminte în această structură, pentru că niciodată nu s-au făcut aici prospecţiuni serioase",a declarat reprezentantul Cernomorneftegaz. Investigaţia seismică ar putea scoate la iveală fracturi tectonice prin care se indică posibile resurse de hidrocarburi sau gaze naturale. "Adâncimea în zona dobândită de România nu este mare, dar în orice caz este vorba de 200 de km de ţărm şi chiar şi nişte rezerve de gaze ipotetice nu vor compensa cheltuielile de extracţie şi transport", a apreciat Avdeev, precizând şi că "este greu de vorbit în acest moment de posibile zăcăminte la nord de Insula Şerpilor şi în perimetrul de platou dobândit de România". Reprezentantul Cernomorneftegaz a declarat că perimetrul de zăcăminte prospectate nu a făcut niciodată obiectul unor discuţii. "Aceste resurse se află în adâncurile apelor ucrainene şi problema apartenenţei lor nu a fost disputată în trecut şi nu va fi disputată nici în viitor", a declarat 7

purtătorul de cuvânt. Potrivit sursei, Ucraina nu a pierdut zăcăminte de hidrocarburi, ci o zonă profitabilă de pescuit. Profesorul geolog Nicolae Panin, fost director al Institutului Geoecomar, care s-a ocupat cu studierea platformei continentale româneşti a Mării Negre, a declarat, potrivit România Liberă, că în zona respectică nu ar exista rezerve mari de gaz şi petrol. Joi, Oleg Bilorus, preşedintele Comisiei de afaceri internţionale din Rada Supremă (parlamentul unicameral) a declarat că Ucraina trebuie să înceapă cât mai rapid posibil exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze în zona din apropierea Insulei Şerpilor care i-a revenit potrivit hotărârii Curţii de la Haga. "În prezent, prioritatea nr.1 a guvernului este de a prelua sub controlul său şi a asigura lucrările de prospectare şi exploatare, pentru că cine va începe primul activităţile de extracţie România sau Ucraina - va fi şi cel care va obţine dividendele, indiferent de linia de delimitare. Există rezerve de hidrocarburi şi de o parte şi de alta. Este vorba de principiul vaselor comunicante. Cel care începe să extragă va dispune şi de petrolul sau gazele din platou", a explicat acesta. Comentariul articolului De câţiva ani România se judecă cu Ucraina în privinţa delimitării platoului continental şi a zonei economice exclusive. Deşi nu neagă apartenenţa insulei la teritoriul ucrainean, România susţine că aceasta este doar o stâncă şi nu poate fi luată în calcul la delimitarea "graniţelor ". Este o solutie avantajoasa pentru Romania, care a sustinut permanent o metoda de delimitare conforma cu dreptul international si, evident, o solutie echitabila care este avantajoasa si pentru Ucraina. Astfel, a fost recunoscut faptul ca Insula Serpilor este de fapt o stanca, incapabila de a avea resurse de apa si de a fi locuita, exact cum a sustinut Romania in timpul pledoariilor de la Haga. In incercarea de a arata ca Insula Serpilor este o insula - deci ar fi urmat sa beneficieze de zona exclusiva de exploatare economica - Ucraina a decis chiar "colonializarea" teritoriului, prin aducerea de apa cu cisternele, construirea unei biblioteci, a unei poste sau magazine pentru a da impresia ca e locuita. Putem spune ca, la finalul acestui proces, obiectivul nostru a fost atins deoarece CIJ a pronuntat o solutie cu un caracter echitabil, clar si nesusceptibil de interpretari, care deschide accesul Romaniei la resursele de hidrocarburi din zona. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis printr-un comunicat ca solutia CIJ reprezinta un succes al aplicarii dreptului international, fiind o decizie corecta si echitabila, favorabila Romaniei. De asemenea, a sustinut MAE, hotararea de la Haga permite Romaniei sa inceapa demersurile de exploatare a resurselor de hidrocarburi din zona. 8

Concluzii : În articolul realizat de ziarul “Adevarul” se arată faptul că toată presa ucrainiană, este foarte intrigată de succesul pe care l-a avut România la Haga, şi faptul că s-a pierdut totul pe cale diplomatică şi nu numai atât ci şi faptul că Uniunea Europenă sprijină România şi nu Ucraina iar Curtea recunoaşte jurisdicţia suverană şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34 % din zona în dispută cu Ucraina". În articolul realizat de ziarul “Libertatea” se pune accent pe anecdota care sensibilizat pe judecătorii Curţii de Justiţie şi pe suma de bani care s-a cheltuit la acest proces dar şi pe rezolvarea diferndului dintre România şi Ucraina vechi de 40 de ani. În ziarul “Jurnalul Naţional” se delimitează clar încă din titlu faptul că s-a câştigat şi s-a împărţit totul în mod echitabil. Citându-l pe dl.Aurescu "Putem spune că, la finalul acestui proces, obiectivul nostru a fost atins" referindu-ne la faptul că CIJ a pronunţat o soluţie cu un caracter echitabil, clar şi nesusceptibil de interpretări, care deschide accesul României la resursele de hidrocarburi din zonă. Fiecare trust a urmarit să arate esenta câştigului în felul său finalul unui diferend complicat care a presupus de mai bine de 40 de ani, de când a luat naştere, negocieri cu Uniunea Sovietică, de 20 de ani care în sfârşit s-a încheiat pe cale amiabilă şi echitabil pentru ambele părţi.

9