Instalatii De Alimentare Cu Apa - Prezentare

1

CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Sistemul de alimentare cu apa – Generalitati. Instalatii de alimentare cu apa - Elemente componente. Scheme de alimentare cu apa. Sisteme de captare a apelor. Statii de tratare a calitatii apei. Rezervoare de inmagazinare. Retele exterioare de distributie. 7.1 Scheme de distributie. 7.2 Amplasarea ( pozarea ) retelelor. 7.3 Materiale si armaturi specifice retelelor de alimentare a apelor. 7.4 Racordarea instalatiilor interioare la retelele exterioare. 8. Retele interioare de distributie. 8.1 Clasificarea instalatiilor interioare. 8.2 Instalatia de alimentare cu apa pentru consum menajer. 8.3 Instalatia de alimentare cu apa pentru incendii. 8.4 Instalatii cu distributie superioara . 8.5 Instalatii cu distributie inferioara. 8.6 Configuratia conductelor de distributie din interiorul cladirilor. 8.7 Scheme de alimentare cu apa a retelei. 8.8 Materiale si echipamente specifice.

2

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA 1.Generalitati 



Sistemul de alimentare cu apa cuprinde : instalatiile exterioare si instalatiile interioare de alimentare cu apa - pentru asigurarea necesarului de apa in scopuri menajere , industriale , combaterea incendiilor . Structura consumului de apa din cladiri de locuit , sociale –culturale , industriale , agrozootehnice : consum menajer – nevoi zilnice ( baut , spalat , preparat hrana , spalat rufe , vase ) . consum industrial – materie prima , intra in compozitia unor produse ; apa de racire , agent termic , spalare ( minereuri); consum pentru combaterea incendiilor ; consum pentru nevoi publice – stropit, udat , spalat ; consum pentru nevoi zootehnice – spalat grajduri, baut animale; consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apa – spalat filtre decantoare ,pregatire reactivi chimici (tratarea apei)

3

INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA ELEMENTE COMPONENTE      

Sursa de alimentare Sistemul de captarea a apei Statii de pompare Statii de tratare Rezervoare de inmagazinarea apei Retele de distributie

4

5

Schema generala a unei alimentari cu apa potabila

1.sursa de apa 2. Instalatii de captare 3.Instalatii de tratare 4. Apeducte

5.statii de pompare 6.rezervoare de inmagazinare 7.retele de distributie

6

Schema generala a unei alimentari cu apa industriala

1.sursa de apa 8.agregate industriale 2.instalatii de captare 9.conducte apa calda industriala 3.instalatii de tratare 10.turn de racire 4. apeducte 11.bazin apa racita 5.statii de pompare 12.conducta apa de adaos 6.rezervoare de inmagazinare 13.pompa de circulatie 7rezervor de inaltime 14.15. conducte 16.filtru

7

CAPTAREA APEI DE SUPRAFATA Constructiile , instalatiile de captare se amplaseaza in amonte de asezarile omenesti – evitand sursele de poluare. In functie de adancimea raului , captarea se face : in albia raului sau in malul raului. 

Captarea in malul raului cuprinde : priza , statii de pompare apa bruta , conducte Prizele sunt constructii prevazute cu : - ferestre pt patrunderea apei , cu gratare de protectie ,pentru a impiedica patrunderea corpurilor aduse de apa ; -2 compartimente –unul de priza in care intra apa si unul din care e aspirata apa de pompe . Intre cele doua componente este o sita prin care apa trece in compartimentul din care e aspirata.



Captarea in albia raului : crib din beton , ferestre ( barbacane ), sorb , conducta de aspiratie roci pentru fixare. 8

Captari in malul raului

a) cu pompa cu ax orizontal

b) cu pompa cu ax vertical

2.

camera de priza

9. rezervor de vacuum

3.

statie de pompare

10. pompa cu ax orizontal

4.

gratare

11. motor electric

5.

ferestre (orificii) de priza

12. conducta de refulare a apei

6.

stavile (vane)

13. pompa cu ax vertical

7.

site

14. clapete de retinere

8.

sorb

15. pompa de vid

9.

conducta de aspiratie a apei 16. vana

9

Priza cu crib in albia raului 1.crib din beton armat 2.orificii (barbacane) pentru admisia apei 3.anrocamente(roci) pentru lestare (fixare) 4.suluri de fascine 5.sorb 6.conducta dfe aspiratie a apei

10

CAPTAREA APEI DE ADANCIME Captari orizontale – drenuri. Drenul este tub din beton prevazut cu gauri =barbacane . Deasupra drenului se aseza filtre din nisip , pietris argila batuta – pentru a impiedica patrunderea apei de suprafata . Captari verticale – puturi sapate sau forate , infipte .  Puturile sapate – cu sectiune circulara , 1-3m , diametru, cu gauri ( barbacane ) pentru patrunderea apei La partea superioara se construieste camin de vizitare.  Puturile infipte - tuburi din metal , cu diametru mic.

