Grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

  • October 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane as PDF for free.

More details

  • Words: 1,547
  • Pages: 7
      

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ PATRIARHUL JUSTINIAN    Str. Sf. Ecaterina, nr. 2, Sector IV, Bucureşti, Cod 040.155 Tel: 021.335.61.17;   Fax: 021.335.41.83; [email protected]     

Grilă Istoria Bisericii Ortodoxe Române 1. Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei a avut loc la a. b. c. d.

1359 1381 1369 1401

2. Primul ierarh al Mitropoliei Ţării Româneşti a fost a. b. c. d.

Iosif Muşat Antim Critopulos Iachint de Vicina Hariton de la Cutlumuş

3. Sediul Mitropoliei Ţării Româneşti, la 1359, s-a aflat la: a. b. c. d.

Argeş Bucureşti Târgovişte Câmpulung

4. Domnitorul căruia i se datorează înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei a fost: a. b. c. d.

Basarab I Neagoe Basarab Nicolae Alexandru Basarab Vladislav I

5. Numirea lui Iachint al Vicinei ca Mitropolit al Ungrovlahiei s-a făcut de către Patriarhul ecumenic: a. b. c. d.

Calist Filotei Kokinos Daniil Kritopoulos Hariton

6. Scrisoarea ctitoricească a lui Vladislav I către mănăstirea Cutlumuş a fost emisă la: a. b. c. d.

1359 1369 1370 1372

7. Mitropolitul Iachint al Ungrovlahiei a fost reclamat drept „călcător şi dispreţuitor” către Patriarhia Ecumenică la: a. b. c. d.

1370 1372 1381 1401

8. Împărţirea Mitropoliei Ungrovlahiei s-a făcut la: a. b. c. d.

1369 1370 1372 1381

9. Mitropolitul Iachint a murit la: a. b. c. d.

1369 1370 1372 1381

10. Urmaşul Mitropolitul Iachint a fost, pe tronul Mitropoliei Ungrovlahiei a fost: a. b. c. d.

Hariton de la Cutlumuş Nicodim de la Tismana Antim Kritopoulos Nifon II

11. Primul Mitropolit al celei de-a doua jumătăţi a Mitropoliei Ungrovlahiei sau a părţii dinspre Severin a fost: a. b. c. d.

Nicodim de la Tismana Macarie Ieromonahul Antim Kritopoulos Atanasie

12. Ctitorul bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” din Curtea de Argeş a fost: a. b. c. d.

Basarab I Întemeietorul Nicolae Alexandru Basarab Neagoe Basarab Vladislav I

13. Domnul Ţării Româneşti care s-a adresat Patriarhiei Ecumenice pentru a solicita înfiinţarea unei Mitropolii în ţara sa a fost: a. b. c. d.

Basarab I Nicolae Alexandru Basarab Neagoe Basarab Matei Basarab

14. Nicolae Alexandru Basarab a domnit între: a. b. c.

1310-1352 1352-1364 1364-1377 d. 1330-1352

15. Iachint de la Vicina a fost Mitropolit al Ungrovlahiei între: a. b. c.

1330-1352 1359-1372 1370-1381 d. 1352-1364

16. Patriarhul care aprobă înfiinţarea celei de-a doua jumătăţi a Mitropoliei Ungrovlahiei a fost: a. b. c. d.

Calist Filotei Kokinos Chiril Lucaris Grigore Palama

17. Patriarhul Ecumenic Filotei Kokinos a timis în Ţara Românească spre a ancheta pe mitropolitul Iachint pe: a. b. c. d.

Daniil Kritopoulos Nicodim de la Tismana Atanasie Calist

18. Patriarhul ecumenic Filotei Kokinos a trimis pe dikeofilaxul Patriarhiei Daniil Kritopoulos să ancheteze pe mitropolitul Iachint la data: a. b. c. d.

1369 1370 1372 1359.

19. Domnitorul Nicolae Alexandru Basarab a adus pentru tronul mitropolitan al nou înfiinţatei Mitropolii a Ţării româneşti pe: a. b. c. d.

