Exercitii Stagiari_fiscalitate

A. Impozite directe 1. Impozitul pe profit 1. Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecărei categorii sfera de cuprindere a impozitului. 2. Precizaţi în ce condiţii datorează organizaţiile non - profit impozit pe profit şi cum se determină acesta. 3. Prezentaţi cum se determină impozitul pe profit în cazul contribuabililor care realizează pe lângă venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin şi venituri din activitatea unui bar de noapte. 4. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi a elementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. Daţi unele exemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. 5. Daţi 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectuează. 6. Daţi 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată. 7. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii. 8. Prezentaţi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. 9. Prezentaţi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile. 10. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibilă amortizarea fiscală. 11. Ce reprezintă valoarea fiscală a unui mijloc fix. În cazul în care se vinde la un preţ mai mic decât valoarea rămasă neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la determinarea impozitului pe profit? 12. Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere sau administrare? 13. Prezentaţi regimul deductibilităţii în cazul provizioanelor. 14. Prezentaţi care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului pe profit. 15. Ce reprezintă din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?

16. Care sunt termenele de plată în cazul impozitului pe profit? 17. Ce declaraţie trebuie depusă anual de contribuabili pentru impozitul pe profit şi care sunt termenele de depunere? 18. Plătitorii impozitului pe profit trebuie să fie înregistraţi la organele fiscale. În ce constă înregistrarea? 19. O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri: - venituri din cotizaţiile membrilor 10.000 lei; - venituri din donaţii 30.000 lei; - venituri în urma realizării unui spectacol 20.000 lei; - venituri din activităţi economice 150.000 lei. Cheltuielile aferente obţinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activităţi neeconomice 40.000 lei şi cheltuieli aferente activităţilor economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine impozitul pe profit. 20. O societate comercială obţine venituri din comerţul cu amănunt în sumă de 110.000 lei şi venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile înregistrate sunt în cazul comerţului cu amănuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile şi în cazul barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli înregistrează şi cheltuieli generale de administrare în valoare de 4.000 lei. Să se determine impozitul pe profit. 21. O societate comercială înregistrează în contabilitate la nivelul unui an venituri totale în sumă de 700.000 lei şi cheltuieli totale în sumă de 500.000 lei. Amortizarea fiscală este de 20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaraţiei 101, determinaţi impozitul pe profit de plată. 22. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu protocolul în sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate în sumă de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată. 23. O societate comercială, înregistrată în scop de TVA a înregistrat în anul 200X venituri totale în sumă de 900.000 lei, toate impozabile şi cheltuieli totale în sumă de 600.000 lei. În cadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului şi 9.000 lei reprezintă cheltuielile de protocol. Stabiliţi regimul fiscal al cheltuielilor de protocol. Apare vreo influenţă a TVA dedusă aferentă cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. 24. O societate comercială achiziţionează şi pune în funcţiune în luna mai 200X un mijloc fix în valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce influenţă are amortizarea fiscală, precum şi cea contabilă asupra profitului impozabil în perioada în care este amortizat?

25. O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei reprezintă cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanţă furnizate de un partener, pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată necesitatea lor. Să se determine impozitul pe profit de virat statului. 26. O societate comercială a trimis în luna august în delegaţie 5 salariaţi, fiecare câte 5 zile. Diurna acordată a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentând cazarea sunt de 5.000 lei. Să se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile şi care este nivelul cheltuielilor nedeductibile. 27. În luna ianuarie 2005 o societate comercială a livrat un utilaj cu plata în rate în valoare de 150.000 lei, costul său fiind de 100.000 lei. S-a convenit ca plata să se facă prin rate lunare de 2.000 lei. Societatea comercială a optat pentru trecerea pe venituri, respectiv cheltuieli, din punct de vedere fiscal, la scadenţa fiecărei rate. Care este influenţa acestui contract din punctul de vedere al impozitului pe profit în anul 2009. 28. Un agent economic prezintă în anul 2009, conform datelor din bilanţ, următoarea situaţie: capitaluri proprii la începutul anului 20.000 lei; capitaluri proprii la sfârşitul trimestrului I 21.000 lei; capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la începutul anului 50.000 lei. capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la sfârşitul primului trimestru 100.000 lei. Pe 1 februarie a contractat un împrumut de la o bancă în valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 25% (dobânda fiind plătibilă lunar, iar împrumutul rambursabil la scadenţă). Tot pe 1 februarie a contract un împrumut de la un acţionar în sumă de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anuală a dobânzii fiind de 20% (împrumutul se restituie integral la scadenţă, iar dobânda se plăteşte lunar). Rata de referinţă a BNR pentru luna martie este de 10%. Să se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile. 29. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 10000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 250.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 500 lei; - cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor : 180 lei pentru 6 zile, ştiind că limita maximă stabilită pentru acest gen de cheltuieli pentru instituţiile publice este de 13 lei/zi; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii;

- cheltuieli sociale reprezentând contravaloarea biletelor de tratament acordate gratuit salariaţilor 3000 lei; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu publicitatea 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an. 30. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora? 31. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă de 175.000 lei (reprezentând în totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt următoarele: - cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor 1200 lei (cu chiria spaţiilor puse la dispoziţia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscală este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei Să se calculeze impozitul pe profit datorat lşa nivelul anului şi diferenţa de virat statului. 32. La data de 15 octombrie 200X se infiinteaza S.C. BETA S.R.L. La infiintare ea estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri până la sfârşitul anului de 45.000 lei şi opteaza pentru a fi impusa cu impozitul pe profit şi pentru a aplica regimul special de scutire de TVA (de a fi neplătitor de TVA). La 31 decembrie 200X societatea constată că a realizat venituri totale în valoare de 86.000 (din care cifra de afaceri 80.000 lei) lei şi cheltuieli totale în valoare de 75.000 lei. Se cunosc următoarele elemente referitoare la unele venituri şi cheltuieli efectuate: - în luna noiembrie 200X, societatea înregistrează cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul să le deducă. În luna octombrie 1000 de lei sunt reluati la venituri. - în perioada octombrie - decembrie societatea achiziţionează dulciuri şi sucuri, reprezentand cheltuieli în sumă de 2.300 lei ce vor fi distribuite clienţilor la întâlnirile de afaceri - în luna noiembrie 200X societatea acordă o sponsorizare în bani în sumă de 2.000 lei unui student

- în luna decembrie 200X doi salariaţi ai unităţii fac o deplasare de 3 zile în municipiul Cluj pentru negocierea unui contract cu un furnizor. Cheltuielile aferente deplasării sunt: diurnă = 620 lei; cheltuieli transport = 1.000 lei; cheltuieli cazare = 800 lei. (limita cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare la institutii publice este de 13 lei/persoana/zi) - în cursul anului 200X societatea a înregistrat: 2.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiară; 500 lei cheltuieli cu penalităţi pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului încheiat cu acesta. Cerinţe: a) Identificaţi veniturile impozabile şi veniturile neimpozabile (tip şi sume); b) Identificaţi cheltuielile deductibile şi cheltuielile nedeductibile (tip şi sume); c) Determinaţi impozitul pe profit datorat pentru anul 200X; d) Determinaţi impozitul pe profit de plată pentru anul 200X. 33. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă de 175.000 lei, din care 20.000 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile sunt următoarele: - cheltuieli cu materiile prime şi materialele 37000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit datorat în cursul anului 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor 15000 lei; - cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ 20.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscală este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei Să se calculeze impozitul pe profit datorat lşa nivelul anului şi diferenţa de virat statului. 34. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

35. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit şi TVA a realizat venituri totale în valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri 400.000 lei) şi cheltuieli totale în valoare de 75.000 lei (inclusiv TVA nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile). Se cunosc următoarele elemente referitoare la unele venituri şi cheltuieli efectuate: - societatea înregistrează cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul să le deducă. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri. - societatea plăteşte unor salariaţi cursuri de pregătire profesională în sumă de 1.700 lei. - societatea înregisttrează o amortizare contabilă de 4.000 lei şi o amortizare fiscală de 6.000 lei. - achiziţionează dulciuri şi sucuri, reprezentand cheltuieli în sumă de 6.300 lei ce vor fi distribuite clienţilor la întâlnirile de afaceri - societatea acordă o sponsorizare în bani în sumă de 2.000 lei unui student - societatea a înregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiară; 1.500 lei cheltuieli cu penalităţi pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului încheiat cu acesta. - impozitul pe profit plătit în cursul anului este de 5.000 lei. Cerinţe: a) Identificaţi veniturile impozabile şi veniturile neimpozabile (tip şi sume); b) Identificaţi cheltuielile deductibile şi cheltuielile nedeductibile (tip şi sume); c) Determinaţi impozitul pe profit datorat pentru anul 200X; d) Determinaţi impozitul pe profit de plată pentru anul 200X. 36. O societate comercială a înregistrat la sfârşitul trimestrului al II-lea al anului 200X, cumulat de la începutul anului, venituri de 10000 lei, din care 200 lei reprezintă reluări asupra unor provizioane pentru care în anul 200X-1 nu s-a acordat deducere la constituire şi 300 lei venituri din dobânzi pentru disponibilităţile păstrate în conturi bancare. Cheltuielile cumulate efectuate de la începutul anului sunt: cheltuieli materiale 1900 lei, cheltuieli cu salariile personalului 1000 lei, asigurări sociale plătite de angajator 280, impozit pe profit aferent trimestrului I 250 lei (virat statului pe 25 aprilie), cheltuieli de protocol 50 lei, cheltuieli cu sponsorizarea 100 lei. De asemenea, în luna februarie a anului 200X a fost pus în funcţiune un mijloc fix în valoare de 15000 lei, amortizabil accelerat într-op perioadă de 8 ani. Determinaţi impozitul pe profit ce trebuie virat statului de către societate la scadenţa din 25 iulie 200X. 37. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit realizează în primul trimestru al anului 200X venituri totale în sumă de 13450 lei, din care 2300 lei reprezintă venituri neimpozabile. În aceeaşi perioadă, societatea comercială înregistrează cheltuieli totale în sumă de 9700 lei, din care 1570 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile. Determinaţi impozitul pe profit de plată aferent trrimestrului I al anului 200X. 38. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit prezintă la sfârşitul trimestrului I al anului 200X următoarele date: − venituri din vânzări de produse finite 620.000 lei; − cheltuieli totale în sumă de 316.000 lei din care cheltuieli privind bursele private acordate potrivit legii 6.000 lei.

Determinaţi impozitul pe profit ce trebuie virat la buget pentru trimestrul I al anului 200X.

2. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice 1. Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit şi care sunt cotele de impozitare aferente. 2. În ce constă înregistrarea unei persoane fizice la organele fisacle pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie să se înregistreze la organele fiscale. 3. Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real. 4. În cazul în care o persoană fizică autorizată este impusă pe bază de norme de venit, cum se determină venitul net anual în cazul în care activitatea nu se desfăşoară tot anul (persoana fizică prezintă organelor fiscale o foaie de internare în spital pentru un număr de zile) şi persoana fizică desfăşoară 2 activităţi, fiecare cu norma ei de venit? 5. Prezentaţi care sunt cheltuielile deductibile/forfetare în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, în cazul în care venitul net nu se determină în sistem real. 6. Prezentaţi modul de determinarea al avantajului luat în calculul salariului brut în cazul în care un salariat foloseşte autoturismul angajatorului în interes persoanl. 7. Prezentaţi deducerile personale în cazul impozitului pe salarii. 8. Care este diferenţa între impozitarea salariului la locul principal de muncă comparativ cu alt loc de muncă. 9. În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, venitul brut se majorează cu cheltuielile de intră în sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiriaş, fără a-i fi rambursate de proprietar. Prezentaţi ce cheltuieli se pot încadra în această categorie. 10. Prezentaţi modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzacţionarea acţiunilor în anul 2009 şi apoi în anul 2010. 11. Cum se determină impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în cazul în care imobilul este deţinut în coproprietate (60% - 40%) de două persoane fizice. 12. Ce venituri se supun regularizării în anul următor realizării lor? 13. Ce este creditul fiscal extern acordat persoanelor fizice. Prezentaţi exemple.

14. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice? 15. Cum se stabilesc plăţile anticipate de impozit în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor? 16. O persoană fizică desfăşoară o activitate de croitorie pentru care optează să fie impusă pe bază de normă de venit. Norma anuală de venit este de 60.000 lei. Persoana fizică începe activitatea pe data de 15 aprilie. În luna august este plecată 10 zile într-un circuit turistic, justificând organelor fiscale nedesfăşurarea activităţii pe baza biletelor. Recalculaţi norma de venit. 17. O persoană fizică este arhitect şi îşi înfiinţează în ianuarie 200X un birou de arhitectură unde îşi desfăşoară activitatea independent şi nu este înregistrat în scop de TVA. La începutul anului 200X el a estimat un impozit anual pentru veniturile din activităţi independente în sumă de 1.200 lei, efectuând astfel, în anul 200X plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei. La sfârşitul anului 200X el constată realizarea următoarelor venituri şi cheltuieli: Indicator Venituri din prestarea activităţii de arhitect Venituri din sponsorizări Venituri din dobânzi la contul curent utilizat pentru activitatea de arhitectură Cheltuieli: - cheltuieli cu hârtia, pixuri etc. - cheltuieli cu chiria - cheltuieli cu personalul angajat - cheltuieli cu energia electrică, telefon, apă, gaze - cheltuieli cu sponsorizarea - cheltuieli cu protocolul

Sume (lei) 95.000 10.000 200 20.000 12.000 10.000 25.000 3.000 2.500

Separat de valorile înregistrate mai sus se cunosc următoarele: a) la data de 27 iunie 200X achiziţionează un apartament în Municipiul Bucureşti pentru care va datora până la sfârşitul anului un impozit de 150 lei. Imobilul se va folosi ca locuinţă de domiciliu. b) la data de 31 iulie 200X, contractează un împrumut de la o bancă comercială în valoare de 30.000 pe termen de 2 ani rambursabil integral la scadenţă. Rata anuală a dobânzii: 10%, rata dobânzii de referinţă a BNR 9%.. Din împrumutul contractat achiziţionează în luna august un autoturism în valoare de 28.000 lei pe care îl va folosi exclusiv pentru activitatea de arhitectură (deplasări la clienţi, furnizori etc), iar restul de împrumut este folosit pentru activitatea curentă. Autoturismul se amortizează liniar în 5 ani. c) în urma controlului inopinat realizat de autorităţile statului în luna septembrie 200X, i se aplică o amendă contravenţională de 2.200 lei;

Cerinţe: a) impozitul pe veniturile din activităţi independente datorat pentru anul 200X; b) diferenţa de impozit pe veniturile din activităţi independente de plată sau de recuperat de la buget rezultată în urma definitivării impozitului anual; 18. Un contribuabil persoană fizică care desfăşoară în anul 200X activitate de transport de bunuri şi persoane în regim de taxi, precum şi o altă activitate independentă, determină venitul net din activităţi independente pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă. Contribuabilul estimează că va realiza următoarele venituri şi cheltuieli în anul 2008: -

venituri din activităţile desfăşurate: 50.000 lei; cheltuieli cu combustibilul: 20.000 lei; cheltuieli cu piesele de schimb şi reparaţiile: 5.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului angajat: 12.000 lei; alte cheltuieli deductibile 3.000 lei; cheltuieli de protocol: 1.000 lei.