11

Captare orizontala cu drenuri a) Sectiune verticala

b) vedere in plan

2. dren 3. camera colectoare 4. camin de vizitare 5. conducta de aductiune

12

Put forat 1. coloana filtranta 2. peretele putului 3. imbinare cu etansare 4. vana 5. conducta de aspiratie a apei din put 6. camin 7. capac de acces in camin 8. scara de acces 9. strate de argila 10. nivelul hidrostatic al apei (cand nu se aspira apa din put) 11. nivelul hidrodinamic al apei (cand se aspira apa din put)

13

STATII DE TRATARE A CALITATII APEI Corectarea calitatii apei se realizeaza prin procese specifice : 

Sedimentarea – depunerea suspensiilor mai mari de 0,2 mm in deznisipatoare



Decantarea – depunerea suspensiilor mai mici de 0,2mm in decantoare .



Tratarea cu coagulant – neutralizarea unor substante cu sulfat de Al.



Filtrarea – in bazine inchise sau deschise cu strat de filtrare din nisip. Apa circula de sus in jos. Dupa viteza de filtrare sunt filtre lente si filtre rapide .Pentru curatarea filtrelor se introduce apa curata de jos in sus .



Dezinfectarea –cu clor , fluor .- aparate numite cloratoare sau clorizatoare . Clorarea se face cu Cl in stare gazoasa .



Reducerea duritatii apei



Corectarea proprietatilor organoleptice. 14

Deznisipator orizontal 1. camera de linistire si distributie a apei brute

6. bare de linistire

2. camera de depunere a nisipului

7. stavila la intrare

3. camera de colectare a apei deznisipate

8. stavila la iesire

4. canal de golire

9. stavila la golire

5. gratar 15

Decantor orizontal

1. compartimentul de distributie a apei brute 2. compartimentul de decantare 3. compartimentul de colectare a apei decantate 4. groapa de namol 5. galeria pentru colectarea si evacuarea depunerilor 6. conducta de alimentare cu apa bruta 7. conducta pentru evacuarea apei decantate 8. preaplin 9. vana de inchidere 10. vana de golire

16

Decantor vertical 1. conducta de alimentare cu apa bruta 2. jgheab pentru apei decantate 3. conducta de evacuare a apei decantate 4. conducta de golire 5. conducta de preaplin 6. vana de inchidere 7. usa 8. scara de acces 9. cilindru exterior ( peretele decantorului) 10. cilindru interior

17

Filtru lent 1. conducta de alimentare cu apa decantata 2. conducta de iesire a apei filtrate 3. conducta de golire completa a filtrului 4. conducta de golire a apei de deasupra nisipului 5. preaplin 6. conducta de umplere cu apa pentru spalarea filtrului 7. suportul materialului filtrant

18

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Filtru rapid inchis conducta de intrare a apei brute conducta de iesire a apei filtrate conducta de iesire a apei murdare conducta pentru eliminarea aerului conducta de golire palnie gura de vizitare conducta de intrare a apei filtrate pentru umplere

19

REZERVOARE DE INMAGAZINARE 

Rezervoarele - asigura o rezerva de apa pentru compensatia variatiei de consum , pentru cazuri de avarii si pentru stingerea incendiilor. Pot fi din beton armat , cilindrice , cu 1sau 2 compartimente , cu camera de vane .Sunt amplasate ingropat sau semiingropat – asigurand protectia termica a apei la variatiile de temperatura . Instalatiile aferente unui rezervor:





  

instalatie de alimentare – cu robinet cu plutitor , care comanda printr-o tija deschidere , inchiderea robinetului in functie de nivelul apei din rezervor. instalatie de preplin – preluarea excesului de apa , in cazuri de avarie . instalatie de golire instalatie de distributie spre consumatori conducta de aerisire. 20

Rezervor simplu ,partial ingropat in sol , cu acoperis placa

21

Rezervor simplu ,partial ingropat in sol , cu acoperis placa 1.

conducta de alimentare cu apa

2.

robinet cu plutitor

3.

conducta de distributie a apei din rezervor

4.

sorb

5.

conducta de racord la pompe mobile pentru alimentarea cu apa necesara combaterii incendiilor

6.

conducta pentru dezamorsare

7.

conducta de preaplin

8.

conducta de golire a rezervorului

9.

vane

10.

piesa de trecere a conductelor prin peretele rezervorului

11.

nivelul rezervei de apa pentru combaterea incendiilor

12.

conducta de ocolire a rezervorului de acumulare a apei

13.

conducta de aerisire 22

Rezervoare de inaltime 

- Castelul de apa – rezerva de apa , asigura debitul si presiunea in reteaua publica:  instalatie de alimentare , de preaplin , golire , distributie ,incendiu  instalatie de iluminat, scari de acces , paratraznet.  Cuva din beton , turn din beton , zidarie de caramida sau piatra , fundatie .  Se amlaseaza de obicei in zone industriale .



