Europeni In Lumea Noua

. A.

I

In O in cautarea unor boga~ii enorme, aventurierul Cortes a navigat spre Mexic, unde a fondat ora~ul Vera Cruz dupa care ~i-a incendiat propriile vase astfel incat sa nu mai existe nici o cale de intoarcere.

Descoperirea Americii, de ciitre Cohlmb, a fost repede valorificatii de ciitre spanioli ~i portughezi care ~i-au fiiurit imperii imense in America Centrala ~i de Sud Stabilirea permanentii in America de N ord -in aparentii o zonii mai siiraciia inceput mull mai tiirziu.

mult mai putin interes. De la baza lor din insula Hisparuola (acum im:pal1ita intre Haiti $i Republica Dominicarul) spaniolli au ocupat, la inceput, parti1e cele mai accesibile $i mai mari ale zonei Caraibiene.S-au stabilit multi spanioli aici, Inca din 1501, devenind fennieri $i importand sclavi din Mrica. Bogatiile naturale, aur, argint, $i pietre pretioase, s-au dovedit a fi lnsa, intr-o cantitate mult mai mica decat se a$teptau. Nobili ambitio$i $i altii mai putin nobili, care nu se im:bog~tisera inca, gaseau in permanenta $i cu multa u$urinta, noi recruti pentru expeditiile lor riscante, spre interiorul Americii. Ace$ti oameni -conducatorii $i suita lor -au

devenit faimo$i, ei flind azi, mult mai putin apreciati, sub denumirea generica de conquistadores ("cuceritori"). Ei erau duri, neanduratori, chiar aventurieri, cucerind astfel Imperiul Aztec $i pecel 1nca.5, in numele Cre$tinata1;ii Catolice. Orice teritoriu ocupat devenea o noua proprietate a coroanei spaniole, dar expedi1;iile erau simple initiative private, realizate pe riscul $i cheltuiala conducatorilor. Daca reu$eau sa cucereasca noi teritorii, adesea, dar nu intotdeauna, ei prezentau o autoriza1;ie regala, care parea sa le garanteze dreptul la putere $i o anurnita bunastare. Deobicei, situa1;ia se complica datoria uneltirilor rivalilor invidio$i care aveau propriile lor armate sau dispuneau de o mare putere de influenta la curtea regala din Madrid. Depi1$i1;inumeric de uria$ele armate indiene, conquistadorii i,)i petreceau cea mai mare parte a timpului, luptand sau urzind intrigi, unii impotriva celorlal1;i. Spre marele lor noroc, indienii nu au fost niciodata atat de razboinici pe cit pareau, purtandu-se de multe ori, de parca ar fi fost hipnotiza1;i de ceata de straini aflata In rnijlocullor. Vestea despre un nou imperiu Cele mai timpurii a.5ezari importante au fost fondate incepand cu anul 1509, pe coasta nordica a Americii de Sud. In 1513, Vasco Nunez de Balboa a traversat istmul Panama (0 f.1$ie gola$a de pamant ce leaga doua zone mai mari de uscat), devenind astfel, primul european care a vazut Pacificul. El a revendicat prompt acest teritoriu in favoarea coroanei sp~ole $i a

C

olumb nu a recunoscut niciodata pana la sf~itul vietii sale, e~cul sau de a atinge Indiile; cucind al!;i spanioli ~i-au dat seama ca din Intfunplare, au dat peste pamanturi vaste, necunoscute, gata de a fii pradate, cucerite ~i transformate. Sin~rii rivali care luau parte la asemenea ac!;iuni erau portughezii care, In 1500 au descoperit din Intamplare Brazilia. Aflandu"se In partea estica a liniei de demarca!;ie; trasata In 1494, care delimita orice noua descoperire a Spaniei si Portugaliei, Brazilia a devenit colonie portugheza. Restul Americii Centrale ~i de Sud, de la New Mexico pana la Tierra del Fuego, apartineau Spaniei la fel ca ~i, teoretic, pamanturile mai putin ospitaliere din partea nordica, carora le-au aratat O Aceste ilustra,ii. cuprinse intr-o istorie a Peru-Iui. stranse de un cronicar indian, intre 1587 ~i 1615, denota sentimentele pe care acesta le nutrea fa,a de cuceritorii spanioli: inca~ii credeau ca spaniolii mananca aurul. ceea ce ar fi explicat lacomia lor pentru acest metal (dreapta-aproape). Dintre cele ~ase animale fioroase care ii jefuiau ~i chinuiau pe indieni (dreapta-indepartat), conquistadorul spaniol este ca leopardul, animalul cel mai de temut. cel mai fioros. 103

