Finantele Intreprinderii An 2 Spiru

FB_AN2_SEM1_FI FINANŢELE ÎNTREPRINDERII

MULTIPLE CHOICE 1. Funcţia de creştere a rentabilităţii produselor proprii pe baza analizei costurilor este indeplinita de: a. compartimentul de control financiar intern; b. compartimentul de previziune financiara; c.

compartimentul preturi si tarife;

d. conducerea executiva a intreprinderii; e.

compartimentul de analiza economico-financiara.

2. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu: a. rezultatul exercitiului; b. fondul de rulment si amortizarile cumulate; c.

trezoreria neta;

d. variatia activelor circulante (inclusiv cele de trezorerie); e. profiturile nete reinvestite si amortizarile cumulate.

3. Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m., capital social exercitiul N 140.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-1 100.000 u.m., capacitatea de autofinantare exercitiul N 21.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m., profit net exercitiul N-1 18.000 u.m., din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net exercitiul N 20.000 u.m., din care 60% se distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen lung contractate in exercitiul N 50.000 u.m., credite bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N 4.000 u.m. Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de 2.000 u.m., costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de finantare - partea I utilizarile si resursele vor avea urmatoarele valori: a.

50.200 u.m. si 73.000 u.m.;

b. 77.000 u.m. si 50.200 u.m.; c.

93.000 u.m. si 30.200 u.m.;

d. 73.000 u.m. si 55.000 u.m.; e.

79.000 u.m. si 55.000 u.m..

4. Stiind ca rata marjei nete este 8%, rata de structura a capitalurilor 2,379 si rata rentabilitatii financiare 24%, rata de rotatie a capitalurilor este: a. 8,07; b. 1,26; c.

1,24;

d. 3,6;

e.

1,5.

5. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie 900.000 u.m.; august 1.000.000 u.m.; septembrie 1.200.000 u.m.; octombrie 1.600.000 u.m.; noiembrie 1.800.000 u.m.; decembrie 2.000.000 u.m.. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii . Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi: a. 1.400.000 u.m.; b. 2.180.000 u.m.; c.

1.200.000 u.m.;

d. 1.450.000 u.m.; e.

6.

1.380.000 u.m.

Pe baza informatiilor prezentate stabiliti intervalul mediu dintre aprovizionari succesive si stocul curent: Intervalul dintre doua Cantitatea aprovizionata (tone) aprovizionări succesive (zile) 30 2.000 40 2.500 10 1.000 60 4.000 50 3.500 Necesarul anual de aprovizionat este de 15.000 u.m.. a.

45 zile si 1.875 u.m.;

b. 20 zile si 833,33 u.m.; c.

29 zile si 1.208,3 u.m.;

d. 45 zile si 360.000 u.m.; e.

20 zile si 1.875 u.m.

7. Analiza rentabilitatii produselor proprii pe baza calculului costurilor este realizata de: a. compartimentul de marketing; b. compartimentul de aprovizionare; c. compartimentul de preturi si tarife; d. echipa manageriala; e.

compartimentul de desfacere.

8. Situatia neta poate fi redata prin notiuni echivalente, cum ar fi: A) capitaluri proprii;

B)

fond de rulment;

C)

activ circulant net;

D)

activ net contabil;

E) activ circulant. Alegeti varianta corecta de raspuns: a. B+D b. A+C c. A+D d. D+E e.

B+E

9. Intreprinderea inregistreaza un venit intr-una din urmatoarele situatii A) vanzarea de produse finite cu incasare peste 60 zile;

B)

vanzarea de marfuri cu incasare imediata;

C)

aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in numerar);

D)

aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in natura);

E) incasarea unei creante la scadenta (30 de zile de la vanzarea produselor finite). Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+B b. B+C+E c.

B+C

d. A+B+E e.

C+D

10. Intr-o intreprindere, rolul finantelor se manifesta, in principal, la nivelul: a. consumului resurselor banesti; b. repartitiei resurselor de care dispune intreprinderea; c.

productiei de bunuri si servicii;

d. circulatiei resurselor la nivelul intreprinderii; e.

managementului financiar-contabil.

11. Regula indatorarii maxime prevede: A) datoriile pe termen lung = capitalurile proprii;

B)

datoriile pe termen lung = datoriile pe termen scurt;

C)

datoriile pe termen lung + datoriile pe termen scurt = capitalurile proprii;

D) datoriile pe termen scurt = activele circulante; E) datoriile pe termen lung = autofinantarea medie pe trei ani. Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+D

b. A+E c.

C+E

d. B+E e.

C+D

12. Pentru doi ani consecutivi se cunosc urmatoarele informatii: Elemente N-1 N Materii prime 190 210 Creante 420 380 Produse finite 230 360 Furnizori 360 310 Datorii fiscale si sociale 90 120 Variatia posturilor bilantiere prezentate genereaza nevoi si resurse in valoare de: a.

70 u.m. si 200 u.m.;

b. 150 u.m. si 30 u.m.; c.

100 u.m. si 10 u.m.;

d. 190 u.m. si 90 u.m.; e.

200 u.m. si 70 u.m.

13. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil. a. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%; b. PN = 180 mil. u.m. si MCV = 23%; c.

PN = 207 mil. u.m. si MCV = 23%;

d. PN = 824 mil. u.m. si MCV = 31,3% e.

PN = 207 mil. u.m. si MCV = 15%

14. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 600.000 u.m., octombrie 500.000 u.m., noiembrie 700.000 u.m., decembrie 300.000 u.m. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este : a.

700.000 u.m.;

b. 1.000.000 u.m.; c.

300.000 u.m.;

d. 1.500.000 u.m.;

15. O societate comerciala doreste sa realizeze 12.000 bucati din produsul C, consumul specific fiind 0,7 tone, iar pretul de aprovizionare 3.000 u.m./tona. _________________________________________________________________________ e.

2.100.000 u.m.

Pe baza informaţiilor prezentate intervalul mediu de abatere si stocul de siguranţa au urmatoarele valori: a. 45 zile si 3.150.000 u.m.;

b. 10,3 zile si 721.000 u.m.; c.

10,3 zile si 1.030.000 u.m.;

d. 34,7 zile si 2.429.000 u.m.; e.

45 zile si 721.000 u.m.

16. Bilantul unei societati se prezinta astfel: Elemente Valori la inceputul exercitiului (0) Active imobilizate 1.360 Active circulante 350 Total activ 1.710 Capitaluri proprii 770 Datorii financiare 880 Datorii din exploatare 60 Total pasive 1.710 Pe baza informatiilor prezentate activul economic are valoarea: a.

Valori la sfarsitul exercitiului (1) 1.220 1.190 2.410 960 1.330 120 2.410

2 340

b. 2 450 c.

2 290

d. 2 920 e.

2 900

17. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie 1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m., octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600 u.m., decembrie 4.000 u.m. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi: a. 2.800 u.m.; b. 2.360 u.m; c.

2.400 u.m.;

d. 2.900 u.m.; e.

2.760 u.m.

18. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: cifra de afaceri 40.000 u.m., activele circulante nete 12.000 u.m.. Care este marimea activelor circulante nete pentru anul urmator, daca se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 5%? a. 16.200 u.m.; b. 12.600 u.m.; c.

12.000 u.m.;

d. 14.600 u.m.; e.

40.000 u.m..

19. Activele financiare sunt necesare pentru:

a.

procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman;

b. producerea de bunuri si servicii; c.

vanzarea de bunuri si servicii;

d. plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale; e.

procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii.

20. Pe baza analizei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca indeplineste urmatoarele conditii: A) capitalurile proprii = capitalurile imprumutate;

B) datoriile pe termen lung = datoriile pe termen scurt; C) activul imobilizat > datoriile pe termen scurt; D) activul imobilizat = capitalurile permanente; E) activul circulant = datoriile de exploatare. Alegeţi varianta corecta de raspuns: a. A+B b. B+C c. A+D d. B+E e. D+E

21. Societatea comerciala PROD prezinta urmatorul bilant la 31 .XII. N: - u.m. Elemente de NN Elemente de N-1 N activ 1 pasiv Active 1.7 2.000 Capitaluri 1.900 2.200 imobilizate 00 proprii Active 2.0 2.140 Datorii 1.100 1.300 circulante: 20 financiare Din care: (inclusiv pasive de trezorerie) - active de 80 140 Datorii de 720 640 trezorerie exploatare Total activ 3.720 4.140 3.7 4.140 Total pasiv 20 Structura contului de profit si pierdere: cifra de afaceri 5.800 u.m., venituri financiare (dividende primite) 90 u.m., cheltuieli cu materii prime, materiale, combustibil (consumuri de la terti) 2.400 u.m., cheltuieli cu personalul 1.800 u.m., cheltuieli cu amortizarea 540 u.m., cheltuieli privind dobanzile 330 u.m.. Cota de impozit pe profit este de 25%. Cash-flow-ul disponibil (CFD), cash-flow-ul disponibil pentru actionari (CFDa) si cash-flow-ul disponibil pentru creditori (CFDcr) vor avea urmatoarele valori (u.m.):

a. b. c. d. e.

CFD 445 535 200 480 445

CFDa 130 205 140 340 315

CFDcr 315 330 60 140 130

22. Se cunosc urmatoarele informatii: cash-flow-ul disponibil pentru actionari 38,8 mil. u.m., valoarea capitalurilor proprii la sfarsitul anului 530 mil. u.m., rata rentabilitatii financiare 18,5%. Valoarea actuala a capitalurilor proprii este: a.

491,2 mil. u.m.;

b. 480 mil. u.m.; c.

570 mil. u.m.;

d. 840 mil. u.m.; e.

568,8 mil. u.m..

23. Dispuneti de urmatoarele informatii: valoarea vanzarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul I exercitiul N+1 12.000 u.m., uniform repartizata in cadrul semestrului, frecventa medie a incasarilor 30% in luna vanzarii, 35% in luna urmatoare vanzarii, 25% peste 60 zile de la data vanzarii si diferenta peste trei luni de la data vanzarii. Valoarea incasarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul al II-lea exercitiul N a fost de 108.000 u.m., uniform repartizata in timp. Incasarile in lunile ianuarie si martie vor fi: a. 18.600 u.m. si 19.800 u.m.; b.

6.000 u.m. si 18.000 u.m.;

c.

26.000 u.m. si 38.000 u.m.;

d.

12.600 u.m. si 19.800 u.m.;

e. 18.600 u.m. si 20.000 u.m. 24. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante 18.000 u.m.; datorii din exploatare 12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel: a. 1.200 u.m.; b. 24.300 u.m.; c.

7.200 u.m.;

d. 7.111,11 u.m.; e.

145.800 u.m.

25. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante 18.000 u.m.; datorii din exploatare 12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel: a. 1.200 u.m.; b. 24.300 u.m.; c.

7.200 u.m.;

d. 7.111,11 u.m.; e.