Determinaţi venitul net estimat a fi realizat din această activitate, precum şi valoarea impozitului sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului anual şi precizaţi termenele de plată. 19. O persoană fizică obţine venituri din activităţi comerciale, venituri ce sunt impuse în sistem real. În anul 200X obţine următoarele venituri: - venituri din vânzări de mărfuri: 35.000 lei; - venituri din sponsorizări: 500 lei; - venituri din dobânzi la contul curent la bancă: 200 lei.. Cheltuielile efectuate în anul 200X sunt: - cheltuieli cu mărfurile vândute: 20.000 lei; - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi: 7.600 lei; - cheltuieli cu protocol: 700 lei; - cheltuieli cu penalităţi din contracte comerciale: 500 lei - cheltuieli cu impozitul pe venit sub formă de plăţi anticipate 300 lei. Să se determine impozitul pe venit de plată sau de recuperat cu ocazia regulşarizării. 20. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 200X va realiza următoarele venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 190.000 lei; În aceeaşi perioadă, ea estimează că va realiza următoarele cheltuieli: cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 30.000 lei; cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei; cheltuieli de protocol: 1.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului angajat, inclusiv contribuţiile datorate 22.000 lei;

cheltuieli cu diurna pentru deplasările efectuate de salariaţi 8.000 lei (pentru deplasări similare, în cazul unei instituţii publice diurna ar fi fost de 3.000 lei), cheltuieli cu transportul 2.500 lei şi cheltuieli reprezentând cazarea 5.000 lei. Persoana fizică estimează că la 01 iunie 200X, contractează un împrumut în sumă de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, la o rată a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an. Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate datorat în contul impozitului pe venit. 21. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor: - 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare; - 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale; - 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei. Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele de plată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării veniturilor. 22. O persoană fizică este salariat al S.C. X S.A., producător de produse alimentare, cu contract individual de muncă cu timp normal pe termen nelimitat. Se cunosc următoarele informaţii aferente lunii ianuarie 2009: a) salariul de încadrare 1250 lei şi sporul de vechime 20% din salariul de încadrare; b) în luna ianuarie primeşte o primă pentru realizări deosebite în valoare brută de 400 lei; c) ca urmare a unei deplasări în interes de serviciu de 4 zile în luna ianuarie, primeşte o indemnizaţie de deplasare în sumă de 1000 lei; d) este membru de sindicat şi plăteşte o cotizaţie în sumă de 50 lei lunar; e) salariatul foloseşte autoturismul societăţii atât în scop de serviciu, cât şi în scop personal, fiindu-i atribuit un avantaj în valoare de 150 lei; f) salariatul primeşte 21 de tichete de masă în valoare de 8,41 lei fiecare; g) pe data de 28 ianuarie primeşte un stimulent sub forma a 10 kg de carne de vită evaluată la un preţ unitar de vânzare de 15 lei/kg, fără TVA; h) salariatul are în întreţinere 2 copii minori şi pe mama sa care realizează un venit lunar din pensii de 1000 lei Să se determine impozitul pe salarii datorat. 23. O persoană fizică este angajată la SC X SRL cu contract indivdual de muncă, cu timp normal, având un salariu de bază lunar de 1160 lei, spor de vechime 15%. Separat de acest contract se mai cunosc următoarele: a) are un contract individual de muncă cu timp parţial cu S.C. Y S.R.L. unde are un salariu de bază de 2300 lei lunar; b) în urma unei cărţi scrise obţine din drepturi de proprietate intelectuală un venit brut de 2500 lei; Cerinţe:

a) impozitul pe salariu la SC X S.R.L.; b) salariul lunar încasat de la S.C. Y S.R.L.; c) suma încasată din drepturi de autor. 24. O persoană fizică este angajată cu contract individual de muncă la S.C. X S.R.L. având un salariu de bază lunar de 2.300 lei şi spor de vechime de 20%. La acest loc de muncă este înscrisă în sindicat unde plăteşte o cotizaţie lunară de 100 de lei. De asemenea ea mai are în anul 200X următoarele venituri: a) un contract individual de muncă cu timp parţial cu S.C. Y S.A. unde obţine un salariu de bază lunar de 1.500 lei; b) la data de 01.04.200X-1 închiriază un apartament aflat în proprietate personală cu o chirie lunară de 750 lei, pe o perioadă de 24 luni. La data de 01 octombrie 200X contractul este reziliat, ocazie cu care se constată că în anul 200X chiriaşul a efectuat cheltuieli ce cădeau în sarcina proprietarului în valoare de 4.500 lei; c) vinde o casă proprietate personală cu suma de 450.000 lei. Casa o obţinuse prin cumpărare în anul 2001 cu suma de 250.000 lei. d) deschide şi finalizează succesiunea pentru tatăl său, care decedase în anul 2002. Masa succesorală este formată dintr-u apartament evaluat la suma de 510.000 lei, ea fiind unicul moştenitor. Se ştie că persoana fizică are în întreţinere 2 copii minori, dintre care unul are 15 ani şi obţine o bursă şcolară de 350 lei/lună iar celălalt are 17 ani şi obţine un salariu de bază de 850 lei/lună pe baza unui contract individual de muncă cu timp parţial. Cerinţe: a) determinaţi impozitul pe veniturile din salarii precum şi salariul încasat lunar la S.C. X S.R.L. şi la S.C. Y S.A. b) plăţile anticipate în contul impozitului pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor efectuate în anul 200X, precum şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat determinată la sfârşitul anului; c) impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare pentru operaţiunile efectuate.

25. O persoană fizică obţine din închirierea unui apartament, conform contractului încheiat, un venit lunar de 1500 lei începând cu luna ianuarie până în luna decembrie, inclusiv. La sfârşitul anului se constată că persoana fizică a mai beneficiat de efectuarea de către chiriaşi a unor cheltuieli ce cad în sarcina sa (ce nu vor fi decontate chiriaşilor) în sumă de 3000 lei. Să se determine diferenţa de impozit pe venit datorat de persoana fizică cu ocazia regularizării. 26. O persoană fizică obţine în luna mai 200X următoarele categorii de venituri : 3000 lei din drepturi de autor asupra unor opere monumentale şi 10000 lei din drepturi de autor aferente unor opere literare. Persoana este salariată cu carte de muncă la o societate comercială. Determinaţi diferenţa de recuperat ca urmare a definitivării impozitului în anul 200X+1. 27. O persoană fizică obţine în luna aprilie 2009 o pensie brută în valoare de 3.000 lei. Să se determine impozitul pe veniturile din pensii.

