De la ADN la cromozomi ADN monocatenar (mc) – unele virusuri, de ex. parvovirusuri
ADN dublucatenar (dc)
circular
Unele virusuri Cromozom bacterian, Plasmide bacteriene ADN mitocondrial, ADN cloroplastic
ADN dc circular ADN dc circular de la virusul SV40
Plasmide la E.coli Plasmide la E.coli
ADN dc circular ADN dc circular din mitocondrii umane
Cromozom la E.coli Cromozom la E.coli
linear
Unele virusuri Cromozomi de la eucariote
ADN dc linear uman in replicare
De la ADN la cromozomi În celule, moleculele de ADN sunt asociate cu proteine Fiecare moleculă ADN + proteinele asociate = cromozom, şi la PK, şi la EK Cuvântul cromozom : chroma = culoare, soma = corp Î cromozom = corp colorat
Împachetarea ADN‐ului în cromozomi îndeplineşte mai multe funcții : ‐ ADN‐ul celular are dimensiune mai mare decât celula Î ptr a încăpea în celulă, ADN‐ul trebuie compactat ‐ Împachetarea ADN‐ului şi asocierea cu proteine protejează față de alterări ADN‐ul nud este destul de instabil în celule, spre deosebire de cromozomi, care sunt mult mai stabili ‐ Doar în formă compactată în cromozomi, ADN‐ul poate fi transmis eficient şi egal la cele 2 celule fiice ‐ Crz conferă o organizare globală fiecărei molecule de ADN, organizare ce conferă şi accesibilitate către ADN
½ din masa unui crz EK = proteine
Cromatină = regiuni din ADN asociate cu proteine
Majoritatea proteinelor asociate cu moleculele de ADN = proteine cu g.m. mică, bazice ‐ HISTONE Alte proteine asociate cu ADN : NON‐HISTONE ‐ reglează replicarea, repararea, recobinarea şi transcrierea Primul rol improtant al proteinelor asociate cu ADN, în mod special al histonelor, este compactarea moleculelor de ADN De ex: grosimea medie a unei pb = 3,4 Å 1 celulă umană conține 3 x 109 pb / set haploid, ~ 1010 Å ~ 1 m → 1 cel. are în nucleu ( φ =10‐15mm) 2 m de ADN
Fiecare celulă are un anumit număr, specie-specific, de cromozomi
PK Nu există membrană nucleară Æ nu există nucleu Majoritatea PK au 1 cromozom = 1 moleculă de ADN d.c. circular
Cromozomul bacterian ‐ nucleoid
ADN extracromozomal: PK pot avea şi plasmide (molecule ADN dc, de obicei circulare) Organismele se înmulțesc prin diviziune celulară simplă ‐ fisiune binară
EK Majoritatea celulelor EK sunt DIPLOIDE: au câte 2 exemplare din fiecare crz, dar cele 2 exemplare nu sunt identice Număr par de cromozomi în nucleu (2n), fiecare crz = 1 moleculă ADN d.c. linear ADN extracromozomal: în mitocondrii, cloroplaste – câte 2‐10 molecule ADNdc circular ADN mt Diploidia asigură înmulțirea de tip sexuat a organismelor EK – gameții au ½ nr.crz (câte 1 exemplar din fiecare tip de crz) Organismele EK (majoritatea) se înmulțesc prin reproducere sexuată
Celule 2n
meioză
Gameți n
fecundație
unirea a 2 gameț unirea a 2 gameți
Celule 2n
Cromozomul la procariote
c r o m o so m b a cter ia n
p l i er e
c i r ca 5 0 d o m e n i i p e r c r o m o so m b a cter ia n
REP
su p r a r a su ci r e REP d o m en i i su p r a sp i r a l i z a t e n ega tiv
A D N gir a za
PK – proteine histone-like : HU (Helix-Unwinding)
Cromozomul la eucariote
Nr.total crz
Nr.seturi haploide
Nr.crz. / set haploid
Forma crz
Dimensiune genom [Mpb]
Escherichia coli
1
1
1
circular
4,6
Staphylococcus aureus
1
1
1
circular
2,8
Vibrio cholerae
2
1
2
circular
Agrobacterium tumefaciens
4
1
4
3 C, 1 L
5,7
Saccharomyces cerevisiae drojdia de bere
32
1 sau 2
16
linear
12,1
Caenorhabditis elegans
12
2
6
linear
97
Arabidopsis thaliana
10
2
5
linear
125
Allium cepa
16
2
8
linear
15 000
Pisum sativum mazăre
14
2
7
linear
4500
Drosophila melanogaster
8
2
4
linear
180
Mus musculus
40
2
20
linear
2600
Felis catus pisica domestică
