Drr - Tot.docx

Contents Obiectivul principal Dezvoltarea regional Pentru perioada 1994- 1999 au fost vizate următoarele obiective pentru perioada 2000 –2006, concentrarea, programarea, parteneriatul,adiţionalitatea şi monitorizarea. Principiul concentrării Principiul programării, Principiul parteneriatului, Principiul adiţionalităţii, Principiul monitorizării , 1.2. Structuri teritorial-administrative necesare gestionării dezvoltării regionale în România Repartizarea teritorială a României pe regiuni Spatiul rural din România Modalităţi de finanţare a dezvoltării sociale si economice în Uniunea Europeană Obiectivul 1 Obiectivul 2 - Obiectivul 3 Fondurile structurale funcţionale în Uniunea Europeană Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE) Fondul European de Orientare si Garantare Agricolă (FEOGA) Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă (IFOP) Documentele de programare Documentul Unic de Programare (DUP) Conţinutul Cadrului Comunitar de Sprijin (CCS) Programul Operativ (PO) Programul Complementar (PC) Rolul Comitetului de Monitorizare confirmă Programul Complementar şi orice modificare adusă acestuia de către Autoritatea de Gestiune; solicita ajustări ale Programului Complementar;

aprobă criteriile pentru selecţia operaţiunilor care pot fi finanţate; evaluează în mod periodic progresele înregistrate în atingerea obiectivelor specifice ale asistenţei; examinează rezultatele implementării şi, în mod special, rezultatele evaluării de la mijlocul perioadei de implementare, înaintea prezentării lor Comisiei Europene; aprobă

propunerile care amendează conţinutul deciziilor în ceea ce priveşte orice fel de contribuţii din fonduri;

recomandă Autorităţii de Gestiune măsuri necesare pentru îmbunătăţirea managementului asistentei Politici de ajustare structurală Politicile macroeconomice Politicile de ajustare structurală Politicile sociale şi ale resurselor umane Politicile de protecţie a mediului Politica regională Instituţiile şi organismele responsabile cu coordonarea, implementarea şi gestionarea fondurilor structurale Ministerul Integrării Europene - Ministerului Finanţelor Publice. - Agenţia Naţională de Plăţi, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Agenţiile pentru Dezvoltare Regionala (ADR) Centrul Naţional de Management Programe Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Orientari Strategice Comunitare Prioritati PC - perioada 2007-2013 Priorităţile PND perioada 2007-2013 Cadrul Strategic National de Referinta Alocarea financiara indicativa pe Prioritati Tematice Infrastructura de Baza – 60% Competitivitate Economica - 15% Capitalul Uman – 20% Capacitate Administrativa – 5% Programele Operaţionale PO – INSTRUMENTE si Procent alocat Documentul Cadru de Implementare

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007 – 2013 3.7 miliarde euro Axa 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor –potentiali poli de crestere Axa 2 – Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale Axa 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale Axa 4 – Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local Axa 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Axa 6 – Asistenta tehnica Axa prioritară 6 - Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală -900 mil euro FEDR POS – Cresterea competitivitatii economice 2007 – 2013 - 2.55 miliarde euro Axa 1 – Dezvoltarea unui sistem inovativ si eco-eficient de productie Axa 2 – Cresterea competitivitatii economice prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare Axa 3 – Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele public si privat Axa 4 – Imbunatatirea eficientei energetice si securitatea furnizarii acesteia in contextul schimbarilor climatice Axa 5 – Asistenta tehnica POS Mediu 2007 – 2013- 4.5 miliarde euro FEDR+FC Axa 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Axa 2 – Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si reabilitatea siturilor contaminate Axa 3 – Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tentelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare Axa 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii Axa 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Axa 6 – Asistenta tehnica POS Transport 2007 – 2013 4.56 miliarde euro Axa 1 – Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T pentru sustinerea dezvoltarii durabile a sistemelui de transport integrat in retele europene Axa 2 – Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T pentru sustinerea dezvoltarii durabile a sistemului national de transport Axa 3 – Modernizarea sectorului de transport pentru sustinerea unui grad inalt de protectie a mediului, sanatatii umane si sigurantei pasagerilor Axa 4 – Asistenta tehnica Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 3.47 miliarde euro Axa prioritară 1. Educaţie şi formare profesional ă în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Axa prioritară 2. Conectarea invăţării pe tot parcursul vieţii cu Piaţa muncii Axa prioritară 3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor Axa prioritară 4. Modernizarea serviciului public de ocupare

Axa prioritară 5. Promovarea măsurilor active de ocupare Axa prioritară 6. Promovarea incluziunii sociale Axa prioritară 7. Asistenţă Tehnică Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007 2013 – 208 milioane euro -FSE Axa 1 – Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice Axa 2 – Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Axa 3 – Asistenta tehnica Programul Operational Asistenta Tehnica – POAT 2007 2013 - 307,6 de milioane de euro FEDR AXA PRIORITARA 1: Sprijin în implementarea instrumentelor structurale si coordonarea programelor AXA PRIORITARA 2: Dezvoltari viitoare si sprijin în functionarea Sistemului Unic Informatic de Management AXA PRIORITARA 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007- 2013 Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport Axa 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Axa 6 - Asistenţă tehnică Programele Sectoriale: Creşterea Competitivităţii Economice Infrastructură de Transport Infrastructură de Mediu Dezvoltarea Resurselor Umane Creşterea Capacităţii Administrative Asistenţă Tehnică AXE PRIORITARE TEMATICE Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere (30% din bugetul alocat POR) 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport (20,35 % din bugetul alocat POR) 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (15 % din bugetul alocat POR) 3.1 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor desănătate

3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 3.3 Imbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţiiîn situaţii de urgenţă 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionalăcontinua Axa prioritară 4. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local (17% din bugetul alocat POR) 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire afacerilor deimportanţă regională şi locală 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi nutilizate şi pregătireapentru noi activităţi 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specificepentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructuriinecesare pentru creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică (2,65% din bugetul alocat POR) 6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluăriiProgramului Operaţional Regional 6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR STRATEGIA Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere 30% Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale 20.35% Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 15% Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local 17% Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 15% Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică 2.65% PLANUL FINANCIAR AL POR 2007-2013 - 19.667 milioane euro din Fondurile Structurale şi de Coeziune din care 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operaţional Regional (POR). Sursele de finanţare a POR sunt FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice naţionale (657,56 milioane euro) fonduri private estimate (184,76 milioane de euro). Axei prioritare 1 Axa prioritară 2 Axa Prioritară 3 axa prioritară 4 Axa prioritară 5 (15%)

Axei prioritare 6 Programul Operational Regional 2014-2020 Axa Prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic Valoare alocată – 165 mil euro FEDR Axa Prioritară 2 – Imbunătățirea competitivitățiiI MM-urilor Valoare alocată – 700 mil euro FEDR Axa Prioritară 3 – Eficiență energetică în clădiri publice Valoare alocată – 300 mil euro FEDR Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane Valoare alocată – 2.654 mil euro FEDR Axa Prioritară 5 – Conservarea, protecția șivalorificarea durabilă a patrimoniului cultural Valoare alocată – 300 mil euro FEDR Axa Prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului Valoare alocată – 95 mil euro FEDR Axa Prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale Valoare alocată – 400 mil euro FEDR Axa Prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban Valoare alocată – 90 mil euro FEDR Axa Prioritară 10 – Dezvoltarea infrastructurii educaționale Valoare alocată – 340 mil euro FEDR Axa Prioritară 11 – Îmbunătățirea activitățiicadastrale Valoare alocată – 250 mil euro FEDR Axa Prioritară 12 – Asistență tehnică Valoare alocată – 104 mil euro FEDR Programul SAPARD (Program Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) Cadrul instituţional pentru implementarea programului SAPARD Agenţia SAPARD Autoritatea Competentă - Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice Autoritatea de Management - MAPDR în cadrul departamentului de Dezvoltare Rurală Organismul de Certificare – Curtea de Conturi a României. Comitetul de Monitorizare – preşedintele este Ministrul MAPDR Organismele delegate