EUROPENII

IN LUMEA

NouA

O Francisco Pizzaro a fost cuprins de mirajul pove~tilor despre "imperiul de aur" ~i a pornit spre Peru unde a cucerit domeniile inca~ilor .

1492 Columb

debarco

Cabral proclamo O

Canducatarul

In-

Cortes isi incendiaza imba'rcatiunile Cartes ~i-a infruntat suPeriorul, guvernatorul Cubei, in anul 1519 ~i a inceput sa navigheze spre coasta mexicana, aviind doar o mica forta de asalt fom1ata din nurnai 600 de oameni, 17 cai ~i 10 tunuri. Dupa debarcare, el a relizat doua lucruri importante: a pus bazele unui nou o~, Vera Cruz ~i ~i-a incendiat propria flota pentru ca oamenii lui sa inteleaga ca nu rnai exista nici o cale de intoarcere. in timpul inaintarii lui Cortes spre interiorul continentului, Imparatul aztec Montezurna i-a trimis mesaje prietenoase dar , in ace~i timp pregatea ambuscade. Din clipa in care acestea

Primii sclavi africani

colonie

sosesc pe vasul

Hispanola 1513 Cortes cucere~te Mexic-ul 1531-33 Pizzaro

cucere~te Peru 1535-38

Expeditiile

spaniole

Venezuela

cuceresc Argentina, ~i Columbia

1565 Spania colonizeazo

Florida

1 584-87 Tentativo

englezo nereu~ito

de a fonda

o colonie In insula Roanoke,

Virginia

1607

au e~uat, Montezuma nu a mai incercat in mod serios 5:1 Impiedice fol1ele spaniole,in ciuda numarului lor rnic de oameni. Un motiv poate ti chiar credinta Imparatului ca Hemando Cartes era Intruchiparea zeului cu fata alba Quetzalcoatl, a ctrui intoarcere din est a fost prezisa cu mult timp in urma. Trupele spaniole li s-au parut aztecilor la fel de uirnitoare ca imaginile propriilor zei. La cindul lor ~i spaniolii au ramas foarte uirniti atunci clod, in Noiembrie 1519 au vazut o~ul aztec Tenochtitlan, cel putin la fel de impun:ltor ca orice mare o~ din Europa.Prirnit cu multa cordialitate de catre Montezuma, Cartes a gasit' repede o ocazie de a-l captura pe Imparat. Montezuma a fost fatalist ~i a incercat sa coopereze. Fiind privit de catre supU$ii 5:1idrept ~

O

America Centrala

~i de Sud in secolul al 16-lea. O Gravura din secolul al 16-lea reprezentand indieni ce Iucreza in mina. Mii de indieni au murit in Mexic ~i Peru efectuand munca silnica.

104

Brazilia

portughezo 1501

ca~, Atahualpa. Capturarea acestuia i-a canferit lui Pizzara un avantaj prematur in lupta. Dupa ce a platit a rascumparare imensa, Atahualpa a fast executat.

confinnat, astfel, convingerea ca o vasta intindere de apa despal1ea "Lumea Noua" de lndiile cautate de Columb. Acest continent a incetat sa rnai fie doar un obstacol, devenind atractiv prin el insu~i, din clipa cand indienii din Caraibe le-au transmis spaniolilor ~tirea existentei unui imperiu mare, fabulos ~i bogat, situat pe continent. Hemando Cortes, un aventurier ce a luat parte la inftintarea Cubei, a reactionat prompt la auzul ve~tii ~i a devenit primul dintre rnarii conquistadori.