38
2
19
linear
2500
Canis familiaris câine
78
2
39
linear
2400
Sus scrofa porc domestic
38
2
19
linear
2700
Ovis aries oaie
54
2
27
linear
2700
Bos taurus vaca domestică
60
2
30
linear
2900
Equus caballus cal
64
2
32
linear
2600
Gorilla gorilla
48
2
24
linear
2900
Pan troglodytes
48
2
24
linear
3300
Homo sapiens
46
2
23
linear
3200
SPECIE PROCARIOTE
EUCARIOTE
Organismele mai complexe au densitate genică scăzută
NUCLEOZOMUL În celulele EK, majoritatea cantității ADN este împachetat în NUCLEOSOMI Nucleosom = miez de 8 proteine histonice + regiunea ADN înfăşurată în jurul lor
Aspect de mărgele pe un fir
ADN‐ul dintre 2 nucleosomi adiacenți = ADN linker (de legătură) Asamblarea/împachetarea în nucleosomi = prima etapă şi esențială în compactarea ADN‐ului Prin asamblare/împachetare în nucleosomi, ADN‐ul se scurtează de 6 ori ADN înfăşurat în jurul unui octamer histonic ~ 147 pb, de 1,7 ori
H2A H2B H3 H4
Histonele = proteine mici, încărcate pozitiv Histonele = cele mai abundente proteine asociate cu ADN la EK ‐ proteine mici, încărcate pozitiv (conținut ridicat în AA încărcat pozitiv) 11‐15 KDa – H2‐H4 21 KDa – H1
5 tipuri:
H1, H2A, H2B, H3, H4
2 x [ H2A, H2B, H3, H4 ] = MIEZUL NUCLEOSOMULUI 1 x H1 se leagă la ADN‐ul linker, dintre 2 nucleosomi
histonele miez
Miezul proteic al nucleosomului are formă de disc În soluție, cele 4 tipuri de histone se asamblează astfel: H2A + H2B → heterodimer H2A‐H2B H3 + H4 → heterodimer H3‐H4 2 heterodimeri H3‐H4 → tetramer H3‐H4
H2A H2B
Asamblarea unui nucleosom este realizată într‐o anumită ordine: 1. Dimerizarea histonelor
H3 H4
H3 + H4 Æ heterodimer [H3‐H4] 2 x [H3‐H4] Æ tetramer 4[H3‐H4] H2A + H2B Æ heterodimer [H2A‐H2B]
2. Inițierea nucleosomului 1 tetramer 4[H3‐H4] se ataşează la ADN
3. Terminarea formării nucleosomului 2 heterodimeri [H2A‐H2B] se ataşează la acest complex NUCLEOSOM
STRUCTURA CROMATINEI
Eucromatina şi Heterocromatina
În interfază materialul genetic : - este structurat sub formă de CROMATINĂ - cromozomii nu sunt vizibili la microscop Cele 23 de perechi de cromozomi umani ocupă anumite teritorii în nucleu
Chiar şi în interfază, nu toată cromatina are acelaşi grad de condensare :
EUCROMATINA
HETEROCROMATINA
‐ se colorează mai slab ‐ este mai activă ca rată de transcriere
‐ se colorează mai intens ‐ este mai puțin activă ca rată de transcriere
Histona H1 seleagă la ADN linker dintre nucleosomi Odată formați nucleosomii, următarea etapă în împachetarea moleculelor mpachetarea moleculelor de ADN = legarea histonei H1 H1 = o proteină mică, încărcată pozitiv, se leagă la ADN‐ul dintre nucleosomi Se leagă la ADN în 2 zone: ‐ o zonă este exact în afara unui nucleosom ‐ o zonă este regiunea centrală de înfăşurare a ADN în jurul histonelor miez În acest mod, H1 stabilizează asocierea ADN‐ului cu proteinele nucleosomale şi deci, stabilizează structura nucleosomului
Adăugarea histonei H1 Æ un nivel superior de compactare a ADN‐ului
Următoarea etapă de compactare = FIBRA DE 30 nm Modelul SOLENOID
Evidențiată şi in vitro şi in vivo 2 modele de structură a fibrei de 30 nm Se formează un superhelix ce conține 6 nucleosomi per spiră ADN‐ul linker se găseşte spre interiorul superhelixului, dar NU trece prin axul central al acestuia Zonele de “intrare” şi “ieşire” a ADN din nucleosomi NU sunt accesibile
Lungimea ADN‐ului linker ului linker variază (distanța dintre 2 nucleosomi)
Modelul ZIGZAG
Se formează un superhelix ce conține 4 nucleosomi per spiră ADN‐ul linker TRECE prin axul central al superhelixului
Zonele de “intrare” şi “ieşire” a ADN din nucleosomi nu sunt mai accesibile