Condiţii de finanţare ale programului SAPARD Axa 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea ruralăşi agricultură, Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane, Măsura 1.1. „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” Măsura 2.1. „Dezvoltarea şi îmbunătăţireainfrastructurii rurale” Măsura 4.2. „Asistenţa tehnică” Măsura 3.1. „Investiţii în exploataţiile agricole” Măsura 3.4. „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative” Măsura 4.1. „ Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”. Măsura 1.2. „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizăriicontrolului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”; Măsura 3.2. „Constituirea grupurilor de producători”; Măsura 3.3. „Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural (agro-mediu)”; Măsura 3.5. „Silvicultură”. Căi şi mijloace de atenuare a decalajelor agricole Construirea capacităţii comunitare de a dezvolta activităţi în mediul rural si a avea acces la resurse Dezvoltarea de mici intreprinderi si activitati economice la nivel local Imbunatatirea imaginii locale si crearea de noi identitati ale regiunilor favorabile dezvoltarii intreprinderilor turistice si serviciilor DEZVOLTAREA RURALA – PILONUL 2 AL PAC Evoluţia politicii de dezvoltare rurală, în perioada 2000-2005 Agenda 2000 Obiectivele politicii de dezvoltare rurală: ameliorarea exploataţiilor agricole; garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole; asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor; protecţia mediului; dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea şanselor egale. Principiile principiul multifuncţionalităţii agriculturii, în sensul unei interpretări mai largi acordate activităţilor agricole, în plus faţă de rolul tradiţional de furnizor de produse agricole; principiul abordării multisectoriale şi integrate a economiei rurale, în sensul diversificării activităţilor, creării de surse suplimentare de venit şi ocupare şi prezervării patrimoniului rural;

principiul flexibilităţii financiare în sprijinirea dezvoltării rurale, în sensul descentralizării deciziei, subsidiarităţii, şi implicării partenerilor locali; principiul transparenţei în elaborarea programelor de dezvoltare rurală, bazat pe simplificarea legislaţiei. Măsurile de politică de dezvoltare rurală promovate în prima etapă: Măsurile însoţitoare: Pensionarea anticipata Agricultura ecologică Exploatarea zonelor defavorizate Măsuri de modernizare şi diversificare a exploataţiilor Agricole Sprijin financiar pentru investiţiile în exploataţiile agricole Sprijin financiar pentru investiţii în ameliorarea procesului de prelucrare şi comercializare a produselor agricole Instalarea fermierilor tineri Activităţi de formare profesională a producătorilor agricoli, Conservarea şi protejarea pădurilor Sprijin pentru alte activităţi menite să contribuie la buna desfăşurare a activităţilor agricole şi nonagricole din mediul rural Politica de dezvoltare rurala in perioada 2007 - 2013 Obiectivele noii politici comune: creşterea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin acordarea de sprijin pentru restructurare; îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale prin acordarea de sprijin pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale

managementul terenurilor agricole;

şi încurajarea diversificării activităţilor economice prin sprijinirea celor care activează în mediul rural.

Principalele modificari: gruparea tuturor masurilor existente într-un instrument unic de finanţare şi programare; necesitatea adoptării unei strategii europene pentru dezvoltarea rurală ce va sta la baza elaborării strategiilor naţionale; acordarea unei mai mari libertăţi statelor membre în ceea ce priveşte modalitatea de implementare a programelor, prin reducerea numărului de reguli detaliate şi a condiţiilor de eligibilitate; orientarea

mai accentuate a programelor de dezvoltare rurală către nevoile mediului rural;

definirea mai clară a responsabilităţilor ce revin statelor membre şi Comisiei. Definirea zonelor defavorizate de la 200 euro/hectar la 150 euro/hectar. Pensionare anticipate de la 15.000 euro/an, la 18.000 euro/an pentru fermieri, pentru lucrătorii agricoli din ferme, de la 3.500 euro/an la 4.000 euro/an. Sprijinul acordat pentru stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural de la 25.000 euro la 40.000 euro Fermele de semi-subzistenta de la 1.000 euro/an/ferma la 1.500 euro/an/ferma Măsurile de agro-mediu protejarea raselor locale pe cale de dispariţie (200 euro/an/cap de animal) şi bunăstare animalelor (500 euro/an/cap de animal). Domeniul forestier de la 725 euro/hectar la 500 euro/hectar, iar pentru persoanele fizice, de la 185 euro/hectar la 150 euro/hectar). Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

Axa1 - Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 112 - Instalarea tinerilor fermieri 121- Modernizarea exploataţiilor Agricole 122- Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 123- Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Submăsura 125 a "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii” Submăsura 125 b "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii” 141- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 142- Înfiinţarea grupurilor de producători 143– Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori. Axa 2 - Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale (I) 211 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane 212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decât cele montane 214 - Plaţi de agro-mediu 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole Axa 3 - Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Măsura 313 - Încurajarea activităţilor turistice 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Axa 4 - Promovarea iniţiativelor locale de tip Leader 4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală 411. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 412. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 413.Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale 4.21 Implementarea proiectelor de cooperare 4.31 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 431-1. Construcţie parteneriate public-private 431-2. Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului NOUA POLITICA DE DEZVOLTARE RURALA 2014 - 2020

- aspecte cheie ale reformei PAC Reforma PAC - impactul asupra agriculturii Plăţile directe – ce va aduce reforma pentru fermierii romani comparativ cu situaţia actuală? Plafonarea „Înverzirea” plăţilor directe Plăţile directe pentru tinerii fermieri (TF) Schema pentru fermele mici Dezvoltarea rurală PNDR 2014-2020 DESCRIEREA STRATEGIEI Prioritatea 1 Încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale Domeniul de intervenție 1A -Încurajarea inovării, a cooperării şi a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale Măsura nr. 1. Transfer de cunoștințe şi acțiuni de informare (Art.14) Măsura nr. 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15) Măsura nr. 16. Cooperare (Art. 35) Domeniul de intervenție 1B - Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară şi silvicultură, pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului şi al unei performanțe de mediu îmbunătățite Măsura nr. 16. Cooperare (Art. 35) Domeniul de intervenție 1C - Încurajarea învățării pe tot parcursul vieţii şi a formării profesionale în sectoarele agricol şi forestier Măsura nr. 1 Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art. 14) Sub-măsura 1.1. Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe Prioritatea 2 Creşterea viabilității exploatațiilor şi a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor Domeniul de intervenție 2A - Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientării către piață, cât şi a diversificării agricole Măsura 4. Investiții în active fizice (Art. 17) Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole Submăsura 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice Măsura 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19) Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici Măsura 16 Cooperare (Art. 35) Măsura 1. Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15) Domeniul de intervenție 2B - Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificaţi corespunzător şi, în special, a reînnoirii generaţiilor

Măsura nr. 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19) Submăsura 6.1 Sprijin pentru tinerii fermieri Măsura nr.

1. Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14)

Măsura 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15) Prioritatea 3 Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale şi gestionării riscurilor în agricultură Domeniul de intervenție 3A Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor şi organizațiilor de producători și al organizaţiilor interprofesionale Măsura nr. 9. Înfiinţarea grupurilor de producători (Art.27) Măsura nr. 16. Cooperare (Art. 35) Măsura nr. 4. Investiţii în active fizice (Art. 17) Submăsura 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole Măsura nr. 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15) Domeniul de intervenție 3B - Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor Măsura nr. 17 Managementul riscului (Art. 36) Submăsura 17.2 Contribuţii financiare pentru fonduri mutuale Prioritatea 4 Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi silvicultură Domeniul de intervenție 4A Refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum şi a stării peisajelor europene Măsura 10 Agro-mediu – climă (Art. 28) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art. 29) Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (Art.31) Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Sub-masura 8.1 – Împadurirea și crearea de suprafețe împădurite (Art. 22). Măsura 1. Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art. 14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație Domeniul de intervenție 4B Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor şi a pesticidelor Măsura 10 Agro-mediu şi climă (Art. 28) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art. 29) Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Sub-masura 8.1 – Împadurirea și crearea de suprafețe împădurite (Art. 22) Măsura 1 Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație

Domeniul de intervenție 4C Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului Măsura 10 Agro-mediu – climă (Art.28) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art.29) Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (Art.31) Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Sub-masura 8.1 – Împadurirea și crearea de suprafețe împădurite (Art. 22) Măsura 1 Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație Domeniul de intervenție 5A Eficientizarea utilizării apei în agricultură Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii Agricole Submăsura 4.2 Sprijin pentru investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole Submăsura 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea

infrastructurii agricole şi silvice

Măsura 10 Agro-mediu și climă (Art.28) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (art.15) Măsura 16 Cooperare (Art. 35) Domeniul de intervenție 5B Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar Măsura 16 Cooperare (Art. 35) Submăsura 4.2 Sprijin pentru investiţii pentru procesarea/marketingul produselor Agricole Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15) Domeniul de intervenție 5C Facilitarea furnizării şi a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor şi a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei Măsura 4 Investiţii în active fizice (Art. 17) Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole Măsura 6 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19) Submăsura 6.2. Sprijin pentru activităţi neagricole în zone rurale Submăsura 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole Măsura 7 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale Submăsura 7.2. Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15) Domeniul de intervenție 5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură Măsura 4 Investiţii în active fizice (Art.17) Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole Măsura 10 Agro-mediu şi climă (Art.28)

Măsura 11 Agricultură ecologică (Art.29) Măsura 1 Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatației (Art.15) Domeniul de intervenție 5E Promovarea conservării şi a sechestrării carbonului în agricultură şi silvicultură Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Submasura 8.1 – Împadurirea și crearea de suprafețe împădurite (Art. 22) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art.29) Măsura 10 Agro-mediu şi climă (Art.28) Măsura 1 Transfer de cunoștințe şi acțiuni de informare (Art.14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatației (Art.15) Prioritatea 6 Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale Domeniul de intervenție 6A Facilitarea diversificării, a înființării şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de locuri de muncă Măsura 4 Investiții în active fizice (Art.17) Submăsura 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole Măsura 6 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art.19) Submăsura 6.2 Sprijin pentru activităţi neagricole în zone rurale Submăsura 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art. 15) Domeniul de intervenție 6B Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale Măsura nr.7. Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale (Art. 20) LEADER (Art. 42-44) PRINCIPALELE PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE RURALĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 PROPUNERI MĂSURI PNDR 2014 – 2020 I .Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și în spațiul rural 1.Investiții în active fizice (sectorul agroalimentar) Submăsura ”Modernizare ferme” – investiții în ferme precum

dotarea cu utilaje şi echipamente performante în

Submăsura ”Prelucrarea și comercializarea produselor agricole din Anexa I la Tratat” Submăsura ”Infrastructura de adaptare a agriculturii și silviculturii” 2. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor Submăsura ”Instalare tineri fermieri ” sprijin acordat pe baza unui plan de afaceri Submăsura ”Sprijin pentru ferme mici ” sprijin acordat pe baza unui plan de afaceri 2. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (întreprinderi nonagricole existente și întreprinderile nou-înființate din spațiul rural)

Submăsura ” Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” Submăsura „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale – II .Măsuri de mediu și climă : Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și perdeleforestiere Agromediu și climă Agricultură ecologică Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice Măsuri suport : Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare Servicii de consiliere Cooperare (pentru activarea grupurilor operaționale pentru inovare) Gestionarea riscurilor (fondul mutual) III. LEADER Asistență tehnică inclusiv Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală Modernizare ferme – - 260 mil. Euro Prelucrarea și comercializarea produselor agricole - - 40 mil. Euro Cooperare - - 15 mil Euro Grupuri de producători - - 5 mil. Euro V. Angajamente de plată din exercițiul curent 2007-2013 aflate în derulare : bunăstarea animalelor - cca. 437 mil. euro alte angajamente restante (ferme de semi-subzistență, grupuri de producători, Leader) – cca. 146 mil. euro.

CAP.I - NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONALĂ Fiecare ţară, indiferent de gradul de dezvoltare economică şi socială, se confruntă cu probleme în dezvoltarea economică echilibrată a teritoriului, determinate de o serie de factori obiective şi subiectivi care determină dezvoltarea inegală a zonelor economice. Inegalităţile dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor unei ţări apar din cauza, în principal, acţiunii următorilor factori : modificarea condiţiilor economice prin dezvoltarea unor noi ramuri ale economiei sau intrarea unora vechi în declin; concentrarea creşterii economice în anumite regiuni; existenţa unor regiuni slab populate sau cu producţie provenită, în mare parte, din sectoarele primare; migraţia populaţiei către zonele dezvoltate. Politica de dezvoltare regională îşi propune ameliorarea, pe termen lung, a condiţiilor economice regionale.

Obiectivul principal al acestei politici îl reprezintă reducerea disparităţilor teritoriale şi realizarea unui echilibru relativ între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone sau asigurarea unei anumite echităţi interregionale.

Dezvoltarea regional reprezintă un proces complex de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor unei ţări sau a spaţiului european unic, capabil să asigure reducerea disparităţilor teritoriale şi să realizeze un echilibru relativ între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone, ţinând cont de gestionarea durabilă a resurselor naturale şi de protecţia mediului natural. Obiectivele politicii de dezvoltare regională avute în vedere de statele membre ale UE şi fondurile structurale utilizate pentru atingerea acestora sunt grupate în următoarele categorii:

Pentru perioada 1994- 1999 au fost vizate următoarele obiective (şase) împreună cu fondurile necesare realizării acestora : 1. Promovarea ajustării structurale a dezvoltării regionale, finanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) , Fondul Social European (FSE), Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă – orientare (FEOGA- orientare), Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP); 2. Transformarea regiunilor, a regiunilor de frontieră sau a unor părţi ale regiunilor (inclusiv a zonelor aglomerate cu forţă de muncă şi a comunităţilor urbane) grav afectate de declinul industriei , finanţate prin FEDR, FSE; 3. Combaterea şomajului pe termen lung şi facilitarea integrării în muncă a tinerilor şi a persoanelor expuse excluderii de pe piaţa forţei de muncă, finanţate prin FSE; 4. Facilitarea adaptării muncitorilor de ambele sexe la schimbările industriale şi la schimbările din sistemele de producţie , finanţate prin FSE ; 5. Promovarea dezvoltării rurale prin două măsuri principale : a. accelerarea ajustării structurilor din agricultură în cadrul reformei politicii comune pentru agricultură , finanţate prin FEOGA - orientare şi IFOP; b. facilitarea dezvoltării şi ajustării structurale a zonelor rurale , finanţate prin FEOGA orientare şi IFOP; 6. Promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu o densitate a populaţiei extrem de redusă , finanţate prin FEDR, FSE, FEOGA- orientare şi IFOP. Schimbările care au avut loc de-a lungul timpului în spaţiul european s-au produs şi se vor produce pe trei axe principale, care vizează : realităţile specifice regiunilor; cadrul interregional, naţional şi internaţional şi condiţiile conjuncturale. Aceste schimbări au făcut ca,

pentru perioada 2000 – 2006, să fie vizate trei obiective, împreună cu fondurile necesare susţinerii acestora, şi anume : 1. Promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor subdezvoltate ( cu un PIB inferior cotei de75% din media UE) , finanţate prin FEDR, FSE, FEOGA – orientare şi IFOP; 2. Sprijinirea transformării economice şi sociale a zonelor care se confruntă cu dificultăţi structurale ( restructurări, adaptarea la un nou sistem de producţie, la utilizarea unei noi tehnologii etc ), finanţate prin FEDR, FSE şi IFOP; 3. Sprijinirea adaptării şi modernizării politicilor şi sistemelor de educaţie, pregătire şi încadrare în muncă , finanţate prin FSE.