145.800 u.m.

26. La calculul capitalurilor proprii se foloseste formula: a. rezerve ± rezultat curent ± rezultat reportat - datorii pe termen lung;

b. capital social + prime de capital ± rezerve din reevaluare + rezerve ± rezultat reportat ± rezultatul exercitiului - repartizarea profitului; c.

prime privind rambursarea obligatiunilor + prime de capital ± rezerve din reevaluare ± rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului - repartizarea profitului;

d. capital propriu ± rezultat reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri - imprumuturi pe termen lung; e.

imobilizari + rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri imprumuturi pe termen lung.

27. Intreprinderea va inregistra o cheltuiala in urmatoarele situatii: A) primirea facturii de energie electrica cu scadenta peste 7 zile;

B) plata facturii de telefon in ziua scadentei; C) constituirea unui provizion pentru cheltuieli ce vor fi suportate in exercitiul financiar urmator; D) diminuarea unui provizion pentru deprecierea creantelor, constituit in exercitiul financiar anterior; E) incasarea unei creante pentru care fusese constituit un provizion. Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+D b. B+E c.

A+C

d. B+C e.

D+E

28. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei intreprinderi apartine: a. compartimentului financiar - contabil; b. directorului tehnic; c.

managementului societatii;

d. actionarilor sau asociatilor; e.

29.

conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere.

In care din urmatoarele situatii, intreprinderea va inregistra un venit:

A) vanzarea de produse finite cu incasare peste 60 zile; B) vanzarea de marfuri cu incasare imediata; C) aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in numerar); D) aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in natura); E) incasarea unei creante la scadenta (30 de zile de la vanzarea produselor finite). Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+B;

b. B+C+E; c.

B+C;

d. A+B+E; e.

C+D.

30. Dispuneti de urmatoarele informatii: venituri din vanzarea produselor finite 3.800 u.m., consumuri de la terti 2.000 u.m., cheltuieli cu amortizarea 200 u.m., rezultatul net 40 u.m., cresterea economica 240 u.m., cheltuieli privind dobanzile 100 u.m., variatia imobilizarilor 100 u.m., cota de impozit pe profit 25%. Stabiliti varianta corecta: a. cash-flow-ul de gestiune este de 340 u.m. si societatea a vandut in cursul exercitiului imobilizari; b. cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m. si s-a inregistrat o scadere a activelor circulante nete in cursul exercitiului; c.

valoarea adaugata este de 1.600 u.m., iar cash-flow-ul de gestiune este de 340 u.m.;

d. cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m. si s-a inregistrat o crestere a activelor circulante nete in cursul exercitiului; e.

activele circulante nete sunt de 340 u.m., iar cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m.

31. Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea urmatoarelor principii de elaborare si functionare a acestuia:

A) principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din intreprindere; B) principiul mentinerii solidaritatii intre departamente si al concordantei cu politica generala a intreprinderii;

C) principiul totalitatii; D) principiul supletei; E) principiul cuplarii cu politica de personal. Alegeti varianta corecta de raspuns: a.

A+C

b. A+B+C c.

A+C+D

d. B+C+D e.

A+B+C+D+E

32. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil. u.m., cheltuieli variabile 924 mil. u.m., cota de impozit pe profit 25%. a. b. c. d.

PN = PN = PN = PN =

135 mil. u.m. si MCV = 180 mil. u.m. si MCV = 207 mil. u.m. si MCV = 824 mil. u.m. si MCV =

23%; 23%; 23%; 31,3% ; e. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 15%.

33. Decizia de finantare: a. sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate; b. se ia de catre managerul compartimentului financiar-contabil; c.

are drept scop finantarea ciclului de exploatare;

d. se ia pentru a diminua subventiile; e. se face in orice moment al exploatarii. 34. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 190% si a unei rate a inflatiei de 150%, rata reala a rentabilitatii economice este: a. 18 % b.

16 %

c.

17 %

d.

16,6 %

e.

19 %

35. Ciclul de elaborare a bugetelor cuprinde urmatoarele faze: A) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere;

B) elaborarea de prebugete; C) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, obiective ce decurg din planul general strategic intocmit pe o perioada de 3-5 ani;

D) stabilirea politicii firmei; E) intocmirea si aprobarea bugetelor Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+B+C+D b. B+C+D+E c.

C+D+E

d. A+B+C+E e.

A+C+D+E

36. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 300.000 u.m., octombrie 250.000 u.m., noiembrie 350.000 u.m., decembrie 150.000 u.m.. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este : a.

350.000 u.m.;

b. 500.000 u.m.; c.

150.000 u.m.;

d. 750.000 u.m.; e.

1.050.000 u.m

37. Obiectivul gestiunii financiare pe termen scurt este: a. asigurarea cantitatii optime de stocuri necesare desfasurarii normale a activitatii; b. asigurarea echilibrului intre trezorerie si capitalurile proprii; c.

asigurarea echilibrului intre activele circulante (inclusiv cele de trezorerie) si sursele de finantare a acestora;

d. obtinerea echilibrului intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment; e.

fluidizarea resurselor financiare pe termen scurt ale intreprinderii.

38. In care dintre urmatoarele situatii, intreprinderea va inregistra o cheltuiala:

A) primirea facturii de energie electrica scadenta peste 7 zile; B) plata facturii de energie electrica in ziua scadentei; C) constituirea unui provizion pentru cheltuieli ce vor fi suportate in exercitiul financiar urmator; D) diminuarea unui provizion pentru deprecierea creantelor, constituit in exercitiul financiar anterior; E) incasarea unei creante pentru care fusese constituit un provizion in exercitiul financiar precedent. Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+D b. B+E c.

A+C

d. B+C e.

D+E

39. Dispuneti de urmatoarele informatii:

– –

capacitatea de autofinantare 8.300 u.m.; variatia stocurilor 1.300 u.m.;

–

variatia creantelor clienti 2.400 u.m.;

–

variatia creantelor diverse -200 u.m.;

–

variatia datoriilor de exploatare 1.600 u.m.;

–

variatia datoriilor in afara exploatarii 800 u.m.;

–

trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N-1 400 u.m.;

–

in cursul exercitiului N, s-a achizitionat un mijloc de transport in valoare de 16.000 u.m., s-au vandut titluri de participare in valoare de 1.000 u.m. si un utilaj la pret de vanzare de 3.000 u.m., cost de achizitie 10.000 u.m., amortizare inregistrata pana in momentul vanzarii 8.000 u.m.;

–

tot in cursul exercitiului N, s-a primit o subventie de 1.000 u.m. pentru achizitionarea utilajului, s-au contractat credite bancare pe termen lung de 5.000 u.m. si pe termen scurt de 800 u.m., s-au rambursat rate scadente la credite pe termen lung de 900 u.m. si s-a majorat capitalul social cu 7.000 u.m.;

–

profitul exercitiului N-1 a fost de 8.000 u.m., din care 6.000 u.m. se distribuie sub forma de dividende.

Trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N va fi: a. 1.100 u.m.; b.

1.700 u.m.;

c.

1.300 u.m.;

d.

900 u.m.;

e.

500 u.m.

40. Sunt bugete cu caracter restrictiv:

A) B)

bugetul productiei; bugetul de trezorerie:

C)

bugetul investitiilor;

D)

bugetul administratiei;

E)

bugetul vanzarilor.

Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+B b. B+C+D c.

B+E

d. C+D e.

A+B+C

41. Previziunea vanzarilor (inclusiv TVA) la SC COM SA pentrul trimestrul I al exercitiului N+1 este urmatoarea: ianuarie 40.000 u.m., februarie 50.000 u.m., martie 60.000 u.m. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna urmatoare vanzarii si 60% peste 60 de zile de la data vanzarii. Stabiliti varianta corecta a incasarilor pe luna martie a exercitiului N+1. a.

0 u.m.

b. 16.000 u.m. c.

44.000 u.m.

d. 60.000 u.m. e.

28.000 u.m

42. Costul capitalului este influentat de :

A) B)

costul capitalurilor proprii; rentabilitatea financiara;

C)

marimea datoriilor;

D)

rata dobanzii;

E)

nivelul fiscalitatii.

Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+B+C+D+E b. A c.

B+C

d. A+B+C+D e.

B+C+D+E

43. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 81.000 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 6.000 u.m.. Costul de depozitare este de 1,2 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 4.000 u.m.. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori: a. 300 tone si 2,66 aprovizionari; b. 300 tone si 270 aprovizionari; c.

450 tone si 90 aprovizionari;

d. 450 tone si 4 aprovizionari; e.

90 tone si 4 aprovizionari;

44. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este indicatorul care exprima: a. acumularea bruta din activitatea de exploatare (inclusiv amortizarile si provizioanele); b. totalitatea amortizarilor si provizioanelor din activitatea de exploatare; c.

capacitatea de autofinantare a intreprinderii;

d. profitul din exploatare; e.

pierdere inregistrata.

45. Decizia de finantare: a. sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate; b. se ia de catre contabilul sef; c.

are drept scop finantarea ciclului de exploatare;

d. este luata de catre administratorul firmei; e.

se face in orice moment al exploatarii.

46. Deciziile de investitii, finantare si repartizare a profitului la nivelul intreprinderii au la baza metodele si tehnicile de executie oferite de: a. analiza economico-financiara; b. evaluarea intreprinderii; c.

gestiunea financiara;

d. managementul informational; e.

bugetarea activitatii economice a intreprinderii.

47. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este un indicator care exprima: a. acumularea bruta din activitatea de exploatare (inclusiv amortizarile si provizioanele); b. acumularea neta de amortizari si provizioane din activitatea de exploatare; c.

capacitatea de autofinantare a intreprinderii;

d. profitul din exploatare; e.

profitul din exploatare inainte de dobanzi si impozit.

u. m.

48. Pentru o societate comerciala se prezinta urmatoarea structura a contului de profit si pierdere: cifra de afaceri 7.300 u.m., consumuri de la terti 3.600 u.m., cheltuieli cu personalul 2.800 u.m., cheltuieli cu amortizarea 280 u.m., cheltuieli cu dobanzile 230 u.m., venituri din cesiunea imobilizarilor corporale 82 u.m., cheltuieli privind activele cedate 100 u.m.. Cota de impozit pe profit 25%. Bilantul la sfarsitul exercitiului N se prezinta astfel: imobilizate Stocuri 1.200 1.300 Datorii financiare 1.160 1.880 Creante 960 980 1.040 410 Datorii de exploatare Disponibilitati 280 210 Total activ 4.600 5.090 Total pasiv 4.600 5.090 Incasarile si platile din activitatea de gestiune sunt: a.

7.362 u.m. si 7.353 u.m.

b.

7.280 u.m. si 7.453 u.m

c.

841 u.m. si 738 u.m.

d.

7.320 u.m. si 7.353 u.m.

e.

