Eval Turistica Indiv

Student: Camelia Donea Grupa: 25 ECTS M U Z E U L D E A R T Ă P I A T R A - N E A M Ţ - Prezentare Înfiinţat în anul 1980 şi având la bază Colecţia de Artă Piatra-Neamţ (deschisă în 1964), muzeul funcţionează într-o clădire construită în 1930 de italienii Carol Zani şi Vincenzo Puschiasis, care au integrat-o armonios în zona istorică a oraşului, dominată de ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Muzeul valorifică patrimoniul artistic creat de artiştii români la sfârşitul sec. al XIX-lea şi în sec. XX, prezentând o viziune panoramică asupra evoluţiei artelor vizuale (pictură, grafică, sculptură, tapiserie).

Se poate urmări perioada interbelică în arta românească, marcată de incidenţa curentelor europene dezvoltate în sec. XX în operele pictorilor: Şt. Popescu (1872-1948), Gh. Petraşcu (1872-1949), Fr. Şirato (1877-1953), N. Tonitza (1866-1940), I. Ţuculescu (1910-1962), Corneliu Baba (1906-1997) şi ale sculptorilor Ion Jalea (18871993) şi Ion Irimescu (n. 1903). "Sala Tapiseriilor" prezintă creaţiile Aureliei Vasiliu Gheaţă, născută la Piatra-Neamţ în 1896, de numele căreia se leagă începuturile tapiseriei moderne.Realizate într-o tehnică tradiţională, operele ei sunt inspirate din arta populară autentică şi pictura murală medievală. Arta românească contemporană, cu orientări diferite şi viziuni plastice originale, este relevată de operele pictorilor: Ion Salişteanu, Simona Vasiliu Chintilă, Spiru Chintilă, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Eugen Crăciun, Ion Gheorghiu, Corneliu Vasilescu, Ilie Boca şi a sculptorilor: Ovidiu Maitec, Iulia Oniţă, Nicolae Fleissig şi Clement Pompiliu. Programul de vizitare: zilnic: 9-17 (octombrie - martie); 10-18 (aprilie - septembrie). Luni: închis. Avand in vedere locatia muzeului in cadrul municipiului Piatra-Neamt ( muzeul se afla in zona centrala ), vizitatorii ( “clientii”) acestuia ,in mod special cei din afara orasului, se confrunta cu o problema a carei rezolvare le solicita timp pretios din timpul alocat vizitarii muzeului.Aceasta problema este lipsa unui spatiu amenajat in scopul parcarii autovehiculelor.Astfel,in imediata vecinatate a muzeului trebuie amenajata o parcare auto cu o capacitate de 25 de locuri,inclusiv si cele pentru persoane cu dezabilitati locomotorii.Spatiul necesar amenajarii acestei parcari ,in momentul de fata,este liber si se afla in imediata vecinatate a muzeului.

Studenta: Zlate Doina Petronela Grupa: 13 ECTS MUZEUL DE STIINTE ALE NATURII PIATRA - NEAMT - Prezentare Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra-Neamţ s-a deschis pentru marele public la 15 noiembrie 1969, devenind în scurt timp unul din muzeele de referinţă din România. Expoziţia de bază este concepută sub forma unei prezentări monografice complexe a teritoriului judeţului Neamţ. Sub aspect geologic, paleontologic, floristic, faunistic şi ecologic. În expoziţie reţin atenţia: • exponatele de mineralogie şi petrografie; • dioramele şi biogrupele, care prezintă ecositeme reprezentative din judeţul Neamţ, cu numeroase rarităţi floristice şi faunistice; se remarcă dioramele care ilustrează interesanta floră şi faună din Parcurile Naţionale Ceahlău şi Hăşmaş-Cheile Bicazului. • fosilele mezozoice şi neozoice, remarcându-se bogata colecţie de peşti fosili oligoceni şi care cuprinde numeroase holotipuri (colectia deţine peste 600 de exemplare fosile, dintre care 31 sunt specii noi); Din formaţiunile oligocene de la Piatra Neamţ au fost descoperite şi exemplare de bivalve, gasteropode, arachnidae şi reptile. Colecţia de paleoihtiofauna se alătură colecţiilor similare din muzeele de la Moscova, Wroclaw, Brno, Viena, Paris, reprezentând o importantă sursă de informaţii despre paleoecologia Paratethysului din timpul Oligocenului. Colecţiile ştiinţifice ale muzeului (de mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, zoologie) cuprind cca. 45.000 de exemplare. Muzeul editează periodic volumul "Studii şi cercetări", cu articole ştiinţifice ale specialiştilor muzeului şi colaboratorilor. Programul de vizitare: zilnic: 9-17 (octombrie - martie); 10-18 (aprilie - septembrie). Luni: închis. Specificul acestui muzeu se incadreaza in mod ideal in cadrul natural al peisajelor mirifice oferite de municipiul Piatra-Neamt.Aceasta incadrare se poate realiza mult mai intens prin reamenajarea spatiului verde din imediata apropiere a acestui muzeu.Astfel,in curtea interioara pot fi saditi arbori si plante cu specific montan ,se pot construi alei si locuri de odihna ( banci , un foisor si o mica balta cu plante de apa).Cum ar creste puterea de atragere a vizitatorilor?Cei ce cauta un loc care sa le ofere cateva clipe de liniste vor

