Economia Si Gestiunea Intreprinderii An2 Spiru

Teste grila : ECONOMIA SI GESTIUNEA INTREPRINDERII MULTIPLE CHOICE 1. În cazul entităţilor de tip familial: a. Scopul prioritar cesare familiei b. Scopul prioritar c. Scopul prioritar d. Scopul prioritar tru societate e. Scopul prioritar mulţi

al activităţii economice este obţinerea unor venituri neal activităţii economice este obţinerea favorurilor al activităţii economice este obţinerea reputaţiei al activităţii economice este asigurarea veniturilor penal activităţii economice este asigurarea traiului celor

ANS: A 2. Teoria economică a întreprinderii a apărut: a. La sfârşitul secolului XX b. În cadrul gândirii liberale de la sfârşitul secolului XIX si începutul secolului XX c. În secolul al IX-lea d. În secolul al XVII-lea e. În secolul al XVIII-lea ANS: B 3. Din punct de vedere juridic întreprinderea: a. Nu are importanţă b. Este considerată după mărime c. Este o entitate ce nu trebuie confundată cu forma sub care funcţionează la un moment dat d. Este considerată după obiectul de activitate e. Este considerată după istoric ANS: C 4. Teoriile moderne despre întreprindere pun accentul pe: Producţie cât mai mare Costuri cât mai mari Resurse Existenţa acesteia legată de munca în echipă care conduce la creşterea productivităţii muncii e. Numărul de angajaţi a. b. c. d.

ANS: D 5. Principalele caracteristici ale întreprinderii în economia de piaţă sunt: a. Este independentă faţă de legi

b. c. d. e.

Este autoritară Nu este reprezentată juridic Nu are patrimoniu Este o persoană juridică, care poate fi întreprinzătorul individual sau societatea, are un patrimoniu, cont la banca, contabilitate proprie şi încheie bilanţ contabil

ANS: E 6. Întreprinderea ca subiect al gestiunii economice este: a. b. c. d. e.

O O O O O

organizaţie organizaţie organizaţie organizaţie organizaţie

economică autonomă dirijată de la centru dependentă de conducere dependentă de piaţă dependentă de cât se vinde

ANS: A 7. Principiile care stau la baza întreprinderii economice libere sunt: a. Numărul de angajaţi b. Principiul autonomiei economice şi funcţionale şi principiul maximizării profitului c. Numărul de şomeri d. Numărul de disponibilizaţi e. principiul subordonării statului ANS: B 8. Mediul ambiant al întreprinderii este: a. Terenul din imediata apropiere b. Terenul pe care sunt amplasate halele de producţie c. Un ansamblu de factori eterogeni de natură economică, socială, politică, ştiinţifico-tehnică, juridică, geografică, demografică, factori naturali etc. d. Terenul cu depozitele e. Terenul agricol aflat în posesie ANS: C 9. Relaţiile întreprindere – piaţă se realizează prin: a. b. c. d. e.

Intermediarii Numai prin cumpărare Numai prin vânzare Aprovizionare, producţie, desfacere Transporturi

ANS: D 10. Competitivitatea firmei este data de: a. Numărul de angajaţi

b. c. d. e.

Numărul de şomeri Numărul de disponibilizaţi Cantitatea de bunuri Adaptarea întreprinderii la mediul economic şi influenţarea acestuia

ANS: E 11. Tipologia întreprinderilor în România este: a. Practic o expresie a analizei (cercetării) întreprinderii prin intermediul a diverse unghiuri de abordare (criterii) b. Numărul celor care sunt mari c. Numărul celor care sunt mici d. Dată de dimensiunea lor e. Dată de apartenenţa la hodinguri ANS: A 12. Întreprinderea ca un organism economico-social unitar se caracterizează prin: a. Angajaţi puţini şi eficienţi b. Structură sistemică, în care diferitele sale componente se condiţionează reciproc c. Venituri cât mai mari d. Costuri cât mai mari e. Profituri cât mai mari ANS: B 13. Întreprinderea este un sistem social: a. b. c. d. e.

Prin Prin Prin Prin Prin

numărul de angajaţi calificarea angajaţilor implicarea componentei umane ca resursă primordială disponibilizări puţine lipsa pericolului falimantului

ANS: C 14. Întreprinderea este un sistem economic deoarece: Consumă resurse Realizează venituri Transformă resurse Reuneşte resurse de diferite tipuri urmărind valorificarea lor optimă (sistem cu raţionalitate) e. Acţionează în economie a. b. c. d.

ANS: D 15. Întreprinderea este un sistem deschis deoarece: a. Angajează în permanenţă b. Disponibilizează în permanenţă c. Distribuie produsele pe piaţă

d. Consumă resurse de pe piaţă e. Are schimburi permanente cu mediul (de unde îşi procură inputurile şi unde îşi externalizează outputurile) ANS: E 16. Întreprinderea este un sistem organic adaptiv deoarece: a. Este în permanentă legătură cu mediul de care este influenţată, dar pe care îl şi influenţează, fapt care determină modificarea parametrilor sistemului b. Are angajaţi c. Are personal calificat d. Lucrează pentru om e. Maşinile nu lucrează fără om ANS: A 17. Întreprinderea este un sistem dinamic deoarece: a. b. c. d. e.

Permite grevele Îşi modifică în permanenţă starea Permite exprimarea liberă Are stabilitate în timp îndelungat Nu-şi schimbă starea

ANS: B 18. Întreprinderea este un sistem complex deoarece: a. b. c. d. e.

Are multe maşini şi instalaţii Are multe intrări Prin complexitatea sa implică conexiuni între elemente greu de stăpânit Are multe ieşiri Se compune din mai multe elemente

ANS: C 19. Întreprinderea este un sistem supus proceselor entropice deoarece: a. b. c. d. e.

