Insomnia (office 2003)

ŞCOALA DE MASAJ, REFLEXOLOGIE ŞI TERAPII COMPLEMENTARE "OR-CO"

I N S O M N I A

2

TEMA:

2009

CUPRINS

I N S O M N I A

Capitoulu I: Ce este insomnia? ............................................................. pag. 4 1. În braţele lui Morpheu ............................................................... pag. 4 2. De ce atâta somn? ........................................................................ pag. 4 3. Despre insomnie .......................................................................... pag. 5 4. Tipuri de insomnie ...................................................................... pag. 6 5. Alte circumstanţe ce pot fi urmate de insomnie ............... pag. 7 6. Semne şi simptome ..................................................................... pag. 7 7. Diagnostic ................................................................................ ...... pag. 8 8. Să vorbim despre un altfel de insomnie .............................. pag. 8

Capitolul II: Cm tratăm insomniile? .................................................... pag. 10 1. Generalităţi.............................................................. ...................... pag. 10 2. Sfaturi pentru a adormi uşor şi a avea un somn sănătos ....... pag. 11 3. Plantele care te ajută să dormi ............................................... pag. 12 4. Tratamentul reflexoterapeutic al insomniilor .................. pag. 15 5. Câteva întrebări frecvente ....................................................... pag. 16

3

I N S O M N I A

Concluzii... ...................................................................................... .............. pag. 17 Bibliografie ...................................................................................... ............ pag. 18

4

I N S O M N I A

5

Capitolul I Ce este insomnia?

1. În braţele lui Morpheu... Somnul a fost întotdeauna pentru oameni un personaj atat de important, încat a fost considerat un zeu, Morpheu (de către vechii greci). Prin el era posibilă comunicarea cu o altă lume, a viselor, sau a unei alte realităţi. El realizează un paralelism între existenţa noastră - osciland între perioade de somn şi veghe - şi existenţa ciclică a universului: zi, noapte, vară, iarnă. Lipsa somnului indică o alterare a acestui echilibru şi este percepută ca atare de către insomniaci. Somnul, care pe alţii îi prinde până şi-n tramvaiul ce trăncăne a dezmembrare la fiecare curbă, pe tine refuză să te prindă. Şi uite-aşa, te prinde dimineaţa cu ochii în acelaşi tavan, roşii de nesomn, dar refuzând să se închidă. Dar parcă nu a fost întotdeauna aşa. Îţi aminteşti cu melancolie zilele de tinereţe, când dormeai fără probleme până pe la prânz...

2. D e c e a t â t a s o m n ?

Oamenii au nevoie de somn. Somnul fiziologic survine periodic, în alternanţă cu starea de veghe. El are rol protector, reface activitatea corticală şi echilibrează psihicul - din acest punct de vedere visele sunt necesare sănătăţii psihice. În timpul somnului predomină procesele de refacere, trofice şi anabolizante ale organismului. De aceea, când ne îmbolnăvim avem tendinţa de a dormi mai mult, în afecţiunile grave predominând perioadele de somnolenţă. Din acelaşi motiv, copiii la care predomină fenomenele anabolizante, de creştere a organismului, au nevoie de mai mult somn.

I N S O M N I A

6

În timpul somnului se produc anumite modificări fiziologice caracteristice: scade frecvenţa bătăilor inimii, scade tensiunea arterială, scade secreţia gastrică şi urinară, se relaxează musculatura. Toate aceste fenomene permit organismului să-şi refaca rezervele pentru o nouă perioadă de veghe. Durata fiziologică a somnului variază în funcţie de vârstă şi de individ. Vârstă

Durată

Nou-născut

21-22 ore

Între 2-4 ani

14-16 ore

La 15 ani

8-10 ore

Adult

7-9 ore

Vârstnic

5-7 ore

3. D e s p r e i n s o m n i e :

Insomnia este, din punct de vedere medical, o tulburare a somnului, caracterizată fie prin imposibilitatea de a adormi, fie prin trezirea după o scurtă perioadă de somn (1-2 ore de la adormire). Un adult sănătos trebuie să doarmă în general 6-8 ore din 24, iar copiii ceva mai mult. Este adevărat însa că există persoane care au nevoie de mai puţine ore de somn, dar astfel de cazuri sunt excepţii. Considerată o adevarată boală a civilizaţiei, insomnia afectează un adult din patru, adica 25 la sută dintre noi, după cum spun medicii şi statisticile lor. În ultimul secol insomnia a devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial, mai ales pentru că toţi oamenii suferă cel putin o data in viata din cauza lipsei somnului. În Europa, 66 la sută dintre femei şi 34 la sută dintre bărbaţii de toate vârstele suferă de insomnie, pentru aproape 40 la sută dintre cei chestionaţi tulburarile de somn reprezentând o problemă severă. Insomnia se manifestă prin dificultate în a adormi, treziri frecvente sau prea devreme dimineaţa, somn neodihnitor. Şi totusi, insomnia nu este o boală, şi nu pot fi făcute teste medicale, în sensul strict al cuvântului, pentru a o depista. Eventualele analize, au drept scop stabilirea celorlalte eventuale boli care o pot genera sau întreţine. În aproape 50% dintre cazuri, cauza ei este de natură psihologică: schimbarea locului de muncă, efort susţinut, probleme