Regiunile cu linker mai lung Regiunile cu linker mai lung (deci cu densitate mai mică de nucleosomi) ai fibrei de 30 nm au structură ZIGZAG Într‐un acelaşi nucleu se i nucleu se pot întâlni în simultan ambele forme
Regiunile amino‐terminale ale histonelor sunt necesare ptr formarea fibrei 30 nm Cozile amino‐terminale ale histonelor nucleosomale (H2A, H2B, H3, H4) interacționează cu nucleosomii adiacenți
Următoarea etapă în compactarea ADN = formarea de bucle mari Formarea nucleosomilor + formarea fibrei 30 nm Æ compactarea ADN cu scurtare pînă la de 40 de ori Este încă insuficient Æ este necesară compactarea mai puternică a ADN Model: Fibra 30nm formează bucle mari, de 40‐90 kpb, ținute de o structură proteică denumită NUCLEAR SCAFFOLD (traducere ad literam : schelă nucleară chelă nucleară)) (traducere ad literam: s
2 clase de proteine: ‐ Topo II: la baza fiecărei bucle, menține forma buclată; buclele sunt topoizomeri ‐ Proteine SMC (Structural Maintenance of Chromosome)
Se formează fibra de cromatină = structură de bază a cromozomilor
MBOG – Nucleosome Assembly
Structura cromozomilor se schimbă de‐a lungul ciclului celular Gradul de condensare a materialului genetic variază în timpul unui ciclu celular Interfază – condensare mai redusă a materialului genetic, permite transcriere, replicare, reparare După replicare, moleculele fiice: ‐ asamblare nucleosomi ‐ formarea fibrei 30nm ‐ coeziunea cromatidelor surori – complex proteic denumit coezină În interfază nu se văd cromozomii ca entități distincte citologic; sunt vizibile doar blocuri cromatice – cromatină , unele colorate mai slab – eucromatină, altele colorate mai intens ‐ heterocromatină
Profază – continuă condensarea cromatinei (deci, a materialului genetic) →
formarea cromozomilor ca entității vizibile la microscop (procesul se mai numeş (procesul se mai numeşte ş te şi “condensarea cromozomilor” condensarea cromozomilor”)
La sfârşitul diviziunii celulare reîncepe procesul de decondensare a ncepe procesul de decondensare a cromozomilor, pâna la gradul de fibră de cromatină, şi chiar până la fibra 30‐nm, 10‐nm
DEZASAMBLAREA / ASAMBLAREA NUCLEOSOMILOR în replicarea ADN Nucleosomii sunt ‐ dezasamblați pe molecula parentală, în fața bifurcației de replicare ‐ asamblați pe moleculele fiice, în ordinea anterior prezentată
Tetramerii H3‐H4 vechi rămân asociați cu i cu molecula ADN şi trec ca atare, fie la una din moleculele noi, fie la cealaltă Dimerii H2A‐H2B vechi se desprind de pe se desprind de pe ADN şi trec întâi în soluție.
De reținut
Cromozom monocromatidic
G1
1 cromozom = 1 moleculă ADN = 1 cromatidă
S
Replicare ADN = dublarea cantităţii de ADN
G2
1 cromozom = 2 molecule ADN identice = 2 cromatide surori
Cromozom bicromatidic
Diagram of a replicated and condensed metaphase eukaryotic chromosome. Human chromosomes during metaphase. (1) Chromatid – one of the two identical parts of the chromosome after S phase. (2) Centromere – the point where the two chromatids touch, and where the microtubules attach. (3) Short arm. (4) (4) Long arm.
Molecula ADN este complexată cu proteine Rolul histonelor stabilitatea şi protecţia moleculelor de ADN Împachetarea moleculelor ADN Structurarea cromatinei şi a cromozomilor Mediază acţiunea altor proteine pe molecula ADN – proteine ptr replicarea, exprimarea ADN
Alfabet grecesc Literă mare
Literă mică
Α
α
Β
Se citeşte
Literă mare
Literă mică
Se citeşte
alfa
Ν
ν
niu
β
beta
Ξ
ξ
ksi
Γ
γ
gama
Ο
ο
omicron
Δ
δ
delta
Π
π
pi
Ε
ε
epsilon
Ρ
ρ
rho (ro)
Ζ
ζ
zeta
Σ
σ
sigma
Η
η
eta
Τ
τ
tau
Θ
θ
theta
Υ
υ
ipsilon
Ι
ι
iota
Φ
φ
phi (fi)
Κ
κ
kappa
Χ
χ
chi (hi)
Λ
λ
lambda
Ψ
ψ
psi
Μ
μ
miu
Ω
ω
omega