7.280 u.m. si 7.253 u.m.

49. Fazele ciclului de elaborare a bugetelor sunt:

A) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere; B) elaborarea de prebugete; C) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, obiective ce decurg din planul general strategic intocmit pe o perioada de 3-5 ani;

D) stabilirea politicii generale a intreprinderii; E) intocmirea si aprobarea bugetelor. Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+B+C+D; b. B+C+D+E; c.

C+D+E;

d. A+B+C+E; e.

A+C+D+E.

50. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi: a. 29.750 u.m. si 35.700 u.m.; b. 64.450 u.m. si 35.700 u.m.; c.

180.000 u.m. si 150.000 u.m.;

d. 34.200 u.m. si 28.500 u.m.; e.

30.000 u.m. si 25.000 u.m.

51. Amortizarea si provizioanele sunt cheltuieli calculate care: a. se au in vedere la plata dividendelor; b. se exonereaza de la plata impozitului pe profit; c.

nu influenteaza capacitatea de autofinantare;

d. se investesc in imobilizari; e.

se folosesc pentru ciclul de exploatare.

52. In activitatea economica activele financiare sunt utilizate pentru: a. procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman; b. producerea de imobilizari; c.

comercializarea de bunuri si servicii;

d. plata furnizorilor de materii prime si materiale; e.

achizitia de materiale necesare desfasurarii activitatii.

53. Situatia neta negativa apare atunci cand: a. capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate; b. capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii; c.

capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;

d. capitalurile proprii sunt mai mici decat datoriile pe termen lung; e. activul este mai mic decat pasivul. 54. Costul capitalului este influentat de :

A) costul capitalurilor proprii; B) rentabilitatea financiara; C) marimea datoriilor; D) rata dobanzilor; E) nivelul fiscalitatii.

Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. A+B+C+D+E; b. A c.

B+C

d. A+B+C+D

e.

B+C+E+D

55. Capitalurile proprii se pot calcula dupa formula: a. capital social + rezerve ± rezultat curent ± rezultat reportat - datorii pe termen lung; b. capital social + prime de capital ± rezerve din reevaluare + rezerve ± rezultat reportat ± rezultatul exercitiului - repartizarea profitului; c.

capital social + prime privind rambursarea obligatiunilor + prime de capital ± rezerve din reevaluare ± rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului - repartizarea profitului;

d. rezerve ± rezultat reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri - imprumuturi pe termen lung; e.

active pe termen lung + rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri - imprumuturi pe termen lung

56. Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda deductiva este data de relatia: a. EBE + venituri financiare si exceptionale incasabile - cheltuieli financiare si exceptionale platibile - impozitul pe profit; b. rezultatul net + cheltuieli calculate - venituri calculate; c.

rezultatul brut - cheltuielile cu amortizarea;

d. venituri de exploatare + venituri financiare - cheltuieli de exploatare - cheltuieli financiare; e.

venituri incasabile si calculate - cheltuieli platibile si calculate.

Informatii - mil. din contul de profit si pierdere: venituri din vanzarea produselor u.m. finite 2.440 mil. u.m., venituri din prestari servicii 950 mil. u.m., cheltuieli platibile 2.710 mil. u.m. din care consumuri de la terti 2.000 mil. u.m., cheltuieli cu amortizarea 290 mil. u.m., cheltuieli cu dobanzile 132 mil. u.m. Cota de impozit pe profit 25%. Pe baza informatiilor prezentate activul economic (Activ ec1), rata rentabilitatii

57.

financiare (Rf) si rata rentabilitatii economice (Rec) au urmatoarele valori: Bilantul unei societati la sfarsitul exercitiului se prezinta astfel: Activ ec 1 Rf Rec (mil. u.m.) (%) (%) a. 2.290 45,45 59,7 b. 2.340 38,48 47,96 c. 2.290 25,13 19,73 d. 290 35,4 29,6 e. 1.650 38,48 35,6 58. Stabiliti varianta corecta:

A) bugetele imperative impun realizarea si chiar depasirea previziunilor bugetare; B) sistemul planificarii financiare cuprinde urmatoarele tipuri de bugete: bugete de orientare generala si bugete anuale;

C) bugetul pilot reprezinta de fapt proiectul de buget rezultat in urma testarii diferitelor scenarii si negocierii lor intre diferitele compartimente si cu conducerea intreprinderii;

D) bugetele specifice sunt bugete de orientare generala;

E) estimarea situatiei patrimoniale si monetare se realizeaza prin elaborarea bilantului previzional, contului de profit si pierdere previzional si bugetului de trezorerie Alegeti varianta corecta de raspuns: a. E b. A+B c.

C

d. A+E e.

C+D

59. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 40.500 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 3.000 u.m.. Costul de depozitare este de 0,6 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 2.000 u.m. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori: a. 300 tone si 2,66 aprovizionari; b. 300 tone si 135 aprovizionari; c.

450 tone si 90 aprovizionari;

d. 450 tone si 4 aprovizionari; e.

90 tone si 4 aprovizionari.

60. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 40.500 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 3.000 u.m.. Costul de depozitare este de 0,6 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 2.000 u.m. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori: a. 300 tone si 2,66 aprovizionari; b. 300 tone si 135 aprovizionari; c.

450 tone si 90 aprovizionari;

d. 450 tone si 4 aprovizionari; e.

90 tone si 4 aprovizionari.

61. Rentabilitatea financiara este influentata favorabil de catre indatorare daca: a. rata rentabilitatii economice < rata de rotatie a capitalurilor; b. rata rentabilitatii economice > rata dobanzii; c.

rata rentabilitatii economice = rata dobanzii;

d. rata rentabilitatii financiare = rata rentabilitatii economice; e.

rata rentabilitatii economice < rata dobanzii.

62. Tehnicile pe care se bazeaza previziunea vanzarilor sunt:

A) B) C) D)

tehnici calitative de analiza si previziune; tehnici calitative de interpolare; tehnici cantitative de interpolare; tehnici cantitative de extrapolare;

E) tehnica defalcarii trimestriale si lunare. Alegeti varianta corecta de raspuns: a. C+D b. A+D c.

D+E

d. A+E e.

B+C

63. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al Il-lea (exclusiv TVA) vor fi de 540.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 450.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi: a. 89.250 u.m. si 107.100 u.m b. 193.350 u.m. si 107.100 u.m c.

340.000 u.m. si 450.000 u.m

d. 102.600 u.m. si 85.500 u.m e.

150.000 u.m. si 75.000 u.m

64. Functia de finantare se refera la: a. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii; b. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate; c.

volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate;

d. modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung; e.

volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.

65. Valoarea adaugata se calculeaza astfel: a. productia exercitiului - consumul de la terti - impozitul pe profit; b. productia stocata + productia imobilizata - marja (adaosul) comercial (a); c.

productia exercitiului - marja comerciala - consumul de la terti;

d. EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli de exploatare; e.

productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial consumul de la terti.

66. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 180% si a unei rate a inflatiei de 140%, rata reala a rentabilitatii economice este: a. 18 %; b. 16,6 %; c.

40 %;

d. 75 %;

e.

33,3 %

67. Previziunea vanzarilor se realizeaza pe baza urmatoarelor tehnici:

A) tehnici cantitative de extrapolare; B) tehnici calitative de interpolare; C) tehnici cantitative de interpolare; D) tehnici calitative de analiza si previziune; E) tehnica defalcarii pe perioade de timp trimestriale si lunare, pe familii de produse si/sau grupe de beneficiari Alegeti varianta corecta de raspuns: a. C+D b. A+D c.

D+E

d. A+E e. B+C 68. Dispuneti de urmatoarele informatii:

– –

pentru anul incheiat cifra de afaceri a fost 12.000 u.m., iar activele circulante nete au fost 4.000 u.m in anul urmator cifra de afaceri pentru trimestrul I va fi 4.000 u.m

Marimea previzionata a activelor circulante nete pentru trimestrul I va fi: a. 1.333,33 u.m.; b.

4.000 u.m.;

c.

3.000 u.m.;

d.

5.000 u.m.;

e.

5.333,33 u.m

69. Leasing-ul reprezinta: a. adaptare a pietei de capital la capacitatea limitata de finantare a investitiilor b. forma moderna de decontare a investitiilor c. modalitate de diminuare a fiscalitatii d. vanzare-cumparare in cote e. sporire a capacitatii de autofinantare

70. Deciziile privind finantarea activelor unei intreprinderi apartin: a. contabilului sef; b. directorului economic; c.

managementului societatii;

d. investitorilor directi; e.

sindicatului salariatilor din intreprindere.

71. Conform IAS 7 "Situatiile fluxurilor de numerar", pot fi incluse in cadrul activitatii de investitii:

A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri administrative; B) vanzarea unei linii de productie folosite timp de zece ani; C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul unui intreg an de activitate;

D) vanzarea unor actiuni detinute in cadrul unei societati comerciale in afara grupului (care nu au fost considerate echivalente de numerar);

E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ decat cele folosite anterior, recent aparute pe piata; F) semnarea unui contract pe termen lung cu un client Alegeti varianta corecta de raspuns: a.

A+C+E

b. A+B+D c.

C+E+F

d. A+C e. B+D

72. Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda deductiva este data de relatia:

A) EBE + venituri financiare si exceptionale incasabile - cheltuieli financiare si exceptionale platibile impozitul pe profit; B) rezultatul total + cheltuieli calculate - venituri calculate;

C) rezultatul brut - cheltuielile cu amortizarea; D) venituri in afara exploatarii + venituri financiare - cheltuieli de exploatare - cheltuieli financiare; E) totalitatea veniturilor incasate - cheltuieli platibile si calculate Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A b. A+D+E c.

B+C

d. C+D+E e.

C+D

73. Urmatoarele activitati pot fi incluse in cadrul activitatii de investitii, conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de numerar":

A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri administrative; B) vanzarea unei linii de productie folosite timp de zece ani;

C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul unui intreg an de activitate;

D) vanzarea unor actiuni detinute in cadrul unei societati comerciale in afara grupului (care nu au fost considerate echivalente de numerar); E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ decat cele folosite anterior, recent aparute pe piata Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+C+E b. A+B+D c.

C+E

d. A+C e.

B+D

74. Marja asupra cheltuielilor variabile este:

A) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile directe; B) suma dintre cheltuielile variabile si profitul net; C) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile variabile; D) diferenta dintre profit si cheltuielile variabile; E) suma dintre profitul net si cheltuielile fixe. Alegeti varianta corecta de raspuns: a. A+E b. B+C c.

C

d. C+E e.

B

75. Din bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati comerciale s-au extras urmatoarele informatii: capitaluri proprii0 2.300 mil. u.m., activ ec1 4.400 mil. u.m., cheltuieli cu dobanzile1 460 mil. u.m., datorii financiare0 2000 mil. u.m., EBIT1 1.012 mil. u.m., datorii financiare1 2.500 u.m. Cota de impozit pe profit este 25%. Efectul de levier al indatorarii este: a. 17,11%; b. -2,72%; c.