Îşi reglează automat starea Are stări foarte stabile Este sub control permanent Sub acţiunea lor se manifestă tendinţa de dezorganizare Are management

ANS: D 20. Întreprinderea este un sistem cibernetic deoarece: a. b. c. d. e.

Are intrări puţine Are ieşiri puţine Schimbul cu exteriorul este stabil Singurul schimb este cel energetic Ieşirile din sistem sunt utilizate pentru corecţii

ANS: E 21. Întreprinderea privată: a. Este o unitate de producţie şi economică al cărei patrimoniu aparţine fie unei singure persoane fizice (individuală), fie mai multora (asociaţii, societăţi) b. Are un singur acţionar c. Are mai mulţi acţionari d. Nu are acţionari e. realizează bunuri pentru sine ANS: A 22. Întreprinderea publică: a. b. c. d. e.

Realizează bunuri pentru public Se mai numeşte şi regie autonomă sau regie publică Este condusă de angajaţi Nu este supusă concurenţei de piaţă Are piaţă proprie

ANS: B 23. Întreprinderea mixtă: a. Realizează bunuri diverse b. Este condusă de manegement român şi străin c. Este o unitate de producţie al cărei capital se formează pe baza participării unor proprietari individuali (sau asociaţi) privaţi şi a diferitelor întreprinderi publice d. Oferă produse pe diverse pieţe mixte e. Are angajaţi de naţionalităţi diferite ANS: C 24. Societăţile comerciale: a. b. c. d. e.

Sunt de forma intreprinderilor de stat Cuprind numai firmele de transport cuprind numai firmele de producţie Sunt forme juridice de organizare a întreprinderilor Realizează numai comerţ

ANS: D 25. Societăţile de persoane pot fi şi sub forma de: a. b. c. d. e.

Grup de persoane care muncesc împreună Grup de persoane care se ajută reciproc Grup de persoane care conduc împreună Conglomerat de firme Societăţi în nume colectiv; societăţi în comandită simplă; societăţi de capital

ANS: E 26. Întreprinderile industriale sunt: a. b. c. d. e.

O formă de organizare a întreprinderilor funcţie de ramură Numai întreprinderile din industria constructoare de maşini Numai întreprinderile din industria de transporturi Numai întreprinderile din industria uşoară Numai întreprinderile din industria de panificaţie

ANS: A 27. Întreprinderile agricole sunt: a. Numai cooperativele agricole b. O formă de organizare a întreprinderilor care au obiect de activitate din sector agricol c. Numai firmele mici din agricultură d. Numai firmele din industrie ce lucrează pentru agricultură e. Toate întreprinderile private ANS: B 28. Întreprinderile de construcţii cuprind: a. b. c. d. e.

Toate întreprinderile private Toate întreprinderile mici Întreprinderile care acoperă ramura construcţiilor Întreprinderile din amonte Întreprinderile din aval

ANS: C 29. Întreprinderile de transport: a. b. c. d. e.

Toate întreprinderile private Toate întreprinderile mici Întreprinderile din amonte Activează în ramura transportului de mărfuri Întreprinderile din aval

ANS: D 30. Întreprinderile de comerţ: a. b. c. d. e.

Întreprinderile din aval Toate întreprinderile private Toate întreprinderile mici Întreprinderile din amonte Activează în ramura distribuţiei mărfurilor

ANS: E 31. Organizarea întreprinderii:

a. Asigurară desfăşurarea diviziunii muncii şi ţine de coordonarea sarcinilor care trebuie să fie îndeplinite de către membrii săi b. Înseamnă a asigura de lucru angajaţilor c. Înseamnă aprovizionarea cu materii prime d. Înseamnă reducerea numărului de angajaţi e. Înseamnă reducerea consumurilor materiale ANS: A 32. Din punct de vedere static a organiza înseamnă: a. A stabili sarcini pentru toţi angajaţii b. A stabili sarcini numai pentru personalul administrativ c. A stabili o ordine, o ierarhizare a personalului care compune întreprinderea şi ordonarea modului de desfăşurare a muncii acestuia d. A stabili numărul de posturi e. A stabili numărul de maşini ANS: C 33. Din punct de vedere dinamicic a organiza înseamnă: a. A schimba în permanenţă numărul angajaţilor b. A schimba în permanenţă numărul locurilor de muncă c. A schimba în permanenţă numărul angajaţilor şi responsabilităţile ce le revin astfel încât să nu apară plafonarea acestuia pe posturile pe care sunt încadrate d. A studia modul de funcţionare a întreprinderii, a analiza felul în care sunt puse în mişcare mijloacele de care dispune pentru a atinge obiectivele pe care aceasta şi le fixează e. A schimba în permanenţă numărul personalului administrativ ANS: D 34. Structura unei organizaţii: a. b. c. d. e.

Arată disponibilitatea resurselor Arată disponibilitatea la schimbare Arată disponibilitatea la nou Arată nivelul tehnologic Este o sumă totală a mijloacelor utilizate pentru a repartiza sarcinile diferite şi pentru a asigura coordonarea necesară între acestea

ANS: E 35. Structura generală a întreprinderii: a. b. c. d. e.

Cuprinde structura organizatorică şi structura socio-culturală Cuprinde numai structura organozatorică Cuprinde numai structura culturală Cuprinde numai organigrama Arată mărimea întreprinderii

ANS: A

36. Structura funcţională a întreprinderii: a. b. c. d. e.

Arată mărimea întreprinderii Corespunde coordonării pe verticală a sarcinilor Arată numărul personalului Arată profilul producţiei Arată tendinţele producţiei

ANS: B 37. La nivelul strategic: a. b. c. d. e.

