Iarna

Iarna

A venit iarna. Si daca tot nu a inghetat suficient ca sa-mi suporte lacul suta de kilograme, m-am gandit la aduceri aminte ale vremurilor de alta data, cand plecam cu alti nebuni "sa inghetam pe balta". Era undeva, la sosea, o curte plina de trestie de zahar in care seara, dupa serviciu, ma furisam si rupeam doua - trei bete si le decojeam pana la coltul strazii, ca apoi sa le pun la uscat acasa pe balcon. M-am repezit la ele si am inceput sa le debitez tot cate 30 de cm, guta groasa de 35-50......ancore....Gata. Mi-am facut cin'spe scule de copca cu ancore. Ca vine stiuca, ca vine salaul nu mai conteaza. Sa vina numai. Dimineata ne adunam la serviciu si punem tara la cale pentru a doua zi. Unde....? La Heresti? Da. La Heresti! Stiuca? Stiuca. Haidem! Plecam cu doua breakuri 1310 si in drum i se rupe caruta unuia dintre noi. Tendonul din stanga. Oprim. Era deja 8:30. Tarziu. Am carpit tendonul cu sarma si am plecat mai departe. Am ajuns pe lacul inghetat. Palcuri de stuf strajuiau cam peste tot lacul. Iau caraseii, freza, sculele.....dar Ghiusy imi zice: - Da unde te grabesti asa mai ungurene?...chiar vrei sa-l prinzi pe tot? - Iaca vreau!... ii raspund, da ce tu nu vrei? - Ba da ma da`nu gusti si tu una mica? Fiarta? La gandul vinului fiert din termos mi se face pofta si scad ritmul: - Ba bine ca nu! vreu si eu o gura.......in timp ce bunul meu amic si muzicant de-o viata (sectia alamuri) imi punea lichidul rubiniu intr-o superba ceasca de culoarea fisticului. - Pai hai salut! ca noroc nu ne permiteam sa ne uram ca ajungeam sa ne injuram curand daca vedeam ca ne-am urat aiurea...... - Salut, imi raspunse si Ghiusy si Petrica, mare sef la nu mai stiu ce restaurant cu circuit deschis. Baietii din prima masina, toti muzicanti cu state vechi pe luciurile apelor, nici nu s-au uitat la noi si au trecut mai departe ca nu cumva sa culeaga de la noi vreo urare stramba si disparura curand intre niste stufuri ascunse. Eu m-am oprit cu ceilalti doi intr-o apa deschisa si am inceput sa-mi insirui sculele la circa 1 metru de peretele de stuf, ca daca cumva cumatra statea ascunsa printre trestii sa aiba parte de un spectacol festiv in ape deschise.....asupra caraseilor in chip de artisti. Formasem ca un fel de V, cinci scule colea, cinci dincolea si inca vreo doua iarasi colea.... Deodata, cand mai aveam de bagat ultimele trei, vad ca se naruie musuroiul de gheata scos cu freza din copca si-mi cade un bat. Sa rup ghiata si mai multe nu cu saltul meu mortal spre scula, dar asta nu facu nici un fel de miscare in continuare.....Ma aplec sa-l pun la loc si prind in gol ca si cum as apuca de aer....batul se puse pe copca chiar sub nasul meu. Nu mai ramase decat sa-l intep. Zis si facut. Doua kilograme. - Mai da ce vrei tu ma sa spui, ca l-ai si luat? - Pai bineinteles, ii raspunsei eu mucalit. Dar ce credeati ca eu glumesc. - Fira-i tu sa fii de ungurean hot si smecher. Cum de a dat asa de repede la tine? - Pai nu v-am spus ? am contract cu ei...... - Hai du-te de aici...inca nici n-ai apucat sa le pui pe toate........ In timpul asta netrebnicii astia doi, Petrica seful de restaurant si Ghiusy prietenul meu, se faceau ca au gasca separata de mine, pasa-mi-te sa ma oftice pe mine ca nu fac si eu parte din bisericuta lor. Bineinteles ca totul la misto..... - Adica ti-ai facut contract si noua nu ne-ai spus hai?...si tot asa caterinca si inca cate-o gura de vin din cana aia de culoarea aia de ziceai ca este facuta din material reflectorizant de politist rutier nuptial. Tot glumind si tot band, a trecut vremea incet incet si la un moment dat il vad pe Ghiusy ca tot plimbandu-se de colo colo, ca sa se incalzeasca, loveste cu totul si cu totul nevinovat unul din betele mele si incepe sa rada......: - A tras ungurene...... - Ei, a tras pe masa.......i-am raspuns eu luand-o la fuga caci exact in spatele sau un alt bat se tara incet spre copca....... Nu au mai ras niciunul cand am scos din gaura rece ca gheata inca o cumatra de un kil jumate. - Bai Petrica?-zice Ghiusy....chiar o fi adevarat ce zice ungureanu asta? Chestia cu contractul? Petrica ca sa continue saga ii raspunse: - Pai bine inteles Ghiusilica, si eu am dar nu l-am mai reinnoit pe anul asta. Hahaha. Raseram toti trei si acuma, daca am vazut ca mi-am facut suma, ma gandeam sa ma duc la ceilalti baieti din palcurile ascunse de stufuri sa vad ce treaba au facut. M-am dus acolo lasandu-mi pentru cateva momente sculele nesupravegheate si am vazut ca nici acolo nu se facuse mare treaba cu exceptia a doi baieti cu cate o marlita de juma de kil. S-au minunat neincrezatori cand leam spus ca eu aveam doua bucati frumoase......si m-am intors. Venind pe cararea de gheata dintre stufuri cu ochii scrutam integritatea pozitiei betelor mele si am reperat unul din bete care statea pe copca. Ca scos din minti am luat startul exact ca in filmele de desene animate de parca alunecam pe loc cu picioarele precum Tom the Cat ca apoi sa franez indelung langa copca cu pricina tarziu deja, de fapt ca sa-mi dau seama ca Petrica si Ghiusy erau pe jos tinanduse de burta. Hihihi, hehehe, hohoho, nu mai incetau sa rada. Mi-am dat seama de gafa mea dar curiozitatea m-a facut totusi sa intep si sa scot guta din apa , venea destul de greu si cand ce sa vezi? La capatul naylonului era o mare funda de guta de manerul minunatei cani de ceai de culoarea fisticului.......ailalti doi nu mai puteau, se tavaleau literalmente pe gheata de ras. - Ma facusem de ras? ma facusem....asta era. Dar de furie am dat un blestem de magie alba.....: - Sa dea Dumnezeu din aceeasi gaura sa mai prind inca una........! Era de-acuma dupa amiaza, ne gandeam sa strangem si sa mergem si noi pe la casele noastre cand, anemic de tot, la copca cu pricina s-a produs o usoara miscare si batul se duse spre copca. Nu mi-a venit a crede....da prinsesem o marlitzica de vreo juma de kil. Petre si Ghiusy ramasesera incremeniti. Nu le venea sa-si creada ochilor. Ghiusy spuse: - Asta a innebuit.......da Petrica ...de colo....... - Bai sa stii ca asta are vreun contract de stiuci........