În cadrul reformei politicii de dezvoltare regională, au fost stabilite cinci principii de bază care stau la baza alocării şi gestionării sprijinului financiar destinat dezvoltării regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economico-social:

concentrarea, programarea, parteneriatul, adiţionalitatea şi monitorizarea. Principiul concentrării reprezintă principiul central al reformei fondurilor structurale promovate de UE la finele secolului trecut care se bazeazăpe următoarele trei aspecte principale : Concentrarea geografică asupra unui număr limitat de obiective Concentrarea geografică asupra anumitor zoneeligibile Concentrarea resurselor financiare disponibile

Principiul programării, este unul dintre principiile de bază la careComisia Europeană (CE) ţine foarte mult. CE are obligaţia de a prezenta public scenariul financiar, iar statele beneficiare au obligaţia de a prezenta planurile de dezvoltare regionale defalcate pe obiective. Aceste planuri trebuie să cuprindă, obligatoriu, următoarele capitole: analiza situaţiei socio- economică; sursele de finanţare ce vor fi folosite pentru dezvoltarearegională; principalele rezultate realizate în urma desfăşurării de operaţiunilor structurale anterioare; strategia de dezvoltare naţională (inclusiv cea regională) şi obiectivele acesteia; evaluarea impactului strategiei asupra mediului, în vederea unei dezvoltări durabile a regiunilor şi a tărilor beneficiare de fonduri europene.

Principiul parteneriatului, care prevede, conform regulamentului în vigoare , parteneriatul între CE, statul beneficiar, împreună cu autorităţile şi cu organismele desemnate de statul membru în contextul regulilor naţionale şi/sau practicilor sale curente, precum şi alţi actori sociali implicaţi în elaborarea sau implementarea programelor de dezvoltare regională ( în primul rând cu contribuţia substanţială a structurilor administrative locale şi regionale).

Principiul adiţionalităţii, reprezintă un principiu foarte vechi al fondurilor structurale care are drept scop prevenirea folosirii acestor fonduri ca înlocuitor pentru schemele de ajutor naţional. Datorită problemelor care au apărut în decursul timpului, s-a trecut la stabilirea unor cote minime şi maxime ale cofinanţării : în cazul regiunilor eligibile pentru Obiectivul 1 , care urmăreşte promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor rămase în urmă (cu un produs intern brut inferior cotei de 75% din media UE) şi a regiunilor îndepărtate, cofinanţarea comunitară nu poate depăşi 75% din costurile totale eligibile ale proiectului, în caz excepţional se poate merge până la 80% (insulele periferice ale Greciei au beneficiat de 85%) ; - pentru celelalte obiective, plafonul pentru sprijinul din fondurilor structurale este stabilit la 50% din costurile totale, minim 25% din cheltuielile eligibile fiind efectuate pentru această măsură.

Principiul monitorizării , constă în efectuarea unei verificări regulate privind implementarea fondurilor structurale şi impactul acesteia din punct de vedere al obiectivelor propuse (examinarea rezultatelor programelor). Monitorizarea este efectuată de un Comitet de Monitorizare şi este de structurată pe două categorii : - monitorizarea operaţională, care urmăreşte realizarea acţiunilor prin folosirea diferitelor mijloace şi resurse, pentru care este necesară crearea de indicatori care să măsoare rezultatele şi impactul obţinut comparativ cu cele planificate precum şi cu costurile implicate; - monitorizarea contextului general prin care se analizează, cu regularitate, schimbările de situaţii în privinţa dezechilibrelor regionale şi diferenţelor de dezvoltare. Dintre indicatorii monitorizaţi cel mai important este PIB pe loc.

1.2. Structuri teritorial-administrative necesare gestionării dezvoltării regionale în România Pentru a pregăti descentralizarea deciziilor de la nivel central în România au luat fiinţă, prin asociere voluntară, opt regiuni de dezvoltare (NUTS 2)entităţi teritoriale specifice, fără statut administrativ. Regiunea reprezinta în cadrul politicii de dezvoltare regională a UE, elementul fundamental in demersurile teoretice si practice pentru fundamentarea strategiilor si politicilor de dezvoltare economica si sociala in plan teritorial, neimplicarea acestora în elaborarea programele de dezvoltare duce la îngreunarea procesului de implementare a acestora.

Repartizarea teritorială a României pe regiuni Regiunile geografice

Judetele

1. Nord-Est

Bacău,Vaslui, Neamţ, 36.850 Iaşi, Suceava, Botoşsani

2. Sud-Est

Constanţa, Tulcea,Brăila Buzău,Vrancea, Galaţi Teleorman, Giurgiu,Călăraşi, Ialomiţa, Dâmboviţa, Prahova, Argeş Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi,Vâlcea Caraş-Severin, Hunedoara,Timiş, Arad Cluj, Sălaj, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş,Satu Mare Braşov,Covasna, Sibiu,Alba, Harghita,Mureş Bucureşti, Ilfov

3. Sud

4. Sud-Vest 5. Vest 6. Nord-Vest

7. Centru

8. Bucuresti

Suprafata (kmp.)

Populatia (mii loc.) 3.743

Densitate (loc./kmp.) 101,6

35.762

2.868

80,2

34.453

3.375

98,0

29.212

2.341

80,1

32.034

1.955

61,0

34.159

2.766

80,7

34.100

2.547

78,7

1.821

2.210

1213,8

Spatiul rural din România este format, in prezent, din suprafata administrativa a celor 2698 de comune existente pe întreg teritoriul tarii, care reunesc populatia rurala a tarii, conform Legii 2/1968 de organizare administrativ-teritoriala. Comunele sunt formate din unu sau mai multe sate, existand in total 13.089 de sate in spatiul rural. Spatiul rural este constituit din toate comunele din Romania si este definit in articolul 5 al Legii 2/1968: “comuna este unitatea administrativ teritoriala ce cuprinde populatia rurala unita prin interese comune si traditii. O comuna este formata din unul sau mai multe sate dupa conditii economice, sociale, culturale, geografice si demografice. Organizarea comunei asigura dezvoltarea economica, administrativa culturala si sociala a localitatilor rurale". Suprafata spatiului rural, astfel delimitat, insumeaza 212,7 mii kmp, reprezentand peste 89% din suprafata tarii. Populatia care traieste pe acest teritoriu numără 10,19 milioane locuitori (la 1.01.2003) si reprezinta 46,7% din populatia tarii, rezultand o densitate relativ slaba, de sub 47,9 locuitori/kmp. Spatiul rural, ca suprafata si populatie, nu are o pondere la fel de mare in toate cele opt regiuni de dezvoltare. Cel mai intins spatiu rural este in regiunea Nord-Est (94,0% din suprafata), iar cea mai numeroasa populatie rurala este in regiunea Sud (55,7% din populatie). Un caz particular il reprezinta regiunea Bucuresti, in cuprinsul careia se gaseste si municipiul Bucuresti, capitala Romaniei. Aceasta cocentreaza 88,8% din intreaga populatie a regiunii. Populatia rurala din jurul Capitalei nu reprezinta decat 11,2% din populatia regiunii.

Modalităţi de finanţare a dezvoltării sociale si economice în Uniunea Europeană Principalul scop al fondurilor structurale este acela de realizare a coeziunii sociale şi economice în cadrul Uniunii Europene. Acţiunile fondurilor structurale sunt focalizate, în mod special, spre următoarele trei obiective prioritare:

Obiectivul 1 - dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor a căror dezvoltare este întârziată (PIB pe locuitor mai mic decât 75% din media aceluiaşi indicator înregistrată în ţările membre ale UE).

Obiectivul 2 are ca scop conversia economică şi socială a zonelor care întampină dificultăţi structurale. Acoperind un total de 18% din populaţia europeană, se au în vedere patru tipuri de zone: industriale, rurale, urbane şi zone dependente de activităţi de pescuit.

- Obiectivul 3 acoperă întregul teritoriu al Uniunii Europene, care se găseşte în afara zonelor Obiectivului 1. El face referire la adaptarea şi modernizarea politicilor naţionale şi a sistemelor de educaţie, formare şi angajare, ţinând cont de strategia europeană în domeniul ocupării forţei de muncă.