-Rezervor de inaltime pt alimentarea instalatiilor interioare din cladiri  instalatii de alimentare, distributie , preaplin, golire  se izoleaza impotriva inghetului – cutie de lemn, rumegus  se monteaza pe postament din lemn , beton , profile metalice , cu tava din tabla de hotel zincat pt. colectarea scurgerilor de apa. 23

Castel de apa 1.

cuva din beton armat

2.

turn din beton armat , zidarie din piatra sau caramida ,fonta

3.

fundatie din beton

4.

conducta de intrare a apei

5.

conducta de distributie a apei pentru consum curent (tehnologic)

6.

conducta de alimentare cu apa a instalatiilor de combatere a incendiilor

7.

conducta de golire

8.

preaplin

9.

plutitor

10. scripeti 11. fir de legatura 12. mira gradata 13. indicator 14. vana de inchidere 15. nivelul minim al apei din rezervor 16. nivelul maxim al apei din rezervor 17. palnia preaplinului

24

Rezervor de inaltime 1. rezervor 2. conducta de alimentare cu apa 3. conducta de legatura 4. clapeta de retinere 5. conducta de preaplin 6. palnie 7. sifon 8. conducta de canalizare 9. conducta de golire 10. robinet 11. tava din lemn 12. conducta evacuare scurgeri 13. material termoizolant 14. cutie lemn 15. postament 25

RETELE EXTERIOARA DE DISTRIBUTIE 



Cuprinde totalitatea conductelor si lucrarilor anexe (armaturi , aparate de masurat ,accesorii ) . Schema retelelor tine cont de reteaua de strazi , repartitia puctelor de consum , relieful ternului .Se compun din urmatoarele conducte ;  conducte principale –care transporta apa de la rezervoare sau statii de pompare in sectoarele de consum ;  conducte de serviciu sau conducte publice –care transporta apa de la conductele principale la punctele de bransament ale statilor de hidrofor sau a cladirilor.Deasemenea se pot monta hidranti exteriori sau hidranti pentru stropit spatii verzi.

1-conducta principala (artera) 2-conducta de serviciu. 3-bransament 4-hidrant de incendiu 5-hidrant de gradina 6-conducta de distributie in ansamblu de cladiri 7-statie de hidrofor 8-conducta de distributie in interiorul cladirii 26 9-cladire

SCHEME DE DISTRIBUTIE A RETELELOR DE APA Dupa forma in plan se disting: • retele ramificate - prin care apa circula intr-o singura directie • retele inelare – alcatuite din bucle sau ochiuri inchise, la care apa poate ajunge din cel putin doua directii • retele mixte - cu portiuni inelare si portiuni ramificate

a - ramficata

b- ramificata cu distributie inelara

Dupa calitatea apei se disting : •retele de alimentare cu apa potabila •retele de alimentare cu apa industriale

c- inelara cu distributie inelara

Dupa valoarea presiunii necesare : •Retele de joasa presiune asigurata de motopompe •Retele de inalta presiune cu statii proprii de pompare

Dupa numarul de conducte de transport se disting : •retele cu o singura conducta de distributie a apei pentru uz menajer si combaterea incendiilor. •Retele cu conducte separate pentru fiecare fel de consum : menajer industrial combaterea incendiilor. Retele cu conducte comune pentru anumite categorii de consum a apei.

27

AMPLASAREA (POZAREA) RETELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

 Ingropate in sol – sub adancimea de inghet stabilita pentru localitatea respectiva, distantele minime in plan orizontal si vertical precum si conditiile de amplasare la traversari si incrucisari cu alte retele sau obstacole sunt indicate in urmatorul tabel :

- conductele se vor monta cu panta de 0,1% - 0,2% - conductele se vor poza pe fundul santului care in prealabil a fost nivelat si prevazut cu un strat de nisip de 15 cm - dupa pozarea conductei spatile libere ramase intre tub si peretele santului - vor fi umplute cu pamant selectionat, apoi se adauga un strat de nisip de 15 cm - se vor lasa spatii intre extremitatiile tubului sau imbinari, pentru operatiile de 28 proba si montari ulterioare.

 Ingropate in canale de protectie – cand terenul este sensibil la umezire si nu pot fi respectate distantele impuse fata de fundatiile cladiriilor (conform Normativului P7-77) - cand conductele de apa trebuie protejate impotriva

actiunilor mecanice exterioare - se evita amplasarea conductelor de alimentare cu apa rece in canale in care se monteaza si conducte de apa calda; se adopta solutia de separare a doua compartimente.

 In subsolurile cladirilor

a fundatiilor exterioare

 In galerii subterane vizitabile  Aerian

–cand cladirile sunt prevazute cu subsoluri sau cu canale mediane circulabile. - la adaptarea acestei solutii conductele se izoleaza termic pentru a se evita incalzirea apei reci -la traversarea rosturilor de tasare a peretilor sau cladirilor golurile sunt mai mari decat diametrele ale conductelor cu 10…15 cm ; etansarea golurilor se va face cu material elastic. -se va asigura accesibilitatea conductelor pentru intretinere si reparatii in timpul exploatarii -in cazuri speciale: artere cu circulatie intensa, conditii de teren foarte dificile nevoie de supraveghere frecventa sau de interventie rapida. pe portiuni scurte ale retelei.In acest caz producatorul trebuie sa aiba bine precizatete conditiile de executie si exploatare.