In Bahamas

1500

Prima colonie englezo permanento pe continent

american,

In Jamestown

1608 Champlain

pune bazele Ouebec-ului 1620

Puritanii

din Plymouth

pun bazele primei

colonii In New England 1625-26 Olandezii

cumporo

Manhattan-ul

1699 Francezii

colonizeazo

Mississippi

gurile roului

(Louisiana)

1733 Se pun bazele ultimei colonii.

dintre cele 13

Georaia

a fiint~ divin~, pierderea puterii sale i-a detern1inat pe ace$tia s~ dev~ canfuzi $i foarte dezarganizati. Cartes a fast apoi abligat ~ se 1ndrepte spre coas~ pentru a 1rnpiedica a 1ncercare a guvernatarului de a-l inlocui. La 1ntaarcere, a descaperit c~ aroganta propriilar lui lacatenenti, a pravacat a mare reval~ a aztecilar. Mantezuma, ranit 1ntre timp, a 1ncercat s~-$i !ini$teasc~ paparul, dar a murit fie datari~ rnnilar, fie ucis de spaniali. Cortes 1rnpreurul cu aamenii s~i, $i-au croit prin lup~ drumul inapoi

O Cucerirea a fost urmata de un asalt asiduu asupra religiei indiene. Centrele religioase au fost distruse, sculpturile au fost topite pentru metalele pre~ioase din care erau realizate ~i indienii au fost obliga~i sa se boteze. O Montezuma, conducatorul aztec, ingenunchiand in fa,a lui Cortes. Ini,ial, rezisten,a azteca a fost anihilata de credin'a acestora ca Hernando Cortes ar reprezenta o reancarnare a zeului lor, Ouetzalcoatl. spre sigurnnta. Mult lnt:Irit, Cortes a fost capabil sa Inconjoare ~i sa cucereasca Tenochtitlan, care a rezistat ~ase silptilmani panil ce ultima rezistenta a fost Infrant:I, In data de 13 August 1521. Puterea poporului aztec a fost 1:nfrant:I pentru totdeauna. Tenochtitlan a dispilrut iar In locul lui a Inceput sa se dezvolte pe acelea~i meleaguri, ora~ul Mexico City, pentru a devenii capitala "Noli Spanii". Religia singeroasil, plirul de sacrificli a aztecilor a fast lnlocuit:I cu fo11a, astfellncat toate popoarele indiene au trecut la cre~tinism. Celillalt imperiu amer-indian a fast cucerit de un om care era la fel de curajos ~i de Indraznet ca ~i Cartes, ha chiar rnai nemilas. Francisco

in loc de aceasta, el i-a trimis mesaje binevoitoare ~i a aranjat astfel incat ei sa se intalneascl. Inconjurnt de o mul1;ime uria~a, venit:l la intalnire neinarmat:l, ca semn de prietenie, imparatul l-a intampinat pe Pizzaro. Spaniolii i-au masacrat pe inca~ii neajutorati, in decursul a numai citorva minute iar Atahualpa a fost luat prizonier. Din nou, in~ii abandonati de conducatorullor, au rarnas fara nici o reaqie. Atahualpa ~i-a negociat propria rascumparare rnari cantitati de aur ~i argint care au fast colectate de-a lungul rnai multor luni, Cu toate acestea, Atahualpa a fost judecat de cltre spanioli ~i condamnat la moarte; ca semn de mila, urmare a convertirii sale la cre~tinism, el nu a fost ars pe rug ci spanzurat. Dupa ce a inscaunat un imparat de "paie", in

latifundiarii, sub ob1:lduirea unui sistem care ii numea protectori ai satelor indiene, In schimbul muncii ba,5tin~ilor . Munca silnica din mine Adesea, indienii erau tratati cu o brutalitate Ingrozitoare la muncile clmpului, dar cel mai des se Intfunpla acest lucru In mine. Mari zacaminte de argint, descoperite In Mexic $i Patosi (ceea ce azi se este Bolivia), erau scoase la iveala $i trimise peste Atlantic, fmanJ;and

O in anul 1 584, Sir Walter Raleigh a debarcat in Virginia pe care a numit-o a~a, in onoarea reginei sale.s-au pus bazele unei colonii engleze in Jamestown.