Fondurile structurale funcţionale în Uniunea Europeană care au contribuit şi contribuie la dezvoltarea economico-socială a ţărilor membre sunt:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) are scopul de a reduce disparităţile regionale în cadrul Uniunii Europene, încurajând, în acelaşi timp, dezvoltarea şi conversiaregiunilor: regiunile incluse în Obiectivului 1 sunt finanţate pentru investiţii în infrastructură, în special în cadrul reţelelor transeuropene (transporturi, telecomunicaţii şi energie) şi investiţii in educaţie, sănătate şi protecţia mediului înconjurător; regiunile Obiectivului 2, finanţarea are ca scop următoarele : regenerarea zonele industriale şi zonele urbane în dificultate, îmbunătăţirea căile de acces, revitalizarea zonele rurale sau cele care sunt dependente de activităţi de pescuit, prin intermediul planificării teritoriului, regenerării, protejării mediuluiinconjurător.

Fondul Social European (FSE) are scopul de a preveni şi combate şomajul şi a dezvolta resursele umane, precum şi de a promova integrarea pe piaţa muncii. Domeniile sale de intervenţie (pentru care se acordă finanţare) cuprind următoarele activităţi : integrarea în muncă a şomerilor, cu precădere a tinerilor şomeri şi a persoanelor excluse de pe piaţa muncii;  promovarea oportunităţilor egale pentru toţi cei ce intră pe piaţa muncii acţiuni specifice pentru a îmbunătăţi accesul femeilor pe piaţa muncii;  îmbuntăţirea sistemelor de educaţie şi de formare; promovarea unei forţe de muncă calificate şi creşterea potenţialului uman în domeniul crecetării şi dezvoltării.

Fondul European de Orientare si Garantare Agricolă (FEOGA) a reprezentat sursa de finanţare care a contribuit, într-o proporţie covârşitoare, la dezvoltarea agriculturii şi a spaţiului rural din ţările membre ale UE. În cadrul politicii Europene de coeziune economică şi socială, FEOGA a sprijinit dezvoltarea rurală şi îmbunătăţirea structurilor agricole. Domeniile sale de intervenţie pentru care s-a asigurat finanţare includ următoarele activităţi :  investiţii în ferme agricole, ajutor pentru constituirea noilor ferme de către tineri fermieri si formare profesionala;  ajutor pentru pensionarea anticipată;  compensaţii pentru zonele defavorizate;  măsuri pentru mediul inconjurator şi agricultură;  prelucrarea produselor agricole şi marketingul acestora;  dezvoltarea şi utilizarea optimă a pădurilor;  dezvoltarea zonelor rurale prin furnizarea de servicii, sprijin în favoarea economiei locale, încurajarea turismului şi a activităţilor artizanale, etc. În cadrul regiunilor Obiectivului 1, aceste măsuri au fost finanţate de către FEOGA prin intermediul Secţiunii de Orientare, cu excepţia subvenţilor de compensare, ajutorul pentru pensionare anticipată, măsurile legate de mediul înconjurător legat de zonele agricole şi măsurile legate de dezvoltarea pădurilor, care au fost finanţate de către FEOGA prin intermediul Secţiunii de Garantare. În afara zonelor Obiectivului 1, toate măsurile au fost finanţate prin fondul FEOGA Secţiunea de Garantare.

Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă (IFOP) are scopul de a realiza un echilibru sustenabil între resursele piscicole şi exploatarea acestora. De asemenea, se doreşte îmbunătăţirea poziţiei competitive a sectorului piscicol şi dezvoltarea zonelor dependente din punct de vedere economic de activităţile piscicole.

Documentele de programare ale tuturor statelor membre ale UE care au stat la baza negocierilor şi, ulterior, obţinerii fondurilor structurale sunt: -Documentul Unic de Programare (DUP)-utilizat în regiunile cuprinse în Obiectivul 2, Programele Operative (PO) -Cadrul Comunitar de Sprijin (CCS)-utilizate in mod tradiţional in zonele Obiectivului 1 -Programul Complementar (PC).

Documentul Unic de Programare (DUP) reprezintă un document aprobat de către Comisia Uniunii Europene şi conţine următoarele capitole: secţiuni dedicate situaţiei existente, strategii şi priorităţi, evaluarea ex-ante, programarea financiara, parteneriatul si prevederile de implementare.

Conţinutul Cadrului Comunitar de Sprijin (CCS) cuprinde, în prima secţiune, descrierea situaţiei existente, cu prezentarea disparitaţilor, diferenţelor de dezvoltare, potenţialul pentru dezvoltare sau conversie. Descrierea trebuie să ia în considerare resursele financiare utilizate, principalele rezultate obţinute, prin intervenţiile deja efectuate în perioada precedentă şi rezultatele evaluarii. Secţiunea consacrată strategiilor şi priorităţilor trebuie să indice obiectivele operative şi o descriere a strategiei capabile să contribuie la realizarea tuturor obiectivelor propuse de solicitantul sprijinului financiar european. Secţiunea legată de resursele financiare trebuie să se bazeze pe planul financiar care să cuprindă totalul sprijinului comunitar structurat pe contribuţia europeană şi pe cea naţională, care la rândul lui trebuie elaborat în corespondenţa cu perspectivele financiare previzionate. Verificarea ex-ante a adiţionalităţii pentru Obiectivul 1 trebuie să îmbrace forma unei situaţii comparative a ceea ce s-a programat cu ceea ce s-a realizat, până la un moment dat, precum şi cu ce s-a realizat de alte state membre ale UE. Secţiunea dedicată parteneriatului cuprinde paşii care trebuie facuţi în vederea consultării tuturor partenerilor care concură la elaborarea acestui document. Secţiunea dedicată implementarii prevederilor cadrului de sprijin comunitar, include informaţii despre autoritatea individuală care a fost desemnată cu implementarea sau organismul responsabil cu gestionarea CCS, acordurile încheiate cu diferiţi parteneri şi reprezentarea lor în cadrul Comitetelor de Monitorizare.

Programul Operativ (PO) reprezintă documentul aprobat de către Comisia Europeană pentru implementarea Cadrului Comunitar de Sprijin şi include un set complet de priorităţi, cuprinzând măsuri multianuale de sprijin comunitar. Un program operativ integrat reprezintă un program finanţat din mai multe fonduri. Conţinutul unui program operativ include următoarele capitole :  parte descriptiva ,similar celei din Cadrul Comunitar de Sprijin;  parte care tratează priorităţile statelor care solicită sprijinul comunitar;  secţiune care evidenţiază măsurile necesare pentru implementarea priorităţilor;  parte dedicată planului financiar;  parte care cuprinde prevederi referitoare la implementare.

Programul Complementar (PC) reprezintă documentul de implementare a strategiei de programare şi implementare a priorităţilor, conţine elemente detaliate asupra conţinutului măsurilor din program, este elaborat de către statul membru şi este revizuit, în cazul în care este necesar, de către Comitetul de Monitorizare la propunerea autorităţii de gestiune a fondurilor europene. Programul Complementar este trimis Comisiei Europene pentru informare.