28. Un salariat obţine în luna ianuarie 2009 un salariu de bază de 1.600 lei şi sporuri în valoare de 200 lei. Fiind membru al sindicatului plăteşte o cotizaţie de 5 lei. Are în întreţinere 1 copil minor. Să se determine impozitul pe salariu. 29. Un salariat obţine în luna ianuarie 2009 un salariu de bază de 400 lei şi sporuri în valoare de 400 lei. Fiind membru al sindicatului plăteşte o cotizaţie de 10 lei. Are în întreţinere 2 copii minori. Să se determine impozitul pe salariu. 30. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază, pe baza unui contract de muncă cu timp normal, următoarele venituri, în luna martie 2009: - salariu de bază = 1.700 lei; - spor de vechime = 20%; - 20 tichete de masă în valoare de 8,41 lei/tichet. - un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei. Salariata are în întreţinere un 2 copii minori. Să se determine impozitul pe salarii. 31. O persoană fizică obţine venituri din activităţi comerciale, venituri ce sunt impuse în sistem real. În anul 200X obţine următoarele venituri: - venituri din vânzări de mărfuri: 75.000 lei; - venituri din dobânzi la contul curent la bancă: 200 lei. Cheltuielile efectuate în anul 200X sunt: - cheltuieli cu mărfurile vândute: 22.000 lei; - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi: 17.600 lei; - cheltuieli cu protocol: 700 lei; - amendă cu ocazia unui control efectuat de Garda Financiară 500 lei; - cheltuieli cu penalităţi din contracte comerciale: 500 lei; - cheltuieli cu impozitul pe venit sub formă de plăţi anticipate 1.300 lei. Să se determine impozitul pe venit de plată sau de recuperat cu ocazia regulşarizării. 32. O persoană fizică a cumpărat pe data de 25 mai 2003 un apartament la un preţ de 50.000 euro. El vinde locuinţa în data de 29 noiembrie 2009 la un preţ de 60.000 euro. Cursul de schimb de la data achiziţiei a fost de 3,69 lei / euro, iar de la data vânzării este de 4,31 lei / euro. Să se determine impozitul datorat cu ocazia vânzării apartamentului. 33. O persoană fizică obţine venituri din drepturi de autor privind o operă literară în sumă de 9.000 lei. De asemenea, obţine şi un venit de 45.000 lei reprezentând venituri din moştenirea unor drepturi de autor privind o operă literară, comisionul achitat societăţii de administrare a drepturilor de autor fiind 2000 lei. Persoana fizică, ca urmare şi a altor venituri realizate, nu datorează contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din drepturi de autor. Să se determine impozitul de plată sau de recuperat cu ocazia definitivării impunerii. 34. O persoană fizică realizează în luna aprilie 200X venituri din salarii la două locuri de muncă astfel:

la locul de muncă de bază un salariu de încadrare în valoare de 1.800 lei şi sporuri 30% din salariul de încadrare; la un alt loc de muncă un salariu brut de 900 lei lunar. Persoana are în întreţinere 3 copii minori. De asemenea, persoana este înscrisă în sindicat la primul loc de muncă şi plăteşte o cotizaţie de 20 lei lunar. Determinaţi: a) impozitul pe venitul din salarii lunar datorat la locul de muncă de bază; b) impozitul pe venitul din salarii lunar datorat la celălalt loc de muncă. 35. O persoană fizică obţine în luna ianuarie 2008 venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare în sumă de 10.000 lei şi în luna iunie venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare în sumă de 2.000 lei. Să se stabilească impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate şi scadenţele de plată.

3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 1. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor? 2. Când şi în ce condiţii poate opta un plătitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor? 3. Care sunt veniturile ce nu se iau în calcul la determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor? 4. Ce se întâmplă dacă pe parcursul anului o veniturile impozabile realizate de o societate comercială supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor depăşesc cuantumul a 100.000 euro. Ce curs de schimb se ia în calcul? 5. O microîntreprindere, plătitoare de impozit pe venit, prezintă următoarea situaţie a veniturilor (valorile sunt în lei şi sunt cumulate de la începutul anului): Tip venit trim. I trim. II trim. III trim. IV 2008 100.000 2008 2008 2008 Venituri din vânzarea mărfurilor 70.000 160.000 230.000 Venituri din diferenţe de curs valutar 900 1.000 1.200 2.100 Venituri din dobânzi 500 1.500 2.600 3.700 De asemenea, cunoaştem că microîntreprinderea cumpără şi pune în funcţiune o casă de marcat, în luna iunie, în valoare de 700 lei. Determinaţi impozitul pe venitul microîntreprinderilor de plată la fiecare dintre scadenţele legale. 6. O microîntreprindere realizează următoarele venituri: 2400 lei în TR I, 10500 lei în TR II, 28000 lei în TR III, 38000 lei în TR IV. În trimestrul ai II-lea achiziţionează o casă de marcat în valoare de 200 lei. Să se determine care este impozitul datorat pentru întregul an. 7. Se cunosc următoarele date despre o societate comercială care la începutul anului este plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor : Element

ianuarie

Venituri din 121.000 vânzarea mărfurilor (lei, cumulat de la

februarie

martie

aprilie

mai

Iunie

210.000

370.000

430.000

570.000

800.000

începutul anului) Cheltuieli, 40.000 mai puţin impozitul pe venit (lei, cumulat de la începutul anului)

78.000

123.000

249.000

320.000

450.000

Curs de 4,12 schimb leu/euro la finele lunii

4,21

4,35

4,30

4,28

4,20

Să se determine impozitul pe venit/profit aferent fiecărei scadenţe, dacă veniturile realizate, mai puţin impozitul datorat sunt deductibile dacă ar fi analizate din punctul de vedere al impozitului pe profit.

B Impozite indirecte 1. Taxa pe valoarea adăugată 1. Ce este livrarea intracomunitară şi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a fi scutită de TVA cu drept de deducere. 2. Care este locul livrării de bunuri în cazul vânzărilor la distanţă, din punctul de vedere al TVA. 3. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al TVA. 4. Când intervine exigibilitatea TVA în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri. 5. Care este locul achiziţiei intracomunitare de bunuri. 6. Precizaţi care este locul prestării de servicii şi persoana obligată la plata TVA în cazul prestărilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri. 7. Precizaţi care este locul prestării de servicii şi persoana obligată la plata TVA în cazul prestărilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporale. 8. Precizaţi care este locul prestării de servicii şi persoana obligată la plata TVA în cazul prestărilor de servicii de consultanţă. 9. Cum şi când se determină pro-rata TVA? 10. Care este diferenţa între o persoană înregistrată în scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal şi o persoană înregistrată în scop de TVA conform art 1531 din Codul fiscal? 11. Daţi un exemplu de ajustare a TVA în cazul unui bun imobil ce este folosit în alte scopuri decât activităţile cu drept de deducere dacă la achiziţionare s-a dedus TVA. 12. Ce documente, registre, declaraţii se completează în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri? 13. Prezentaţi regimul TVA în cazul închirierilor de clădiri. 14. Cum se analizează din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul? 15. Precizaţi în ce constă operaţiunea triunghiulară din punctul de vedere al TVA. 16. Un agent economic importă o cantitate de 12 videorecordere. Acestea au un preţ extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt

de 150 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine taxa pe valoarea adăugată aferentă importului. 17. Societatea comercială A livrează către societatea B produse în valoare de 6000 lei + TVA 19%, cu plata în 7 zile. Deoarece plata a fost realizată după 10 zile, societatea B datorează societăţii A dobânzi în valoare de 20 lei. De asemenea, societatea A livrează produse către sociatatea C în valoare de 1000 lei + TVA 19%. Deoarece societatea C este un client fidel al societăţii A, va beneficia de o reducere de preţ de 10%, aplicată la preţul de livrare (1000 lei). Să se determine valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată de către societatea A. 18. Un importator primeşte din străinătate (din afara UE) marfă în valoare de 1000 lei. Taxele vamale sunt de 25%, iar accizele sunt de 150 lei. Să se calculeze taxa pe valoarea adăugată în vamă aferentă mărfii (cota TVA = 19%). 19. Precizaţi ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA: - o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract individual de muncă cu S.C. ALFA S.A.; - Ministerul Sănătăţii; - cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării; - S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; - S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite; - S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro; 20. S.C. Alfa S.R.L, cu sediul în Târgovişte, România, înregistrată în scopuri de TVA în România conform art 153 livrează către ABC cu sediul în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în Ungaria, ciuperci în valoare de 5.000 euro, fără TVA. Ciupercile sunt transportate din România în Ungaria de către ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Alfa, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA. 21. S.C. Beta S.R.L, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scop de TVA în România, livrează către Fancy, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, televizoare în valoare de 2000 lei, fără TVA. Fancy dispune ca televizoarele sa fie transportate către depozitul său din Braşov. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Beta, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA. 22. S.C. Grup S.R.L, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scop de TVA în România, livrează către societatea Damo, întreprindere mică din Bulgaria, televizoare în valoare de 5000 lei, fără TVA. Televizoarele sunt transportate din Romania în Bulgaria de către Damo. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Grup, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA. 23. S.C. X S.R.L., stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România, achiziţionează de la SC Y SRL, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Marea Britanie, piese de schimb, ce vor fi comercializate, în valoare de 2000 lire sterline, preţ fără TVA. Acestea

vor fi transportate din Marea Britanie în România. Curs schimb 1 liră sterlină = 4,8 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui SC X SRL, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA. 24. S.C. Champ S.R.L cu sediul în Piteşti, înregistrată în scop de TVA în România, importator de ciuperci, achiziţionează de la ELSO, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria ciuperci în valoare de 15.000 euro ce vor fi transportate din Ungaria în România de către Champ. Plecat în Ungaria să negocieze preţul acestora, directorul lui Champ achiziţionează de la FARTO, librărie în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în Ungaria, etichete în valoare de 200 euro pe care le aduce apoi în România cu maşina personală. Cursul schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui SC Champ SRL, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA. 25. S.C. Cosmetica S.R.L., înregistrată în scopuri de TVA în România efectuează vânzări de cosmetice pe bază de comandă poştală. În anul 2009 primeşte din Franţa, de la o persoană fizică o comandă de cosmetice în valoare de 56.000 euro, preţ fără TVA, produsele fiindu-i expediate de către S.C. Cosmetica S.R.L. prin poştă. Presupunem că plafonul pentru vânzări la distanţă stabilit de Franţa este 40.000 euro. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui SC Cosmetica SRL, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA. 26. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către C, înregistrată în scop de TVA în România (art 153). Transportul se face de la sediul lui A din România la sediul lui C din România. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin celor trei plătitori de TVA. 27. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către C, înregistrată în scop de TVA în Franţa. Bunurile sunt transportate de B din România în Franţa. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin celor trei plătitori de TVA. 28. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către C, înregistrată în scop de TVA în Serbia. Bunurile sunt transportate de B din România în Serbia. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin celor trei plătitori de TVA. 29. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în scop de TVA în Franţa (art 153) (nestabilită şi neînregistrată în scop de TVA în România), care la rândul său livrează bunuri către C, persoană impozabilă (sau juridică neimpozabilă) din România. Transportul este realizat de B (sau în contul lui B) de la sediul lui A din România la sediul lui C din România. Analizaţi speţa din punctul de

vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin celor trei plătitori de TVA. 30. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează (cu transport) bunuri către B, înregistrată în scop de TVA în Germania (furnizează lui A un cod de înregistrare în scop de TVA din Germania), care la rândul său livrează bunuri către C din Germania. Transportul este realizat de B (sau în contul lui B) de la sediul lui A din România la sediul (domiciliul) lui C din Germania. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 31. A, înregistrată în scop de TVA în doar în Franţa (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în scop de TVA doar în Germania (art 153), care la rândul său livrează bunurile către C, înregistrată în scop de TVA doar în România. Se mai cunosc următoarele date: - B nu este stabilit în România - B nu este înregistrat în scop de TVA în Franţa Transportul este realizat pe relaţia A/B de la sediul lui A din Franţa la sediul lui C din România. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 32. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) piese auto. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare. 33. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) piese auto. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare. 34. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de TVA cu echivalentul art 153 CF) piese auto. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

35. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de TVA cu echivalentul art 153 CF) piese auto. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare. 36. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă bunurile se returnează. 37. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare. 38. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare. 39. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă bunurile se returnează. 40. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

41. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare. 42. Furnizorul A din SM1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din SM 2. Bunurile se expediază din SM1 în SM2. La sosirea bunurilor în SM2, B refuză bunurile (înainte de recepţie), iar acestea sunt returnate furnizorului. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare. 43. Furnizorul A din SM1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din SM 2. Bunurile se expediază din SM1 în SM2. La sosirea bunurilor în SM2, B refuză bunurile (înainte de recepţie), iar acestea sunt returnate furnizorului. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare. 44. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din statul membru 2. Bunurile se expediază din statul membru 1. La sosirea bunurilor în statul membru 2, B le refuză (înainte de recepţie). Bunurile sunt ridicate de A sau în numele acestuia pentru a fi livrate lui C în statul membru 2. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare. 45. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din statul membru 2. Bunurile se expediază din statul membru 1. La sosirea bunurilor în statul membru 2, B le refuză (înainte de recepţie). Bunurile sunt ridicate de A sau în numele acestuia pentru a fi livrate lui C în statul membru 2. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare. 46. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunuri către persoana impozabilă B din statul membru 2. După livrare, părţile convin să anuleze contractul de vânzare-cumpărare şi să returneze bunurile furnizorului în statul membru 1. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare. 47. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunuri către persoana impozabilă B din statul membru 2. După livrare, părţile convin să anuleze contractul de vânzare-cumpărare şi să returneze bunurile furnizorului în statul membru 1. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.

48. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal achiziţionează un imobil, în valoare de 240.000 lei, fără TVA, în anul 2007 în vederea desfăşurării de operaţiuni cu drept de deducere şi deduce integral taxa pe valoarea adăugată la data achiziţionării. În anul 2009 închiriază în întregime imobilul în regim de scutire de taxa pe valoarea adăugată. În ce constă ajustarea TVA în acest exemplu? 49. O persoana impozabilă cu regim mixt cumpără un utilaj la data de 1 noiembrie 2008 în valoare de 20000 lei, plus 19% TVA. Pro-rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusă este de 1520 lei (3800 *40%). Pro-rata definitivă calculată la sfârşitul anului 2008 este de 30 %. În anul 2009 pro-rata definitivă este 20%, în anul 2010 este 50%, în anul 2011 este 34% şi în anul 2012 este 70%. Să se efectueze ajustarea TVA. 50. Societatea Arhitectul din România, înregistrată în scop de TVA (cu 153) în România, realizează un proiect de extindere a unei clădiri de birouri situată în Paris, proprietatea societăţii Parisiene, înregistrată în scop de TVA în Franţa. Preţul proiectului este de 2500 euro fără TVA. Curs de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 51. S.C. Transportatorul înregistrat în scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal în România, prestează servicii de transport pentru societatea GAMA stabilită în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania. Bunurile se transportă din România în Germania. GAMA îi comunica Transportatorului codul de înregistrare în scop de TVA din Germania. Preţul serviciului = 1000 euro, fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 52. Compania italiana TRANSIT, prestează servicii de transport pentru societatea DELTA, stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România şi în Ungaria. Bunurile se transportă din Italia în România. DELTA îi comunică lui TRANSIT codul de înregistrare în scop de TVA din Ungaria. Preţul serviciului = 1000 euro, fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 53. S.C. ALFA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, transportă cu camionul bunuri din România în Frankfurt pentru BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Germania. Preţul transportului este 10.000 euro. În vederea facturării serviciului de transport BETA îi comunică lui ALFA codul de TVA din Germania. În Frankfurt societatea GAMA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Germania descarcă camionul şi îi facturează serviciul lui S.C. ALFA care i-a comunicat codul din România. Preţul serviciului = 1000 euro, fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