I N S O M N I A

7

conjugale, consumul abuziv al cofeinei, alcoolului, dureri fizice, venirea pe lume a unui bebeluş etc. Un studiu efectuat recent arată că tinerii adulţi care suferă de insomnie persistentă riscă să facă depresie. Atunci când perioada de lipsă a somnului depăşeşte două săptămâni, episoadele de depresie care urmează pot avea efecte devastatoare. Cercetătorii au descoperit că 40 la sută dintre subiecţii care au suferit de insomnie s-au confruntat cu forme din ce în ce mai grave odata cu trecerea timpului. Mai mult, se pare că insomnia urmată de depresie este mult mai gravă decât depresia urmată de insomnie. Contrar unei concepţii greşite, insomnia nu se defineşte neaparat ca o reducere a cantităţii de somn, ci mai degrabă este legată de calitatea somnului. De fapt, indiferent de cât de lungă este perioada de somn, sau de câte ori te trezeşti într-o noapte, poti să ai parte de somn suficient. Pentru a aprecia acest lucru, este important să înţelegem "arhitectura" propriului somn, adica tiparul după care se alternează perioada REM (rapid-eye-movement), sau somnul în care visezi, si perioada non-REM. 4. T i p u r i d e i n s o m n i e :

Specialistii au identificat trei feluri: trecatoare, intermitenta si cronica. Insomnia trecătoare se manifestă pe termen scurt, apărând de obicei de-a lungul unei perioade cuprinse între o noapte şi câteva săptămâni. Insomnia intermitentă este termenul care desemnează o insomnie trecătoare care este resimţită periodic. Insomnia cronică se manifestă prin lipsa somnului aproape în fiecare noapte pe o perioadă de minim o lună. Insomnia cronică este de obicei secundară altor afecţiuni. Ea poate însoţi tulburări psihice de tipul depresiei, al tulburărilor anxioase sau demenţei, prezente în mod special la pacienţii vârstnici, sau pot fi secundare unor afecţiuni somatice, şi ele prezente de cele mai multe ori la pacientul vârstnic. Majoritatea oamenilor au fost atinşi de o insomnie trecătoare şi/sau intermitentă la un moment dat. Acest tip de problemă nu este considerată neapărat o dereglare, ci de cele mai multe ori rezultatul unei stări de anxietate, unei anumite medicaţii, boală sau stres asociate cu un eveniment, precum pierderea slujbei sau a partenerului de viaţă. Indiferent că esti femeie sau bărbat, insomnia nu te ocoleşte, însă studiile arată că rata de incidenţă la femei este cu 40% mai

I N S O M N I A

8

mare, mai ales în randul celor care depăşesc vârsta de 40 de ani. De asemenea, oamenii în vârstă resimt mai des episoade de insomnie, datorate de obicei unor probleme medicale, şi nu unei nevoi scăzute de odihnă. Circumstanţele în care pot apărea insomniile sunt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic şi intelectual, sedentarismul, bolile acute în curs de evoluţie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrenă) sau anumite etape din viaţă, cum ar fi adoleşcenţa şi climacteriul. Insomnia apare în special după eforturi psihice mari (emoţii, activitate intelectuală prelungită şi intensă, supărări, stres permanent) sau în urma creşterii excitabilităţii celulelor scoarţei cerebrale. În funcţie de momentul apariţiei, insomnia poate fi clasificată în: • insomnia de inducţie - nu reuşeşti să adormi oricâte oi ai număra; • trezirea precoce - cu căteva ore înainte de momentul preconizat îţi sare somnul, fără un motiv aparent şi nu mai poţi să adormi, deşi te străduieşti; • somnul cu intermitenţe - o sumedenie de adormiri şi treziri succesive, caracteristice afecţiunilor organice sau stresului de dinaintea unui eveniment important.