Rolul Comitetului de Monitorizare este reflectat de responsabilităţile specifice pe care le are şi de atribuţiile sale, dintre care cele mai importante sunt:

confirmă Programul Complementar şi orice modificare adusă acestuia de către Autoritatea de Gestiune; solicita ajustări ale Programului Complementar; aprobă criteriile pentru selecţia operaţiunilor care pot fi finanţate; evaluează în mod periodic progresele înregistrate în atingerea obiectivelor specifice ale asistenţei; examinează rezultatele implementării şi, în mod special, rezultatele evaluării de la mijlocul perioadei de implementare, înaintea prezentării lor Comisiei Europene; aprobă propunerile care amendează conţinutul deciziilor în ceea ce priveşte orice fel de contribuţii din fonduri; recomandă Autorităţii de Gestiune măsuri necesare pentru îmbunătăţirea managementului asistentei

Politici de ajustare structurală Politicile macroeconomice Principalul obiectiv al politicilor macroeconomice, stabilit prin Programul Economic de Preaderare si Postaderare, a fost stabilizarea economiei şi aşezarea ei pe o traiectorie de creştere durabilă, cu scopul final de creştere a standardului de viaţă şi de reducere, în continuare, a decalajului care separă România de standardele medii ale Uniunii Europene. Opţiunile strategice care au stat la baza configurării politicii macroeconomice pentru perioada următoare (aşa cum au fost prezentate şi în Programul Economic de Preaderare si Postaderare) au fost următoarele:  asigurarea creşterii economice;  realizarea unei macrostabilizări consolidate  îmbunătăţirea substanţială a mediului de afaceri  accelerarea şi aprofundarea ,în mod coherent ,a reformei fiscale  accelerarea procesului de privatizare şi restructurare  promovarea unor politici coerente, compatibile cu cele ale Uniunii Europene Structurarea politicilor de dezvoltare ale Românei se bazează pe următoarele principii mai importante:  promovarea sectorului privat  stabilirea unui cadru democratic şi transparent pentru luarea deciziilor;  promovarea dezvoltării durabile şi protejarea mediului, în toate domeniile activităţii economice;  dezvoltarea procesului de învăţământ,în general, şi a formării continue în special  promovarea oportunităţilor şi tratamentului egal pentru toţi membrii societăţii.

Politicile de ajustare structurală Acţiunile de ajustare structurală vor urmări, prioritar, sporirea productivităţii, a eficienţei şi calităţii produselor şi serviciilor. Procesul de restructurare a economiei româneşti are în vedere: implementarea unui pachet de politici care să asigure compatibilizarea structurilor intra-sectoriale cu cele existente şi de perspectivă din ţările Uniunii Europene, ajustarea şi consolidarea structurilor economice pentru apropierea progresivă de nivelurile de competitivitate din economia ţărilor comunitare, inclusiv pentru imbunătăţirea condiţiilor de acces pe piaţa Uniunii Europene a produselor româneşti. Procesul de ajustare sectorială va cuprinde: Identificarea sectoarelor de activitate care pot deveni competitive pe piata UE si nu numai. modernizarea şi dezvoltarea agenţilor economici cu potential de competitivitate reorientarea, redimensionarea, închiderea parţială sau totală a unor unităţi de producţie fără perspective de a face faţă pieţei interne şi celei externe, acţiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale.

Politicile sociale şi ale resurselor umane În procesul de ajustare structurală un loc important îl constituie creşterea gradului de ocupare a populaţiei şi armonizarea legislaţiei interne privind piaţa muncii cu acquis-ul comunitar. Politica în acest sector va trece treptat de la măsuri pasive la măsuri active, punându-se mai puţin accent pe asigurarea cu mijloace financiare a şomerilor şi mai mult pe recalificarea lor şi pe crearea de locuri de muncă. Politicile sociale şi cele privind resursele umane sunt construite în baza prevederilor Cartei Sociale Europene revizuite şi a Codului Social European. Ele vor reflecta practicile instituite de Uniunea Europeană şi dezvoltate de modelul social european. Principalele obiective în domeniul resurselor umane şi al politicii sociale urmăresc, de asemenea, implementarea reformei în domeniul muncii, educaţiei, culturii, sănătăţii şi sistemului social. Politica socială vizează diferitele categorii de populaţie care întâmpină dificultăţi în procesul de tranziţie economică (persoane cu handicap, persoane în vârstă sărace etc.) . Se referă la: îmbunătăţirea sistemului de pensii axarea pe măsuri active în domeniul ocupării populaţiei şi protecţiei şomerilor armonizarea legislaţiei cu normele Uniunii Europene lupta împotriva sărăciei şi continuarea reformelor sistemului de ocrotire a copiilor.

Politicile de protecţie a mediului Politica de protecţie a mediului este concepută ca parte integrantă a programului de dezvoltare şi restructurare economică. Are ca scop, armonizarea politicii şi practicii româneşti în domeniul mediului cu directivele Uniunii Europene în domeniu. Politica în domeniul mediului se referă nu numai la măsurile şi acţiunile de refacere a zonelor afectate, ci şi la cele de prevenire a producerii altor dezastre. În cadrul Planului Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de Mediu, România a asigurat transpunerea legislativă a acquis-ului comunitar de mediu, în special, în domeniile evaluării impactului asupra mediului (calitatea aerului, a apei, managementul deşeurilor, controlul poluării industriale, a substanţelor chimice şi a zgomotului). Integrarea politicilor de mediu in politicile europene.

Politica regională Cadrul legal al politicii şi dezvoltării regionale este asigurat, în principal, de Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională, care stabileşte obiectivele, cadrul instituţional, competenţele şi instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în România. Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regională se referă la: diminuarea dezechilibrelor regionale existente stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate, prevenirea producerii de noi dezechilibre, stimularea cooperării interregionale interne şi internaţionale care contribuie la progresul economic şi social. Obiectivele strategice ale dezvoltării regionale în România vizează: Promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării, promovarea unei dezvoltări spaţiale armonioase şi a reţelei de localităţi; creşterea capacităţilor regiunilor de a-şi susţine propriul proces de dezvoltare; crearea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare continuă a populaţiei din zonele periferice; promovarea unor politici diferenţiate , conform unor particularităţi zonale; reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeţe, dintre mediul urban şi rural, dintre zonele centrale şi periferice; prevenirea apariţiei unor zone probleme. Obiectivele generale şi strategice se realizează treptat şi etapizat, prin implementarea Planului Naţional de Dezvoltare Regională (PNDR), care este parte integrantă a Planului Naţional de Dezvoltare. Prin PNDR sunt stabilite şi fundamentate priorităţile naţionale de dezvoltare regională, identificate măsurile şi programele prin care se pot realiza, este asigurat cadrul instituţional pentru implementarea acestora. Măsurile, programele şi proiectele regionale sunt finanţate din resurse interne, concentrate în Fondul Naţional de Dezvoltare Regională şi resurse externe, reprezentate, în principal, de sprijinul financiar acordat României de către Uniunea Europeana în cadrul Programului Phare - componenta coeziune economică şi socială.

Instituţiile şi organismele responsabile cu coordonarea, implementarea şi gestionarea fondurilor structurale Instituţiile desemnate prin Hotărârea Guvernului nr. 1555/2002, cu modificările ulterioare, pentru a îndeplini rolul de autorităţi de management şi de plata în gestionarea Fondurilor Structurale sunt următoarele:

Ministerul Integrării Europene - Ministerului Finanţelor Publice. desemnat iniţial ca Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, cu rolul de a asigura coordonarea implementării asistenţei financiare comunitare din Fondurile Structurale, rol care începând cu anul 2004 a fost preluat de Ministerului Finanţelor Publice. Pentru gestionarea financiară a Fondurilor Structurale a fost stabilit un organism unic

- Agenţia Naţională de Plăţi, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. s-a urmărit simplificarea fluxului financiar prin concentrarea activităţilor într-o singură instituţie responsabilă, o coordonare mai rapidă şi nebirocratică şi implicarea unui personal specializat Pentru fiecare Program Operaţional sunt desemnate Autorităţi de Implementare, respectiv :

Agenţiile pentru Dezvoltare Regionala (ADR) pentruIimplementarea sub-programelor regionale;

Centrul Naţional de Management Programe pentru implementarea Programului Operaţional Sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;

Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru implementarea Programului Operaţional Sectorial pentru politica socială şi de ocupare a forţei de muncă;

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru implementarea Programului Operaţional Sectorial pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit (pentru fondurile de preaderare);

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (pentru fondurile structurale de după aderare);