2,35%;

d. 1,65%; e.

-2,35%.

76. Sunt bugete derivate din bugetul productiei: A) bugetul manoperei directe;

B) bugetul amortizarii; C) bugetul materialelor consumate; D) bugetul cheltuielilor generale de productie; E) bugetul investitiilor Alegeti varianta corecta de raspuns: a. B+C+E b. A+C+D c.

A+B+C+D

d. A+C+E e.

C+D+E

77. Cantitatile aprovizionate si intervalele dintre doua aprovizionari succesive sunt urmatoarele: Intervalul dintre doua aprovizionari Cantitatea aprovizionata (kg) succesive (zile) 40 2.000 50 3.000 30 1.500 60 4.500 70 6.000 Stiind ca necesarul anual de aprovizionat este de 72.000 u.m., stocul curent va fi: a.

11.360 u.m

b. 45.633,8 u.m c.

24.600 u.m

d. 11.720 u.m e.

28.800 u.m

78. In cadrul leasing-ului se asigura: a. o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare (mobiliare) b. o finantare a noilor imobilizari c. o amortizare lineara a bunurilor d. avantaje numai pentru utilizator e.

avantaje numai pentru locator

79. Stiind ca rata marjei nete este 9%, rata de structura a capitalurilor este de 2,3 si rata rentabilitatii financiare 24%, rata de rotatie a capitalurilor este: a. 1,14 b.

1,16

c.

1,17

d.

1,61

e.

1,41

80. Din bugetul productiei sunt derivate urmatoarele bugete:

A) bugetul cheltuielilor generale de productie B) bugetul materialelor consumate C) bugetul manoperei directe D) bugetul amortizarii; E) bugetul investitiilor Alegeti varianta corecta de raspuns: a. B+C+E b. A+B+C c.

A+B+C+D

d. A+C+E e.

C+D+E

81. Se cunosc urmatoarele informatii: vanzarile aferente semestrului I exercitiului N+1 cresc cu 6% fata de vanzarile aferente semestrului al II-lea exercitiului N. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii si 60% dupa 30 zile de la data vanzarii; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului I exercitiului N+1 vor fi 254.400 u.m. uniform repartizate; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului al II-lea exercitiul N au fost uniform repartizate. Incasarile la inceputul si sfarsitul trimestrului I exercitiul N+1 vor fi: a. 42.400 u.m si 42.400 u.m; b. 40.960 u.m si 42.400 u.m; c.

16.960 u.m si 42.400 u.m;

d. 25.440 u.m si 16.960 u.m; e.

59.360 u.m si 84.800 u.m

82. Finantele sunt: a. relatii economice in general; b. relatii economice in expresie baneasca; c.

relatii de productie si monetare;

d. fondurile banesti; e.

capitalurile intreprinderii.

83. Universul firmei este format din cel: a. social; b. social si economic; c. economic, financiar, social si statul; d. financiar; e.

statul.

84. Functiile finantelor intreprinderii sunt: a. de repartitie; b.

de redistribuire;

c.

de control;

d.

de repartitie si control;

e.

de creditare.

85. Obiectivul major al intreprinderii este: a. obtinerea de valoare; b. obtinerea de profit; c.

obtinerea de produse;

d. obtinerea de servicii; e.

maximizarea profitului.

86. Capitalul intreprinderii cuprinde: a. ansamblul de bunuri sau „active"; b. sumele de bani disponibili; c.

totalitatea actiunilor cumparate;

d. totalitatea actiunilor detinute; e.

totalitatea obligatiunilor vandute.

Fluxurile sunt: a. financiare si reale; b. materiale si monetare; c. fixe si circulante; d. materiale si nemateriale; e. totalitatea intrarilor materiale.

88. Ciclul de exploatare are ca obiectiv: a. sporirea stocului de materii prime; b. producerea de bunuri si servicii; c.

cresterea cifrei de afaceri;

d. cresterea stocului de produse finite; e.

cresterea cifrei de productie.

89. Nu sunt incluse in categoria activelor: a. activele fizice durabile; b.

activele fizice consumabile;

c.

activele financiare pe termen scurt;

d.

activele financiare pe termen lung;

e.

datoriile fata de creditori.

90. Activele imobilizate sunt: a. bunurile corporale; b. bunurile necorporale; c.

terenurile si cladirile;

d. masinile si instalatiile; e.

bunurile de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale necesare activitatii.

91. Amortizarea este: a. inlocuirea activelor imobilizate; b. innoirea instalatiilor; c.

un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate;

d. cesionarea activelor imobilizate; e.

casarea activelor corporale.

92. Activele circulante sunt: a. materiile prime; b. materialele auxiliare; c.

apa, energia si gazul metan;

d. stocurile de produse finite; e.

stocurile, creantele, disponibilitatile si plasamentele.

93. Fondul de rulment se calculeaza: a. capitalul permanent - active imobilizate sau active circulante - resurse de trezorerie; b. activ - pasiv; c.

active imobilizate - active circulante;

d. capital permanent - capital propriu; e.

datorii - creante.

Preturile de vanzare cuprind: a. costul total al materiilor prime; b.

costul fortei de munca;

c. costul capitalului; d. costuri fixe si variabile; e.

costul, profitul si TVA

95. Determinarea profitului se realizeaza ca: a. diferenta dintre venituri si cheltuieli; b.

suma a tuturor veniturilor;

c.

suma a incasarilor;

d.

cifra de afaceri - TVA;

e.

suma de valoare adaugata.

96. Rata profitului se calculeaza ca: a. raportul dintre profitul net si cifra de afaceri; b. diferenta dintre venituri si cheltuieli; c.

suma de valoare adaugata;

d. diferenta dintre costuri fixe si variabile; e.

suma a incasarilor.

97. Profitul net se repartizeaza: a. salariatilor; b. patronilor si statului; c.

tuturor actionarilor;

d. pentru rezerve legale si statutare, cresterea capitalului si ca dividende; e.

pentru cresterea bugetului statului.

98. Capitalul permanent cuprinde: a. totalitatea resurselor; b. totalitatea activelor;

c.

capitalul propriu si datoriile pe termen lung;

d. totalitatea imobilizarilor; e.

totalitatea pasivelor.

99. Marja comerciala: a. se calculeaza la toate intreprinderile; b.

se realizeaza in productie;

c.

este componenta a TVA;

d.

este diferenta dintre vanzarile de marfuri si costul acestora;

e.

este suma a valorii adaugate.

100. Valoarea adaugata: a. se realizeaza in sfera productiei de bunuri si servicii; b. este mai mica decat profitul; c.

include si marja comerciala;

d. nu este relevanta pentru firme; e.

este mai mica decat PIB.

101. Efectul de levier financiar pozitiv al intreprinderii se produce cand: a. rentabilitatea financiara este mai mare sau egala cu rentabilitatea economica; b. rentabilitatea economica este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului; c.

rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat;

d. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat; e. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului. 102. Capitalul real al intreprinderii isi gaseste reflectarea in: a. bilant; b. contul de profit si pierdere; c.

bugetul activitatii generale;

d. bugetul activitatii de trezorerie; e.

bugetul activitatii de investitii.

103. Capitalul real, dupa sursele de constituire prezinta urmatoarea structura: a. capital social, rezerve, rezultate, fonduri proprii, active imobilizate, active circulante;

b. rezerve, rezultate, fonduri proprii, credite pe termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante; c.

credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, rezerve, rezultate, fonduri proprii, capital social;

d. credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante; e.

active imobilizate, active circulante.

104. Fondurile speciale se constituie in timpul anului si la sfarsitul anului din: a. profitul brut; b. profitul net; c.

amortisment;

d. rezultatul exceptional; e.

rezultatul financiar.

105. Printre fondurile speciale constituite in intreprindere regasim: a. fondul de participare la profit; b. fondul de protocol; c.

fondul de somaj;

d. fondul de rezerva; e.

fondul de amortisment.

106. Structura de finantare se stabileste ca raport intre: a. capitalurile permanente si capitalurile imprumutate; b.

capitalul social si capitalurile imprumutate;

c.

capitalurile imprumutate si capitalurile proprii;

d.

capitalurile imprumutate si capitalul social;

e.

capitalul social si creditele pe termen mediu si lung.

107. Capitalul total, dupa modul de folosinta prezinta urmatoarea structura: a. capital social, rezerve, rezultate, fonduri proprii, active imobilizate, active circulante; b. rezerve, rezultate, fonduri proprii, credite pe termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante; c.

credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, rezerve, rezultate, fonduri proprii, capital social;

d. credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante; e. active imobilizate, active circulante.

108. Activele imobilizate mai sunt cunoscute sub denumirea de: a. resurse stabile; b. imobilizari financiare; c.

utilizari durabile;

d. mijloace fixe; e.

elemente neamortizabile.

109. Plasamentele de capital pe termen scurt cuprind: a. stocuri de active circulante, titluri de participare la capitalul altor intreprinderi, creante si valori de incasat, disponibilitati banesti; b. stocuri de active circulante, creante legate de participatiuni, titluri de plasament si valori de incasat, disponibilitati banesti; c.

stocuri de active circulante, cheltuieli de constituire si inmatriculare, creante si valori de incasat, disponibilitati banesti;

d. stocuri de active circulante, creante si titluri de plasament si valori de incasat, disponibilitati banesti; e.

stocuri de active circulante, programele informatice, creante si valori realizabile in termen scurt, disponibilitati banesti.

110. Fondul de rulment net reprezinta: a. excedentul de trezorerie destinat finantarii investitiilor; b. excedentul de capitaluri permanente destinat finantarii activelor circulante totale; c.

diferenta de capitaluri permanente ramase dupa finantarea activelor imobilizate destinata finantarii activelor circulante cu caracter de permanenta;

d. excedentul de resurse stabile destinat finantarii nevoilor temporare de active circulante; e.

diferenta neutilizata din plafonul de credite aprobat destinata finantarii nevoilor temporare de active circulante.

111. Se cunosc:

–

capital social = 87.000 mii lei;

–

capitalurile proprii = 105.115 mii. lei;

–

creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 mii lei; -

creditele pe termen mediu si lung = 18.700 mii lei;

–

active imobilizate nete = 59.725 mii lei;

–

active circulante = 140.975 mii lei; Atunci

valoarea fondului de rulment net va fi: a. b. c. d. e.

17.160 45.975 86.415 41.025 64.090

mii lei; mii lei; mii lei; mii lei; mii lei.