5. A l t e

circumstanţe insomnie:

ce

pot

fi

urmate

de

Există însa şi alte circumstanţe ce pot fi însoţite de insomnie: nevrozele, toxicomaniile minore (cafea, cacao, pepsi, cola) sau medicamentoase, ori profesiile ce presupun dereglarea cronică a ritmului somn-veghe. Exista, desigur, o serie de măsuri ce se impun pentru prevenirea insomniei: mentinerea unui program de viaţă cât mai ordonat, evitarea suprasolicitărilor de tot felul, a sedentarismului, relaxarea înainte de culcare etc. In acelaşi timp, nu se va recurge la somnifere din proprie initiativă, mai ales că fiecare insomnie îşi are particularităţile ei şi doar medicul este în măsură să stabilească medicamentaţia. Variaţiile hormonilor sexuali feminini şi ale hormonilor de stres joacă de asemenea un rol major în insomnia la femei. Progesteronul induce somnul şi nivelele scăzute ale acestui hormon în

I N S O M N I A

9

timpul menstruaţiei cauzează insomnii. În timpul sarcinii, nivelele de progesteron în primul şi ultimul trimestru pot afecta somnul normal. Insomnia poate fi o problemă majoră în prima fază a menopauzei, când hormonii prezintă fluctuaţii mari şi frecvente. Valurile de căldură, transpiraţiile, stările de anxietate pot provoca trezirea bruscă şi frecventă a femeii în cursul nopţii în primele săptămâni de menopauză. Insomnia poate fi de asemenea intreţinută de stresul psihologic provocat de această perioadă din viaţă.

6. S e m n e s i s i m p t o m e :

- bolnavul acuză insomnie combinată cu somnolenţă şi scăderea capacităţii de muncă în timpul zilei - incapacitatea de a adormi condiţionată de dorinţa de a o face şi o trecere normală la somn în timpul ocupaţiilor relativ monotone, cum ar fi cititul sau vizionarea emisiunilor TV, etc.. - acuze de un somn non-relaxant şi non-reparator

7. D i a g n o s t i c :

Atunci când adormim uşor, dar ne trezim frecvent în timpul nopţii şi nu mai putem adormi, ce putem face? Înainte de a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere istoricul complet al bolnavului, al somnului şi al trezirilor din timpul nopţii, deoarece cauzele întreruperii somnului sunt multiple. Pentru început, se recomandă să se ţină un jurnal "de somn" în care să se noteze orele de culcare, orele la care vă treziţi în timpul nopţii, orele dormite pe noapte, câte ore şi de câte ori dormiţi în timpul zilei şi cum vă simţiţi în timpul zilei. De cele mai multe ori, un astfel de jurnal, va permite să vă "autovindecaţi", prin descoperirea unor cauze evidente ale întreruperii somnului (de exemplu 1-2 ore de somn în timpul zilei, de 2 ori pe zi). Daca insomia persistă în ciuda recomandărilor (bazate pe datele obţinute cu ajutorul jurnalului), care includ o oră de culcare regulată, oră de trezire regulată, cel putin 7-9 ore de somn pe noapte, evitarea noptilor "albe" şi a dormitului în timpul zilei, atunci trebuie să consultaţi un specialist, care prin analiza atentă a jurnalului şi a

I N S O M N I A

10

examenul fizic complet, poate descoperi cauzele insomniei şi recomandarea unui tratament adecvat. Dacă există îndoieli asupra diagnosticului, se recomandă un studiu al somnului pe timpul noptii, o polisomnografie urmată de un număr de teste ale latentei somnului, acesta fiind un mod de a determina cât de somnoroasă este o persoană. Polisomnografia pune diagnosticul şi permite începerea tratamentului specific.

