Figuri De Stil-definitii Si Exemple

Figuri de stil-definitii si exemple

•

Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurata) Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte – nunta. Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati).

•

Antiteza (gr. antithesis = opozitie) Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc. Ex: In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie. Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.

•

Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire) Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod. Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni concreti: “Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ” (Iarna de Vasile Alecsandri).

•

Enumeratia (lat. enumeratio) Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare. Ex: “Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava domnului”.

•

Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)

Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care l-au impresionat pe scriitor. Dupa numarul de termeni pot fi: -simple: “pasare cernita” (Greuceanu – basm popular); “rautate draceasca” (Greuceanu – basm popular); “turbare furtunoasa” (Scrisoarea III de Mihai Eminescu); -duble: “fiinta furtunoasa” (Greuceanu – basm popular); “somnoros si lin se bate” (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu); -triple: “intinderea pustie, fara urme, fara drum” (Iarna de Vasile Alecsandri). Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi: -cromatice: “codri de arama”;”(glasuirea) padurii de argint” (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu); -cu rol personificator: “Precum asteapta zimbrul de lupi incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe campul spaimantat” (Dan, capitan de plai de Vasile Alecsandri).

•

Hiperbola (gr. hyper si ballein = a arunca) Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile, numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea. Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias – imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete (“salbatecul”, “crunte”, “gigantica”). • Inversiunea (fr. inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii) Este figura de stil care consta in abaterea de la topica propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor. Ex: “Priveam fara de tinta-n sus Intr-o salbatica splendoare”.

•

Invocatia (lat. invocatio = chemare, ruga) Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre un interlocutor imaginar. Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes – simbol al spiritului justitiar. •

Interogatia retorica (lat. interrogatio) Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe intrebari, de la care nu se asteapta raspuns. Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui Baiazid cand vede ca domnitorul unei tarisoare indrazneste sa-l infrunte. •

Personificarea (fr. personnification ) Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor, lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti. Ex: In poemul Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei de imparat si a lui Calin. •

Repetitia (fr. repetition = a repeta) Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii, insusiri.

Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, repetitia “vas de vas” releva multimea turcilor care au trecut Dunarea in anul 1394 pentru ai ataca pe romani la Rovine.