Se Se Se Se Se

iau iau iau iau iau

deciziile deciziile deciziile deciziile deciziile

care angajează întreprinderea pe termen scurt imediate care angajează întreprinderea pe termen lung neimportante privind preţurile

ANS: C 38. Nivelul tactic: Defineşte deciziile pe termen lung Defineşte deciziile pe termen scurt Defineşte deciziile periculoase pentru viitorul apropiat Defineşte drumul de urmat pentru a atinge obiectivele fixate la nivel strategic e. Nu are legătură cu nivelul strategic a. b. c. d.

ANS: D 39. Nivelul operaţional: a. b. c. d. e.

Nu are legătură cu cel tactic Nu are legătură cu cel strategic Se referă la termenul lung Defineşte tactica pe termen lung Defineşte pe termen scurt atingerea obiectivelor de la nivel tactic

ANS: E 40. La nivelul de execuţie: a. Se realizează activităţile de producţie implicate pentru realizarea obiectivelor stabilite b. Se stabilesc strategiile c. Se stabilesc tacticile d. Se urmăreşte evoluţia pieţelor firmei e. Se urmăreşte creşterea vânzărilor prin distrugerea concurenţei ANS: A 41. Funcţia de personal presupune:

a. Angajarea numărului maxim de persoane b. Perfecţionarea continuă a relaţiilor sociale, îndeosebi a relaţiilor între personal şi conducerea unităţii c. Calificarea tuturor persoanelor angajate d. Restrângerea numărului de angajaţi e. Selectarea numai a tinerilor la angajare ANS: B 42. Echilibrul angajaţi-obiectivele întreprinderii: a. b. c. d. e.

Creşte riscul grevelor Creşte nemulţumirea angajaţilor Influenţează eficienţa pe ansamblu a întreprinderii Măreşte tensiunile în timpul lucrului Creşte riscul de accidente

ANS: C 43. Relaţia: progres tehnico-ştiinţific şi personalul: Creşte numărul personalului puţin calificat Creşte conflictele om-maşină Creşte riscul de accidente Prin progresul tehnico-ştiinţific are loc o reducere a personalului din locurile de muncă cu efort fizic e. Permite angajarea personalului bine calificat a. b. c. d.

ANS: D 44. Organizarea structurală a întreprinderii şi personalul: a. b. c. d. e.

Presupune angajarea a cât mai multe persoane ce vor fi calificate rapid Presupune angajarea numai a persoanelor disponibile Presupune angajarea numai a şomerilor Presupune reducerea numărului de angajaţi Presupune elaborarea strategiei şi politicii de personal, necesarul de personal, structura, motivarea, calificarea acestuia

ANS: E 45. Recrutarea personalului presupune: a. b. c. d. e.

Selecţia acestuia pe criterii de competenţe Selecţia acestuia după recomandările primite Selecţia acestuia după preferinţele personale Selcţia acestuia după cunoştinţe Selecţia acestuia după dorinţa acestuia de a lucra

ANS: A 46. Promovarea personalului are în vedere: a. Creşterea salariului b. Performanţele şi eficienţa personalului

c. Stimularea d. Mulţumirea aşteptărilor e. Atingerea unei poziţii privilegiate ANS: B 47. Salarizarea personalului se face pentru: a. b. c. d. e.

Stimulare Mulţumirea aşteptărilor Activităţile depuse şi rezultatele muncii Atingerea unei poziţii privilegiate A evita grevele

ANS: C 48. Stimularea muncii personalului are ca scop: a. b. c. d. e.

Atingerea unei poziţii privilegiate Evitarea grevelor Mulţumirea aşteptărilor Creşterea intersului personalului pentru munca depusă Pregătirea pentru pensionare

ANS: D 49. Reducerea numărului de angajaţi are ca scop: a. b. c. d. e.

Creşterea tensiunilor sociale Reducerea puterii angajaţilor faţă de conducerea întreprindrii Reducerea accidentelor Creşterea speranţei de viaţă Creşterea productivităţii muncii

ANS: E 50. Posturile de lucru şi numărul optim de angajaţi determină: a. b. c. d. e.

Eficienţa utilizării forţei de muncă şi activelor întreprinderii Creşterea cheltuielilor de producţie Reducerea profitabilităţii Creşterea riscului de faliment Slăbirea poziţiei de piaţă

ANS: A 51. Producţia: a. b. c. d. e.

Presupune a satisface consumatori Este componenta cea mai importantă a activităţii economice Presupune ocuparea personalului disponibilizat de alte întreprinderi Este, de fapt, comerţ Este, de fapt, o sumă de activităţi care nu adaugă valoare

ANS: B

52. Producţia şi adaosul de valoare: a. b. c. d. e.

Producţia nu adaugă valoare Prin producţie se reduce valoarea materiei prime Prin producţie se adaugă valoare Prin producţie se risipesc eforturi în mod inutil Prin producţie se reduce şomajul

ANS: C 53. Producţia şi combinarea resurselor: a. b. c. d. e.

Producţia nu combină resurse Este valabilă numai în industria auto Este valabilă numai în industria alimentară Prin producţie se combină resurse umane, materiale, energetice etc. Prin producţie se risipesc resurse

ANS: D 54. Producţia la cerere: a. b. c. d. e.

Înseamnă, să se producă pentru o persoană Înseamnă să se producă pentru mai multe persoane Înseamnă să se producă pentru magazine mici Înseamnă să se producă pentru export Arată orientarea întreprinderii spre a produce în funcţie de cerere

ANS: E 55. Producţia de serie mică arată: a. Volumul producţiei unei firme ce caută să răspundă la cereri diversificate b. Că se produce o serie mică după care se opreşte întreaga producţie c. Că se produc numai 10 unităţi de produs d. Că se produc sub 100 unităţi de produs e. Că întreprinderea nu este flexibilă la cereri diversificate ANS: A 56. Producţia de serie mare şi masă: a. b. c. d. e.