8. S ă v o r b i m d e s p r e u n a l t f e l d e i n s o m n i e :

Insomnia vârstei a treia Deşi insomnia apare cu precădere la bătrâneţe, ceea ce se denumeşte insomnia vârstei a treia are câteva particularităţi legate de modificările organismului: co-morbiditatea - prezenţa mai multor afecţiuni - este factorul cel mai important, făcând ca, de cele mai multe ori, insomnia să fie secundară acestora. Astfel, durerile care apar ca urmare a afecţiunilor degenerative (durerile articulare post-reumatice) sau respiraţia dificilă din bolile cardiace sau pulmonare pot impiedica somnul fără să fie vorba de o insomnie propriu-zisă. Prezenţa afecţiunilor psihice concomitente - sindromul cerebral organic, ideaţia paranoidă, depresia, hipocondria, anxietatea, alcoolismul - face ca insomnia să fie considerată o formă de manifestare a acestora. Stabilirea unui tratament medicamentos al insomniei la un pacient vârstnic este dificilă, atât datorită riscului de instalare a dependenţei, cât şi datorită bolilor asociate ale pacientului, care determină un metabolism încetinit (cu anumite particularităţi de eliminare a medicamentului) şi folosirea altor medicamente, pentru celelalte afectiuni, care pot interfera cu actiunea hipnoticului. Insomnia cardiacilor Cardiacii prezintă deseori accentuarea nocturnă a dispneei respiraţie dificilă - care se însoţeşte de crize de anxietate cu imposibilitatea de a dormi de frica asfixiei. Mai pot aparea crize de dispnee paroxistică cu ortopnee - imposibilitatea de a respira în poziţie culcată, bolnavul fiind obligat să stea în şezut sau în picioare în faţa ferestrei pentru a putea respira. În această situaţie, cauza insomniei este una organică (afecţiunea cardiacă), tratarea acesteia se însoţeşte şi de creşterea calităţii somnului. În cordul pulmonar cronic - afectarea inimii secundară unei boli a plămânilor - ca urmare a scăderii concentraţiei oxigenului din sânge,

I N S O M N I A

11

se instalează inversarea ritmului somn-veghe, cu perioade de somnolenţă diurnă şi insomnie nocturnă. Insomnia tumorilor maligne Privarea de somn apare în această situaţie datorită acuzelor dureroase ce impiedică somnul. Existenţa unor astfel de manifestări este o indicaţie de începere a tratamentului antialgic specific, cu doze crescânde şi medicamente cu potenţă din ce în ce mai mare, astfel încat să se asigure o decenţă a bolii. Insomnii tranzitorii Insomnia nu trebuie însa confundată cu tulburările de ritm somn-veghe. Aceste situaţii se caracterizează prin insomnie nocturnă cu perioade de somnolenţa în timpul zilei (un somn de vârcolac dormi ziua şi bântui noaptea). Situaţia poate aparea ca urmare a călătoriilor de pe un meridian pe altul, cu apariţia diferenţei de fus orar (este aşa-numita "jet-lag"), la schimbarea turelor ("work-shift changes"), când insomniile sunt episodice, somnul revenind la normal în câteva săptămâni, sau pot avea o latentă îndelungată, atunci când se datorează unui program de viaţă dezordonat.

I N S O M N I A

12

Capitolul II Cum tratăm insomnia? 1. G e n e r a l i t ă ţ i :

Insomnia este o afecţiune dificil de tratat. Atunci când este secundară altor afecţiuni, se tratează acuzele respective, se încurajează formarea unor deprinderi ce trebuie respectate: • aceeaşi oră de trezire şi de culcare; • renunţarea la somnul de după-amiază; • aerisirea camerei înainte de culcare; • efectuarea de exerciţii fizice adaptate vârstei; • plimbarea de seară cu 1-2 ore înaintea orei de culcare; • servirea cinei cu cel putin 4 ore înainte de culcare, cu alimente uşor digerabile; • descurajarea consumului exagerat de alcool, cafea sau tutun. Totusi, ce putem face pentru a adormi? Cel mai uşor ar fi să recurgem la somnifere. Însă, înainte de a da atacul la dulăpiorul cu medicamente şi a scotoci cu febrilitate în căutarea somniferelor, ar fi mult mai indicat să încercăm câteva remedii ale insomniei, mult mai simple, eficiente şi deloc nocive. În cazul bolilor organice, tratarea acestora duce la vindecarea insomniei. În celelalte cazuri de insomnie nu trebuie să vă grăbiţi să luaţi somnifere căci ele tulbură ritmul natural al fazelor somnului şi de fapt deveniţi tot mai dependenţi de ele, eficienţa lor scăzând în timp. Specialiştii americani susţin că somnul indus prin medicamente nu este unul sănătos deoarece organismul este forţat să reacţioneze şi, chiar dacă vom dormi "buştean", foarte probabil ne vom trezi mult mai obosiţi şi cu senzaţia că plutim în ceaţă. Tratamentul medicamentos este indicat pentru perioade scurte de timp cu medicamente hipnotice; durata de administrare a acestora nu poate depăşi câteva nopţi, deoarece întreruperea hipnoticelor poate duce la o insomnie la fel de supărătoare ca dereglarea iniţială a somnului.