29

La alegerea materialului conductelor pentru alimentarea cu apă trebuie luate în considerare următoarele criterii:

MATERIALE SPECIFICE RETELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

• Costul iniţial • Rezistenţa la rupere • Treptele de presiune • Rigiditatea • Rezistenţa la încovoiere/turtire • Combustibilitatea • Uşurinţa în realizarea îmbinărilor • Costul de montaj • Durata de viaţă estimată • Greutatea • Rezistenţa chimică • Susceptibilitatea la coroziune • Prelucrarea facilă • Dilatarea termică • Pierderile de presiune în conducte • Rezistenţa la rupere • Treptele de presiune • Rigiditatea • Rezistenţa la încovoiere/turtire • Combustibilitatea • Uşurinţa în realizarea îmbinărilor • Spaţiul necesar • Standardele şi specificaţiile tehnice în vigoare • Dacă se pretează la montare îngropată

30

TUBURI DIN AZBOCIMENT Conductele din azbociment sunt realizate dintr-un amestec de ciment, fibre de azbest şi apă. •au greutate redusă, rezistă bine la presiune, îndoire, îngheţ, temperaturi înalte, foc. •nu rezistă la lovituri şi şocuri. •se utilizează la aducţiunile de apă şi la reţelele de canalizare. •fibrele de azbest au o influenţă negativă asupra sănătăţii, pericolul fiind mortal dacă sunt inspirate în plămâni. •Conform HG 124/03 vor fi inlocuite urgent in mod sistematic,.

TUBURI DIN BETON ARMAT PRECOMPRIMAT • utilizat la conductele de aductiune sau artere pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si a industrilor. • se fabrica cu diametrele nominale de : 400, 600, 800 si 1000 mm. 31

ŢEVI DIN PLUMB Plumbul este cel mai vechi material utilizat în instalaţiile de apă. • Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicaţii speciale; • Îmbinările se execută prin lipire cu aliaj de cositor; • Plumbul este utilizat pentru conductele de legătură la unele obiecte sanitare, pentru apele uzate radioactive sau în laboratoare, pentru evacuarea apelor uzate corozive. •Este din ce în ce mai rar utilizat în instalaţiile de canalizare, iar UE a interzis folosirea plumbului în instalaţiile de apă, datorită pericolului pe care îl prezintă asupra sănătăţii.

ŢEVI DIN OTEL În instalaţii se utilizează ţeava neagră de oţel şi ţeava de oţel zincată. Ţevile din oţel pot fi laminate sau sudate. • Ţevile din oţel au o rigiditate foarte bună, rezistenţă mare la compresiune şi rezistenţă structurală ridicată. • Ţevile din oţel se îmbină de obicei cu fitinguri filetate, dar şi prin sudură sau folosind flanşe. • Durata de viaţă este doar de aproximativ 12…15 ani, în funcţie de debitul vehiculat, de caracteristicile fluidului şi de calitatea acoperirii cu zinc. 32

ŢEVI DIN CUPRU Ţevile din cupru sunt utilizate pe scară largă în instalaţii de alimentare cu apă deoarece: • Se poate modela şi îmbina uşor, nu ocupă spaţiu mult, are un aspect plăcut; • Nu permite formarea crustelor pe interior, iar pierderile de presiune sunt reduse (suprafaţă netedă); •Greutatea este mică, transportul şi montajul se fac uşor, durata de viaţă este mare.Se îmbină cu fitinguri, prin sudură. Reguli pentru proiectare: • Ţevile din cupru nu sunt recomandate dacă apa are un pH mai mic de 6.5; • Preluarea dilatărilor termice se face la fel ca şi pentru conductele din material plastic; • Într-o instalaţie în care se montează atât ţevi din oţel, cât şi ţevi din cupru ,cuprul trebuie montat întotdeauna după oţel în direcţia curgerii, pentru a evita pericolul de coroziune.

33

TEVILE DE PRESIUNE PVC Tipuri de imbinării: •rigide, cu mufă lisă, prin lipire • obtinute prin extrudare utilizare: în terenuri stabile, în zone • se folosesc la distributia apei potabile, fără activitate seismică accentuată retele de irigatii, retele sub presiune în zone cu dilatări termice liniare scăzute imbinarile pot fi : rigide cu mufa lisa, prin •elastice, cu mufă Technogiunto, lipire, utilizate in terenuri stabile, in zone demontabilă fara activitate seismica accentuata, in zona utilizare: în terenuri instabile, în zone cu dilatare termica liniara scazuta. elastice seismice, în zone cu dilatări termice liniare ridicate. cu mufa TECHNOGIUNTO demontabila (etansare cu inele de cauciuc elastomerice, Mod de îmbinare: •lipire cu adeziv , utilizate in terenuri instabile, in zone • etanşare cu inele de cauciuc seismice si in zone cu dilatari termice elastomerice

liniare ridicate. - piesele de legatura (fitingurile) pentru realizarea retelelor de distributie si alimentare cu apa vor fi din PVC cu diametre intre 20 si 200 mm.