Este atunci când se realizează peste 100 unităţi de produs Apare atunci când întreprinderea are piaţă mare de desfacere Există atunci când întreprinderea este flexibilă la cererea pieţei Este specifică oricărui producător Este specifică numai idustriei alimentare

ANS: B 57. Organizarea producţiei: a. Presupune numărarea permanentă a produselor realizate

b. Presupune oprirea producţiei când apare o defecţiune c. Permite o pregătire corespunzătoare a fabricaţiei şi îmbunătăţirea permanentă a acesteia prin mai buna organizare a conducerii d. Presupune să se angajeze numai personal calificat e. Presupune aplicarea riguroasă a disciplinei în muncă ANS: C 58. Planificarea producţiei este: a. b. c. d. e.

Este specifică numai producţiei de serie mică Este specifică numai producţiei de masă Este specifică numai producţiei din industria agricolă De perspectivă, curentă şi operativă Este specifică numai producţiei din industria grea

ANS: D 59. Producţia în flux: a. b. c. d. e.

Asigură Asigură Asigură Asigură Asigură verse

derularea circulară a producţiei derularea liniară a producţiei cantitatea de intrări necesară cantităţi de ieşire specifice producţiei de masă o derulare continuă a producţiei oferind la ieşire produse di-

ANS: E 60. Producţia şi tehnologia: a. Tehnologiile avansate cresc productivitatea prin reducerea personalului direct productiv b. Tehnologiile avansate reduc productivitatea c. Tehnologiile avansate reduc riscul de îmbolnăviri profesionale d. Tehnologiile noi reduc şomajul e. Tehnologiile noi se aplică uşor fiind ieftine ANS: A 61. IMM-urile presupun: a. b. c. d. e.

Existenţa întreprinderilor foarte mari Acordarea unui atribut al întreprinderii funcţie de numărul de angajaţi Asigurarea de locuri de muncă pentru orice persoană Creşterea şomajului Existenţa industriilor nepoluante

ANS: B 62. Pentru IMM-uri ponderea capitalului deţinut de firmele mai mari, în UE: a. Este de 10% b. Este de 100% c. În UE se consideră drept limite maxime dimensionale ale IMM numărul

de 500 de angajaţi şi participarea unei firme mai mari la deţinerea a nu mai mult de o treime din capital d. Este nesemnificativ e. Este de 50% ANS: C 63. Capitalul fix: a. b. c. d. e.

Se modifică pe parcursul unui ciclu de producţie Nu se modifică pe durata unei zile Este dependent de producţie Determină rata amostismentelor activelor fixe Este constant pe toată durata de existenţă a întreprinderii

ANS: D 64. În Uniunea Europeană IMM înseamnă: a. b. c. d. e.

Întreprinderi cu peste 500 angajaţi Întreprinderi cu până la 10 angajaţi Întreprinderi familiale Asociaţii familiale Limita de 50 de salariaţi pentru întreprinderile mici şi cea de 500 pentru întreprinderile mijlocii

ANS: E 65. La alegerea dimensiunii întreprinderii se au în vedere în primul rând: a. b. c. d. e.

Reglementările legale existente Dorinţele iniţiatorului Dorinţele acţionariatului Dorinţele angajaţilor Obiectul de activitate

ANS: A 66. IMM-urile sunt dominante în: a. Ţările noi intrate în UE b. Ţările dezvoltate datorită ponderii mari pe care o au întreprinderile individuale (unipersonale sau familiale) c. Ţările în curs de aderare d. Ţările care urmează să adere e. Ţările nordice ANS: B 67. Importanţa acordată IMM-urilor se datorează: a. Unei conjuncturi de moment b. Lipsei întreprinderilor mari c. Receptivităţii acestora la nevoile pieţei, la modificări şi inovaţii, aduc o îmbunătăţire semnificativă mediului concurenţial

d. Lipsei holdingurilor e. Existenţei pieţelor mici ANS: C 68. Importanţa acordată IMM-urilor se datorează: a. Unei conjuncturi de moment b. Lipsei întreprinderilor mari c. Receptivităţii acestora la nevoile pieţei, la modificări şi inovaţii, aduc o îmbunătăţire semnificativă mediului concurenţial d. Lipsei holdingurilor e. Existenţei pieţelor mici ANS: C 69. Flexibilitatea IMM-urilor este legată de: Numărul mare de angajaţi Valoarea mare a capitalului investit Dotarea cu tehnologii Dimensiunile lor şi implicit de structura organizatorică, de caracteristicile echipamentelor din dotare e. Dimensiunile echipei de conducere a. b. c. d.

ANS: D 70. Adaptarea întreprinderilor la schimbare se numeşte: a. b. c. d. e.

Schimbare de moment Stabilitate realativă Rigiditate în schimbare flexibilitate redusă Flexibilitate de răspuns

ANS: E 71. Funcţiunea financiar-contabilă are rolul: a. De a derii b. De a c. De a d. De a e. De a

asigura apărarea, creşterea şi consolidarea patrimoniului întreprinreduce pierderile reduce costurile creşte profitul reduce consumurile energetice

ANS: A 72. Analiza financiară a întreprinderii are ca scop: a. b. c. d. e.

Calculaţia preţurilor Diagnosticarea situaţiei financiare Calculul salariilor personalului administrativ Calculul salariului tuturor angajaţilor Studiul pieţei

ANS: B 73. Bilanţul: a. Arată numai starea activului la un moment dat b. Arată numai starea pasivului la un moment dat c. Sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat şi descrie separat elementele de Activ (A) si Pasiv (P) d. Arată numai încasările zilnice e. Arată volumul salariilor ANS: C 74. Situaţia netă arată: a. b. c. d. e.