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - fostul SAPARD (pentru fondurile structurale de după aderare); Pentru implementarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1555/2002 şi dezvoltarea capacităţii administrative adecvate, toate ministerele desemnate, au elaborat planuri de acţiune şi măsuri concrete având în vedere următoarele aspecte: definirea clară a rolului, responsabilităţilor şi funcţiilor fiecărei autorităţi desemnate, atât la nivel naţional cât şi la nivel regional, precum şi a relaţiilor dintre acestea şi celelalte organisme implicate în asigurarea funcţionalităţii sistemului de gestionare a Fondurilor Structurale; precizarea modalităţilor de transformare/integrare a actualelor structuri create pentru utilizarea fondurilor de pre-aderare în structuri specifice Fondurilor Structurale; stabilirea calendarului precis privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestor structuri în cadrul instituţiilor şi organismelor desemnate; identificarea şi evaluarea resurselor (materiale şi umane) necesare funcţionării eficiente a acestor structuri ; definirea strategiei de pregătire a personalului implicat în gestionarea şi implementarea Fondurilor Structurale; identificarea măsurilor concrete de dezvoltare a capacităţii administrative şi stabilirea calendarului realizării acestora; precizarea mecanismelor de cooperare inter-institutională, la nivel naţional şi regional, a modalităţilor de transferare a atribuţiilor între Autorităţile de Management şi organismele de implementare şi între Agenţia Naţională de Plăţi şi organismele de implementare; precizarea calendarului şi a modalităţii de organizare a procesului de programare, rolul şi sarcinile instituţiilor implicate la nivel naţional şi regional în diferite faze ale programării, finanţării, evaluării şi monitorizării asistenţei prin Fondurile Structurale; dezvoltarea sistemelor şi procedurilor prin care se va asigura aplicarea principiilor fundamentale ale Fondurilor Structurale: concentrarea, programarea, parteneriatul, subsidiaritatea, adiţionalitatea; precizarea legislaţiei şi procedurilor prevăzute a fi adoptate, precum şi modificările care sunt necesare asupra cadrului legislativ existent pentru a asigura conformitatea cu acquis-ul comunitar şi implementarea efectivă a Fondurilor Structurale şi precizarea calendarului de adoptare a acestei legislaţii.

Cofinanţarea comunitară nu poate depăşi 75% din costurile totale eligibile ale proiectului, în caz excepţional se poate merge până la 80% (insulele periferice ale Greciei au beneficiat de 85%) ; Regiunile eligibile pentru Obiectivul 1

Pentru celelalte obiective Obiectivul 2 + 3

Plafonul pentru sprijinul din fondurilor structurale este stabilit la 50% din costurile totale, minim 25% din cheltuielile eligibile fiind efectuate pentru această măsură.

Orientari Strategice Comunitare Prioritati PC - perioada 2007-2013 1. 2. 3.

Transformarea Europei si a regiunilor sale intr-un loc mai atractiv pentru investitii si munca Imbunatatirea cunostintelor si inovarii pentru crestere economica Locuri de munca mai multe si mai bune

Priorităţile PND perioada 2007-2013 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării, a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Cadrul Strategic National de Referinta Documentul strategic fundamental pentru programarea IS in perioada 2007-2013 Strategia nationala privind utilizarea IS elaborata de fiecare Stat Membru si agreata cu Comisia Europeana Reflecta armonizarea intereselor nationale cu cele comunitare CSNR fundamenteaza strategic Programele Operationale

Alocarea financiara indicativa pe Prioritati Tematice Infrastructura de Baza – 60% Competitivitate Economica - 15% Capitalul Uman – 20% Capacitate Administrativa – 5%

Programele Operaţionale Parte componentă a CSNR cuprinzând:  Analiza situatiei economice – situatie curenta  Analiza puncte forte/ puncte slabe (SWOT)  Strategia în domeniu: obiective; axe prioritare; domenii majore de interventie; operatiuni indicative  Ilustrarea priorităţilor identificate în raport cu cele comunitare si cele ale celorlalte PO (coerenta)  Ţinte, indicatori  Plan financiar  Prevederi referitoare la implementare (management, monitorizare si evaluare; control financiar; promovare etc)  Parteneriat ; lista indicativa de proiecte

PO – INSTRUMENTE si Procent alocat PO Competitivitate Dezvoltarea Resurselor Umane Infrastructură Transport Protecţia mediului Dezvoltare regională Asistenţă tehnică Administraţie Publică/Capacitate administrativă Cooperare transfrontalieră Cooperare transnationala, interregionala

Instrument FEDR FSE FEDR+FC FEDR+FC FEDR FEDR FSE

13.3% 18.1% 23.8% 23.5% 19.4% 0.9% 1.1%

FEDR + IPA + IEVP FEDR

Documentul Cadru de Implementare Cuprinde:          

Descrierea axelor prioritare/ domeniului de interventie/ operatiunilor Realizari asteptate, rezultate si impact Tipuri de beneficiari finali/ domenii de interventie/operatiuni Grupuri ţintă; Activitati eligibile / costuri eligibile Criterii de eligibilitate şi selecţie; Buget; valoare proiect/valoare grant Aspecte ale finanţării încrucişate; Scheme de ajutor de stat; Principii orizontale aplicabile: dezvoltare durabilă, egalitate de şanse, acţiuni inovative etc

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007 – 2013 3.7 miliarde euro Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci.

Axa 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – potentiali poli de crestere Axa 2 – Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale Axa 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale Axa 4 – Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local Axa 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Axa 6 – Asistenta tehnica •CE finanţează: -reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, educaţională, de sănătate; -dezvoltarea structurii de sprijinire de afaceri (parcuri industriale, logistice, de afaceri, etc); -reabilitarea siturilor industriale neutilizate şi pregătirea acestora pentru noi activităţi şi sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice şi a iniţiativelor antreprenoriale din domeniu, sprijinirea dezvoltării oraşelor cu potenţial de creştere economică. •CINE poate obţine finanţare: -întreprinderi mici şi mijlocii; -autorităţile publice locale; -unităţile sanitare şi de asistenţă socială; -organizaţiile neguvernamentale; -comunitatea locală.

Axa prioritară 6 - Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală -900 mil euro FEDR Tipuri de activități reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa sau indirecta cu reteaua TENT construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centurăcu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judetean respectiv Potențiali beneficiari – autorități publice locale (CJ)

POS – Cresterea competitivitatii economice 2007 – 2013 - 2.55 miliarde euro Axa 1 – Dezvoltarea unui sistem inovativ si eco-eficient de productie (investitii productive, acces la finantare, dezvoltare infrastructura afaceri si consultanta pentru afaceri, acces pe piete externe)

Axa 2 – Cresterea competitivitatii economice prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare (stimulare investitii in CD si parteneriate cu intreprinderi)

Axa 3 – Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele public si privat Axa 4 – Imbunatatirea eficientei energetice si securitatea furnizarii acesteia in contextul schimbarilor climatice Axa 5 – Asistenta tehnica Obiectiv general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. •CE finanţează: -extinderea capacităţii de producţie; -modernizarea întreprinderii;-sprijin financiar pentru accesulinstituţiilor publice şi IMM-urilor la internet şi servicii conexe, precum şi pentru achiziţionarea de hardware şi software; -extinderea şi modernizarea reţelelor de transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, în scopul reducerii pierderilor. CINE poate obţine finanţare: -IMM-urile şi întreprinderile mari; -autorităţile locale; -operatorii economici din sectorul energetic; -furnizorii de reţele de comunicaţii electronice.

POS Mediu 2007 – 2013- 4.5 miliarde euro FEDR+FC Axa 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Axa 2 – Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si reabilitatea siturilor contaminate Axa 3 – Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tentelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare Axa 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii Axa 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Axa 6 – Asistenta tehnica Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului „poluatorul plateste”. •CE finanţează: -proiectele care vizează construirea sau reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile; -proiectele de extindere sau reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare; -proiectele de construcţie sau reabilitare a staţiilor de epurare;-proiectele de achiziţionare a vehiculelor de transport al deşeurilor; -proiecte de construire a unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (medicale, provenite din echipamente tehniceetc); -proiecte de reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii;- proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor; -proiecte care susţin biodiversitatea; -proiecte de infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor acestora; -proiecte de elaborare a unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor şi inclusiv proiectele de informare publică şi de instruire în domeniul reducerii riscurilor; -proiecte de reabilitare a zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune. •CINE poate obţine finanţare: -autorităţile publice centrale, regionale şi locale; -companiile regionale de apă; -administraţiile ariilor protejate; -Administraţia Naţională “Apele Române”; -organizaţii non-guvernamentale.