34

TEVILE DIN POLIETILENA PE HD - se utilizeaza pentru realizarea retelelor de aductiune si distributie apa potabila. - diametrele variaza intre 20 si 630 mm. - in functie de densitate pot fi : PE 80 sau PE 100. Avantaje : au rezistenta chimica foarte buna nivel redus de depuneri durata de viata de peste 50 de ani rezistenta la socuri mecanice usor de manevrat Montaj : retelele cu diametrele intre 20 si 110 mm se monteaza cu ajutorul fitingurilor prin strangere mecanica retele cu diametre intre110 si 630 mm montajul se realizeaza prin polifuziune ( sudura cap la cap )

35

TEVILE DE PRESIUNE DIN POLIPROPILENA RANDOM PP-R - sunt utilizate la instalatiile de distributie apa rece ( PN 10 ,PN16, PN 20 ) Montaj : imbinare prin polifuziune se executa cu un aparat de sudura specializat cu polifuzoare (sudura cap la cap ) imbinare prin electrofuziune se realizeaza fuziunea de suprafata intre piesele de imbinat. Avantajele tevilor din polipropilena-random -rezistenta mai buna in zone cu activitate seismica datorita elasticitati mai bune. -siguranta mai mare in functionare cu risc mai mic de pierderi de apa datorita modului de imbinare -interval scurt de punere in opera a retelei -flexibilitatea sistemului -montaj rapid si usor -rigiditate superioara

36

TEVI MULTISTRAT Pex-Al Reţelele din ţeavă multistrat din material compozit PE-Al-PE reprezintă o alternativă viabilă la ţevile din fier, cupru sau material plastic. Sistemul Pex-Al combină ţevile compozite cu fitinguri cu compresiune din alamă sau PPSU, şi cu sertizare. Structură tub multistrat: Strat exterior: polietilenă de înaltă densitate reticulată oferă protecţie împotriva factorilor externi Strat intermediar: aluminiu sudat longitudinal conferă o rezistenţă mărită împotriva dilatărilor asigură protecţia împotriva oxigenului şi gazelor volatile Strat interior: polietilenă de înaltă densitate reticulată electronic oferă rezistenţă la coroziunea provocată de apă şi acizi nu permite formarea depunerilor Straturi adezive: leagă cele două straturi de polietilenă de cel intermediar, din aluminiu, astfel încât ţeava se comportă ca un sistem mono-compozit. datorită reticulării electronice, tuburile Alupex multistrat nu influenţează prin gust şi miros, agentul transportat. Avantaje: •la coroziune externă şi internă • rezistenţă la presiuni şi temperaturi ridicate • durată de viaţă îndelungată • greutate redusă manipulare uşoară, •ţevile se pot îndoi manual instalare simplă şi rapidă, fără să necesite operaţii de filetare sau sudură.

37

TEVI SI RACORDURI DIN FONTA DUCTILA Dn60-2000 mm Fonta ductila se deosebeste de tipurile traditionale de fonta gri prin proprietatile sale mecanice remarcabile (elasticitate,rezistenta la socuri,intindere) Avantaje: •rezista la presiuni inalte •comportament excelent in caz de miscari de teren si eroziuni •rezistenta excelenta la apele agresive. Imbinari: •cu flanse, în general mai folosite pentru instalatiile industriale, • prin mufare STANDARD , pentru retelele de aductiune si de distributie,în general îngropate, Conceptia imbinarilor STANDARD este realizata astfel incat presiunea de contact intre inelul de imbinare din elastomer si metal creste odata cu presiunea interioara. Se asigura deci o etanseitate perfecta. 38

ARMATURILE RETELELOR EXTERIOARE DE APA •Vanele de linie

– se aseaza acolo unde distanta dintre doua ramificatii a retelei este mai mare de 600 m. •Vanele de ramificatie – se vor amplasa astfel incat in caz de avarie sa se poata izola portiuni de maxim 100m. •Vanele de golire - se vor amplasa pe conducte principale in punctele joase. •Vanele de aerisire - se vor amplasa pe conducte in punctele inalte. Vanele de linie ,de ramificatie cu Dn>100 mm precum si vanele de golire ,aerisie vor fi prevazute pentru montare in camine vizitabile sau cu tije de manevra protejate prin cutii cu capac.

Caminele de vizitare - se vor executa din zidarie de caramida, beton sau prefabricate; - inaltimea caminului va fi in functie de adancimea de inghet; - distanta de la armaturi sau conducte pana la fundul caminului va fi minim 30 cm.

39

Hidrantii subterani Hidrantii de suprafata Hidrantii de gradina

Hidrantii de incendiu se vor aseza de regula pe conductele de serviciu, in special la intersectia strazilor, precum si de-a lungul lor. In cazul hidrantiilor cu Dn>70mm se admite montarea lor direct pe conducte principale. Hidrantii subteranii sunt prevazuti cu dispozitive de golire a apei pentru a se avita inghetarea lor in timpul iernii. Racordarea le reteaua exterioara se face prin intermediul unei piese de lagatura fixata cu flansa de corpul subteran al hidrantiilor. Hidrantii de suprafata sunt usor de identificat se pot racorda rapid la sursele De alimentare cu apa si la echipamentul de stins incendii. Hidrantii pentru stropit spatii verzi se prevad in toate ansamblurile de cladirii care au amenajate Peluze de iarba si flori.Se monteaza la nivelul terenului in cutii de protectie 40

41

RACORDAREA INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA



 





 