O Coloni~ti pelerini in timpul rugaciunii, in Massachusetts. Ei au ini,iat in America obiceiul numit de ei "Thanksgiving".

Pizzaro era un aventurier incult implicat 1n eforturile timpurii a1e Spaniei de colonizare a continentului. Atras de pove~tile despre "imperiul de aur", 1n anul 1520, el a 1nceput ~ exploreze coasta statului Peru, ajungand pan~ 1n o~ul Tumbes, situat la marginea domeniilor inca~. Fiind sigur c~ exista aur 1n cantitati mari, Pizzaro l-a convins pe regele Spaniei s~-l numeasc~ guvernator al 1nc~ necuceritului imperiu. Dup~ debarcare, 1n anul 1531, ~i subjugarea unor suprafete 1ntinse de pe coasta, el a inceput s~ inainteze spre interiorul continentului, avand un contingent chiar mai mic decit cel a1lui Cortes. Atahu~lpa, imp~ratul in~, i-ar fi putut distruge 1n orice moment dar,

~ :E ~ fw

mare triumf, Pizzaro a pa:truns In capitala inca~a: Cuzco, la data de 15 Noiembrie 1533. Ulterior, inca~li au mai Incercat sa: se revolte ~i aproape au reu~it In tentativa lor, tacticile lor. de gherila: dandu-le mult de furca: cuceritorilor, vreme de mai multi ani. Conflictele dintre Pizzaro ~i partenerii sa:i erau Insa: mult mai serioase. Pizzaro a fost, In cele din urma: ucis, In anul 1541, de ca:tre membrii unei fraqiuni rivale. America LatinA Alti conquistadori au adus restul Americii Centrale ~i de Sud sub control spaniol ~i colonizarea a lnceput cu adeva:rat.Noli legiuitori au devenit fermieri, foarte asema:na:tori cu

Spania de-a lungul campaniei europene de cuceriri, din timpul secolelor 16 ~i 17. Modul u~uratic al caroanei spaniole de a-~i satisface ambitiile a f~cut ca argintul s~ se scurg'J 1n sistemul economic european. Impactul Europei asupra Americii era departe de a se fi terminat. America Latin~ s-a nascut, catolicl 1n religie ~i spaniol~ sau portughez~ 1n limb~ ~i culturn. Bo1ile europene aveau un efect devastator asupra populatiei b~~tina~e, incurajand importul sclavilor din Africa. Europenii, africanii ~i indienii s-au amestecat, formand populatii mixte, 1n care nu prea existau prejudec~ti rasiale. Pe de alta parte, clasa dominanta din America Latim a ramas, 1n mare 1():;

EUROPENII

IN LUMEA

NouA

~ :3 ~ lE ~ ~ ~ ..

O Coloniile americane au devenit un loc de refugiu pentru multe secte religioase diferite. De exemplu, quakerii s-au stabilit in Pennsylvania, unde ~i-au ridicat prima casa de rugaciuni. Aceasta prima colonie a devenit cunoscuta sub numele de Philadelphia.