Iachint de la Vicina Antim de la Constantinopol Eftimie de la Târnovo Nicodim de la Tismana

20. Primul mitropolit al Ţării Româneşti a fost adus la Curtea de Argeş de la: a. b. c. d.

Constantinopol Vicina Silistra Câmpulung

21. Daniil Kritopoulos a fost trimis în Ţara Românească de către Patriarhia de Constantinopol să ancheteze cazul lui: a. b. c. d.

Hariton Nicodim de la Tismana Iachint de Vicina Atanasie

22. Jurisdicţia Mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei se întindea: a. b. c. d.

Peste toată Ungrovlahia Peste jumătatea dinspre Severin Peste Transilvania Peste Dobrogea

23. Urmaşul mitropolitului Hariton a fost: a. b. c. d.

Antim Kritopoulos Nicodim de la Tismana Atanasie Nifon II

24. Mitropolitul Hariton a păstorit între: a. b. c. d.

1359-1370 1372-1381 1370-1381 1364-1377

25. Mitropolitul Hariton a fost adus de la mănăstirea: a. b. c. d.

Marea Lavră Cutlumuş Hilandar Vatoped

26. Marea Lavră a Ţării Româneşti a fost: a. b. c. d.

Mănăstirea Cutlumuş de la Athos Tismana Vodiţa Cozia

27. În timpul mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei, va începe sprijinul oficial al Muntelui Athos prin domnul: a. b. c. d.

Basarab I Nicolae Alexandru Basarab Vladislav Mircea ce Bătrân

28. Nicolae Alexandru Basarab este ctitorul bisericii a. b. c. d.

Sf. Nicolae Domnesc de la Argeş Cozia Vodiţa Tismana

29. În timpul mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei se face reorganizarea monahismului românesc prin: a. b. c.

Călugărul Hariton de la Cutlumuş Nicodim de la Tismana Antim Kritopoulos d. Macarie Ieromonahul

30. Urmaşul mitropolitului Antim al părţii dinspre Severin sau al celeilalte jumătăţi a Ungrovlahiei a fost: a. b. c. d.

Hariton Atanasie Iachint Nicodim de la Tismana

31. Domnul Ţării Româneşti s-a adresat pentru înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei: a. b. c. d.

Ţarului Serbiei Patriarhului Bulgariei Patriarhiei de Constantinopol Papei de la Roma

32. Ştiri despre ajutorul pe care Vladislav l-a acordat mănăstirii Cutlumuş la 1369 se găsesc în: a. b. c. d.

Actul de numire a mitropolitului Iachint din 1359 Scrisoarea ctitoricească din 1369 Scrisoarea mitropolitului Iachint către patriarhul ecumenic Filotei Testamentul lui Hariton

33. Cel care a întemeiat statul independent Moldova a fost: a. Bogdan I b. Dragoş c. Ştefan cel Mare d. Gheorghe Rackozy

34. Cel care a stabilit scaunul domnesc la Suceava, desăvârşind organizarea politică administrativă a statului Moldova a fost: a. Dragoş b. Bogdan c. Petru Muşat d. Alexandru cel Bun

35. Domnii Moldovei din sec. al XIV-lea au fost îngropaţi în biserica: a. Sf. Ioan cel Nou din Suceava b. Sf. Trei Ierarhi din Iaşi c. Sf. Paraschiva din Roman d. Sf. Nicolae din Rădăuţi

36. Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi a fost ctitoria voievodului: a. Bogdan I b. Petru Rareş c. Dragoş d. Alexandru cel Bun

37. În a doua jumătate a sec. al XIV-lea, mitropolia Haliciului se afla în: a. imperiul otoman b. imperiul habsburgic c. regatul Poloniei d. imperiul ţarist

38. Mitropolia Moldovei este atestată documentar pentru prima dată: a. în anul 1401, în gramata patriarhală din Constantinopol b. în anul 1386, într-un manual de cancelarie bizantin c. în anul 1359, în gramata patriarhală din Constantinopol d. în anul 1453, într-un hrisov domnesc