112. Valoarea actualizata neta VAN se determina ca: a. raport intre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate si costul investitiei; b. raport intre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate si capitalul investit actualizat; c.

suma a cash-flow - urilor anuale actualizate;

d. diferenta intre suma cash-flow - urilor anuale actualizate si capitalul investit (valoarea investitiei); e. diferenta intre suma cash-flow - urilor anuale actualizate si valoarea investitiei actualizate la finele intervalului de exploatare a investitiei.

113. Conform criteriului RIR, aceasta trebuie sa fie: a. superioara ratei inflatiei; b. inferioara ratei inflatiei; c.

superioara ratei de actualizare;

d. superioara ratei medii a dobanzii pe piata financiara; e.

inferioara ratei de actualizare.

114. Calculul ratei interne de rentabilitate (RIR) presupune: a. rezolvarea directa a polinomului de gradul n (n = durata prevazuta de exploatare a investitiei); b. aproximari succesive si folosirea interpolarii liniare; c.

extragerea directa a rezultatului din tabele matematice;

d. calculul functiei normale a lui Gauss; e.

reprezentarea grafica a densitatii de repartitie.

115. Obiectivul central al investitiilor este de a: a. plasa fondurile la banca; b. atrage cat mai multe resurse; c.

plasa anumite fonduri cat mai rentabil posibil;

d. face imprumuturile cat mai atractive; e.

avea la baza un studiu de fezabilitate.

116. In conditiile unui mediu probabilistic adoptarea deciziei de investitii presupune parcurgerea unui numar de: a. doua etape; b. trei etape; c.

cinci etape;

d. patru etape; e.

sase etape.

117. In situatia in care pentru doua sau mai multe proiecte de investitii exista valori diferite ale sperantei matematice se opteaza pentru proiectul cu speranta matematica: a. care tinde la zero; b.

cea mai mica;

c.

egala cu zero;

d.

supraunitara;

e.

cea mai mare.

118. Cand pentru doua sau mai multe proiecte de investitii se obtine aceeasi speranta matematica, pentru a se opta se procedeaza astfel: a. se resping ambele proiecte; b. se accepta ambele proiecte; c.

se va reprezenta grafic densitatea de repartitie si se opteaza pentru proiectul cu intervalul cel mai larg de variatie;

d. se va reprezenta grafic densitatea de repartitie si se opteaza pentru proiectul cu intervalul cel mai strans de variatie; e. se calculeaza cash-flow - ul net actualizat pe unitate investita.

119. Coeficientul de variatie se determina ca raport intre: a. abaterea medie patratica si speranta matematica; b.

dispersie si speranta matematica;

c.

speranta matematica si ecartul tip;

d.

speranta matematica si dispersie;

e.

dispersie si ecartul tip.

120. Se considera un proiect de investitii in valoare de 100.000 mii lei, amortizabil liniar in 5 ani si care aduce profituri nete anuale astfel: an I = 2.000 mii lei; an II = 3.000 mii lei; an III = 3.000 mii lei; an IV = 5.000 mii lei; an V = 3.000 mii lei. Rata de actualizare este de 20 %. In aceste conditii VAN este: a.

10.112 mii lei;

b. 6.347 mii lei; c.

2.012 mii lei;

d. - 18.315 mii lei; e.

- 31.085 mii lei.

121. Fie un proiect de investitii in valoare de 60.000 mii lei, amortizabil liniar in 6 ani si care aduce profituri brute anuale de 20.000 mii lei. Rata de actualizare este de 15 %. In conditiile impozitarii actuale VAN si VVN sunt: a. - 12.302 mii lei si - 28.445,5 mii lei; b. - 3.807 mii lei si - 8.805,6 mii lei; c.

6.508 mii lei si 15.053 mii lei;

d. 29.316 mii lei si 67.807,9 mii lei; e.

41.424,6 mii lei si 95.815,1 mii lei.

122. Un proiect de investitii in valoare de 80.000 mii lei, cu durata de exploatare de 8 ani, in conditiile unei rate de actualizare de 20 %, are VVN de 43.000 mii lei. In aceste conditii indicele de rentabilitate va fi: a. 0,888; b.

1,125;

c.

1,500;

d.

1,632;

e.

1817.

123. Notiunea de amortizare este caracteristica: a. numai unor elemente de activ; b. numai unor elemente de pasiv; c.

atat unor elemente de activ cat si unor elemente de pasiv;

d. tuturor activelor intreprinderii; e.

tuturor pasivelor intreprinderii.

124. In practica financiara, in functie de reglementarea diferita, valoarea de amortizat poate fi: a. valoarea contabila si valoarea initiala recunoscuta la dobandirea si punerea in functiune a activului imobilizat;

b. valoarea contabila majorata cu valoarea reziduala estimata sau valoarea contabila neta; c.

valoarea contabila majorata cu valoarea reparatiilor capitale sau valoarea contabila neta;

d. valoarea contabila diminuata cu valoarea reziduala sau valoarea de intrare; e. valoarea de intrare diminuata cu amortizarea calculata sau valoarea contabila neta. 125. Pentru un mijloc fix intrat in functiune la 01 decembrie, numarul lunilor de functionare in anul intrarii in functiune este: a. 12 luni; b.

1 luna;

c.

0 luni;

d.

6 luni;

e.

3 luni.

126. Pentru un mijloc fix intrat in functiune la 01 decembrie, intervalul de timp luat in calculul valorii medii anuale este: a. 30 zile; b.

31 zile;

c.

1 luna;

d.

0 luni;

e.

1 an.

127. Pentru un mijloc fix iesit din functiune la 01 noiembrie, numarul lunilor de nefunctio-nare in anul iesirii din functiune este: a. 12 luni; b.

1 luna;

c.

0 luni;

d.

6 luni;

e.

3 luni.

128. In Romania duratele normale de functionare, stabilite in mod centralizat de guvern sunt: a. orientative, agentii economici avand libertatea de a-si stabili durate de amortizat mai mari sau mai mici; b. obligatorii pentru agentii economici cu capital de stat sau majoritar de stat; c.

aprobate pe plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima, existand posibilitatea alegerii duratei normale de functionare cuprinsa intre aceste limite;

d. obligatorii, dar agentii economici avand posibilitatea sa le reduca oricand, fara restrictie, daca se intrevede fenomenul de uzura morala;

e.

obligatorii, dar in conditiile utilizarii amortizarii liniare.

129. In tara noastra activele imobilizate se amortizeaza astfel: a. imobilizarile necorporale, cu exceptia fondului comercial, pe durata de utilizare, dar nu mai mult de 5 ani; b. mijloacele fixe, prin utilizarea unuia din urmatoarele regimuri: liniar, degresiv, accelerat; c.

terenurile, prin amortizarea liniara;

d. imobilizarile financiare, prin amortizarea accelerata; e.

constructiile, prin sistemul progresiv, pe o durata de pana la 40 ani.

130. O intreprindere a cumparat un mijloc fix in valoare de 100.000 mii lei, cu o durata de functionare de 8 ani, pentru amortizarea caruia incepand cu 2002 se aplica metoda degresiva. Cotele de amortizare proportionale calculate sunt: a. b. c. d.

9375,00 mii lei incepand cu anul al 3-lea; 8437,50 mii lei incepand cu anul al 4-lea; 7910,15 mii lei incepand cu anul al 5-lea; 7910,15 mii lei incepand cu anul al 6-lea;

e.

8898,90 mii lei incepand cu anul al 7-lea.

131. Cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare - dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de: a. cel mult 3 ani; b.

cel putin 5 ani;

c.

cel mult 5 ani;

d.

5 ani;

e.

cel putin 3 ani.

132. Brevetele, licentele, know-how - ul, marcile de fabrica si de comert subscrise ca aport sau achizitionate se amortizeaza astfel: a. in cel mult 3 ani; b. in functie de durata de utilizare, care insa nu poate depasi 5 ani; c. pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre detinator; d. in cel putin 5 ani; e.

in 5 ani.

133. Programele informatice create sau achizitionate se amortizeaza: a. in functie de gradul de uzura fizica; b. in functie de gradul de uzura morala;

c.

in functie de durata probabila de utilizare, care insa nu poate depasi 5 ani;

d. in 5 ani; e.

pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre detinator.

134. Coeficientul de multiplicare prevazut de legislatie in cazul metodei degresive utilizate in Romania pentru o durata normala de functionare de 8 ani este: a. 1,5; b. 2; c.

1;

d. 0,5; e.

2,5.

135. In ceea ce priveste terenurile, acestea: a. se supun amortizarii conform regimului liniar; b. se supun amortizarii conform regimului degresiv; c.

nu se supun amortizarii;

d. se supun amortizarii numai investitiile efectuate pe acestea dar in termen de 3 ani; e.

se supun amortizarii numai investitiile efectuate pe acestea dar in termen de 3 ani

136. Pentru un utilaj cu o valoare de 60 mil. lei si cu o durata normala de functionare de 5 ani, amortismentul cumulat dupa 4 ani, conform regimului de amortizare degresiv utilizat in Romania este: a. 50.000 mii lei; b. 52.500 mii lei; c.

48.000 mii lei;

d. 50.200 mii lei; e.

55.000 mii lei.

137. O intreprindere achizitioneaza un mijloc fix in luna martie a anului curent a carui valoare de intrare este 60.000 mii lei, iar durata normala de functionare este de 10 ani. Conform celor 3 regimuri de amortizare utilizate in Romania (liniar, degresiv si accelerat) amortismentul anului curent este: a. 6.000; 12.000; 30.000 (mii lei); b. 6.000; 9.000; 22.500 (mii lei); c.

4.500; 9.000; 22.500 (mii lei);

d. 4.500; 12.000; 30.000 (mii lei); e.

6.000; 12.000; 22.500 (mii lei).

138. O intreprindere achizitioneaza un mijloc fix in luna aprilie a anului curent a carui valoare de intrare este 80.000 mii lei, iar durata normala de functionare este de 8 ani. Conform regimului de amortizare accelerat utilizat in Romania amortismentul anului curent este: a. 3.333 mii lei; b. 26.666 mii lei; c.

30.000 mii lei;

d. 40.000 mii lei; e.

80.000 mii lei.

139. Amortizarea anuala aferenta cladirilor si construcţiilor speciale ale minelor, carierelor, exploatarilor de minerale solide se determina: a. ca amortizare liniara in functie de norma aferenta duratei de functionare din catalog si valoarea contabila a cladirii; b. in functie de norma degresiva de amortizare si valoarea contabila a neta cladirii; c.

in functie de norma de amortizare in lei/tona si cantitatea efectiva in tone extrasa anual;

d. in functie de cantitatea exploatabila in anul programarii si norma de amortizare in lei/tona; e.

conform regimului accelerat.

140. Stocul de materii prime luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie de: a. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si intervalul intre doua aprovizionari din anul de baza; b. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si intervalul intre doua aprovizionari din anul de baza; c.

consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si durata medie de stocare a materiilor prime din anul de baza;

d. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si durata medie de stocare a materiilor prime din anul de baza; e.

productia exercitiului previzionata pentru anul curent exprimata in cost complet si intervalul intre doua aprovizionari stabilit in contractele incheiate pentru anul curent cu furnizorii.