Suma netă a banilor din casierie Suma netă a banilor din bancă Suma netă a banilor ce urmează să fie primiţi Averea acţionarilor sau activul neangajat în datorii Suma netă a încasărilor

ANS: D 75. Imobilizările necorporale cuprind: a. b. c. d. e.

Stocurile de semifabricate din depozite Stocurile de semifabricate aflate în lucru Stocurile de semifabricate ce urmează să fie primite Producţia terminată şi nelivrată Brevete, licenţe, studii, mărci de fabrică şi alte drepturi de autor

ANS: E 76. Activele circulante constă în: a. Stocuri, creanţe, disponibilităţi, mult mai lichide decât imobilizările, numite si "alocări temporare", la care recuperarea capitalurilor investite se face la încheierea exerciţiului b. Marfa aflată la livrare c. Marfa aflată în depozitele proprii d. Mijloacele de transport auto e. Mijloacele de transport feroviar ANS: A 77. Pasivul reflectă: a. b. c. d. e.

Sursele de provenienţă a capitalurilor proprii (CP) şi împrumutate Producţia pe stoc Valoarea inclusă în ambalaje Marca de fabrică Numai împrumuturile la bănci

ANS: A

78. Contul de profit şi piedreri arată: a. Numai profitul net realizat pe perioada unei zile b. Fluxurile de venituri şi cheltuieli care au marcat evoluţia întreprinderii în perioada exerciţiului financiar c. Fluxurile de materii prime d. Fluxurile energetice e. Cheltuielile variabile ANS: B 79. Bugetul de venituri şi cheltuieli arată: a. Volumul producţiei b. Valoarea stocurilor c. În expresie bănească, activităţile de investiţii, aprovizionare, producţie şi desfacere, precum şi alte activităţi d. Tipul de industrie în care acţionează întreprinderea e. Cota de piaţă a întreprinderii ANS: C 80. Bugetul activităţii generale conţine: Informaţii despre producţia neterminată Informaţii despre producţia terminată aflată pe stoc Informaţii despre producţia rebutată Informaţii privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele preconizate a se realiza într-un exerciţiu financiar pe ansamblul unităţii patrimoniale, comparativ cu exerciţiul financiar precedent e. Informaţii despre piaţa pe care-şi desfăşoară activitatea întreprinderea a. b. c. d.

ANS: D 81. Activitatea comercială cuprinde: a. b. c. d. e.

Numai calculul salariilor Numai calculul încasărilor Exclusiv caalculul profitului Exclusiv probleme de aprovizionare Domeniile aprovizionării tehnico-materiale, desfacerea produselor şi marketingul

ANS: E 82. Desfacerea este: a. Ultima fază a activităţii desfăşurată în întreprindere, faza care încheie circuitul valoric, prin vânzarea bunurilor şi serviciilor şi recuperarea mijloacelor băneşti, astfel încât să poată continua producţia b. O fază intermediară a activităţii întreprinderii c. Faza de început a activităţii întreprinderii d. Exclusiv partea de prospectare a pieţei

e. Faza care include şi aprovizionarea ANS: A 83. Vânzarea este: a. Funcţia întreprinderii cu cele mai mari pierderi b. O funcţie parţială a desfacerii, respectiv realizarea propriu zisă a desfacerii c. Faza activităţilor prin care se ambalează produsul d. Livrarea produsului bucată cu bucată e. Livrarea produselor de pe stoc ANS: B 84. Distribuţia fizică a mărfurilor: a. b. c. d. e.

Este, de fapt, vânzarea mărfurilor Este, de fapt, ambalarea mărfurilor Este o subfuncţie a desfacerii delimitată în timp, spaţiu şi cantitativ Este, de fapt, inscripţionarea mărfurilor Este, de fapt, cumpărarea mărfurilor

ANS: C 85. Marketingul este: a. b. c. d. e.

O modă Un concept mai nou în România Un concept specific IMM-urilor Este o concepţie de conducere a întreprinderii moderne Prezent numai în întreprinderile mari

ANS: D 86. Marketingul personalului presupune: a. b. c. d. e.

Vânzarea cu amănuntul Vânzarea de la o persoană la alta Vânzarea mărfurilor numai de către persoane autorizate Disponibilizarea personalului Studiul pieţei muncii şi angajarea celui mai bun personal

ANS: E 87. Filozofia marketingului: a. Este o concepţie generală privind activitatea întreprinderii prin marketing b. Presupune înţelegerea terminologiei din marketing c. Presupune aplicarea marketingului în IMM-uri d. Presupune aplicarea marketingului în întreprinderile mari e. Presupune extinderea pieţei întreprinderii peste cea a concurenţei ANS: A

88. Aprovizionarea tehnico-materială: a. Tratează numai aprovizionarea cu materii prime materiale b. Ţine de încheierea contractelor economice, de stabilirea volumului şi structurii importului, de stabilirea normativelor pentru stocuri de materii prime, materiale, combustibil c. Tratează numai aprovizionarea cu energie d. Tratează numai aprovizionarea cu resurse financiare e. Se referă la transportul materiei prime ANS: B 89. Activitatea de desfacere ţine de: a. b. c. d. e.

Numărul de agenţi de vânzare necalificaţi Numărul reţelelor de distribuţie care nu aparţin întreprinderii Planul psiho-social Volumul mărfurilor transportate dintr-o dată Volumul de marfă refuzată

ANS: C 90. Negocierile comerciale asigură: Preţul dorit de vânzători Preţul dorit de cumpărători Preţul dorit şi de vânzători şi de cumpărători Armonizarea intereselor participanţilor la o acţiune de vânzarecumpărare în vederea găsirii unei soluţii convenabile e. Vânzarea întregului volum de producţie a. b. c. d.

ANS: D 91. Strategia negocierii presupune: a. b. c. d. e.

