Epoca Victoriana

jn timpul indehtngatei domnii a reginei Victoria, societatea britanicii a suferit schimbiiri foarte importante, cum ar fi industrializarea, expansiunea imperialii ~i o mai mare democratie. De~i siiriicia persista, mu4i oameni duceau o viatii prosperii. c

and a urcat pe tron, In 1837, regina Victoria era doar o adolescenta de 18 ani ~i a dornnit timp de 63 de ani, parul la moartea sa In 1901. De~i aceasta a fost o perioada de schimb~ri f~ra precedent, multe mentalitati au fost pastrate pan~ la sfa~itul secolului 19, denumit adesea "Epoca Victoriarul", dup~ numele reginei. Atelierul lumii Anglia victoriarul a, fost dominata de efectele Revolutiei Industriale, fiind tinutul fabricilor, depozitelor ~i atelierelor. Populatia a crescut rapid, num:lrul ora~elor a crescut, iar pan~ In

O Contort tapisat pentru doamne la o petrecere a ceaiului in gradina, in anul 1865. A ti imbracat "cum se cuvine", implica purtarea multor jupoane sub crinoline. Barba~ii purtau costume sob re. O Simbolul unei ere -regina Victoria, la o varsta inaintata. Victoria a urcat pe tron in 1837, la varsta de 18 ani, ~i trei ani mai tarziu s-a casatorit cu varul sau, prin~ul Albert de Saxa-Coburg-Gotha.

~ ~ ~ ~

anUl 1850a fost construit:l o retea nationala de "moll$tri de fier " -cai1e ferate-cum nu se mai vazuse pana atunci. Deosebit de productiva ~i in fruntea celorlalte natiuni, Marea Britanie a devenit "atelierullumii", demonstrand acest lucru la Marea Expozitie din 1851 ~i mentinandu-se pe pozitie pana la sfar~itul secolului. Viteza schimbarilor a accentuat aspectele negative ale acestora -adaposturile neigienice pentru muncitori, folosirea copiilor la

diferite munci, conditii proaste de lucru, salarii mici ~i program de lucru foarte lung. S-au realizat totu~i unele imburultatiri, chiar Inairite de anu11850, Epoca Victoriarul fiind ~i o epocii a reformei (de exemplu, In ceea ce prive~te fabricile ~i domeniul sa:rulta1;iipublice). Cu toate acestea, o mare parte a populatiei contiriua sa:tcliasca: In sa:mcie ~i mizerie. Valori victoriene In timpul -Epocii Victoriene, clasa rnijlocie a realizat mari progrese, membrii acesteia avind posibilitati variate de a se ridica pe scara sociala:, In diferite domenii: afaceri, iridustrie, seIViciu civil ~i altele. Era, de asemenea, de remarcat felul In care societatea victoriarul a Inceput sa: fie domiriata de valori ale clasei mijlocii. Oameni sobri, punctuali, muncitori, 215

EPOCA

VICTORIANA

O Gloria imperiala. Imaginea de sus infa~i~eaza Atacul Brigazii U~oare ~i atacui asupra Sevastopolului, in timpul Razboiului din Crimeea (1854-1856) ~i Tel-el-Kebir ( 1882). victoria ce a dus la controlul Angliei asupra Egiptului. Portretele conducatorilor trupelor militare incadreaza cele trei scene.

O Multi victorieni considerau bicicleta un mijloc de relax are. Aceasta a slabit conventiile sociale ~i a incurajat purtarea de imbracaminte mai comoda. in 1884, bicicletele "sigure" care le-au inlocuit cele cu roata din fata mare -se gaseau tot.

pe

deja peste

O Zjua Derby-ului. Derby-ul a fost fondat in 1 780, jar in secolul urmator a devenjt o ocazie pentru excursiile populare.