54. Societatea Consultantul stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România (art 153), prestează servicii de consultanţă contabilă pentru societatea BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa. Preţul serviciului este 400 euro fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 55. 54. Societatea Consultantul stabilită în Franţa, înregistrată în scop de TVA în Franţa, prestează servicii de consultanţă contabilă pentru societatea BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA (art 153) în România. Preţul serviciului este 400 euro fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 56. Societatea ALFA din România, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România (art 153), producător de imprimante, primeşte de la societatea BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, 2 imprimante în vederea reparării. Imprimantele sunt trimise din Franţa în România iar după reparare sunt trimise înapoi. BETA îi comunică lui ALFA codul de înregistrare din Franţa. Preţul serviciului este 500 euro. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 57. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 58. O agenţie de turism organizează o excursie cu următorul traseu: turiştii pleacă din România cu avionul până în Italia, se cazează câteva zile în Italia şi apoi pleacă cu un autocar în Elveţia, se cazează două zile în Elveţia, revin în Italia (cu acelaşi autocar) şi apoi sunt transportaţi în România cu avionul. Costul (inclusiv TVA) al prestărilor de servicii (transport, cazare etc.) facturat agenţiei de turism (de către prestatorii de servicii) de care beneficiază turiştii pe teritoriul UE este de 20000 lei şi în Elveţia (cu TVA din Elveţia) este 5000 lei. Agenţia practică un adaos comercial de 60%, adică vinde biletele, fără TVA, cu 40000 lei. Să se determine TVA colectat de agenţia de turism. 59. Agenţia de turism X din Bucureşti achiziţionează următoarele servicii: Serviciu achiziţonat Preţ achiz fără TVA TVA Cota Cazare Hotel AA Iaşi Masă Restaurant BB Transport Bucureşti – Iaşi şi retur

500 lei 200 lei 300 lei

45 lei 38 lei 57 lei

9% 19% 19%

Preţ achiziţie cu TVA 545 lei 238 lei 357 lei

TOTAL

1000 lei

140

1140 lei

Agenţia aplică un adaos de 20% la preţul de achiziţie şi vinde serviciile către SC Y SRL din România. Se optează pentru impozitare normală. Să se determine TVA deductibil, TVA colectat şi TVA de plată. 60. Societatea Alfa, înregistrată în scop de TVA în România (art 153), vinde locuinţe de lemn către persoane fizice din Germania, în valoarea de 250.000 euro. Casele sunt construite în România pe componente, se transportă în Germania şi, conform contractului, sunt instalate în locurile indicate de beneficiari. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 61. Un agent economic cu profil de farmacie şi alte servicii medicale, înregistrat în scop de TVA în România, plătitor lunar de TVA, realizează în luna aprilie 2009 următoarele operaţiuni (toate preţurile sunt fără TVA): - achiziţionează 10 topuri hârtie la 10 lei/buc; - achiziţionează 2000 cutii algocalmin la preţ de 100 lei/buc; - primeşte facturi de prestări servicii de la furnizorii de utilităţi în valoare de 5000 lei; - livrează 800 cutii algocalmin pe piaţa internă la preţ de 110 lei/buc; - livrează 1100 cutii algocalmin la export la preţ de 120 lei/buc; - prestează servicii de consultaţii medicale în valoare de 2.300 lei. Ştiind că agentul economic achiziţionează algocalminul numai în scopul revânzării, iar hârtia şi utilităţile nu le poate evidenţia separat pe tipuri de activităţi determinaţi TVA colectat, TVA deductibil, TVA de dedus şi TVA de plată sau de recuperat la scadenţa legală 62. S.C. GAMA S.R.L. este stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, fiind plătitor lunar de TVA având ca obiect de activitate farmacie şi stomatologie. În cursul lunii martie 2009 ea realizează următoarele operaţiuni (toate sumele sunt fără TVA): a) achiziţionează de la Bayer, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Germania, 12.000 folii aspirină în valoare de 4.000 euro; b) achiziţionează de la S.C. Farmas S.A., stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Romania, 3.500 folii paracetamol în valoare de 2.500 lei; c) achiziţionează de la S.C. Leasingul S.A. un automobil în leasing financiar pentru care achită avans de 4.300 lei în luna martie 2009, urmând să achite apoi 36 de rate lunare a 500 lei/rata, începând din luna aprilie 2009; d) primeşte de la furnizori facturile pentru energie electrică şi apă în sumă de 1.200 lei; e) livrează către persoane fizice, în farmacia din Bucureşti, 16.000 folii aspirină în valoare de 20.000 lei; f) prestează servicii consultaţii stomatologice în sumă de 8.500 lei; g) livrează către persoane fizice din Franţa, pe bază de comandă poştală, paracetamol în valoare de 3.000 euro. h) livrează către Solaris, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, 1.300 folii de paracetamol în valoare de 4.200 euro;

i)

livrează proteze dentare clienţilor, persoane fizice, de la stomatologie în valoare de 5.000 lei; Se cunoaşte că S.C. GAMA S.R.L. achiziţionează aspirina şi paracetamolul numai în scopul revânzării, iar celelate achiziţii nu le poate evidenţia separat pe tipuri de activităţi. Curs de schimb 1 euro = 4 lei. Plafonul de vânzări la distanţă este 35.000 euro în România şi 40.000 euro în Franţa. Cerinţe: a) TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat şi TVA de plată sau de recuperat pentru luna martie 2009; b) precizaţi scadenţa de depunere a decontului de TVA; c) precizaţi pentru ce operaţiuni trebuie întocmită declaraţie recapitulativă şi care este termenul de depunere a acesteia.

63. S.C. Prodexp S.R.L., având ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de încălţăminte este înfiinţată la data de 01 Aprilie 2005. Este înregistrată ca plătitor de TVA trimestrial. În scopul întocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie 2009, cunoaşteţi următoarele informaţii: a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de plată în sumă de 3.000 lei, neachitat până la data 25 iulie 2009; b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziţionează materii piele şi cauciuc de la S.C. Braileanca S.R.L., înregistrată în scop de TVA în România, în valoare de 15.000 lei fără TVA. Factura este emisă în data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform contractului. Confruntându-se cu deficit de lichdităţi, S.C. Prodex S.R.L. achită la 14 mai 2009 doar 50% din valoarea facturii, restul de 50% achitându-l cu o întârziere de 10 zile, perioadă pentru care i se percepe o penalitate, conform contractului comercial, de 0,5% pe zi din valoarea neachitată a facturii; c) la data de 15 Mai 2009 achiziţionează mărfuri de la S.C. ConArt S.R.L, înregistrată în scop de TVA în România, în scopul revânzării către populaţie. Factura emisă de ConArt prezintă următoarele informaţii: 50 perechi pantofi la preţ unitar fără TVA de 200 lei la care se acordă un discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi în luna mai 2009 prin magazinul propriu la preţ de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA, de 300 lei bucata; d) pe data de 20 mai 2009 achiziţionează un automobil în leasing financiar de la S.C. ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoană juridică română, înregistrată în scop de TVA în România, cu preţ de catalog fără TVA de 70.000 lei. La data achiziţionării achită avansul de 10% din valoarea maşinii, pentru care primeşte factură de la S.C. ROMLEASE S.R.L. Restul de 90% este achitat în 63 de rate lunare egale, valoarea reziduală fiind zero. Rata de dobândă anuală este de 12%. În luna iunie 2009, S.C. Prodex S.R.L. primeşte factura pentru prima rată aferentă contractului de leasing, factură pe care o achită pe data de 15 iulie 2009, conform contractului.