Instalaţiile interioare din clădiri reprezintă un ansamblu de conducte şi accesorii care preiau apa din conducta publică şi o transportă până la punctele de consum. Orice clădire este legată la conducta publică prin conducta de branşament. Un bransament poate alimenta o cladire sau mai multe ( ansamblu de cladiri) Pe conducta de bransament se monteaza :  robinet – vana de concesie – pentru intreruperea alimentarii cu apa in caz de nevoie ;  blocul apometrului – apometru , vane - pentru inregistrarea consumului de apa . Apometrul - poate fi montat în subsol sau într-un cămin special de apometru care se poate situa atât în interiorul clădirii, cât şi în exterior. Bransamentele se executa din : - teava de plumb pentru presiune , cositorite sau sulfatate la interior ( D = 20 ..30 mm) - teava de otel zincat ,tevi PVC rigid tip G, tuburi de azbociment , tuburi de fonta de presiune ( D = 50.. 100mm ) . Se monteaza ingropat sub adancimea de inghet ( 0,8 .. 1,5 m) Montare : mufe , flanse , sudare , insurubare .

42

Bransamentul unei instalatii interioare la reteaua exterioara de alimentare cu apa 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

conducta publica bransament vana de concesie caminul vanei de concesie apometru robinet de inchidere robinet de inchidere si golire conducta de ocolire camin apometru conducta principala de distributie coloane canal tehnic canal nevizitabil cladire limita de proprietate .

43

44

CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA 







      

  

  

 

Instalatiile interioare sunt alcatuite din :conducte , armaturi , aparate , utilaje pentru transportul distributia apei de la bransament , pana la ultimul punct de consum . Dupa presiunea de serviciu , disponibila apei in punctul de racord : -instalatii interioare racordate direct la conducta publica , cand presiunea. din conducta publica asigura presiunea necesara functionarii tuturor punctelor de consum din cladire . - instalatii interioare racordate indirect la conducta publica ,prin intermediul unor instalatii de ridicare a presiunii cand presiunea din reteaua publica este mai mica decat presiunea necesara instalatiei interioare. - prin intermediul insatlatiei de pompare cu rezervor de inaltime. Dupa scopul folosirii apei : -instalatii interioare de alimentare apa rece,apa calda pentru consum menajer - instalatii interioare de apa rece pentru incendii -instalatii interioare de alimentare apa industriala . Dupa numarul retelelor de distributie : -cu o retea pentru toate consumurile (menajer,industrial de incendiu) -retele separate pentru fiecare categorie de consum - retele comune pentru anumite consumuri ( menajer si incendiu ) Dupa pozitia de montaj a conductei principale de distributie : -cu distributie superioara -cu distributie inferioara -cu distributie mixta Dupa forma retelei de distributie : -retea ramificata -retea inelara -retea mixta Dupa regimul de presiune al apei -cu o zona de presiune -cu doua sau mai multe zone de presiune

45

INSTALATIA INTERIOARA DE ALIMENTARE CU APA RECE SI CALDA PENTRU CONSUM MENAJER



 





Elemente componente : conducte principale de distributie – alimentare directa din bransament sau din instalatia de ridicarea a presiunii ( instalatii de hidrofor) coloane verticale – alimentate din conducta principala de distributie , conducte de legatura la punctele de utilizare a apei – apa ajunge la bateriile amestecatoare de apa rece si apa calda montate la punctele de consum ( cada , chiuveta , spalator , ) Armaturi (robineti,reductoare de presiune ,etc.)– montate in diferite puncte ale instalatiei. Aparate de masura si control (apometre,manometre,termometre, Conductele se executa din tevi de otel zincat ,cupru,plumb de presiune, polietilena PE HD, PVC ,polipropilena PP-R.

46

Instalatia interioara pentru distributia apei reci in scopuri menajere 1. conducta principala de distributie 2. coloana 3. conducta de legatura la punctele de consum ale apei 4. robinet de inchidere si golire 5. robinet cu ventil drept 6. robinet cu plutitor pentru alimentarea cu apa a rezervorului de spalare a closetului 7. racord la bateria amestecatoare

47

INSTALATIA INTERIOARA PENTRU DISTRIBUTIA APEI CALDE DE CONSUM



 









Conductele de distributie a apei calde de consum au trasee paralele cu conductele de a. r. Se executa din tevi de otel zincat . Pe traseele orizontale conductele de a.c . se monteaza deasupra conductelor de a. r. Pe traseele verticale conductele de a. r. si a. c. sunt paralele si la distante min. 3 cm , pt. a evita transferul de caldura de la o conducta la alta . Pentru compensarea dilatarilor se prevad compensatoare de dilatare – lire de dilatatie . La baza coloanelor se monteaza robineti de inchidere , golire . Temperatura apei calde de consum + 60 …..+ 65 ºC .