I N S O M N I A

13

Antrenamentul de relaxare este o metodă de tratament psihologic care face parte din tehnicile comportamentale. Dacă vrei să nu ai de-a face cu medicamentele, poţi încerca această metodă. Ea constă în relaxarea progresivă a diverselor grupe de muşchi scheletici şi în ritmarea respiraţiei - se poate învăţa prin ascultarea unor instrucţiuni înregistrate sau în şedinţe de grup. Relaxarea poate fi practicată regulat, în fiecare seară, pentru a produce starea necesară adormirii sau doar în situaţii stresante (ce conduc la insomnie). Practicat cu perseverenţă, tratamentul de relaxare are un efect comparabil cu cel al unei doze medii de benzodiazepină, deşi cel mai dificil pas este convingerea pacientului să il folosească în mod constant. Antrenamentul de relaxare este eficient nu numai în insomnie, ci şi în tulburarile psihice cu anxietate, în hipertensiunea arterială moderată.

2. S f a t u r i p e n t r u a a d o r m i u ş o r ş i a a v e a u n

somn sănătos: •

• • • •

•

• • •

Evitarea la masa de seară a unor alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de vânat, mazărea, fasolea, orezul, ouăle, brânzeturile fermentate. Cina nu trebuie să fie nici prea uşoară (foamea ne trezeşte), nici prea grea. Ea trebuie să conţină proteine (carne de peşte sau de pasăre) şi calciu (lactate), care au proprietăţi sedative. Seara trebuie să ne ferim de alimente diuretice şi de excitante cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul tare şi coca-cola. Este bine de asemenea ca seara să ne destindem cu o muzică placută, cu o lectură uşoară sau cu o plimbare lungă de 40-60 de minute. Seara, înainte de culcare, se vor face timp de câteva minute băi de aer în faţa ferestrei deschise. Se va face un duş călduţ sau rece cu 20-30 de minute înainte de culcare, dar în nici un caz fierbinte (în cazul în care vă treziţi în timpul nopţii, puteţi să vă frecaţi energic pe tot corpul cu un prosop înmuiat în apă rece). Imbrăcămintea pentru dormit va trebui să fie cât mai lejera, iar camera bine aerisită înainte de culcare. Se vor respecta cu stricteţe orele de culcare şi de trezire, aceleaşi în fiecare zi. Daca este posibil, se vor folosi perne în care se introduc conuri de hamei, fin, frunze de sulfină, roiniţă sau se poate folosi o pernă cu

I N S O M N I A

• •

•

• •

•

•

• •

•

•

14

plante aromate - un săculeţ de pânză în care se pun plante aromate uscate cum ar fi: levanţică, iasomie, sulfină, busuioc. Puneţi această pernă sub perna pe care dormiţi sau în apropierea dumneavoastră. Evitati seara orice activitate intensiva. Camera in care dormiti trebuie sa fie bine aerisita, temperatura optima de somn fiind de 16 grade. In general temperaturile sub 14 grade si peste 19 grade deranjaza somnul Nu este bine sa dormiti langa aparate electrice cu curent continuu (calculator, radio sau televizor bransat) deoarece exista riscul unor campuri electromagnetice nocive. Deasemeni nu este bine sa dormiti cu mobilul langa cap. Paturile nu trebuie sa fie nici prea moi si nici prea tari pentru a nu provoca senzatii de disconfort, iar somiera trebuie sa fie toata din lemn (metalul creaza campuri magnetice nocive). Salteaua, cearseafurile si plapuma trebuie sa fie din fibre naturale pentru a absorbi mai bine transpiratia. Beţi înainte de culcare o ceaşcă de ceai (infuzie) de plante ca: tei, sunătoare, roiniţă, ciuboţica cucului, conuri de hamei (contra indicat celor cu grupa de sange B), talpa gâştii, rădăcină de valeriană. Cu rezultate foarte bune se poate folosi şi ceaiul de coji de mere (evident merele spalate foarte bine). Se firb cojile 3-6 minute în apa. Se beau 1-2 ceşti după orele 16 sau seara la culcare. Foarte indicat este să bem un pahar de lapte cald (daca este posibil, de capră) Puteţi face o cură de vitamine B, naturale (două săptămâni din lună), aceasta ajutând la echilibrarea sistemului nervos. Este recomandat să folosiţi un complex de vitamine B căci dacă luaţi o singură vitamina B cum ar fi B6, aceasta deranjează echilibrul celorlalte B -uri. Astfel puteţi face o cură de drojdie de bere proaspătă (zilnic una-două linguriţe). Drojdia de bere conţine acest complex de B-uri. Dacă după ce v-aţi culcat nu vă vine somnul, practicaţi lent câteva exerciţii de respiraţie astfel: se inspiră pe nas numărând până la 8, se reţine aerul numărând pana la 12 şi se expiră pe nas numărând până la 6. După exerciţiile de respiraţie puteţi încerca următorul exercitiu: din poziţia culcat la orizontală executaţi mişcări rapide cu degetele de la picioare. Dacă tot nu adormiţi, nu vă agitaţi. Aprindeţi veioza, radioul sau televizorul şi citiţi, ascultaţi sau priviţi până ce ochii vi se închid.