Convingerea de către vânzător a celui care cumpără Convingerea de către cumpărător a celui care vinde Convingerea celor două părţi de către o terţă parte Abandonul negocierilor aatunci când se simte neseriozitate Ansamblul obiectivelor urmărite în procesul negocierii, căile (modalităţile) posibile de atingere a acestor obiective şi mijloacele (resursele) disponibile pentru realizarea lor

ANS: E 92. Din punct de vedere formal strategia: a. Este o funcţie de informaţie existentă la un moment dat, funcţie care ia valori pe mulţimea de alternative accesibile momentului respectiv b. Scuteşte de riscul eşecurilor c. Salvează negociatorii de la interpretări eronate d. Nu are nici o importanţă e. Nu are nevoie de informaţii

ANS: A 93. Strategia aleasă va fi diferită: a. Numai cu aprobarea şefilor ierarhi direcţi b. În funcţie de ipotezele făcute cu privire la tendinţele previzibile ale mediului c. Numai când se schimbă interlocuitorul d. Numai când se schimbă conducerea întreprinderii e. În funcţie de anotimp ANS: B 94. Scenariul şi strategia presupun: a. b. c. d. e.

Stabilirea clară, de la început, a direcţiei de urmat Stabilirea rapidă a preţului Mai multe seturi de ipoteze despre evoluţia mediului Stabilirea volumului producţiei marfă Stabilirea productivităţii

ANS: C 95. Numărul de scenarii rezultă din: a. b. c. d. e.

Competenţa conducerii Autoritatea managementului Organizarea întreprinderii Combinarea ipotezelor plauzibile Piaţa de desfacere

ANS: D 96. Controlul strategic: a. b. c. d. e.

Se referă la calitatea produselor Se referă la calitatea personalului direct productiv Se referă la calitatea managementului Se referă la vânzare Este un element deosebit de important în ciclul „formulare – elaborare – punere în practică” a strategiei

ANS: E 97. Esenţa unei strategii: a. b. c. d. e.

Este Este Este Este Este

de de de de de

natură natură natură natură natură

economică politică administrativă umană socială

ANS: A 98. Strategia de diversificare constă în:

a. Schimbarea etichetelor produsului b. Dezvoltarea pe mai multe produse, câte odată pe mai multe pieţe sau domenii, dar componentele structurale ale acesteia sunt specializate c. Schimbarea preţului mărfii d. Schimbarea mijloacelor de transport a mărfii e. Schimbarea destinaţiei mărfii ANS: B 99. Strategia de specializare: a. b. c. d. e.

Se Se Se Se Se

referă la calificarea personalului referă la salarizarea personalului elaborează, de regulă, la cererea unei întreprinderi referă la policalificare referă la selectarea specialiştilor

ANS: C 100. Verticala sau integrata: Apare atunci când întreprinderea dezvoltă produse noi Apare atunci când întreprinderea renunţă la anumite produse Apare atunci când întreprinderea dă faliment Apare atunci când întreprinderea îşi completează activitatea cu produse complementare care se situează în amonte sau în aval, în aceeaşi filieră tehnologică, pentru a beneficia de o mai mare securitate e. Apare atunci când întreprinderea se dizolvă a. b. c. d.

ANS: D 101. Restructurarea este concepută la nivel de: a. b. c. d. e.

Ţară Continent Judeţ Regiune Ramură sau sector şi la nivel de întreprindere

ANS: E 102. Reforma întreprinderii presupune: a. b. c. d. e.

Adaptarea structurii organizatorice la schimbările de mediu Disponibilizarea personalului Schimbarea profilului de fabricaţie Schimbarea conducerii administrative Schimbarea personalului

ANS: A 103. Refinanţarea întreprinderii presupune: a. Acordarea de către guverne a banilor necesari continuării producţiei

b. Ca societăţile comerciale să fie sprijinite să devină competitive pe căi financiare şi să se privatizeze c. Acordare de către bănci a împrumuturilor necesare d. Achiziţia de către stat a mărfii realizate pentru a putea continua producţia e. Realizarea de împrumuturi în dolari sau euro ANS: B 104. Surse de refinaţare sunt: a. Marfa terminată nevândută b. Marfa aflată în diverse faze de fabricaţie c. Profitul, fondurile alocate de FPS, credite externe pentru restructurare garantate de guvern, profitul net al Bancii Nationale, vânzarea de active sau actiuni etc. d. Salariile angajaţilor e. Netul aflat în casieria întreprinderii ANS: C 105. Lichidarea întreprinderilor se aplică: La decizia conducerii întreprinderii Atunci când scad vânzările Atunci când creşte numărul de disponibilizaţi Atunci când restructurarea nu mai poate constitui o soluţie de asanare sau supravieţuire în condiţii de eficienţă economică e. Atunci când se schimbă profilul de fabricaţie a. b. c. d.

ANS: D 106. Programul de restructurare modernizare: a. b. c. d. e.