gasi in curtea muzeului o adevarata oaza de natura si verdeata,aceatsa reprezentand in acelasi timp o proiectie a specificului muzeului. Student: Atofanei Andrei Grupa:13 ECTS M U Z E U L D E E T N O G R A F I E P I A T R A - N E A M Ţ - Prezentare Înfăţişează aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei, costumul popular românesc din zonă şi principalele meşteşuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, ţesutul, cojocăritul etc.). Prezenţa reliefului montan, submontan dar şi de câmpie şi-a pus amprenta asupra modului de viaţă al locuitorilor judeţului Neamţ. S-a dezvoltat mai ales o arhitectură populară a lemnului, sistemul de construcţii cel mai folosit pe Valea Bistriţei fiind cel al cununilor orizontale de bârne, dar n-au lipsit, mai ales în zona Romanului, nici construcţiile din nuiele împletite şi lipite cu pământ, susţinute de furci îngropate. Tipul de locuinţă care a predominat până la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost compus dintr-o cameră şi o tindă rece. Interiorul nemţean se distinge prin buna organizare a spaţiului. Principalele piese sunt: mobilierul masiv (laiţele, masa, patul), soba, bogatele ţesături de lână (păretare, scoarţe, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sărbătoare). Lada de zestre este aşezată la capătul patului şi susţine stive de ţesături până la grindă. Costumul popular are numeroase piese de tip străvechi cum ar fi cămaşa încreţită la gât, cămaşa bătrânească, catrinţa şi ştergarul de cap - la portul femeiesc, cămaşa cu fustă, iţarii încreţiţi, gluga, sumanul şi cureaua cu ţinte - la cel bărbătesc. Unitatea croiului, coloritul sobru, cu tonuri frumos armonizate, constituie a caracteristică a portului din zonă. Ocupaţiile de bază ale populaţiei au fost creşterea animalelor şi agricultura, cultivându-se în special plantele mai rezistente: porumbul, cartoful, dar şi cerealele în zonele mai joase. Produsele rezultate din aceste ocupaţii erau prelucrate, dezvoltând o sumedenie de îndeletniciri secundare. Au funcţionat numeroase instalaţii de tehnică populară, care impresionează prin ingeniozitate. Pe Bistriţa, dar şi la Humuleşti sau Bârgăuani, au funcţionat mori de apă . O mare parte din populaţie lucra la pădure. Singurul mijloc de transport pentru lemn, produse şi oameni de pe valea Bistriţei a fost, până la sfărşitul secolului al XIX-lea, plutăritul. Corelat cu marea cantitate de lemn tăiată în zonă, plutăritul a înregistrat pe această vale cea mai mare şi cea mai organizată dezvoltare din întreaga ţară. Până la mijlocul secolului al XX-lea, în satele bistriţene lucrul la pădure şi plutăritul au constituit ocupaţiile principale. Programul de vizitare: zilnic: 9-17 (octombrie - martie); 10-18 (aprilie - septembrie). Luni: închis. In interiorul acestui muzeu romanii isi regasesc originile iar un strain descopera o noua cultura. Dar acestia doresc mai mult,doresc sa traiasca pentru cateva clipe macar modul de viata al strabunilor romani.Aceasta dorinta se poate materializa prin constructia

unei anexe a muzeului,si anume,constructia unei case,in marime naturala,o copie fidel realizata a caselor stravechi din zona judetului Neamt.