Floare Albastra

Elaborata in anul 1872,citita in sedinta Junimii din 7 septembrie 1872 si aparuta in “Convorbiri literare” la 1 aprilie 1873,Floare Albastra este una dintre cele mai reprezantive poezii nu numai pentru trairea spectacolului nuantat al naturii,ci,mai cu seama,pentru locul pe care il ocupa natura in lirica de iubire a lui Eminescu. Precedata,in timp,de unele mari creatii,cum sunt Venere si Madona,Epigonii,Mortua est! si Egipetul urmate de Imparat si proletar,FatFrumos din tei,Calin(file din poveste) sau Strigoii –ca sa ramanem in sfera marilor creatii eminesciene din aceasta perioada-poezia Floare albastra isi are punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre un ideal inalt ,de fericire,incununat de o iubire pura , desavarsita,ideal spre care aspirase si marele poet Italian Giacomo Leopardi in Ginestra sau eroul lui Novalis din Heinrich von Ofterdingen. Poezia “Floare Albastra” radiaza lumini ce trec dincolo de framantarile sufletesti ce I-au dat nastere ,iar in lirica peisagista a lui Mihai Eminescu se inalta,orbitor,ca o coloana a infinitului construita dintr-un crystal multicolor,original.