Etica-în-profesia-de-avocat.docx

Etica în profesia de avocat

Sistemul judiciar este reglementat de o serie de acte normative, dar și de o serie de principii general obligatorii, a căror încălcare duce la diferite sancțiuni prevăzute de lege. Termenul de justiție are două semnificații. O primă semnificație, mai largă, prin justiție se înțelege funcția instanțelor judecătorești, cea de judecată. Judecătorul are puterea de a decide cu privire la un conflict dedus judecății, având responsabilitatea de a înfăptui justiția. Într-un sens mai restrâns prin justiție se înțelege ansamblul instituțiilor prin a căror mijlocire se poate ajunge la aflarea adevărului într-un litigiu și cu ajutorul cărora se poate înfăptui justiția. Din aceste instituții fac parte , instanțele judecătorești, magistrații, auxiliarii, partenerii justiției. Avocații fac parte din categoria partenerilor justiției, deoarece prin activitatea lor ajută la înfăptuirea justiției fără a se subordona unei autorități publice și exercită o meserie liberală și independentă. ”Un sistem eficace de administrare a justiției presupune nu numai o justiție independentă și nepărtinitoare ci și o profesie de avocat independentă.” 1 Rolul de partener al justiției și misiunea de apărare a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale clientului, fac din avocat un factor esențial în sistemul justiției. Analiza principiilor sistemului judiciar este importantă pentru avocat care trebuie sa garantează în cadrul procesual ”apărarea cetățeanului față de excesele instituțiilor statului precum și apărarea echilibrului între interesul public al societății și interesul privat al cetățeanului2”. Justiția ca serviciu public este reglementată de o serie de principii fundamentale.

1

ttps://www.juridice.ro/essentials/2267/profesia-de-avocat-independenta-conditie-a-justitieiindependente-si-impartiale?fbclid=IwAR0GLFIgafkVMlQBbEwrGumom-X0uGauCbVvOWxRcD7043SPgYo2hsL6ps 2 Hotărârea Consiliului UNBR nr 268/17 iunie 2017

”Justiția reprezintă o funcție importantă în orice stat modern, iar funcționarea ei implică organe statale care să funcționeze în baza unor principii fundamentale.”3 Principiile care guvernează justiția, sistemul judiciar sunt: justiția constituie monopol de stat, organizarea justiției se face pe sistemul dublului grad de jurisdicție, accesul liber la justiție, egalitatea în fața justiției, gratuitatea justiției, colegialitatea și caracterul permanent și sedentar al justiției. Din principiul supremației Constituției rezultă ca și aceste principii care stau la baza sistemului nostru judiciar trebuie sa fie in concordanță cu normele constituționale. Normele cu caracter general trebuie sa fie conforme cu Constituția, orice derogare de la aceste norme se abrogă. ”Normele de bază ale organizării și funcționarii justiției stabilite din Constituție reprezintă criterii de dezvoltare a sistemului în România. ”4 1. Justiția este monopol de stat Prin acest principiu reiese că, într-o societate democratică și modernă rolul de a înfăptui justiția îi revine statului. Doar instanțele judecătorești constituite conform legii pot înfăptui justiția prin pronunțarea unor hotărâri, care beneficiază de autoritate de lucru judecat și forță executorie. Acest principiu reiese și din Constituția României art, 125 alin.1 unde se prevede ca justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și justiție. Nicio altă autoritate înafară de instanțele judecătorești nu poate înfăptui justiția. ”Există o excepție relativă de la acest principiu cea a procedurii arbitrale. În acest caz, în temeiul unei convenții arbitrale ce poate îmbrăca forma unei clauze arbitrale sau a compromisului părții, se decide de comun acord ca litigiul să fie soluționat de un arbitru , înlăturând în acest fel competența instanțelor judecătorești” 5 . Concluzia este că arbitrajul reprezintă numai o excepție relativă de la principiul conform căruia justiția este monopol de stat, deoarece se poate face această procedură doar dacă nu implică cauzele penale și cauze civile 3