~

ma:sura:, cea spaniola:, prin na~tere sau descendenta: ~i indienii cu singe pur formau grupul cel mai sa:rac,In ta:rile care cu putin timp In unn:lle apartineau In Intregime. Spania a avut mai putin succes In a-~i tJ mentine monopolul In Indiile de Vest, unde tutunul, cafeaua ~i In primul rand zaha:rul, au generat o buruIstare de neimaginat; inSulele au devenit tinta piratilor ~i locul de lupta al marilor puteri, pam la Inceputul secolului al 19-1ea. Expansiunea spre nard Existind o atilt de mare oferta In America Centrala: ~i de Sud, pa:manturile situate mai la nord le pa:reau spaniolilor mai putin atractive. AlIi europeni simteau ~i ei cam la fel, ceea ce a fa:cut ca marea colonizare sa:Inceapa: numai In secolul aI17-lea. Favoritul Reginei Elisabeta, Sir ~ Walter Raleigh, a fa:cut In anii 1580 doua: ~ tentative de a 1nflinta o colonie engleza: In ~ Roanoke ~i o alta pe o insula: situata undeva pe coasta Virginiei (numita astfel In onoarea "Reginei Virgine"), dar ambele s-au dezintegrat curand. Prima coloQie care a prins ra:dacini, a fost infiintata In Jamestown, Virginia, In anul

~. v

1607. Ma! spre nord, colonizarea din Noua AnglIe a Inceput In anul 1620, oda~ cu sosirea "puritanilor englezI", pe vasul Mayflower. $ase ani ma! tarz!u, olandez!!, cu puterea pe care o aveau, au cumpamt Manhattan Island de la ind!eni contra sume! de 24 dol~, cu inten~ ~e . a crea Noua Olanda. Fmncezll s-au stabilit m . Canada, de-a lungul raulu! St, Lawrence. Ei emu condu~! de Samuel de Champlain ~i au pus bazele om~ulu! Quebec, , No ii imigran,i Debarcarea puritanilor englezi, a a~a numitilor pelerini, la Cape Cod, a devenit celebr:1 deoarece ea simbolizeaza toate elementele distinctive din experienta de colonizare engleza. Colonizatorii din Jamestown emu .disidenti fat:l de biserica angucana, flind rnai tarziu numiti

!1

7

) J4

O

Puritani

olandezi

pregatindu-se navigheze spre Noua Lume.

sa

O

O sec'iune

vasul corabia

prin

Mayflower, pelerinilor

.

~

"independen!;i" sau "congrega!;io~ti". Ei au refuzat sa accepte doctrina bisericii Angliei ~i au traversat Atlanticul cu scopul de a-~i putea practica propria religie. incepand cu acele timpuri,coloniile americane au devenit un refugiu pentru persoanele persecutate In alte locuri din lume (Maryland, de exemplu, pentru catolici; Pennsylvania pentru quakeri). Comunitatea puritana in ciuda faptului ca au fugit pentru a scapa de intoleranta, ace~ti refugiati erau ei ln~i~i intoleranti, 1ncercand sa-~i impuna propriile opinii 1n fa!;acelorlalti; ora~ul Massachusets,care s-a dezvoltat pe funda1;ia vechii colonii Cape Cod, a devenit celebru ca flind unul dintre cele mai puritane. Cu toate acestea, modul exclusivist de existen1;aa devenit din ce 1n ce mai greu de mentinut odata cu sosirea noilor imigranti, 1n special oameni care fugeau mai degraba de saracie decat de persecutie. Printre ace~tia erau numero~i muncitori necalificati care ~i plateau costul calatoriei lucrand ca seIVitori, un anumit numar de ani. Ceea ce a contat cu adevarat a fost faptul ca aceste colonii erau populate cu oameni ce aveau credinte diferite dar care au 1nva!;atsa tr:liasc:I 1mpreuna. Puritanii pelegrini au fost cei care au pus bazele traditiei autoguvemarii. in anul 1664, britanicii au cucerit New Amsterdam, colonia olandeza din Manhattan ~i au denumit ora,5ul New York. Ulteriors-au mai pus bazele ~i altor colonii, iar 1n anul 1733, .: Georgia a devenit ultima dintre cele 13 colonii , care au fonnat nucleul viitoarei natiuni ce se va I ~ numi Statele Unite ale Americii.

106