~ ~ w 2:' ~

economi, famili~ti ~i respectabili existasern ~i Inainte de domnia reginei Victoria dar , 1ncepand cu aceasta perioada, asemenea calitati erau considerate foarte nonnale 1n noua ~i precisa lume industrial~. Regina Victoria a dat startul; existenta sa, centrata pe datorie ~i familie, a fost destul de diferita de cea pe care o avusesern ultimii doi predecesori ai s~i. Cea rnai mare parte a aristocratiei a recurs la purtarea costumelor, abandonand stiluJ.de viat:l scandalos ~i excentric al unei generatii anterioare; la fel au procedat ~i membrii de vaz~ ai clasei muncitoare. Valorile ~i ener'gia clasei mijlocii au contribuit la multe dintre rnarile realiz~ri ale Epocii Victoriene. Aspectele lor rnai putin amiabile cuprindeau convingerea moral~ c~ prosperitatea reprezenta rnsplata burultatii (iar cei ce nu aveau succes erau lipsiti de important:l) ~i un puritanism extrem In chestiuni sexuale, unde culpabilitatea ~i ipocrizia erau 1n floare. Religia avea un rol foarte important 1n viata -din aceasta perioada, de~i multi locuitori ai noilor o~e uria~e erau aproape rupti de religie. Existau multe curente religioase. Cea mai mare influent~ o exercitau sectele protestante, ca ~i met~tii ~i congregatio~tii, precum ~i aripa evanghelic~ a bisericii anglicane. Ap~rusern 1ns~ ~i alte fonne de credint:l, care puneau rnai mult accent pe ritual ~i dogme; este vorba 1n special de catolicismul roman ~i "anglo-catolicismul" din cadrul bisericii anglicane. Credin\e ~i indoieli Cu toate acestea, Epoca Victoriarul a fost ~i o perioada a 1ndoielii ~i necredintei, cum ar fi de exemplu faptul ca ~tiinta submina credinta 1n adev~rul biblic. Ateismul rnmanea un punct de vedere ~ocant, ~i, dup~ multe 1ncercari, ateistul 1nfocat Charles Bradlaugh a fost acceptat 1n Camera Comunelor abia 1n 1880. Cel mai subversiv eveniment a fost publicaiea, 1n 1859, a cartii lui Charles Da1Win, Originea Speciilor, teoria sa asupra evolutiei care sustinea c~ oamenii nu reprezint~ rezultatul unui singur act de creatie, care le-a oferit stapanirea asupra celorlalte fonne de viat:l, ci au evoluat din lumea natural~. jn cea mai rnare parte a Epocii Victoriene, bisericile respingeau aceste teorii precum ~i alte relatari

" E 41 0:2 ~ ~ -!1 ... \:J 2!. ~

216

~tiintifice, pe care aveau sa le adapteze In secolul 20. Politica de partid Parlamentele din Epoca Victoriana erau mult mai reprezentative decit cele dinaintea lor ~i, de asemenea, mai receptive la opinia public;l. Primul pas a fast f;lcut in 1832, chiar inainte de urcarea Victoriei pe tron, cind unui nurrulr mare de membri ai clasei mijlocii li s-a dat dreptul de vat, prin Marea Reform;l. (Unrultoarele reforme, din 1867 ~i 1884, au vizat majoritatea b;lrbatilor; inainte de sfar~itul secolului a inceput agitatia pentru dreptul de vot al femeilor.) Controlul regal asupra guvemului luase sfa~it sub William ai IV-lea (1830-37) ~i, in ciuda respectului de care se bucura Regina, aceasta a exercitat doar a influent;l pal1iala in alegerea ~tri1or guvemului ~i alte decizii politice. Mini~trii trebuiau sa dea socoteal;l in fata Parlamentului, in special in fata Camerei Comunelor, ~i, de vreme ce disciplina de partid

"f;' .3 ;?: ~

nu era inc;l strict;l, ace~tia nu puteau intotdeauna s;l-~i justifice aqiunile. Whigii ~i Torii anilor 1830 s-au transformat pan;l in 1860 in ~te grupari mult mai stranse: pal1idele Liberal ~i Conservator, conduse de lideri ca Gladstone ~i Disraeli. Disciplina nu era ins;l indeajuns de stricta pentru a impiedica sciziuni majore in cadrul unui partid. Problema irlandez;l, de exemplu, a influentat politicile parlamentare in multe privinte. Foametea din 1845-46 a ajuns in fmal s;l-l conving;l pe Sir Robert Peel c;l Legile Cerealelor, ce garantau preturi ridiCate productiei britanice, trebuie s;l disparn. A fost introdus comel1Ulliber, care a