Organizarea sistemului judiciar, Note de curs, Lector univ. Dr. Traian Corneliu Briciu ”Constituționalizarea normelor care reglementează sistemul judiciar în România”, Nicolae Cochinescu, Judecător la Curtea Constituțională a României 5 ”Organizarea sistemului judiciar”, Note de curs, Lector univ. Dr. Traian Corneliu Briciu 4

unde sunt drepturi patrimoniale care pot face obiectul unei tranzacții. Chiar dacă hotărârea este obligatorie pentru părți, în cazul în care se refuză executare ei, se poate apela la instanța competentă conform regulilor de procedură civilă și să se ajungă la procedura executării silite. Acest principiu are o consecință, în sensul că statul este obligat să facă justiția. Niciun judecător nu poate refuza judecata unei cauze pe motiv ca legea nu prevede in mod expres ce dispoziții se aplică sau că nu sunt îndestulătoare prevederile. 2. Sistemul dublului grad de jurisdicție Controlul ierarhic este foarte important, deoarece oferă o garanție pentru justițiabil, în cazul în care apar niște abuzuri în activitatea judecătorilor, cât și o recunoaștere a faptului că un judecător este capabil de a opera greșit în aplicarea și interpretarea legii. Instanțele judecătorești nu se situează la același nivel ierarhic, astfel hotărârea unei instanțe poate fi atacată la instanța superioară. Recursul este o cale extraordinară de atac și nu reprezintă o analiză a fondului și nu poate fi vorba de un triplu grad de jurisdicție. Există o ierarhizare instituțională care presupune că instanțele superioare investite cu soluționarea unei căi de atac, pot infirma soluțiile pronunțate de celelalte instanțe. Această ierarhizare instituțională nu poate afecta autonomia decizională a jurisdicțiilor inferioare. 3. Egalitatea în fața legii Cetățenii sunt egali în fața legi și autorității, fără privilegii și discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege. Egalitatea în fața legii este prevăzută în Constituție și în legea 304/2004 privind organizarea judecătorească . Constituția fiind o lege fundamentală își găsește aplicabilitatea și în alte principii și acte normative din sistemul judiciar.

Principiul egalității în fața justiției presupune că toate persoanele care vor sa se adreseze aceleași instanțe judecătorești, trebuie să beneficieze de aceleași drepturi indiferent de origine, limbă , sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, origine, etc. 4. Gratuitatea justiției Părțile nu trebuie să plătească: judecătorii, grefierii, nici alți angajații ai instanței. Chiar dacă înfăptuire justiției prezintă niște cheltuieli din partea justițiabilului, nu reprezintă o încălcare a acestui principiu, ci o limitare a lui pentru a diminua posibilitatea cetățeanului de a se adresa instanței, doar cu scopul de a șicana. 5. Principiul colegialității Judecata se face de mai mulți judecători, pentru a se asigura justa soluționare a cauzei și o analiză mai aprofundată a litigiului. Colegialitatea garantează imparțialitatea, datorita schimbului de idei. 6. Caracterul permanent și sedentar Instanțele sunt permanente , ele desfășoară activitatea continuă fără întreruperi, îm localitatea de reședință și stabilită prin lege. Vacanțele judecătorești nu reprezintă o derogare de la acest principiu, ci doar o diminuare . Există instanțe care funcționează și în perioada vacanțelor judecătorești, sunt cele în materie penală sau cauzele civile urgente( acțiuni posesorii, obligația de întreținere). Caracterul sedentar cunoaște și el niște excepții, în cazul delegărilor , comisiilor rogatorii.

7. Accesul liber la justiție Este un drept fundamental prevăzut prin art. 21 din Constituția României și prin art. 6 punct 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Statul reglementează mijloacele necesare să permită justițiabilului să se poată adresa unui tribunal independent și imparțial care să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de