141. Stocul de produse luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie de: a.

productia zilnica vanduta prevazuta pentru anul curent si durata medie de stocare a produselor finite in anul de baza;

b. productia zilnica a exercitiului in cost complet prevazuta pentru anul curent si durata medie de stocare a produselor finite in anul de baza; c.

productia zilnica a exercitiului in cost complet prevazuta pentru anul curent si frecventa vanzarilor din anul curent;

d. cifra de afaceri zilnica din anul curent si durata medie de stocare a produselor finite in anul de baza; e. cifra de afaceri zilnica din anul curent si frecventa vanzarilor din anul curent.

142. Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de active de exploatare in calculul NFRE: a. TVA de plata; b. TVA deductibila; c.

TVA colectata;

d. TVA exigibila; e.

TVA deductibila si TVA colectata.

143. Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de pasive de exploatare in calculul NFRE: a. TVA de plata; b. TVA deductibila; c.

TVA colectata;

d. TVA exigibila; e.

TVA deductibila si TVA colectata.

144. Se cunosc urmatoarele date (in mii lei):

–

productia exercitiului in cost complet realizata in anul de baza = 30.000

–

productia exercitiului in cost complet programata in anul curent = 36.000

–

consumul de materii prime din contul de profit si pierdere din anul de baza =

15.126 - consumul de materii prime programat prin bugetul de venituri si cheltuieli an curent = 20.168 - soldul mediu al furnizorilor din anul de baza = 3.000 Atunci valoarea furnizorilor in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare NFRE este: a.

3.999;

b. 6.000; c.

3.600;

d. 4.000; e.

5.050.

145. Nevoia de fond de rulment de exploatare ia in calcul:

a.

plasamentele in stocuri si cheltuieli, pe de o parte, si pasivele de exploatare, pe de alta parte;

b. activul economic si datoriile pe termen scurt; c.

activele de exploatare si pasivele de exploatare;

d. capitalurile permanente si activele imobilizate nete; e.

capitalurile permanente si activele circulante.

146. Lucrarile si serviciile prestate de terti sunt o componenta a: a. costului marfurilor vandute; b. soldului productiei stocate; c.

productiei imobilizate;

d. productiei exercitiului; e.

costului total al productiei exercitiului.

147. Rezultatul curent al exercitiului cuprinde: a. rezultatul din exploatare si rezultatul financiar; b. numai rezultatul activitatii de exploatare (curente); c. rezultatul financiar si rezultatul extraordinar; d. rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar; e.

rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii precedenti.

148. Pe baza bilantului lichiditate se calculeaza: a. ratele lichiditatii si rata autonomiei financiare; b. ratele de dezechilibru si ratele lichiditatii; c.

ratele de dezechilibru si ratele de rotatie;

d. ratele lichiditatii si ratele de rotatie; e.

rata autonomiei financiare si ratele de dezechilibru.

149. Bilantul lichiditatii este construit conform: a. intereselor furnizorilor; b. opticii creditorilor; c.

opticii personalului;

d. intereselor actionarilor; e.

opticii creditorilor si personalului.

150. Scopul analizei lichiditate este: a. examinarea lichiditatii intreprinderii; b.

examinarea capacitatii de plata a intreprinderii;

c.

examinarea gradului de indatorare a intreprinderii;

d.

examinarea securitatii financiare a intreprinderii;

e.

examinarea solvabilitatii intreprinderii.

151. Printre limitele analizei lichiditate regasim: a. se plaseaza intr-o optica de continuitate a exploatarii; b. pune in evidenta nivelul optim al trezoreriei; c.

nu pune in evidenta nivelul optim al fondului de rulment;

d. nu pune in evidenta gradul de indatorare a intreprinderii; e.

se plaseaza intr-o optica de fuziune a intreprinderii.

152. Bilantul functional situeaza intreprinderea intr-un context: a. de lichiditate; b.

de continuitate a exploatarii;

c.

de faliment;

d.

de fuziune cu o alta intreprindere;

e.

de absorbtie.

153. Trezoreria se stabileste ca: a. diferenta intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate; b.

suma intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;

c.

diferenta intre resursele avansate si nevoile de resurse antrenate de activitate;

d.

suma intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;

e.

diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net global.

154. Fondul de rulment net global se stabileste ca: a. diferenta intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate; b.

suma intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;

c.

diferenta intre resursele avansate si nevoile de resurse antrenate de activitate;

d.

diferenta intre resursele stabile si utilizarile durabile;

e. diferenta intre nevoia de fond de rulment globala si trezorerie.

155. Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele stabile acopera: a. imobilizarile nete si nevoia de fond de rulment de exploatare; b. imobilizarile nete si fondul de rulment; c.

imobilizarile bute si nevoia de fond de rulment globala;

d. imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment de exploatare; e.

imobilizarile brute si fondul de rulment.

156. Printre ratele de dezechilibru calculate pe baza bilantului functional regasim: a. rata autonomiei financiare; b. rata lichiditatii reduse; c.

rata lichiditatii imediate;

d. trezoreria in zile din cifra de afaceri; e.

nevoia de fond de rulment de exploatare in zile din cifra de afaceri.

157. Printre ratele de rotatie calculate pe baza bilantului functional regasim: a. rata autonomiei financiare; b. creditele bancare in zile din cifra de afaceri; c.

rata lichiditatii imediate;

d. trezoreria in zile din cifra de afaceri; e.

nevoia de fond de rulment de exploatare in zile din cifra de afaceri.

158. Printre ratele calculate pe baza bilantului lichiditatii regasim: a. rata autonomiei financiare; b. creditele bancare in zile din cifra de afaceri; c.

durata creditului comercial acordat clientilor;

d. trezoreria in zile din cifra de afaceri; e.

nevoia de fond de rulment de exploatare in zile din cifra de afaceri.

159. Cheltuielile totale fundamentate in bugetul activitatii generale cuprind: a. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare; b. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare, impozitul pe profit minus valoarea pierderilor din anul precedent; c.

cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare plus impozitul pe profit, rezervele legale constituite anual pana la nivelul de 20 % din capitalul social si pierderile de acoperit din anul precedent;

d. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare plus impozitul pe profit si valoarea eventualelor pierderi din anul precedent minus cota anuala a fondului de rezerva; e.

cheltuielile totale fundamentate prin planul costurilor de productie.

160. Fluxul de numerar net, determinat in bugetul activitatii de trezorerie cuprinde: a. fluxul de numerar din activitatea de baza, activitatea auxiliara si anexa; b. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, activitatea auxiliara si anexa; c.

fluxul de numerar din activitatea totala (la intern si la export);

d. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, de investitii si financiara. e.

diferenta intre incasarile si platile totale.

161. Soldul imprumuturilor garantate de stat la sfarsitul anului, exprimat in valuta si in lei, se calculeaza astfel: a.

sold la inceputul anului plus imprumuturi primite in cursul anului minus rambursari in cursul anului; b. imprumuturi primite minus rambursari in cursul anului; c.

imprumuturi angajate minus comisionul perceput la contractarea imprumutului minus rambursari in cursul anului;

d. sold la inceputul anului plus imprumuturi primite in cursul anului minus rambursarile, dobanzile, comisioanele si spezele bancare platite in cursul anului; e.

imprumuturi primite in cursul anului minus ratele scadente si dobanzile aferente acestor imprumuturi.

162. Lichiditatea generala se determina ca raport intre: a. activele circulante si datoriile curente; b. trezorerie si datoriile pe termen scurt; c.

activele circulante minus stocurile si datoriile curente;

d. capitalul propriu si pasivul total; e.

capitalul strain si capitalul propriu.

163. Lichiditatea imediata se determina ca raport intre: a. activele circulante si datoriile curente; b. trezorerie si datoriile pe termen scurt; c.

activele circulante minus stocurile si datoriile curente;

d. capitalul propriu si pasivul total; e.

capitalul strain si capitalul propriu.

164. In bilantul si contul de profit si pierdere sunt inscrise urmatoarele date (mii lei): - total pasiv = 200.000 din care:

–

capitaluri proprii = 110.000;

–

datorii totale = 90.000 din care: - imprumuturi pe termen mediu si lung = 40.000.

- profit brut = 30.000 din care: - profit de exploatare = 22.000. - profit net = 21.000. Rata rentabilitatii economice este: a.

15,0 %;

b.

19,1 %;

c.

20,0 %;

d.

10,5 %;

e.

23,3 %.

165. In bilantul, contul de profit si pierdere si declaratia de impozit pe profit sunt inscrise urmatoarele date (mii lei): - total pasiv = 500.000 din care: - capitaluri proprii = 300.000; - imprumuturi pe termen mediu si lung = 50.000; - credite si datorii pe termen scurt = 150.000.

–

profit brut = 50.000;

–

profit impozabil = 60.000;

–

profit net = 35.000.

– Rata rentabilitatii financiare si rata autonomiei financiare sunt: a.

11,7 %; 85,7 %;

b.

16,7 %; 60,0 %;

c.

17,1 %; 40,0 %;

d.

14,3 %; 150,0 %.

e.

10,0 %; 66,7 %.

166. Structura bilantului unei intreprinderi se prezinta astfel (mii lei): A. Activ:

–

active imobilizate = 300.000;

–

active circulante = 200.000 din care:

–

stocuri = 80.000;

–

creante = 70.000;

–

disponibilitati banesti = 50.000.

B. Pasiv: -

capitaluri proprii = 290.000;

- datorii totale = 210.000 din care: - credite pe termen mediu si lung = 60.000. Rata de finantare a stocurilor si rata datoriilor sunt: a.

362,5 %; 72,4 %;

b. 100,0 %; 105,0 %; c.

145,0 %; 75,0 %;

d. 62,5 %; 42,0 %; e.

25,0 %; 51,7 %.

167. Structura bilantului unei intreprinderi se prezinta astfel (mii lei): A. Activ:

–

active imobilizate = 300.000;

–

active circulante = 200.000 din care:

–

stocuri = 80.000;

–

creante = 70.000;

–

disponibilitati banesti = 50.000.

B. Pasiv: -

capitaluri proprii = 290.000;

- datorii totale = 210.000 din care: - credite pe termen mediu si lung = 60.000. Lichiditatea imediata si rata solvabilitatii generale sunt:

a.

1,3; 0,95;

b.

0,3; 2,4;

c.

0,5; 1,7;

d.

1,4; 0,7;

e.

0,8; 3,3.

168. In bilantul unei intreprinderi sunt inscrise urmatoarele date (in mii lei): - total pasiv = 150.000 din care: - capitaluri proprii = 85.000; - datorii totale = 65.000 din care: - credite pe termen mediu = 25.000. - total active circulante = 70.000 din care:

– –

stocuri = 44.000; creante = 12.000;

–

disponibilitati banesti = 14.000.