I N S O M N I A

15

3. P l a n t e l e c a r e t e a j u t a s a d o r m i :

Stresul şi anxietatea pot forma o barieră pentru un somn de calitate. Există câteva plante recunoscute care induc o stare de relaxare şi înlătură efectele stresului ajutând la obţinerea unui somn liniştit. Atenţie însă: nu trebuie combinate medicamentele antidepresive cu plantele medicinale care au efect calmant. Valeriana (Valeriana officinalis): Această plantă a fost folosită ca tranchilizant uşor şi somnifer de mai bine de 1000 de ani. În Anglia, în timpul atacurilor din al II-lea Război Mondial, valeriana era prescrisă oamenilor pentru a-i ajuta. Ţinând cont de eficienţa efectului ei, valeriana a fost comparată cu diazepamul. Însă, spre deosebire de celelalte barbiturice, valeriana nu produce ameţeli dimineaţa şi nu crează dependenţă. Passiflora (Passiflora incarnata): În 1867 a fost introdusă în medicaţia din SUA ca sedativ uşor. Proprietăţile calmante ale acestei plante nu au fost însă transmise şi celorlalte plante din clasa ei. Efectul de tranchilizant uşor este dat de efectul conţinutului în alcaloizi, care se găseşte în partea aeriană a plantei. În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, în Germania, această plantă era folosită la obţinerea "serului adevărului". Alcaloizii conţinuţi de această plantă combat depresia şi declanşeaza o stare de bine. Gotu Kola (Centella asiatica): Este recunoscută în întreaga lume pentru capacitatea de a calma trupul şi mintea. În Ayurveda, gotu kola este considerată plantă care aduce echilibrul, care induce starea de relaxare şi energizează simţurile. Din acest motiv este introdusă în alimentaţia yoghinilor pentru a-i ajuta să obtină mai uşor starea profundă de meditaţie. Elefanţii indieni care au reputaţia că nu uită niciodată, adesea se înfruptă din frunzele acestei plante. Gotu kola este bogată în complexul de vitamine B, care sunt recunoscute ca fiind vitaminele antistres. Sunătoarea (Hypericum perforatum): Studii realizate prin anii '80 au arătat că această plantă poate ajuta cu succes în stări de anxietate şi stres, îmbunătăţind calitatea somnului. Astăzi are o reputaţie universală de sedativ. Kava kava (Piper methysticum): face parte din familia piperului şi a fost folosită timp de secole ca un relaxant natural în sudul Pacificului. Studiile au demonstrat că folosirea acestei plante este compatibilă cu tratamentul cu Benzodiazepines, însă fără a inregistra

I N S O M N I A

16

efecte secundare. Trebuie totuşi să se aibă în vedere faptul că, la unele persoane, poate dezvolta unele afectiuni ale pielii numite "kava dermopatie" caracterizată prin descuamarea pielii.

Plante medicinale indigene utilizate în insomnii: •

•

•

•

• •

• • •

•

•

Ciuboţica cucului (Primula officinalis): infuzie din 15 g de flori la un pahar de apă clocotită. Se dă în clocot, după care se lasă să se răcească şi se strecoară. Se ia câte o lingură, de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de culcare. Hameiul (Humulus lupus): infuzie dintr-o lingura de conuri de hamei (se adună toamna) la 200 ml de apă clocotită. Se bea seara, înainte de culcare. Se mai poate pregăti de asemenea un ceai din 15 conuri de hamei la 500 ml de apă. Se beau 2-3 ceşti pe zi. Macul (Papaver rhoeas): infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se iau 1-2 linguri cu 30 de minute înainte de culcare. Mararul (Anethum graveolens): infuzie dintr-o lingură de seminţe de mărar (sau plantă) la 300 ml de apă clocotită. Se beau câte 100 ml, de 3 ori pe zi. Maghiranul (Majorana hortensis): infuzie dintr-o lingură de plantă la 300 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 căni pe zi. Odoleanul (Valeriana officinalis): infuzie dintr-o lingurită de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se iau 2-4 linguri seara, înainte de culcare. Se mai poate prepara de asemenea şi o tinctură dintr-o parte de plantă şi 5 părţi alcool de 70 la sută. Se iau câte 30-40 de picături seara, cu 30 de minute înainte de culcare. Pentru a mări acţiunea sedativă şi calmantă, odoleanul se asociază cu muşetel, mentă, levanţică. Paducelul (Crataegus monogyva): infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se beau câte 2 căni pe zi. Porumbarul (Prunus spinosa): infuzie dintr-o linguriţă de flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Ruscuţa (Adonis vernalis): infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se lasă 30 de minute, dupa care se strecoară. Se iau 2-3 linguri seara, înainte de culcare. Salcia (Salix alba): decoct din 10 g de coajă mărunţită la 200 ml de apă. Se fierbe 20 de minute, dupa care se strecoară. Se iau 3-4 linguri pe zi. Sulfina (Melilotus officinalis): infuzie dintr-o linguriţă de flori la 200 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.