O 0 calatorie. Locurile erau incomode iar trasurile deschise, insa o calatorie de la Londra la Brighton costa doar c3,iva banu,i. O Un v3nzator ambulant i~i vinde marfa -"Cele mai bune stridii la Cleethorpes". in zilele noastre sunt o delicatesa scumpa, dar stridiile erau ieftine ~i commune in Marea Britanie victoriana.

devenit .parte dintr-o mai mare mi~care victoriaru! ce incerca sa: creeze o societate mai deschisa: ~i mai competitiva:. insa: decizia lui Peel de a scoate din vigoare Legile Cerealelor a dus la fragmentarea Partidului Conservator. 20 de ani mai tarziu, misiunea lui William Gladstone de a pacifica Irlanda ~i o eventuala: supunere la Regulile Casei Cauto-guvernare), a provocat scindarea Partidului Liberal in doua: ramuri. in timpul acestei perioade de schimbw dramatice nu au fost exercitate ameninta:ri exteme la securitatea Marii Britanii. Europa a intrat in rnzboi in 1854-56, cand Anglia ~i Franta au luptat impotriva Rusiei, in Ra:zboiul Crimeei. Dupa: cum sugereaza:~i numele, chiar ~i aceasta era o campanie restransa:, condusa: cu succes, pentru a limita ambitiile teritoriale ale Rusiei in Balcani. Aceasta a reprezentat doar o ronda: din ~a-zisa "Chestiune Estica:" -seria de probleme cauzate de declinul Imperiului Otoman, care a dus la implicarea profunda: a Angliei in politicile europene, in timpul Epocii Victoriene. Anglia sa aBat la limita izbucnirii unui ai doilea rnzboi cu Rusia, in 1878, insa: s-a mentinut departe de aliantele europene care, ulterior, au divizat continentul -atitudine pe care primul ministru britanic, Lord Salisbury, a descris-o drept "splendida izolare". A Extinderea Imperiului Intre timp, Imperiul Britanic, deja uria~ in 1837, ~i-a continuat expansiunea. Coloniile intemeiate de europeni, cum ar fi Canada ~i Australia, incepeau sa:aibiJ.guvemW proprii, insa: portiuni intinse ale Mricii, in special, incepeau sa: fie colorate in ro~u Cculoarea imprimata: pe ha:rti pentru a desemna teritoriile aBate in posesia An~iei). . In Anglia, sentimentul imperialist s-a dezvoltat foarte lent, chiar ~i dupa: ce Disraeli a proclamat-o pe Victoria impa:rnteasa:a Indiei, in 1876. insa: deja in anul 1890, locuitorii Marii Britanii realizasern ca: imperiul lor era cel mai mare din cite sepomenisern p3.ru11aacea data:. RealizWle britanice din tarn ~i din strniru!tate le217

70

EPOCA

VICTORIANA.

au imprimat ,rictorienllor o .incredere protund:l, care avea s:l fle doar pulin zguduita la sfa~itul perioadei, de insuccesele militare di11 Razboiul Burilor din Africal de Sud, unde , fennierii descendenti~Li olaridezilor au fost cuIceriti doar dup:l o luptl U\ -'~ 3 ani (1899-1902), Ostilitatea european:l ( Iin timpul razboiului punea la lndoial:l "splendida izolare", preig:ltindu-se .i ru politi( :a foarte diferit:1 a i ncep utulu Jului 20. Servicii pentru o noua societate o doctrina centrala a Epocii Victoriene era aceea ca individul trebuia sa fie cat rnai independent rata de reali2 tIe inteIVentiile acestuia; ~ multi acestei perioade erau re trepril private sau al inir;iativei ind lividua] le. in vechile restricr;ii legale Ifuse:sera in ad ptat la ne 'voile 1 ei societa1;i .1~ 1:r ~ri private lIe Ciil If;lC ltreprir nizeI -at)ile dc munc;l $i ;tea erau --.ll llui, : ~plaatarea perSall;l ui silniltatii mtrolate prin masuri ;3 Llc .dornp Jblice ~i decrete cares],Dl mza.~u Pentru a functiana c~ficient, avea nevaie de selVi ::ii oferite exemplu GPO (timbrl :le pentru plata unar taKe egale, indiferent je distan fast daua inavatii rictoriene). IlpC