Lichiditatea generala este: a.

2,25;

b.

1,75;

c.

1,90;

d.

3,75;

e.

1,3.

169. In sens restrans, gestiunea financiara presupune studiul deciziilor care pot fi: a. decizii pe termen lung; b.

decizii strategice;

c.

decizii tactice;

d.

decizii pe termen mediu.

170. In sens larg gestiunea cuprinde mai multe etape: a. previziunea si organizarea; b. coordonarea si antrenarea; c.

informarea si decizia;

d. analiza si indrumarea;

171. Componentele de baza ale gestiunii financiare sunt: a. deciziile si operatiunile financiare;

b. regulile de baza; c.

obiectivele pe termen lung, mediu si scurt;

d. metodele de gestiune.

172. Criteriile de baza ale gestiunii financiare sunt: a. gospodarirea; b. economisirea; c.

autonomia functionala;

d. prevederea.

173. Gestiunea financiara optima presupune respectarea unor reguli de baza: a. scadenta sursei de finantare sa fie superioara sau cel putin egala cu durata de existenta a activului creat pe seama acesteia; b.

scadenta sursei de finantare sa fie mai mica decat durata de existenta a activului creat pe seama acesteia;

c.

scadenta sursei de finantare sa fie obligatoriu egala cu durata de existenta a activului creat pe seama acesteia;

d.

durata creditului comercial acordat clientilor sa fie obligatoriu mai mica decat durata creditului comercial primit de la furnizori;

174. Capitalul intreprinderii, dupa natura lui se imparte in: a. capital real si capital fictiv; b.

capital real si capital social;

c.

capital propriu si capital permanent;

d. capital permanent si capital financiar.

175. Capitalul total al intreprinderii cuprinde: a. capitalul permanent plus credite si datorii pe termen scurt; b. capitalurile proprii plus datoriile financiare; c.

capitalul social plus credite pe termen lung, mediu si scurt;

d. total pasiv minus datorii nebancare.

176. Capitalul permanent al intreprinderii cuprinde: a. capitalurile proprii plus creditele pe termen scurt; b. capitalul social plus grupa rezervelor, rezultatelor si fondurilor proprii plus credite pe termen mediu si lung; c.

capital total minus creditele pe termen mediu si lung;

d. capital total minus capital social.

177. Structura bilantiera a capitalului se prezinta dupa urmatoarele criterii: a. exigibilitatii in activ; b. lichiditatii in pasiv; c.

scadentelor in activ;

d. exigibilitatii dupa sursele de provenienta;

178. Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este egal cu: a. Capital propriu minus active imobilizate nete; b. Capitaluri permanente minus active imobilizate nete; c.

Total pasiv minus active circulante nete;

d. Total activ minus datorii financiare.

179. Care dintre ipotezele urmatoare, atribuite viitorului cert sunt corecte: a. decidentul considera proiectul de investitii independent de altele si alege intre mai multe proiecte; b. decidentul considera proiectul de investitii independent de altele, avand posibilitatea sa opteze numai pentru acesta; c.

exista o piata de capitaluri perfecta, cu o rata a dobanzii unica, beneficiarul investitiei putandu-se imprumuta in limita gradului sau de indatorare;

d. riscul asociat proiectului de investitii este redus.

180. Printre fluxurile de iesire ce compun suma de investit regasim: a. nevoia de fond de rulment recuperata; b. nevoia de fond de rulment suplimentara; c.

cheltuielile de constituire;

d. amortismentul.

181. Cash-flow - ul net al investitiei cuprinde: a. excedentul brut de exploatare plus amortizarea; b. profitul net din exploatare plus amortizarea; c.

profitul net plus valoarea reziduala estimata a investitiei;

d. excedentul brut de exploatare minus amortizarea.

182. Fluxurile de trezorerie la finele exploatarii cuprind:

a. nevoia de fond de rulment suplimentara determinata de cresterea capacitatii de productie; b. nevoia de fond de rulment recuperata ca urmare a disparitiei capacitatii de productie; c.

fluxurile de intrare de trezorerie ca urmare a disparitiei capacitatii de productie;

d. valoarea de intrare (contabila) a investitiei.

183. Cele mai uzuale criterii simple de optiune sunt: a. criteriul costului si criteriul ratei medii a rentabilitatii; b.

criteriul valorii actualizate nete;

c.

criteriul indicelui de rentabilitate;

d.

criteriul ratei interne de randament;

184. Criteriile pe baza de actualizare ce pot fi folosite sunt: a. criteriul ratei medii a rentabilitatii; b.

criteriul valorii actualizate nete si criteriul indicelui de rentabilitate;

c.

criteriul costului;

d.

criteriul duratei de recuperare a capitalului investit.

185. Rata de actualizare folosita in calculul valorii actualizate nete VAN poate fi: a. rata rentabilitatii estimata; b. rata dobanzii fara risc; c.

rata interna de randament;

d. rata medie de randament a titlurilor pe piata financiara;

186. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la RIR: a. este rata de actualizare folosita in calculul valorii actualizate nete; b. este rata medie de rentabilitate calculata fara actualizare in adoptarea deciziei de investitii; c.

este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este nula;

d. este acea rata de actualizare pentru care indicele de rentabilitate este supraunitar;

187. In general, se poate vorbi de urmatoarele situatii de cunoastere imperfecta: a. situatii de incertitudine; b.

situatii certe;

c.

situatii aleatoare;

d.

situatii optimiste.

188. Situatiile probabilistice sunt acelea in care: a. au putut fi identificate toate cazurile posibile, in mod precis si probabilizate; b. nu au putut fi identificate toate eventualitatile in mod precis; c.

au putut fi identificate toate cazurile posibile in mod precis;

d. au fost identificate toate eventualitatile si nu li s-au putut asocia anumite probabilitati.

189. Situatiile de incertitudine sunt acelea in care: a. au fost identificate toate cazurile posibile dar nu li s-au putut asocia anumite probabilitati; b. au fost identificate toate cazurile posibile, in mod precis si probabilizate; c.

au fost identificate toate eventualitatile si li s-au putut asocia anumite probabilitati;

d. exista posibilitatea ca alte evenimente neprevazute sa se adevereasca. 190. Riscul se masoara prin intermediul: a. ecart tip sau standard; b.

coeficientului de variatie;

c.

coeficientului de corelatie;

d.

sperantei matematice.

191. Aplicarea criteriului VAN in conditiile unui viitor incert presupune: a. corectarea indicelui de rentabilitate; b. corectarea ratei interne de randament; c.

perturbarea ratei de actualizare;

d. corectarea proiectiei cash-flow - ului cu indicele inflatiei;

192. Investitiile se finalizeaza din urmatoarele surse: a. credit comercial furnizori; b.

credite bancare pe creante comerciale;

c.

credite obligatare;

d.

credite de trezorerie;

193. Printre sursele interne de finantare a investitiilor regasim: a. creditul comercial furnizori; b.

sume repartizate din profitul net pentru dezvoltare;

c.

credite obligatare;

d.

credite de trezorerie.

194. Printre sursele externe de finantare a investitiilor regasim: a. creditul comercial furnizori; b. alte rezerve ca surse proprii de finantare neconsumate la sfarsitul perioadei precedente; c.

finantari din partea grupului;

d. amortizarea activelor imobilizate din perioada de realizare a investitiilor;

195. Amortizarea activelor imobilizate poate fi abordata diferit, existand mai multe conceptii de amortizare: a. abordarea legala; b.

abordarea interpretativa;

c.

abordarea juridico-contabila;

d.

abordarea statistica.

196. Destinatia amortizarii activelor imobilizate este: a. sursa proprie pentru asigurarea echilibrului financiar; b.

sursa de constituire a fondului de dezvoltare;

c.

sursa de finantare a reparatiilor capitale;

d.

sursa de constituire a fondului surselor proprii pentru finantarea investitiilor;

197. In Romania valoarea de amortizat, in functie de metoda de amortizare folosita, poate fi: a. costul activului; b. valoarea de intrare diminuata cu valoarea reziduala estimata; c.

valoarea de intrare majorata cu valoarea reparatiilor capitale prevazute a se efectua;

d. valoarea de intrare actualizata la finele fiecarui an din intervalul de exploatare a

activului imobilizat.

198. Printre situatiile in care se foloseste valoarea contabila intalnim: a. intocmirea bilantului contabil; b. calcularea indicatorilor de rotatie; c.

intocmirea contului de profit si pierdere;

d. intocmirea bugetului activitatii generale.

199. Criteriile modelului optimizat pentru determinarea duratei optime de serviciu sunt: a. criteriul ratei interne de randament; b.

criteriul profitului;

c.

criteriul costului;

d.

criteriul duratei de recuperare a capitalului investit.

200. Categoriile de durata de serviciu prevazute in literatura de specialitate sunt: a. durata de serviciu tehnica si economica; b.

durata de serviciu contabila;

c.

durata de serviciu primara si complementara;

d.

durata de serviciu fizica si morala.

201. Normele de amortizare utilizate de agentii economici pot fi: a. analitice; b.

agregate pe grupe de mijloace fixe conform clasificatiei la nivel national;

c.

specifice pe ramuri sau domenii de activitate;

d.

comune, pe utilaje ce participa la realizarea aceluiasi produs sau serviciu.

202. Soldul furnizorilor luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie de: a.

consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si durata de rotatie a furnizorilor din anul de baza;

b. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si durata de rotatie a furnizorilor din anul de baza; c.

productia zilnica a exercitiului in cost complet si durata de rotatie a furnizorilor din anul de baza;

d. productia zilnica a exercitiului in preturi de productie si durata creditului comercial prevazuta in contractele cu furnizorii incheiate pentru anul de plan.

203. Soldul creantelor luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie de: a. productia zilnica a exercitiului in preturi exclusiv TVA din anul curent si soldul mediu al clientilor din anul de baza; b. productia zilnica a exercitiului in preturi inclusiv TVA din anul curent si durata de rotatie a clientilor din anul de baza; c.

productia zilnica a exercitiului in preturi inclusiv TVA din anul curent si numarul mediu de zile de acordare credit comercial clientilor;

d. productia zilnica vanduta in preturi inclusiv TVA din anul curent si durata de rotatie a clientilor din anul de baza;

204. In afara nevoii de fond de rulment de exploatare, nevoia de fond de rulment globala mai cuprinde: a. nevoia de fond de rulment in afara exploatarii; b. fondul de rulment net global; c.

nevoia de fond de rulment aferenta activitatii financiare;

d. nevoia de fond de rulment aferenta activitatii extraordinare;

205. Nevoia de fond de rulment de exploatare se determina ca diferenta intre: a. pasivele de exploatare si activele de exploatare; b. activele de exploatare si pasivele de exploatare; c.

pasivele stabile si activele stabile;

d. pasivele de exploatare si pasivele stabile.