I N S O M N I A •

• • •

17

Sovarful (Origanum vulgare): infuzie din 2 linguriţe de plantă la 200 ml apă clocotită. Se bea câte 1/2-1 pahar pe zi. În caz de insomie se poate spăla capul cu infuzie de sovarf: infuzie dintr-o mână de sovarf la 3 l de apă clocotită. Se lasă să se răcească 1-2 ore, apoi se spală capul. Talpa gâstei (Leonorus cardiaca): infuzie din 3 linguri de plantă la 300 ml de apă clocotită. Se iau 2 linguri seara, înainte de culcare. Teiul (Tilia platyphyllos): infuzie din 2 linguriţe de flori la 200 ml de apă clocotită. Se beau 2 ceaiuri pe zi, îndulcite cu miere. Urzică moartă (Lamium album): infuzie dintr-o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml de apă clocotită. Se lasă 15-20 de minute, după care se strecoară. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.

Preparat somnifer Hamei: conuri, 20 g Levantica: flori, 30 g Maghiran: frunze, 30 g Portocal: muguri, 20 g Cimbrisor: frunze, 20 g O lingură de amestec la o cană de apă clocotită; se lasă la infuzat timp de zece minute. Se bea una-două cănii seara la culcare. 4. Tr a t a m e n t u l r e f l e x o g e n a l i n s o m n i i l o r

Reflexoterapia este unul dintre obiectivele reflexologiei si reprezintă totalitatea mijloacelor terapeutice naturale ale reflexologiei care contribuie la ameliorarea sau vindecarea afecţiunii sau afecţiunilor pacientului. Principalul scop al reflexoterapiei este prevenirea îmbolnăvirilor, dar, în anumite cazuri, ea poate avea un rol foarte important în tratamentul complementar celui medicamentos. Reflexoterapia presupune stimularea cu ajutorul unuia sau mai multor mijloace specifice reflexologiei a zonelor reflexogene diagnosticate cu sensibilitate algică sau hiperalgică, tensionate sau contracturate, cu geloze sau încărcate cu deşeuri toxice. Tratamentul prin reflexoterapie are un efect maxim, mai ales atunci când e folosit nu doar pentru tratarea unei afecţiuni anume, ci pentru îmbunătăţirea stării generale de sănătate a întregului organism. În plus, reflexoterapia este o metodă de tratament inofensivă, fără efecte secundare nocive. Există însă cazuri în care această terapie nu este recomandată, şi anume: • inflamaţie acută a varicelor (varicofeblită), a vaselor sanguine, tromboză;

I N S O M N I A

• febră mare; • îmbolnăviri cauzate de ciuperci (micoze); • cangrene ale membrelor inferioare; • picioare umflate, endeme ale membrelor inferioare; • boli infecţioase; • extenuare nervoasă puternică; • sarcină cu risc crescut; • diabet zaharat; • boli cardiace grave; • afecţiuni tumorale. În cazul insomniilor, sistemul afectat este sistemul nervos central. Pentru aceasta vom încerca stimularea zonei reflexogene a capului, în general, insistând pe zona reflexogenă a encefalului, împreună cu zona epifizei şi cea a tiroidei (în hipertiroidiism). Vom mai masa şi zona măduvei spinării (în special zona dorsală), încheind cu plexul solar. Schemă de masaj: - z.r. cap (vertex, emisfere cerebrale, cerebel); - z.r. măduva spinării; - z.r. epifiză şi hipofiză; - z.r. tiroidă; - z.r. plex solar.

