Imperiul Persan

Timp de aproape 200 de ani Imperiul Persan s-a 'intins 'intre Egipt -5i India, asigurdnd un mediu relativ stabil pentru dezvoltarea civilizafiei. mterior, dupii un declin rapid, el s-a priibu-5it 'in fafa puterii lui Alexandru cel Mare.

C

1vilizatia Egiptului ~lcea din vestul Asiei aveau deja o vechime considerabil~

cand triburile nomade ale mezilor ~i per~ilor au p~rasit stepele pentru a veni in Podi~ul lranului. Mezii s-au a~ezat in sudul M~rii Caspice; per~ii s-au a~ezatin partea de sud-est, deasupra coastei de est, ast~zi cunoscut~ sub numele de Golful Persic. De~i in gen~ral erau mai putin dezvoltati decat popoarele invecinate -de exemplu asirienii ei au adus sistemul religios ~i etic Zoroastrian, care a supravietuit pan~ in ziua de azi. La inceput mezii erau mult mai putemici ~i s-au constituit intr-o uniune de triburi, cu capitala la Ecbatana,pretinzand uneori per~ilor s~ le pl~teasc~tribut. Dar mezii, la randullor , au fost vasali putemicilor asirieni, pan~ cand regele Cyrxartes al Mezilor s-a aliat cu caldeenii ~i au cucerit Ninive (612 i.Hr.) ~i in cele din urm~ i-au distrus pe asirieni. Cyrus cel Mare Suprematia mezilor a fost de scurt~ durat~. Pe~ii s-au unit sub dinastia Ahemenizilor, care mai tarziu a dat na~tereunui conduc~tor de geniu, Cyrus cel Mare (Cyrus II, 559-529 i.Hr). Aproximativ in anul 559 i.Hr., Cyrus a inceput lupta pentru infrangerea mezilor ~i in cele din urm~ a cucerit un imperiu care cuprindea lranul, Armenia ~i estul Asiei Mici (as~zi Turcia). Dar acestaera doar inceputul.

in 546 i.Hr., Cyrus pa:trunde in Asia Mica:, cucerind Lydia ~i ara~ele grece~ti tributare de pe caasta:. Patrivit legendei, regele Lidiei, Cresus,era pe punctul de a fi ars pe rug, dar a fast crutat in ultima clipa:de Cyrus. Pavestea paate fi adeva:rata:deaarece se ~tie ca: Cyrus era un am generas. Cyrus a extins apai sta:panirea per~ilar in nard pana: la Marea Caspica:~i a purtat a serie de campanil in partea de est, dincala de muntil Hindu Ku~.

O Imperiul Persan in perioada sa de glorie ~i cele 20 de regiuni administrative in care era divizat, cunoscute sub numele de satrapii. O Simbolul zeului Ahuramazda. Religia persana sus1inea ca omul poate alege intre bine ~i rau. in timpul domniei lui Carius 1, se spunea ca du~manii Persiei reprezentau raul.

Extinderea grani~elor Fiullui Cyrus, Cambyses II (529-522 i.Hr.), a dus la capa:tpraiectul tata:lui sa:ude'a invada , Egiptul, reu~ind sa:-lcucereasca:in intregime, fapt unic in lunga sa istarie. incerca:rile per~ilar de a se extinde mai departe in Libia ~i Etiapia nu au fast incununate de succes; spre sfar~itul damniei sale, Cambyses 11a fast preacupat indeasebi de aparitia unui pretendent la tran ~i de ra:zvra:tirile din imperiu ale mezilar, babilanienilar ~i altar supu~i. Situatia se afla inca:intr-unpunct critic in mamentul in care a survenit maartea ~ lui Cambyses.El nu a la:satnici un descendent ~ direct, dar Darius, camandantul celar Zece ~ Mil de Nemuritari (garda regala:), a pretins ~

Planul de baza al ara~ului Persepolis (st6nga). Persepolis era mai degraba un centru ceremonial dec6t o capitala. Situat ;ntr-o regiune muntoasa, printre ruinele sale (dreapta) se numara o cazarma ~i o trezorerie; restul cladirilor reprezinta sali pentru banchete ~i ceremonii regale.