drept. Existența unor proceduri prealabile obligatorii înainte de a i se permite justițiabilului sa se adreseze instanței nu îngrădește accesul liber la justiție ci ajută la o mai bună funcționare a sistemului judecătoresc și o mai buna analiza a judecătorului și permiterea posibilității rezolvării cauzei pe cale administrativă. 8. Soluționarea într-un termen rezonabil Cauzele deduse judecății trebuie soluționate într-un termen rezonabil , ținându-se cont de dificultatea cauzei , probele administrate și de aspectele care trebuie analizate. Termenul optim nu trebuie confundat cu termenul rezonabil, rezolvarea cauzei intr-un termen optim reprezintă obligația judecătorului ca la primul termen de judecată sa aprecieze durata procesului. 9. Distribuirea aleatorie și continuitatea Distribuirea aleatorie a cauzelor asigura nepărtinirea judecătorilor, iar continuitatea este necesară pentru ca o cauza sa fie rezolvată într-un mod just. Nu se pot schimba judecătorii în cursul procesului decât pentru motive temeinice și dacă are loc în timpul dezbaterilor cauza se repune pe rol. Exercitarea profesiei de avocat se face în condițiile și limitele impuse de Constituție , de legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat , de statutul avocatului și de codul deontologic al avocatului român. Avocatul trebuie sa respecte un set de principii care definesc rolul acestuia ca partener al justiției și modul în care trebuie să își exercite profesia.

”Funcția socială a avocatului într-o societate bazată pe lege reclamă stabilirea unor norme de conduită profesională și a unor principii și norme de etică și deontologie profesională, care deosebesc serviciile profesionale ale avocatului de alte servicii profesionale intelectuale, inclusiv prin exercitarea unor profesii compatibile cu exercitarea profesiei de avocat sau prin conlucrare cu profesii care nu sunt permanent și tradițional implicate în realizarea efectivă a justiției. Interesele încredințate avocatului de către persoane interesate de ocrotirea drepturilor și intereselor lor legitime configurează particular limitele concrete, proprii și specifice profesiei de avocat, acelea subordonate apărării pe bază de lege. Întreaga conduită profesională a avocatului este subordonată imperativului apărării demnității umane, valoare

superioară care se regăsește în întreaga ordine juridică a unei societăți civilizate, care se bazează pe lege și în care avocatul asigură persoanelor și societății, tehnica și cunoștințele necesare pentru consiliere juridică și apărarea drepturilor și intereselor legitime. Într-o societate care funcționează pe baza Dreptului și care proclamă drept valori fundamentale egalitatea în fața legii și Justiția, avocatul ca expert în legi și cunoscător al tehnicii juridice și strategiilor procesuale este indispensabil pentru realizarea Justiției, cu garantarea informării depline și asistarea juridică a părților, atât în proces cât și în afara lui, pentru realizarea deplină a dreptul la apărare, cerință indispensabilă a protecției judiciare efective a oricărei persoane.”6 ” Codul deontologic al avocatului român stabilește principiile esențiale pe care avocatul trebuie să le respecte, atât în exercițiul profesiei de avocat, cât și în viața sa publică și privată. Aceste principii și reguli stau la baza oricărei interpretări a reglementărilor profesionale, precum și la baza oricărei inițiative de reglementare profesională, ori modificare sau completare a dispozițiilor existente7.” Aceste norme deontologice, garantează respectarea de către avocat a misiunii sale de a apăra drepturile și interesele legitime ale clienților, iar nerespectarea de către avocat a acestor norme poate duce la sancțiuni disciplinare și inclusiv la excluderea sa din profesia de avocat. ”Principiile profesiei de avocat reprezintă valorile pe care se bazează și pe care le apără avocatul atât în exercitarea profesiei, cât și în viața socială și în raport de care se interpretează orice normă deontologică și orice comportament în exercitarea profesiei sau în afara acesteia”8 Principiile care stau la baza profesiei de avocat sunt următoarele: Principiul libertății și independenței avocatului, principiul legalității, principiul secretului profesional, principiul evitării conflictelor de interese, principiul demnității,al onoarei și probității , principiul profesionalismului și loialității față de client , principiul competenței profesionale,, principiul respectării confraților și a tuturor persoanelor cu care avocatul a intrat în relație.