5. C â t e v a î n t r e b ă r i f r e c v e n t e :

Când se poate spune despre cineva că este insomniac? Dacă cineva se culcă târziu sau dacă doarme numai 6 ore pe noapte nu înseamna că suferă de insomnie. Dacă respectiva persoană se simte bine în timpul zilei, s-ar putea spune despre ea doar că nu este o „somnoroasă”. Insomnia se poate traduce însa în alte diferite moduri. Unii nu reuşesc să adoarmă după ce s-au aşezat în pat, au stins lumina şi au închis ochii; alţii se trezesc repetat în timpul nopţii; alţii se trezesc, pur si simplu, cu noaptea în cap! Aşadar, vorbim despre insomnie (şi, în general, despre tulburări ale somnului) când somnul este – cantitativ şi calitativ – insuficient, când persoana resimte lipsa odihnei prin somn, inclusiv cu urmări asupra activităţii diurne şi a sănătăţii. Care sunt consecinţele insomniei?

18

I N S O M N I A

19

Oboseală, dureri de cap, tensiune musculară – lipsa somnului are numeroase repercusiuni asupra sănătăţii. Dispoziţia este afectată, de asemenea, de lipsa somnului odihnitor, consecinţele fiind iritabilitate, agresivitate, susceptibilitate etc. Nu sunt de neglijat, fireşte, urmările asupra atenţiei, asupra calităţii şi cantităţii muncii, lipsa de eficacitate, de rigoare, dificultăţi de concentrare etc. Dacă te trezeşti mereu obosit, deşi ai dormit mult, este un semn de insomnie? În principiu, nu s-ar putea spune că cineva ar putea avea insomnie fără să-şi dea seama de această situaţie… Dar poate fi vorba, după cum am vazut, şi de alte aspecte, cum ar fi opririle respiraţiei, preţ chiar de zeci de secunde, care se pot produce de mai multe ori pe noapte. De regulă, persoanelor trecute de 40 de ani li se întâmplă astfel (poate fi vorba, în cazul lor, şi de un exces ponderal). Astfel de opriri ale respiraţiei provoacă treziri repetate şi sunt responsabile de unele din cazurile de insomnie. Trebuie neapărat să vă adresaţi medicului de familie, care vă poate orienta către un specialist. Este cazul să apelăm la somnifere? În ultimii ani se vorbeşte din ce în ce mai mult despre efectele secundare ale somniferelor (somnolenţă diurnă, dependenţă etc.); pe de altă parte, se vorbeşte şi despre medicamente de ultimă generaţie care au redus aceste urmări nedorite. Important este de reţinut că astfel de medicamente se iau numai daca sunt prescrise de medic. Automedicaţia este periculoasă! Pe de altă parte, somniferele nu sunt întotdeauna necesare; depinde de tipul de tulburare a somnului şi de gravitatea acesteia. Esentială este, mai întâi, revenirea la o corectă igienă a somnului. Aşadar, evitaţi tutunul, alcoolul şi mesele copioase; practicaţi activităţi fizice, faceţi mişcare în aer liber! O terapie comportamentală poate fi de asemenea eficace, împotriva anxietăţii, de pildă. Somniferele dau dependenţă? Medicamentele contra insomniei (hipnoticele) au, din câte se cunoaşte, efecte secundare mai mult sau mai putin importante. Odinioară, astfel de medicamente conduceau la o dependenţă sau conduceau la un efect de sevraj la oprirea tratamentului. Despre hipnoticele de ultime generaţii se spune că nu conduc la dependenţă şi că nu modifică arhitectura somnului. În orice caz, utilizarea somniferelor impune cu stricteţe recomandarea medicului. Ele vor fi utilizate pe durată scurtă, iar întreruperea tratamentului se va realiza progresiv.

I N S O M N I A

20

Concluzii... Insomniile sunt extrem de frecvente. Ele nu reprezintă însă o boală în sine, ci sunt, de cele mai multe ori, expresia unei afecţiuni sau a stresului cotidian. Tratarea bolii de bază sau înlăturarea factorilor de stres poate duce la dispariţia insomniei. Nu te repezi însă la pastile dacă nu poţi dormi două nopţi. Încearcă întâi revizuirea stilului de viaţă, relaxarea, ceaiurile şi abia apoi nitrazepamul.

Somn uşor!!!

I N S O M N I A

21

BIBLIOGRAFIE

1.

Laverdrine, Anne,

CEAIURILE 70 de

plante pentru

sănătatea şi frumuseţea ta, Editura Polirom, Iaşi, 2006; 2.

Onişor, Maia, Noţiuni de reflexoterapie, Editura Hiparion, Cluj-Napoca, 2004

3.

Erede,

Clara

Bianca,

Reflexologia

plantară

pentru

sănătatea întregului corp, Editura Polirom, Iaşi, 2005; 4.

Cîrstea, Corneliu, Masajul reflexogen – suport de curs

5.

Chiruţă, Ion; Postolică, Vasile, Incursiune în reflexoterapiesănătate prin masaje şi reflexoterapie, Editura Polirom, Iaşi, 2001;