Presupune stabilirea clară a numărului de angajaţi Presupune reducerea personalului administrativ Presupune reducerea posturilor de lucru Presupune reducerea programului de lucru Vizează toate sectoarele tehnologice şi urmăreşte eficientizarea activităţilor economice pe toate fluxurile de producţie, precum şi a sectorului de asigurare cu utilităţi

ANS: E 107. Restructurarea financiară: a. Urmăreşte creşterea fluxului de numerar necesar programului de modernizare b. Trecerea de pe o monedă iniţială pe euro c. Efectuarea tranzacţiilor în valută forte d. Efectuarea de împrumuturi numai în moedă stabilă e. Efectuarea de plăţi numai în moneda naţională ANS: A

108. Restructurarea socială se realizează: a. Prin schimbarea personalului direct productiv b. Prin externalizarea activităţii auxiliare, a activităţii de bază, prin formarea unor noi societăţi comerciale pe acţiuni (filiale) şi prin reducerea personalului pe cale naturală c. Prin schimbarea personalului administrativ d. Prin schimbarea personalului din marketing e. Prin schimbarea personalului din logistică ANS: B 109. Certificatele de proprietate asigură: a. Dreptul de a realiza un împrumut la bancă b. Dreptul de a conduce o întreprindere c. Titularului dreptul de a le schimba contra acţiuni la societăţile comerciale care se privatizează sau a le vinde pentru a realiza un venit d. Dreptul de a hotărâ asupra producţiei unei întreprinderi e. O valoare foarte mare care se transformă în lichidităţi la orice bancă ANS: C 110. Raportul de evaluare a activului cuprinde: Relaţia activ-pasiv Bilanţul contabil Datoriile la un moment dat O examinare completă a situaţiei economice şi financiare şi stabileşte preţul de pornire (iniţial) al activului e. Profitul şi încasările a. b. c. d.

ANS: D 111. Concentrarea şi specializarea întreprinderilor: a. b. c. d. e.

Nu are efect asupra organizării Impune schimbarea conducerii Impune director nou Impune banca prin care se va efectua plata salariilor Impune forme noi de organizare

ANS: E 112. Diversificarea cooperării: a. Se realizează prin reorganizarea şi extinderea sistemului contractual, prin organizarea unor activităţi comune temporar sau prin variate modalităţi de asociere b. Se aplică numai în caz de faliment c. Se aplică la volum mic al producţiei d. Se aplică în cazul IMM-urilor e. Se aplică în cazul întreprinderilor mixte ANS: A

113. Extinderea sistemului contractual: a. Se aplică atunci când creşte volumul producţiei b. Se realizează prin organizarea unor activităţi comune temporar sau prin variate modalităţi de asociere c. Se aplică atunci când se deschid noi oportunităţi de desfacere d. Se aplică atunci când se extinde piaţa e. Se aplică atunci când se închi pieţe ANS: B 114. Holdingul este: a. Un grup de două firme b. Un grup de două întreprinderi mici c. O societate privată sau publică ce deţine o parte însemnată din acţiunile altor societăţi (întreprinderi) care produc sau vând mărfuri, în vederea asigurării controlului asupra activităţii acestora d. Un grup de două IMM-uri e. O societate străină ANS: C 115. Ansambluri de unităţi: Sunt întreprinderi care au acelaşi profil de fabricaţie Sunt întreprinderi care au profil de fabricaţie apropiat Sunt întreprinderi care au profil de fabricaţie complet diferit Sunt, de fapt, marile întreprinderi, create prin asociere, ce îşi elaborează strategii pe termen lung e. Sunt întreprinderi care folosesc în comun secţii de producţie a. b. c. d.

ANS: D 116. Necesitatea asocierii întreprinderilor apare: a. b. c. d. e.

Când vând pe aceeaşi piaţă Când atacă pieţe noi Când vor să-şi extindă pieţele Când lansează produse noi Din perspectiva costului tranzacţiilor a relaţiilor de proprietate, fie a strategiei manageriale

ANS: E 117.

„Internalizarea” activităţilor constă în: a. b. c. d. e.

Eliminarea relaţiilor contractuale cu alte unităţi, ca urmare a asocierii Evitarea schimbului de muncitori cu alte întreprinderi Evitarea importurilor Evitarea exporturilor Folosirea numai a resurselor interne

ANS: A

118. Externalizarea activităţilor constă în: a. Trimiterea producţiei numai la export b. Renunţarea la unele activităţi, prin divizarea întreprinderilor sau prin cedarea fabricaţiei unor produse sau componente altor întreprinderi c. Folosirea angajaţilor străini d. Transferul întreprinderii într-o ţară străină e. Realizarea vânzărilor de către întreprinderea care produce ANS: B 119. Asocierea pe orizontală înseamnă: a. Acapararea întreprinderii din imediata apropiere b. Absorbţia întreprinderilor care realizează produse similare c. Fuziune, divizare, participaţiune, parteneriat, gruparea pe bază de contract etc. d. Încheierea de contracte cu întreprinderea care cumpără produsele e. Încheierea de contracte cu întreprinderea care oferă materii prime ANS: C 120. Asocierea pe verticală cuprinde: a. b. c. d. e.

Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi

din acelaşi domeniu cu structură organizatorică similară care au acelaşi obiect de activitate din domenii diferite din ţări diferite

ANS: D 121. Planul de afaceri vizează: a. b. c. d. e.

Cantitatea de marfă ce se va realiza Mărimea profitului Valoarea costurilor fixe Valoarea salariilor O investiţie pentru care se fac împrumuturi la bănci

ANS: E 122. Planul de afaceri se întocmeşte când: a. Întreprinderea se restructurează şi solicită un credit pentru investiţii, în caz de fuziune, divizare etc. b. Începe producţia c. Se schimbă managementul d. Se găsesc noi parteneri e. Apare falimentul întreprinderii ANS: A 123. Planul de afaceri permite investitorilor:

a. Să stabilească dividendele b. Să cunoască starea actuală şi perspectivele întreprinderii în competiţie cu alţi parteneri c. Să stabilească salariile d. Să stabilească numărul de angajaţi e. Să schimbe sctructura departamentului de marketing ANS: B 124. Planul de afaceri abordează corelat activităţile de: a. Vânzare şi distribuţie b. Cumpărare şi achiziţii c. Producţie, comercializare şi financiare, folosind metode de cuantificare şi indicatori tehnici şi economico-financiari pentru analiza perioadei anterioare şi pentru proiectare d. Producţie şi controlul calităţii produselor e. Concepţie de produse noi şi concurenţă ANS: C 125. Planul de afaceri se redactează: a. b. c. d. e.