39. Cei doi ierarhi moldoveni hirotoniţi de mitropolitul Antonie al Haliciului, în a doua jumătate a sec. al XIV-lea, au fost: a. Gherontie şi Iosif b. Iosif şi Meletie c. Antonie şi Mihail d. Ghedeon şi Marcu

40. Cel care a aruncat, în anul 1394, anatema asupra ţării Moldovei, datorită refuzului moldovenilor de a-l accepta pe scaunul ierarhic a fost: a. mitropolitul Teodosie b. mitropolitul grec Antonie c. mitropolitul Iosif d. mitropolitul grec Ieremia de Mitylene

41. Aplanarea conflictului dintre Patriarhia Ecumenică şi domnitorii Moldovei cu privire la recunoaşterea mitropolitului Iosif a avut loc în timpul domniei lui: a. Petru Muşat b. Alexandru cel Bun c. Ştefan cel Mare d. Ştefan Muşat

42. Gramata patriarhală prin care era recunoscut mitropolitul Iosif al Moldovei a fost redactată la: a. 19 aug. 1459 b. 26 iul. 1401 c. 20 feb. 1370 d. 30 iul. 1399

43. Pentru verificarea validităţii hirotoniei mitropolitului Moldovei, Patriarhia Ecumenică a trimis în Moldova pe: a. Pavel din Alep b. Ioan de la Suceava c. ieromonahul Grigorie şi diaconul Manuil Arhon

d. Nifon

44. Potrivit unei puternice tradiţii, reşedinţa primului mitropolit al Moldovei a fost la: a. biserica Mirăuţi din Suceava b. biserica Sf. Trei Ierarhi din Iaşi c. mănăstirea Galata din Iaşi d. biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi

45. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava suferise moarte martirică în sec. al: a. XV-lea b. XIV-lea c. XVI-lea d. XIII-lea

46. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava suferise moarte martirică în localitatea: a. Cetatea Hotinului b. Cetatea Soroca c. Cetatea Albă d. Cetatea Vadului

47. În calitatea sa de întîistătător al Bisericii din Moldova, mitropolitul Iosif a devenit: a. sfetnic domnesc b. ambasador al domnitorului în Polonia c. ambasador al domnitorului în Constantinopol d. exarh al plaiurilor

48. Lucrarea „Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceva” este: a. o lucrare originală târzie în limba slavonă cunoscută în Moldova b. prima lucrare originală în limba slavonă cunoscută în Moldova c. o lucrare originală târzie în limba română cunoscută în Moldova d. prima lucrare originală în limba română cunoscută în Moldova

49. Mitropolitul Iosif al Moldovei a păstorit în timpul domnitorului: a. Petru Muşat b. Ştefan Muşat c. Roman Muşat d. Alexandru cel Bun

50. Moaştele Sf. Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în sec. al: a. XV-lea b. XVI-lea c. XIV-lea d. XIII-lea

51. Moaştele Sf. Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava pentru: a. a întări evlavia credincioşilor moldoveni b. a consfinţi şi mai mult caracterul de scaun domnesc şi mitropolitan al oraşului c. a le salva de pericolul invadatorilor păgâni d. a fi duse ulterior în mitropolia Haliciului

52. Cu privire la hirotonia celor doi ierarhi români din Moldova, în a doua jumătate a sec. al XIV-lea, din partea mitropolitului ortodox al Haliciului, Patriarhia Ecumenică a avut următoarea atitudine: a. a fost de acord cu această hirotonie, pentru că la vremea aceea, mitropolia Haliciului era sub dependenţa canonică a Patriarhiei Ecumenice b. nu a fost de acord cu această hirotonie, pentru că a fost săvârşită fără acordul prealabil ce trebuia primit din Constantinopol c. a fost de acord, pentru că astfel, putea fi întărită ortodoxia în Moldova d. a fost de acord, pentru că astfel, putea fi evitat pericolul catolic din regatul maghiar

53. În anul 1370, era înfiinţată o episcopie catolică la Siret, prin grija domnitorului: a. Bogdan b. Dragoş c. Laţcu Vodă d. Petru Muşat

Related Documents