48

Instalatie pentru circulatia apei calde de consum 1. aparat in contracurentpentru prepararea apei calde de consum 2. conducta de intrare a agentului termic primar 3. conducta de iesire a agentului termic primar 4. conducta de intrare a apei reci 5. conducta pentru distributia apei calde de consum 6. conducta pentru circulatia apei calde 7. pompa pentru circulatia apei calde de consum 8. clapeta de retinere 9. robinet de inchidere

49

INSTALATII INTERIOARE DE APA PENTRU INCENDII Retelele de apa pentru hidranti de incendiu amplasati in interiorul cladirilor :sunt obligatorii in : • cladiri de locuit cu 12 sau mai multe etaje. •cladiri pentru cazare (camine, hoteluri,etc.), cladiri administrative, scoli. •localuri pentru alimentatie publica (cantine, restaurante etc.) •magazine(inclusiv depozitele anexe) cu suprafata mai mare de 300 mp. •biblioteci, cladiri cu sali de spectacole Instalatii de sprinklere sunt instalatii automate care se compun in principiu dinurmatoarele elemente principale: • sursa de alimentare cu apa, •aparatele de control si semnalizare, • conductele de distributie • capetele de sprinklere. Instalatia trebuie sa fie in permanent sub presiune si se poate proiecta in urmatoarele sisteme: cu apa ,cu aer comprimat, cu apa si aer. Schema unei instalatii cu sprinklere cu apa 1- conducta de alimentare ; 2- robinet de inchidere ; 3- robinet de comanda ; 4- conducta de distributie ; 5- retea de distributie ; 6- capete de sprinkler. 50

Instalatii de drencere . Instalatiile de drencere servesc la crearea unei perdele de apa cu ajutorul carora se limiteaza posibilitatile de intindere a incendiilor si se asigura protectia contra actiunii focului a unor elemente de constructii. Drencerele se aseaza la distante de 0,5 pana la 2,5 m unul de altul in functie de locul unde sunt amplasate , de scopul urmarit si de pericolul de incendiu. Reteaua de conducte pentru alimentare cu apa a drencerelor se poate face inelara sau ramificata.

Schema unei instalatii de drencere cu actionare manuala.

Alimentarea cu apa a instalatiilor de sprinklere si drencere poate fi separata sau comuna cu cea a hidrantilor de incendiu sau cu cea de apa potabila si industriala. Retelele de conducte ale instalatiilor de sprinklere si drencere se fac de obicei inelare insa pot fi exeutate si in sistem ramificat. Reteaua de conducte se executa cu tevi din otel si imbinari din piese fasonate din fonta maleabila sau cu tevi din otel si imbinari din sudura. Acestea se vor monta cu o panta de minim 1 % pentru 51 diametre de pana la 50 mm si de cel putin 0,5 % pentru diametre mai mari de 50 mm.

INSTALATII INTERIOARE CU DISTRIBUTIE SUPERIOARA Distributia superioara (cu statie de hidrofor) se adopta in general in cazul in care alimentarea cu apa la cladiri se face cu ajutorul unui rezervor de presiune amplasat in pod, sau in cazul instalatiilor in cladiri fara subsol reprezentata prin fig.

Schema izometrica a unei instalatii interioare de alimentare cu apa cu distributie superioara. 1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri ; 2-conducta de racord ; 3-contor ; 4- robinet cu plutitor ; 5-rezervor tampon; 6- conducta de aspiratie a pompelor ; 7-pompa ; 8-conducta de refulare a pompelor ; 9- conducta de ocolire ; 10- coloana de alimentare cu apa a rezervorului de inaltime; 11- rezervor de inaltime ; 12- conducta de alimentare de la rezervorul de inaltime ; 13- conducta de distributie superioara ; 14- ramificatie spre coloana ; 15- coloana ; 16- legatura la armaturile obiectelor sanitare ; 17- robinet de inchidere pe conducta de

52

INSTALATII INTERIOARE CU DISTRIBUTIE INFERIOARA Distributia inferioara are conducta de distributie amplasata in subsolul sau la parterul cladirii si poate fi vizibila sau in canal. Aceasta distributie este cea mai uzuala necesitand lungimi minime de conducte si de izolatii speciale in comparatie cu distributia superioara,reprezentata in fig.

Schema izometrica a unei instalatii interioare de alimentare cu apa cu distributie inferioara. 1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri ; 2-camin de racord ; 3-contor ; 4-conducta de racord ; 5-conducta de distributie din interiorul cladirii ; 6- ramificatie spre coloana ; 7-coloana ; 8-legatura al armaturilor obiectelor sanitare ; 9- robinet de inchidere si golire pe conducta de racord ; 10- robinet de inchidere si golire pe coloana ; 11- robinet de inchidere pe conducta de legatura. Avantaje: aspect estetic , executie usoara, posibilitati usoare de control , revizie si reparatii, nu prezinta 53 pericol de inghet si nici de inundare a cladirii, consum redus de materiale.

CONFIGURATIA CONDUCTELOR DE DISTRIBUTIE DIN INTERIORUL CLADIRILOR Conducte de distributie ramificate - se adopta in toate cazurile in care nu se impune o siguranta marita in alimentarea cu apa a consumatorilor. Forma ramificata prezinta avantajul unui consum mai redus de material datorita atat realizarii unor trasee mai scurte, cat si unor diametre mai mici; prezinta insa dezavantajul scoaterii din functiune a consumatorilor situati in aval de punctul in care s-a produs defectiunea pe conducta de distributie.

Conducte de distributie inelare- se adopta in cazul in care consumatorii necesita un regim continuu de alimentare cu apa datorita unor conditii legate de procesul tehnologic sau de combatere a incendiilor.