)mpe ost f( mu! lciezc

ant;

;ecund

Saracia 1 eforturilor statului je fu sistemul econo11lic, societa generat r)robleme importantl alamlan~ [ -ce nu era prol accentuala fata de perioadele sigurant11mai ~~ocanta la oamenii s~raci se i:mbu] ~.~ Ut; -'~ asemenea, "l\.l"l", ora~elor. f--' nesigurant~ l, deoarece sistemelor e.conomice care

muncitorii

noile altemau

0 Sal molt e

vreme

ce

[laghemitele o avanturi

cu erau

ju:5tnal

perioade concediati

mare ale de ~i

-~ de foame. SustiruItorii sistemului lasatl sa mo"J face nimic In privinta pretindeau c;)l nu se putea lnsa acest punct "legilor de fiE.r" ale economiei, :le vedere a fost criticat de ganditorii socia!i$ti, ~i Karl Marx, ~i atacat de :a Robert C~en Morris, precum ~i de Charles Dick, ens, WUliam alti scriitori ~i a1ti§ti ai vremii.

O Saracie in Drury Lane, Londra. Cand aveau posibilitatea, saracii luau masa la restaurantul Baylis's,

O In timp ce mul,i copii beneficiau de privilegiile progreselor, viitorul nu era promi,ator daca erai sarac.

DATE

IMPORTANTE 1837 Victorio

Este ;ntrodus Victoria

devine regina 1840 serviciul

se casatore~te

po~tal intern

cu varul sau Albert

1846 Abrogarea

Legilor

Cerealelor

18S1

Progrese ale epocii ctorienii nu au reu~it sa rezolve >robler a saraciei, marlle realizarl ale epocii au ldus Ct timpul beneficii multor oameni ~i i-au ljUtat s: "~i largeasca orizonturile. lardele de via1;a s-au. 1mbunata1;it, In asele ae oameni Obi.5RUitiintrind o serle de oi produse, de la obiecte casnice, la publicatii e presa. Noi tipurl de locurl de munca ofereau >i: de exemplu, cererea de dactilografe :>curl de munca UllUl: llUll1dl ,,- ll1dlC; -~-~ u r1e L~coala, care nu mai muncisera 1:naint(~. =nul sferea posibilit: atea functionarului dir vila din suburbie, ia a excursii pe litoral. la menil, f, proaspat introdusa dad cleta era un mijloc d( repre: sociale transl= ot~ rea ma lmt :le: ;chide:J :are at .ilor d~ lral, barbati, jn ciuda schimbarilor precedent aracteristicilt crederea ~i optimisr nul au fa: arii Britanii In timpul ~pOCll Victoriene ltoria df )cuitoriiconsiderau ca au c reptul~i pastra statutul natiunii de c ~a mai rr e puterf lumii, iar pana la macelul tin Prin 1 R:lzbo i pusa l~ ondial aceasta idee nu a fo niciod lnd loiala 1n Marea Britanie. llniversala 61 -E

ARJ

)RN

ARE

BRIT

Marea

Expozitie

18S4-S6 Razboiul Moartea

d;n Crimeea 1861 printului

Albert

1867 A douo Reforma 1870 Reforma invatamilntului: directa a statului

primo implicare fn educatie

1872 Este introdus

votul secret

1876 Victoria

devine imparateasa

a 'ndiei

1884 5ufragiu

mosculin

universal

1886 Liberalii

se despart

guvernarii Ultimele

din cauza problemei

proprii

a Irlandei

1893 propuneri ale 'ui Gladstone

ceea ce privea guvernarea

fn

de sine

statatoare. 1899-1902 Razboiul Burilor 1901 Moartea

Reginei Victoria

rie universala 76 -SOClALlSMl