De către directorul general De către şeful de marketing În urma unei selecţii atente Pe baza unei optici de marketing În 5 exemplare

ANS: D 126. Etapa „analiza diagnostic” presupune: a. b. c. d. e.

Exclusiv calculul profitului Exclusiv calculul veniturilor totale Exclusiv calculul preţului Întocmirea planului de afaceri Reperarea simptomelor, a disfuncţionalităţii unei firme, cercetarea şi analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor, elaborarea unor programe de acţiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea sau ameliorarea performanţelor

ANS: E 127. Diagnosticul economico-financiar este: a. Un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecăţi de valoare, calitative şi cantitative, privind starea, dinamica şi perspectivele unui agent economic b. O oglindă în care apare starea de datorii a întreprinderii c. Un instrument utilizat numai de către studenţi pentru a înţelege funcţionarea unei întreprinderi d. Un instrument la îndemâna oricui vrea să afle câte ceva despre o între-

prindere e. O stare de fapt ce duce la decizia falimentului ANS: A 128. Analiza globală cuprinde: a. Metode prin care se raportează starea întreprinderii la întreprinderi străine b. Un ansamblu de metode care permit cunoaşterea, înţelegerea şi explicarea funcţionării întreprinderii ca sistem c. Metode prin care se raportează starea întreprinderii la întreprinderi din aceeaşi ramură d. Metode prin care se raportează starea întreprinderii la întreprinderi din sectoare apropiate e. Metode prin care se raportează starea întreprinderii la starea IMM-urilor ANS: B 129. Analiza expresă este impusă de: a. Directorul cu producţia b. Directorul de vânzări c. Necesitatea reglării operative a disfuncţionalităţilor apărute în activitatea firmei d. Managerul general e. Şeful aprovizionării ANS: C 130. Evaluarea strategică are în vedere: Ce va produce întreprinderea în zilele următoare Câţi angajaţi vor fi chemaţi la lucru Ce sectoare ale întreprinderii vor lucra de sărbători Principalele direcţii strategice şi se elaborează planul ca instrument strategic e. Câte secţii se vor închide datorită scăderii vânzărilor a. b. c. d.

ANS: D 131. Relaţiile dintre economia naţională şi întreprinderi se referă la: a. b. c. d. e.

Numărul de angajaţi Volumul producţiei Varietatea producţiei Calitatea producţiei Ansamblul activităţilor economico-sociale privite în unitatea şi interdependenţa lor

ANS: E 132. Raţionalitatea şi al eficienţa economică la nivel de întreprindere constă din: a. Acel nivel al producţiei care îi maximizează câştigul (profitul), sau, să

b. c. d. e.

minimizeze costurile Reducerea numărului de angajaţi Reducerea rebuturilor Utilizarea acelei energii care este mai ieftină Utilizarea materialelor biodegradabile

ANS: A 133. Economia întreprinderii ca ştiinţă şi disciplină aplicativă are ca obiect de studiu: a. Producţia ca profil b. Disciplina teoretico-aplicativă care asigură cunoştinţe fundamentale despre procesele economice care au loc la nivel microeconomic, dar direcţionează abordările spre domeniul economico-organizatoric c. Componenta socială a întreprinderii d. Resursele materiale, energetice, financiare şi de altă natură e. Producţia, desfacerea şi profitul ANS: B 134. Agenţii economici sunt: a. b. c. d. e.

Numai asociaţiile familiale Asociaţiile în nume colectiv Întreprinderi, firme, societăţi comerciale Numai firmele Numai întreprinderile

ANS: C 135. Principiul raţionalităţii arată: Să reducem consumurile la minim Să reducem numărul de angajaţi la minim Să reducem numărul de produse realizate Fiecare agent economic urmăreşte să realizeze un profit maxim pentru un nivel dat al producţiei e. Să utilizăm numai materiale biodegradabile a. b. c. d.

ANS: D 136. Principiul eficienţei economice arată: a. b. c. d. e.

Un profit cât mai mare Un profit convenabil Rebuturi minime Calitate maximă Stisfacerea necesităţilor nelimitate cu resurse limitate

ANS: E 137. În plan macroeconomic, relaţia economie-întreprindere vizează: a. Armonizarea diferitelor laturi ale activităţii întreprinderii în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale, în contextul macroeconomic dat

b. c. d. e.

Plata taxelor Realizarea de împrumuturi numai la bănci româneşti Realizarea de împrumuturi numai în lei Impuneri de taxe

ANS: A 138. Abordările în plan microeconomic al întreprinderii presupun: a. Angajarea forţei de muncă prin interviuri b. Organizarea combinării eficiente a resurselor pentru productivitate maximă c. Participarea la negocieri d. Iluminatul secţiilor de producţie e. Reducerea rebuturilor ANS: B 139. Politica economică: a. Presupune un set de principii ce nu pot fi aplicate la nivel de întreprindere b. Ţine în exclusivitate de politicieni c. Foloseşte principii şi instrumente din teoria macro şi le aplică sub forma unor seturi de politici şi cazuri concrete pentru a determina un anumit curs al desfăşurării evenimentelor în scopul atingerii anumitor obiective ale întreprinderii d. Presupune aplicarea unor principii economice specifice fiecărei întreprinderi e. Este, de fapt, economia politică ANS: C 140. Economia întreprinderii tratează: a. b. c. d. e.

Stabilirea numărului de angajaţi Stabilirea structurii angajaţilor Prognozarea profitului Reducerea consumurilor materiale şi energetice Stabilirea raporturilor funcţionale dintre componentele structurale ale întreprinderii, modul de desfăşurare a fenomenelor economice, relaţiile cauză-efect ale proceselor economice şi identifică legăturile cauzale

ANS: E