206. Activele de exploatare luate in calculul NFRE includ: a. plasamente de capitaluri in stocuri si in alte elemente de active circulante; b. plasamente de capitaluri in stocuri si in active imobilizate utilizate pentru realizarea activitatii de baza; c.

plasamente de capitaluri pentru functionarea ciclurilor operatiunilor de investitii si de exploatare;

d. plasamente de capitaluri pentru functionarea ciclurilor operatiunilor de exploatare si in afara exploatarii.

207. Pasivele de exploatare luate in calculul NFRE includ: a. datoriile minime si permanente fata de terti amanate la plata fata de momentul datorarii, datorita sistemului de decontare a platilor practicat in economie sau a termenelor fixe de plata legiferate; b. datoriile fata de furnizorii si creditorii financiari; c.

datoriile si creditele pe termen scurt, mediu si lung;

d. totalul datoriilor din bilant.

208. In categoria cheltuielilor financiare regasim: a. diferente nefavorabile de curs valutar; b.

diferente favorabile de curs valutar;

c.

costul marfurilor;

d.

cheltuielile de personal.

209. Cifra de afaceri cuprinde: a. venituri din vanzarea marfurilor; b. soldul productiei stocate; c.

productia imobilizata;

d. productia exercitiului;

210. Printre componentele productiei exercitiului regasim: a. cifra de afaceri; b. impozite, taxe si varsaminte asimilate; c.

productia imobilizata;

d. amortizarea activelor imobilizate;

211. Cheltuielile din exploatare cuprind: a. costul total al productiei exercitiului; b. soldul productiei stocate; c.

productia imobilizata;

d. productia vanduta.

212. Rezultatul brut al exercitiului se determina: a. prin raportarea profitului brut la cheltuielile totale; b. prin insumarea rezultatului curent si a rezultatului extraordinar; c.

prin inmultirea profitului pe unitatea de produs cu cantitatile fabricate;

d. ca diferenta intre veniturile din exploatare si cheltuielile pentru exploatare.

213. In categoria cheltuielilor nedeductibile regasim: a. amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane; b. dividendele primite de la o persoana juridica romana; c.

veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau de parti sociale de la FPS, conform conventiilor;

d. rambursarile de cheltuieli nedeductibile precum si veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;

214. In categoria veniturilor neimpozabile regasim: a. cheltuielile de sponsorizare ce depasesc limitele legale; b. dividendele primite de la o persoana juridica romana; c.

cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice;

d. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv TVA aferenta acestora.

215. Printre destinatiile profitului net la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome intalnim: a. rezervele legale; b. cota managerului; c.

pana la 20 % pentru participarea salariatilor la profit;

d. prime anuale;

216. Exceptiile de la cota de 16 % impozit pe profit pot fi: a. 60 % pentru agentii economici care inregistreaza peste 50 % din veniturile totale din jocuri de noroc autorizate de lege sau din activitatea barurilor si cluburilor de noapte; b. contribuabilii care obtin venituri din activitatea barurilor si cluburilor de noapte si a cazinourilor datoreaza un impozit pe profit care nu poate fi mai mic de 5 % din valoarea veniturilor inregistrate de acestia; c.

30 % pentru profitul inregistrat de persoane juridice straine cu sediul in Romania;

d. 20 % pentru agentii economici care realizeaza anual cel putin 80 % din venituri din agricultura.

217. Sunt considerate microintreprinderi si se impoziteaza cu 3 % asupra veniturilor trimestriale, societatile comerciale care la 31 decembrie al anului precedent indeplinesc urmatoarele conditii: a.

au capital integral privat;

b.

au pana la 6 salariati;

c.

au pana la 15 salariati;

d.

au realizat venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100.000 euro;

218. In economia de piata functiile profitului ar putea capata urmatoarele directii: a. asigura indeplinirea functiei comerciale a intreprinderii; b.

asigura indeplinirea functiei sociale a intreprinderii;

c.

asigura indeplinirea functiei de personal a intreprinderii;

d.

asigura indeplinirea functiei financiare a intreprinderii;

219. La societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, profitul net se repartizeaza pe urmatoarele destinatii: a. pana la 5 % pentru participarea salariatilor la profit; b. pana la 10 % pentru participarea salariatilor la profit; c.

pana la 50 % varsaminte la bugetul de stat sau local in cazul regiilor autonome ori dividende in cazul societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor cu capital integral sau majoritar de stat;

d. 10 % cota managerului.

220. Analiza echilibrului financiar microeconomic se realizeaza pe baza: a. bilantului contabil intocmit conform reglementarilor legale; b. bilantului financiar construit pe baza bilantului contabil; c.

sistemului informational financiar-contabil al intreprinderii;

d. bilantului contabil si darilor de seama statistice.

221. La retratarea posturilor bilantiere pentru obtinerea bilantului lichiditate: a. trebuie excluse non-valorile din imobilizarile necorporale; b. diferentele de conversie activ trebuie adaugate ca elemente de activ fictive; c.

creantele ce contin fractiuni mai mari de 1 an trebuie transferate in activul circulant;

d. creantele ce contin fractiuni mai mari de 1 an trebuie transferate in pasiv.

222. La retratarea posturilor bilantiere pentru obtinerea bilantului lichiditate: a. din capitalurile proprii se exclude partea din profit destinata distribuirii sub forma de dividende care se include la datorii pe termen scurt; b.

diferentele de conversie activ trebuie adaugate ca elemente de activ fictive;

c.

creantele ce contin fractiuni mai mari de 1 an trebuie transferate in activul circulant;

d.

creantele ce contin fractiuni mai mari de 1 an trebuie transferate in pasiv.

223. In cadrul teoriei ciclurilor se disting: a. ciclurile operatiunilor de investitii, de finantare si de dividend; b.

ciclurile operatiunilor de investitii, de finantare si exceptionale;

c.

ciclurile operatiunilor de investitii, de trezorerie si exceptionale;

d.

ciclurile operatiunilor de investitii, de exploatare si de trezorerie;

224. Marja de securitate se determina ca diferenta intre: a. nevoia de fond de rulment de exploatare si fondul de rulment net global; b. nevoia de fond de rulment de exploatare si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii; c.

fondul de rulment net global si nevoia de fond de rulment de exploatare;

d. resursele stabile si activele imobilizate nete plus nevoia de fond de rulment.

225. Capacitatea de autofinantare a intreprinderii reprezinta: a. diferenta dintre suma incasarilor perioadei si suma platilor aferente cheltuielilor inregistrate din perioada respectiva; b. sursa de finantare a activitatii intreprinderii, pe baza imprumuturilor obtinute de la banci; c. veniturile obtinute si folosite de intreprindere pentru a-si finanta activitatea de exploatare; d. potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, dupa remunerarea tuturor factorilor ce au contribuit la realizarea profitului; e.

totalitatea veniturilor realizate si incasate intr-un exercitiu financiar;

TRUE/FALSE 1. Rolul finantelor intr-o intreprindere se manifesta, in primul rand, la nivelul productiei de bunuri si servicii.

2. Obiectivul principal al gestiunii financiare este maximizarea valorii intreprinderii.

3. Investitiile neproductive sunt investitiile care nu aduc profit pe termen lung.

4. Indicatorii de echilibru financiar se calculeaza pe baza veniturilor si cheltuielilor din contului de profit si pierdere.

5. Indicatorii de echilibru financiar se deteremina pe baza bilantului.

6. Fondul de rulment si nevoia de fond de rulment nu sunt indicatori de echilibru financiar.

7. Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente si echilibrate.

8. Echilibrul financiar se manifesta atunci cand intreprinderea are o trezorerie pozitiva.

9. Soldurile intermediare de gestiune se calculeaza pe baza bilantului contabil al intreprinderii.

10. Valoarea adaugata reprezinta cresterea de bogatie obtinuta prin activitatea productiva a intreprinderii.

11. Ratele de rentabilitate a capitalurilor se determina prin raportarea rezultatelor obtinute la capitalurile investite.

12. Capitalurile permanente sunt formate din capitalul propriu, datoriile pe termen lung si datoriile de exploatare.

13. Bugetele principale ale intreprinderii sunt: bugetul vanzarilor, bugetul productiei, bugetul amortizarii, bugetul cheltuielilor generale de productie si bugetul de trezorerie. 14. Bugetul de trezorerie are ca functie previziunea incasarilor si a platilor, pornind de la planificarea cheltuielilor, din care se exclud cele neplatibile, si de la planificarea veniturilor, din care se exclud cele neincasabile.

15. Sursele de finantare atrase sunt formate din veniturile obtinute din vanzarea de produse finite si de marfuri.

16. Sursele imprumutate reprezinta sursele de finantare obtinute din credite bancare angajate de intreprindere.

17. Sursele proprii constituie cea mai sigura sursa de finantare a intreprinderii, determinand autonomia financiara a acesteia.

18. Investitiile sunt operatiuni de modificare si de crestere a patrimoniului initial al intreprinderii.

19. Investitiile pot fi : investitii interne, investitii externe si investitii de portofoliu.

20. Investitiile strategice implica un risc redus deoarece presupun extinderea activitatii in zone geografice complet restructurate.

21. Obligatiunile sunt titluri negociabile, reprezentand un drept de creanta asupra capitalurilor imprumutate unei societati.

22. Imprumutul obligatar se defineste prin urmatoarele caracteristici: conditiile de emisiune, dobanda remuneratorie, durata de rambursare si modalitatea de rambursare.

23. Daca capitalurile permanente depasesc nevoia de active imobilizate avem un surplus de resurse, adica un fond de rulment negativ.

24. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul cifrei de afaceri care asigura acoperirea cheltuielilor si obtinerea de profit.

25. Posturile bilantiere din activ sunt prezentate in functie de gradul crescator de exigibilitate.

26. Posturile bilantiere din pasiv sunt prezentate in functie de gradul descrescator de lichiditate.

27. Valoarea averii actionarilor se determina cu ajutorul indicatorului situatia neta.

28. Riscul economic este dependent de variatia cifrei de afaceri si de pozitia ei fata de pragul de rentabilitate.

29.

34.

Rentabilitatea financiara este influentata de diferenta dintre rentabilitatea economica si rata dobanzii si de gradul de indatorare.

30.

Ratele de marja exprima profitabilitatea in raport cu cifra de afaceri.

31.

Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie inferioara ratei inflatiei.

32.

Rentabilitatea financiara trebuie sa fie mai mica decat rata dobanzii.

33.

Ciclul de exploatare este durata de rotatie a capitalurilor investite in active circulante.

Capacitatea de autofinantare este indicatorul care exprima posibilitatea inreprinderii de a-si finanta activitatea de exploatare viitoare din surse imprumutate.

35.

Leasingul este o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare, prin care chiriasul obtine avantajele legate de folosinta bunului inchiriat.