" ~

13

IMPERIUL PERSAN

00 Basoreliefurile persane arata ca platitorii de tribut veneau din toate col,urile imperiului in Persepolis. Mezii. cu palarii rotunde. ~i per~ii. cu palarii cu pliuri. in imaginea de sus. Darius I ~i fiul sau prezidau audien,e

descendenta din dinastia Ahemenizilor ~i a fost acceptat de armata ca fiind noul rege. Doar dupa doi ani de campanii intense el a reu~it sa suprime toate revoltele ~i sa readuca pacea In imperiu. in prirnii ani ai dornniei sale, Darius 1(522486 lHr.) a reu~it sa extinda frontierele imperiului pana la raul Indus. Apoi a decis ca e necesar un proces de reorganizare ~i consolidare. Continuand opera Marilor Regi care l-au precedat, el a dat Imperiului Persan forma ~i institutiile caracteristice. 'l Un imperiu cosmopolit La fel ca asirienii, per~ii aveau supu~i foarte diferiti din punctul de vedere allimbii pe care o vorbeau, al obiceiurilor ~i religiei. Dar In timp ce asirienii ~i-au impus suprematia prin teroare, per~ii au Incercat sa lmpace diferitele gruptiri de supu~i. Personalitatile locale Incercau sa guvemeze cat mai bine cele 20 de satrapii (regiuni administrative) In care Darius Impartise imperiul. Obiceiurile, legile ~i institutiile publice erau respectate~i toate religiile erau tolerate; un exemplu faimos 11constituie reconstruirea unui templu din Ierusalim, care fusese distrus de babilonieni. Toti supu~ii imperiului serveau In armata persana, care a devenit o forta cosmopoli~. Un sistem bine dezvoltat de drumuri sustinea comertul ~i comunicarea; statiile de po~ta uniform amplasatepermiteau curierilor sa schimbe caii ~i sa ajunga pana In cele mai izolate colturi ale imperiului In cateva saptamani. Prosperitatea a fost promovata prin folosirea

(stanga).

banilor (0 inventie provenind din Lydia), sub forma unor monede standardizate de aur. A fost remarcabil faptul c;l un imperiu atat de fragil (cel mai mare de pan;l atunci) a reu~it s;l su'i'ravietuiasc;l aproape 200 de ani. Imperiul a ajuns cel mai 1ntins in timpul lui Darius. in 512 i.Hr. el a traversat Bosforul incercand f;lrn succes s;l 1nving;l triburile nomade scite aflate dincolo de Dun;lre. 20 de ani mai tarziu el reface itinerariul, reu~ind s;l ocupe Tracia, pan;l la granitele Macedoniei. Puternica Grecie Dup;l ce in;lbu~ise o revolt:l a ora~elor grece~ti din Asia Mic;l, Darius era hot:lcit s;l actioneze impotriva grecilor de pe continent; dar 1n 490 i.Hr. armata trimis;l cu scopul de ai pedepsi pe atenieni pentru ajutorul dat grecilor din Asia, a fost invins;l in b;lt:llia de la Maraton. Aceasta era 0 infcingere de mic;l important;l, ~i Xerxes (486-465 i.Hr.); fiullui Darius, a preg;ltit 0 invazie la scarn mult mai mare, al c;lrei rezultat a fost dezastruos; b;lt:lliile au fost purtate la Salamina(480i.Hr.), Plataea ~i Mycale (479 i.Hr). pan;l la urm;l, Persia a hot:lcit s;l fac;l pace (446 i.Hr.). Per~ii erau c;ll;lreti buni, dar infanteria lor era mult mai slab;l decat cea a hoplitilor (soldati pede~tri) greci. Mercenarii greci au jucat un rol important in revoltele ~i rnzboaiele civile dintre gruparile rivale pentru putere ~i care tulburau imperiul. in ciuda unei revigornri, in timpul lui Artaxerxes III (358-338 i.Hr.), imperiul era intr-un vizibil declin ~i era evident ca doar luptele dintre statele grece~ti il fereau de atacul unor du~mani putemici. Darius III (336-330i.Hr.) a avut ne~ansasa ajunga rege tocmai cand amenintarea greaca devenea realitate ~i Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare) i~i incepea spectaculoasa cariern. Istorie

universal;l

7-

CMLIZA11A

GREACA

Istorie

universal;l

~ -ALEXANDRU

CEL MARE