e) pe data de 25 mai 2009 achiziţionează de la compania Societe, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, cizme de damă în valoare de 3000 euro, care sunt transportate din Franţa în România (1 euro = 4 lei). f) în luna aprilie, din producţia realizată, S.C. Prodexp S.R.L. livrează către societatea Francoise, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, produse finite în valoare de 25.000 lei g) în luna iunie achiziţionează materiale auxiliare pentru producţie în valoare de 500 lei de la o persoană fizică autorizată, neînregistrată în scop de TVA. h) la data de 27 Iunie 2009 livrează către S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiază de aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderi mici, produse finite în valoare de 10.000 lei preţ fără TVA. i) în perioada aprilie-iunie 2009 primeşte şi achită facturile de energie electrică, gaze şi telefon în valoare totală de 850 lei, inclusiv T.V.A. Precizaţi: a) TVA-ul aferent fiecărei dintre operaţiunile de mai sus b) valoarea TVA deductibilă şi TVA colectată aferente trimestrului II c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009 d) Care dintre operaţiunile de mai sus trebuie raportată în declaraţia recapitulativă şi de ce?

2. Accizele 1. Ce produse se încadrează în categoria produselor supuse accizelor armonizate? 2. Prezentaţi modul de determinare a accizelor în cazul ţigaretelor. 3. Precizaţi care sunt condiţiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor. 4. Prezentaţi ce este operatorul înregistrat şi operatorul neînregistrat în cazul accizelor. 5. Prezentaţi momentul exigibilităţii accizelor în cazul produselor supuse accizelor armonizate. 6. Prezentaţi vânzarea la distanţă în cazul produselor supuse accizelor armonizate. 7. Prezentaţi exigibilitatea accizelor în cazul produselor supuse accizelor nearmonizate. 8. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un preţ extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine Accizele. 9. Să se determinarea accizei în cazul berii cunoscând următoarele date: eliberarea în consum are loc în luna martie, cantitatea 700 sticle a 0,33 litri, numărul de grade Plato 8. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal. 10. Un agent economic este încadrat la începutul anului în categoria micilor producători independenţi. Capacitatea sa de producţie la începutul anului era de 190.000 hl. În luna iulie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie de 30.000 hl. Producţia sa cumulată pentru lunile ianuarie – august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl în luna iulie şi 50.000 hl în luna august. Berea produsă are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitară şi cursul de schimb prevăzute în Codul fiscal să se determine acciza datorată în luna iulie şi acciza datorată în luna august. 11. Să se determine acciza datorată pentru o cantitate de 15.000 sticle de 0,7 litri de vin cu o concentraţie alcoolică de 13 grade. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal. 12. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal. 13. O societate comercială A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 5.000 de sticle. Să se determine valoarea accizei. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

C. Impozitele şi taxele locale 1. Precizaţi ce reduceri se acordă în cazul impozitului pe clădiri în funcţie de vechimea clădirii. 2. Prezentaţi modul de majorare a impozitului pe clădiri în funcţie de numărul de clădiri deţinute în proprietate. 3. Prezentaţi modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deţinute în proprietate de persoanele juridice. 4. Care sunt scadenţele de plată în cazul impozitului pe clădiri. 5. Prezentaţi ce persoane sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri. 6. Prezentaţi modul de determinare a valorii impozabile unitare în cazul impozitului pe clădirile deţinute de persoanele fizice dacă suprafaţa utilă a clădirii este 278 mp. 7. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan ce au ca destinaţie teren pentru construcţii. 8. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan ce au ca destinaţie teren agricol şi sunt deţinute în proprietate de persoanele fizice. 9. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan ce au ca destinaţie teren agricol şi sunt deţinute în proprietate de persoanele juridice. 10. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în extravilan. 11. Prezentaţi modul de determinare a impozitului asupra mijloacelor de transport în cazul autoturismelor. 12. Cum se determină taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate? 13. Cum se determină taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate? 14. Cum se determină impozitul pe spectacole? 15. Cum se determină impozitul pe spectacole în cazul videotecilor şi discotecilor? 16. Cum se determină taxa hotelieră şi când se plăteşte ea?

17. Ce obligaţii are din punct de vedere fiscal o persoană fizică ce achiziţionează un imobil? 18. În ce condiţii se acordă bonificaţia în cazul impozitului pe clădiri şi ce categorii de contribuabili beneficiază de ea? 19. Ce reguli se aplică în cazul impozitului pe clădiri care fac obiectul unui leasing financiar? 20. Prezentaţi elementele de care trebuie ţinut cont când se determină impozitul pe clădiri în cazul persoanelor fizice. 21. Enumeraţi impozitele şi taxele locale. 22. Prezentaţi cum se determină impozitul pe mijloacele de transport achiziţionate în cursul anului. 23. Care sunt scadenţele de plată în cazul afişaj în scop de reclamă şi publicitate. 24. Ce persoane sunt scutite de la plata taxei hoteliere? 25. O persoană juridică deţine în patrimoniu din anul 2003 o clădire care a fost achiziţionată cu un preţ de 78.000 lei. În anul curent o reevaluează în luna mai, rezultând în urma evaluării o valoare de 90.000 lei. În luna septembrie vinde clădirea. În condiţiile în care consiliul local practică cotele maxime de impozitare prevăzute în Codul fiscal, să se determine impozitul pe clădiri datorat. 26. O persoană juridică deţine în patrimoniu o clădire amortizată integral care a fost achiziţionată cu un preţ de 78.000 lei. În condiţiile în care consiliul local practică cotele maxime de impozitare prevăzute în Codul fiscal, să se determine impozitul pe clădiri datorat. 27. O persoană fizică deţine în proprietate o clădire în cu o suprafaţă construit desfăşurată de 50 mp, situată într-o localitate de rangul IV, zona B. Clădirea este construită în anul 1948. Valoarea impozabilă unitară este 182 lei/mp. Care valoarea impozitului pe profit şi ce sumă trebuie să plătească la scadenţe. 28. Să se determine impozitul pe clădiri datorat de o persoană fizică dacă se cunosc următoarele date despre proprietăţile deţinute: - o clădire situată în zona B într-o localitate de rangul I, cu o suprafaţă construit desfăşurată de 240 mp. Valoarea impozabilă a clădirii este 669 lei / mp. Clădirea este construită în anul 2003 şi este locuinţă de domiciliu; - cumpără pe data de 20 iunie un apartament situat în aceeaşi localitate, în zona A într-un bloc cu 6 etaje şi 34 de apartamente. Suprafaţa desfăşurată a apartamentului este de 96 mp. Apartamentul este construit în anul 1972. Valoarea impozabilă unitară a apartamentul este 669 lei / mp.

29. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul care o vinde cunoscând următoarele date: clădirea este situată în mediu urban, suprafaţa utilă este 105 mp, din care 20 mp sunt aferenţi unui garaj situat la subsol şi 30 mp sunt aferenţi unei mansarde cu destinaţie de spaţiu de locuit, valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp, anul construirii clădirii este 1965. Clădirea este vândută pe data de 15 aprilie. 30. Să se determine impozitul pe clădire datorat de un contribuabil cunoscând : 1) clădirea A: suprafaţa totală desfăşurată a locuinţei este 85 mp, din care 20 mp aferenţi unei mansarde locuite, valoarea impozabilă unitară 669 lei, anul construcţiei 1960, data cumpărării 18 iunie. 2) clădirea B: suprafaţa utilă a locuinţei este 60 mp, din care 10 mp aferenţi unui beci, valoarea impozabilă unitară 669 lei, anul construcţiei 1985, locuinţă de domiciliu. 31. O persoană fizică rezidentă în Bucureşti deţine un imobil având o suprafaţă totală desfăşurată de 124 mp, astfel: 30 mp subsolul, unde are un beci, 54 mp parterul, şi 40 mp mansarda care are şi destinaţie de cameră de locuit. Imobilul este construit în anul 1948. valoarea impozabilă unitară este 669 lei. În curte persoana fizică are şi un garaj cu o suprafaţă utilă de 30 mp, construit în anul 1960. Valoarea impozabilă unitară în cazul garajului este 112 lei/mp. Persoana fizică vinde imobilul şi garajul pe data de 25 noiembrie. Să se determine impozitul pe clădire aferent imobilului şi garajului datorat de contribuabil. 32. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului: a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest apartament este locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul curent. b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1. Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare. 33. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului: a) un apartament de 115 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,4), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1983. Acest apartament este locuinţă de domiciliu. b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 140 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna ianuarie, anul curent. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1.

Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare. 34. O persoană fizică deţine în proprietate o clădire în cu o suprafaţă construit desfăşurată de 250 mp, situată într-o localitate de rangul I, zona B. Clădirea este construită în anul 1967. Valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp. Care valoarea impozitului pe profit şi ce sumă trebuie să plătească la scadenţe. 35. O persoană fizică deţine în proprietate o clădire în cu o suprafaţă construit desfăşurată de 270 mp, situată într-o localitate de rangul II, zona B. Clădirea este construită în anul 1995. Valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp. Care valoarea impozitului pe profit şi ce sumă trebuie să plătească la scadenţe. 36. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul ei, persoană fizică, dacă o cumpără pe data de 22 septembrie, cunoscând următoarele date: clădirea este situată în mediu urban, suprafaţa totală desfăşurată este 100 mp, din care 30 mp sunt aferenţi unui garaj situat la subsol, norma de impozitare unitară este 669 lei/mp, anul construirii clădirii este 2005. 37. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul ei, persoană fizică, dacă o vinde pe data de 22 septembrie, cunoscând următoarele date: clădirea este situată în mediu urban, suprafaţa totală desfăşurată este 105 mp, din care 30 mp sunt aferenţi unui garaj situat la subsol, norma de impozitare unitară este 669 lei/mp, anul construirii clădirii este 1965. 38. O clădire este deţinută în coproprietate de 2 persoane, fiecare cu o cotă de participare de 50%. În cazul primei persoane clădirea este locuinţă de domiciliu, iar în cazul celei dea doua persoane este prima locuinţă în afara celei de domiciliu. Presupunem că impozitul pentru această clădire dacă ar fi fost deţinută de un singur proprietar şi ar fi fost locuinţă de domiciliu este 100 lei. Să se de determine impozitul datorat de fiecare proprietar. 39. O persoană fizică deţine în proprietate la 1 ianuarie 200X trei clădiri, utilizate ca locuinţă: clădirea I, achiziţionată în anul 1983 (locuinţă de domiciliu), clădirea II, achiziţionată în anul 2004 şi clădirea III achiziţionată în anul 1998. În luna mai a anului 200X achiziţionează o nouă clădire, care începând cu luna octombrie devine locuinţă de domiciliu. Să se stabilească ce majorări se aplică impozitului pentru fiecare clădire şi pe ce perioade din cursul anului. 40. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul care o vinde cunoscând următoarele date: clădirea este situată în mediu urban, suprafaţa utilă este 105 mp, din care 20 mp sunt aferenţi unui garaj situat la subsol şi 30 mp sunt aferenţi unei mansarde cu destinaţie de spaţiu de locuit, valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp, anul construirii clădirii este 1965. Impozitul este achitat în întregime pe 20 martie şi se acordă bonificaţia maximă.

41. O persoană fizică deţine în proprietate un teren în suprafaţă de 500 mp într-o localitate de rangul 1. Zona în care este încadrat terenul este B. În registrul agricol terenul este prevăzut ca teren cu construcţii. Pe acest teren se află o casă cu o suprafaţă la sol de 100 mp. În ceea ce priveşte impozitul pe teren, consiliul local a hotărât o majorare a acestuia cu 10% faţă de nivelul de referinţă stabilit de codul fiscal (valoarea stabilită de codul fiscal este 4.648 lei/ha). Să se determine impozitul pe teren. 42. O persoană fizică cumpără pe 23 mai un teren în suprafaţă de 500 mp într-o localitate de rangul 1. Zona în care este încadrat terenul este B. În registrul agricol terenul este prevăzut ca teren cu construcţii. Pe acest teren se află o casă cu o suprafaţă la sol de 120 mp. În ceea ce priveşte impozitul pe teren, consiliul local a hotărât o majorare a acestuia cu 10% faţă de nivelul de referinţă stabilit de codul fiscal (valoarea stabilită de codul fiscal este 4.648 lei/ha). Să se determine impozitul pe teren. 43. O persoană fizică cumpără pe 21 septembrie un teren în suprafaţă de 700 mp într-o localitate de rangul 1. Zona în care este încadrat terenul este C. În registrul agricol terenul este prevăzut ca teren cu construcţii. Pe acest teren se află o casă cu o suprafaţă la sol de 120 mp. Impozitul unitar este cel stabilit e Codul fiscal. Să se determine impozitul pe teren. 44. O persoană fizică deţine în proprietate o suprafaţă de teren de 1.500 mp în intravilanul unei localităţi de rangul 2. Zona în care se află terenul este C. Terenul are următoarea încadrare în registrul agricol: 300 mp teren cu construcţii, pe care se află o casă cu o suprafaţă la sol de 100 mp, 200 mp, teren arabil şi 500 mp livadă pe rod. Impozitul unitar este cel stabilit de cosul fiscal. Se se determine impozitul pe teren. 45. O persoană fizică deţine în extravilanul unei localităţi de rang 3 (cu o singură zonă – zona A (I)) un teren arabil ce are o suprafaţă de 3,2 ha. Să se determine impozitul datorat (impozitul unitar este cel stabilit prin Codul fiscal). 46. O persoană fizică deţine în proprietate un teren, impozitul pe teren în cazul ei fiind stabilit la 132 lei. Persoana fizică plăteşte impozitul în totalitate pe data de 25 martie. Consiliul local a aprobat o bonificaţie de 7% în cazul persoanelor care plătesc integral impozitul pe teren până pe data de 31 martie. Să se determine impozitul pe teren datorat. 47. Să se determine impozitul pe mijloacele de transport în cazul unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.340 cmc. Impozitul unitar este cel stabilit de Codul fiscal. 48. Să se determine impozitul pe mijloacele de transport în cazul unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 1.340 cmc ce a fost achiziţionat pe 12 mai. Impozitul unitar este cel stabilit de Codul fiscal. 49. Stabiliţi impozitul pe spectacole în cazul unei discoteci situată în Bucureşti ce are o suprafaţă de 400 mp. Impozitul unitar este cel stabilit de Codul fiscal.

50. O persoană fizică deţine în extravilanul unei localităţi de rang 2 (cu o singură zonă – zona A (I)) un teren arabil ce are o suprafaţă de 5,4 ha. Să se determine impozitul datorat (impozitul unitar este cel stabilit prin Codul fiscal) în condiţiile în care terenul este achiziţionat pe 14 mai.