6

http://www.unbr.ro/codul-de-conduita-etica-si-deontologie-al-avocatului-roman/ Hotărârea Consiliului UNBR nr.268/17 iunie 2017, ART.5 8 Ibidem7, ART.8 7

Avocatul este un partener al justiției, fără a face parte din autoritatea judecătorească participă la procesul justiției, în anumite cazuri fără prezența avocatului activitatea judiciară ar fi imposibilă( asistența judiciară obligatorie). Notarii publici , executorii judecătorești sunt și ei parteneri ai justiției însă ei beneficiază de o autonomie relativă, sunt numiți de Ministerul de Justiție, iar instanțele de judecată exercită un control asupra activității lor Profesia de avocat se exercită în condițiile și limitele prevăzute de lege, de statut și de codul deontologic. Avocatura nu este o simplă profesie juridică. Este de interes public indispensabilă pentru a avea parte justițiabilul de un proces echitabil. Organizarea profesiei este reglementată legal, de aici reiese și principiul legalității, avocații nu pot exercita alte activități decât cele prevăzute de lege. Prin Monopol de lege reiese faptul ca nu poate îndeplinii nimeni care nu are statutul de avocat acte specifice meseriei, deoarece acestea sunt nule. Profesia de avocat este una liberală și acest aspect se manifestă prin faptul ca avocații pot sa își aleagă liberi forma de exercitare a profesiei, în schimb nu pot sa exercite în același timp două forme, au dreptul să își aleagă clienții după propriul crez , iar acesta nu poate fi suspus niciunei limitări,restricții sau intimidări din partea autorităților publice . Faptul ca există posibilitatea curatelei judiciare, nu îngrădește libertatea acestei profesii, în tabelul destinat avocaților din oficiu se pot înscrie doar avocații care doresc să primească cazuri din oficiu. Autonomia și descentralizarea rezultă din organizarea internă a profesiei. În cadrul baroului există organe de conducere cum ar fi: adunarea generală, consiliul baroului, decanul. În cadrul UNBR exisă organe de conducere cum ar fi: congresul avocaților, consiliul UNBR, comisia permanentă și președintele UNBR. Un principiu foarte important și obligatoriu a cărui nerespectare poate duce la excluderea avocatului din profesie este păstrarea secretului profesional, acest principiu este de interes public, inexistența lui ar afecta încrederea justițiabilului în actul de justiție. Reprezintă un principiu absolut nu poate avocatul să divulge informațiile primite de la client și nici nu poate fi constrâns

să le divulge. În cazul în care are loc o percheziție la domiciliul avocatului, nu pot fi confiscate actele care au legătură cu un caz al avocatului. Acest principiu se extinde asupra tuturor avocaților colaboratori, salarizați din cadrul formei de exercitare a profesiei. Avocatul prin acțiunile lui nu poate aduce atingere integrității profesiei, trebuie să respecte codul deontologic și să își îndeplinească profesia cu onoare. Orice abatere a avocatului cu privire la modul de exercitare a profesiei este cercetată de consiliul baroului respectiv consiliul UNBR, iar dacă se constată că există motive ca avocatul să fie sancționat Comisia de disciplină este cea care joacă rolul de instanță de judecată. Codul deontologic al avocatului joacă un rol important in profesia de avocat, acesta oferă credibilitate meseriei, stabilitate și asigură o conduită demnă, onorabilă și cinstită tipică unei activități care are scopul de a apăra interesele și drepturile oamenilor. Principiile sistemului judiciar și cele ale profesiei de avocat sunt în strânsă legătură. Atât organele judiciare cât și avocatul au interesul asigurării unei stabilități între interesul public și cel privat, iar o judecată corectă poate avea parte numai într-o instanță constituită conform legii si principilor, iar apărarea trebuie sa fie una plină de profesionalism .

Bibliografie:

1. http://www.unbr.ro/codul-de-conduita-etica-si-deontologie-al-avocatuluiroman/ 2. Hotărârea Consiliului UNBR nr.268/17 iunie 2017 3. Organizarea sistemului judiciar, Note de curs, Lector univ. Dr. Traian Briciu Corneliu 4. ”Constituționalizarea normelor care reglementează sistemul judiciar în România”, Nicolae Cochinescu, Judecător la Curtea Constituțională a României 5. Legea Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară 6. Legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat 7. https://www.juridice.ro/essentials/2267/profesia-de-avocat-independentaconditie-a-justitiei-independente-si impartiale?fbclid=IwAR0GLFIgafkVMlQBbEwrGumomX0uGauCbVvOW-xRcD7043SPgYo2hsL6ps