Conducte cu distributie mixta-partial inelare , partial ramificate, pot sa apara in cazul in care se prevede o distributie comuna pentru consumatori care trebuie alimentati cu apa , fara 54 intrerupere si consumatori obisnuiti.

SCHEME DE ALIMENTARE CU APA ALE RETELEI INTERIOARE Alimentarea directa sub presiunea apei se utlizeaza cand presiunea apei in reteaua publica este suficient de mare pentru a asigura o functionare permanenta a tuturor punctelor de consum; in cladiri pana la 3-4 etaje este schema cea mai folosita, fiind cea mai simpla.

Alimentarea cu rezervor de inaltime se adopta in cazul cand presiunea din conducta publica scade in timpul zilei periodic(in orele de consu maxim) si nu mai este suficienta asigurarea functionarii normale a tuturor punctelor de consum; in acest caz apa se acumuleaza intr-un rezervor numit ''de inaltime''(amplasat in general in podul cladirii) in perioada cand presiunea apei din reteaua publica este cea normala, iar in orele de presiune scazuta, datorita consumului marit pe retea, instalatia interioara este alimentata cu apa din acest rezervor.

55

Alimentarea cu pompa direct din reteaua interioara se utilizeaza numai cand consumul de apa este constant si cand presiunea apei in reteaua publica nu este suficienta in permanenta. In orele de presiune normala in reteaua publica alimentarea se face direct, iar in perioade de presiune scazuta se pune in functiune pompa. Pentru a impiedica trecerea apei din reteaua interioara in cea exterioara in timpul functionarii pompei, se monteaza pe legatura directa un ventil de retinere.

Alimentarea cu pompa si cu rezervor de inaltime se foloseste cand presiunea in reteuapublica est permanent scazuta sau pe perioade mai lungi, insuficienta pentru functionarea normala a punctelor de consum ,iar consumul de apa este foarte variabil, cea ce face ca functionareacontinua a pompei sa nu fie rationala. In acest caz reteaua interioara este alimentata si direct printr-o conducta de ocolire a pompei.

56

Alimentarea cu pompe si rezervoare pneumatice (statie de hidrofor) se utilizeaza cand presiunea in reteaua publica este in mod permanent sau pe perioade lungi insuficienta pentru functionarea normala a tuturor punctelor de consum, consumul de apa fiind variabil statia de hidrofor este formata din pompele de alimentare, din unul sau mai multe rezervoare pneumatice (recipiente de hidrofor sub presiune amplasate de obicei langa pompe) si din accesoriile respective). Schemele de alimentare cu apa cu statie de hidrofor sunt cele mai uzuale in cladirile in care nu se poate asigura functionarea instalatiei direct cu apa la presiunea retelei publice. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.

conducta publica bransament apometru conducta de ocolire robinet robinet de inchidere cu descarcare(golire) rezervor - tampon deschis distribuitor robinet cu plutitor conducta de aerisire pompe clapete de retinere conducta de ocolire recipient (rezervor) de hidrofor compresor de aer motor electric pentru antrenarea compresorului filtru pentru aer clapeta (ventil) de retinere pentru aer ventil de siguranta presostat automat pentru actionarea motorului electic al pompei conducta principala de distributie a apei coloana conducta de legatura de la obiectul sanitar la coloana punct de consum al apei (obiect sanitar) hidrant interior pentru incendiu 57 robinet de inchidere cu descarcare sticla de nivel

Alimentarea pe doua sau mai multe zone se utilizeaza in cladirile foarte inalte a caror instaltie necesita limitarea presiunii pe zone, astfel incat in fiecare zona presiunea statica sa nu depaseasca 60 mcolH2O; deasemenea se utilizeaza in cladirile in care la etajele inferioare sunt amplasate instalatii cu consum mare de apa( bucatarii, spalatorii, dusuri), iar presiunea retelei publice poate asigura functionarea normala numai a puctelor de consum de la aceste etaje. In schemele cu distributie pe zone, zona inferioara este alimentata in general direct cu apa din reteaua publica, iar zonele superioare si hidrantii de incendiu de la toate etajele de catre o statie de hidrofor.

a- cu pompa in rezervoarele de inaltime ale celor trei zone. b- cu alimentare intermediara de la zona 1 la zona 2 si de la zona 2 la zona 3. c- cu alimentare separata pe cele trei zone.

58

MATERIALE SI ECHIPAMENTE SPECIFICE INSTALATIILOR INTERIOARE MATERIALE: Tevi si fitinguri metalice: •Tevi din otel •Fitinguri zincate •Tevi si fitinguri din cupru •Tevi din plumb de presiune Tevi si fitinguri din materiale plastice •Tevi si fitinguri din polietilena de inalta densitatePPHD •Tevi si fitinguri din PVC •Tevi si fitinguri din polipropilena PP-R ARMATURI: •Robinete de colt cu ventil •Robinete cu ventil drept •Robinete cu sertar si corp oval •Robinete cu ventil sferic si racord olandez •Robinete de retinere cu ventil din fonta •Reductoare de presiune pentru apa APARATE DE MASURA SI CONTROL: •Apometre •Termometre •manometre

59

MULTUMIM 

PENTRU RABDAREA ACORDATA !

60