POS Transport 2007 – 2013 4.56 miliarde euro Axa 1 – Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T pentru sustinerea dezvoltarii durabile a sistemelui de transport integrat in retele europene Axa 2 – Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T pentru sustinerea dezvoltarii durabile a sistemului national de transport Axa 3 – Modernizarea sectorului de transport pentru sustinerea unui grad inalt de protectie a mediului, sanatatii umane si sigurantei pasagerilor Axa 4 – Asistenta tehnica Obiectivul general al POS Transport consta in promovarea, în Romania, a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la nivel national, in cadrul Europei, intre si in cadrul regiunilor Romaniei. •CE finanţează: -modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător; -modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;-promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal; -sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane. •CINE poate obţine finanţare: -administraţiile infrastructurii naţionale de transport (CN ADNR SA, CN Căi Ferate CFR SA); -administraţiile porturilor şi aeroporturilor -Ministerul Transporturilor; -alţi beneficiari.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Axa prioritară 2. 3.47 miliarde euro Conectare a nvăţării pe tot Axa prioritară 1. parcursul vieţii cu Piaţa Educaţie şi formare profesional muncii ă în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaşter

Axe prioritare POS DRU 20072013 Axa prioritară 7. Asistenţă Tehnică

Axa prioritară 4. Modernizarea serviciului public de ocupare Axa prioritară 3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor

Axa prioritară 6. Promovarea incluziunii sociale

Axa prioritară 5. Promovarea măsurilor active de ocupare

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 3.47 miliarde euro Axa prioritară 1. Educaţie şi formare profesional ă în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Axa prioritară 2. Conectarea invăţării pe tot parcursul vieţii cu Piaţa muncii Axa prioritară 3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor Axa prioritară 4. Modernizarea serviciului public de ocupare Axa prioritară 5. Promovarea măsurilor active de ocupare Axa prioritară 6. Promovarea incluziunii sociale Axa prioritară 7. Asistenţă Tehnică Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusive a 1.650.000 de persoane. CE finanţează: -organizarea de seminarii pentru instruirea angajatilor in vederea adaptabilitatii la tehnologii avansate; -pregătirea de campanii de conştientizare cu privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor şi de programe ce au ca scop transformarea muncii nedeclarate în muncălegală; -implementarea de programe şi noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale, precum şi pentru demararea unei afaceri; -dezvoltarea şi promovarea abilităţilor manageriale moderne, în special pentru IMM-uri. CINE poate obţine finanţare: -şcoli, universităţi, centre de cercetare; -furnizori acreditaţi de formare profesională; -camerele de comerţ şi industrie; -sindicatele şi patronatele; -IMM-urile.

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007 2013 – 208 milioane euro -FSE Axa 1 – Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice – Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ – Cresterea responsabilizarii administratiei publice – Imbunatatirea eficacitatii organizationale

Axa 2 – Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare – Sprijin pentru procesul de descentralizare sectoriala aserviciilor – Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor

Axa 3 – Asistenta tehnica Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti. Obiective specifice: Obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului de politici publice. Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare •CE finanţează: -studii şi cercetări privind experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte state membre; -studierea şi dezvoltarea aspectelor privind reforma avansată, precum şi managementul cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative în administraţie; -managementul reformei,inclusive furnizarea de echipament pentru reformarea structurilor de management; -asistenţă tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituţională; -asistenţă tehnică pentru planurile de formare profesională; -training ul şi asistenţa tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici; -studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităţilor de monitorizare şi evaluare. CINE poate obţine finanţare: -administraţia centrală şi locală; -instituţiile de învăţământ superior în parteneriat cu autorităţile publice locale; -organizaţiile neguvernamentale.

Programul Operational Asistenta Tehnica – POAT 2007 2013 - 307,6 de milioane de euro FEDR Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a asigura sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare sanatoasa, eficienta, eficace si transparenta a instrumentelor structurale în Romania. Obiective specifice: Asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente şi eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea pentru următorea perioadă de programare a instrumentelestructurale. Asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS pentru comunicare în linie cu cu Strategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

AXA PRIORITARA 1: Sprijin în implementarea instrumentelor structurale si coordonarea programelor Sprijin în procesul de gestionare si implementare a instrumentelor structurale Evaluare Formare orizontala în domeniul gestionarii programelor/proiectelor Functionarea autoritatii de management pentru POAT, a ACIS, si a Autoritatii de Certificare si Plata si a Autoritatii de Audit.

AXA PRIORITARA 2: Dezvoltari viitoare si sprijin în functionarea Sistemului Unic Informatic de Management Dezvoltarea si mentenanta SMIS si a retelei digitale Functionarea Unitatii SMIS si coordonarea retelei Formarea utilizatorilor, distribuirea ghidurilor pentru utilizatori si activitati de comunicare cu privire la SMIS Furnizarea de echipamente si servicii IT

AXA PRIORITARA 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale Diseminarea informatiilor generale si derularea activitatilor de publicitate cu privire la instrumentele structurale alocate Romaniei Functionarea Centrului de Informare privind Instrumentele Structurale

•CE finanţează: -asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea pentru următorea perioadă de programare a instrumentelor structurale; -asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale pentru comunicare în linie cuStrategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale. •CINE poate obţine finanţare: -Autorităţile de Managament responsabile de gestionarea Programelor Operaţionale; -Organismele Intermediare; -Autoritatea de Certificare şi Plată; -Autoritatea de Audit.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007- 2013 Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale, modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităţilor teritoriale. Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata(2%). POR implementează elemente importante ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională a Planului Naţional de Dezvoltare (PND), contribuind, împreună cu celelalte Programe Operaţionale Sectoriale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională a PND şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, şi anume diminuarea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale UE. Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaţionale, sunt: Are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio- economice din punct de vedere local şi valorificarea resurselor şi oportunităţilor locale; Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă şi mai puţin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiţii de creştere, neavând, în sine, un scopredistributiv; Domeniile de intervenţie ale POR sunt complementare domeniilor de intervenţie ale celorlalte Programe Operaţionale, şi se aşteaptă să opereze în sinergie cu acestea; Promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice; Ia în considerare gradul scăzut al capacităţii de planificare şi programare din ţară şi prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel naţional, şi anume:

Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport Axa 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Axa 6 - Asistenţă tehnică Aceste axe prioritare sunt în concordanţă cu politicile comunitare asupra coeziunii economice şi sociale promovate de Uniunea Europeana. Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al Stategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, dar şi la realizarea obiectivului global al Planului Naţional de Dezvoltare şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă şi anume, diminuarea disparităţilor de dezvoltare dintre România şi Statele Membre ale UE, prin complementaritatea pe care o asigură

Programele Sectoriale: Creşterea Competitivităţii Economice Infrastructură de Transport Infrastructură de Mediu Dezvoltarea Resurselor Umane Creşterea Capacităţii Administrative Asistenţă Tehnică

AXE PRIORITARE TEMATICE Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere (30% din bugetul alocat POR) 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană

Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport (20,35 % din bugetul alocat POR) 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură

Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (15 % din bugetul alocat POR) 3.1 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor desănătate 3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 3.3 Imbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţiiîn situaţii de urgenţă 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionalăcontinua

Axa prioritară 4. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local (17% din bugetul alocat POR) 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire afacerilor deimportanţă regională şi locală 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi nutilizate şi pregătireapentru noi activităţi 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specificepentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructuriinecesare pentru creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică

Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică (2,65% din bugetul alocat POR) 6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluăriiProgramului Operaţional Regional 6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR

STRATEGIA • Strategia reflectă politica României de dezvoltare regională, conform Legii Dezvoltării Regionale (Legea nr. 315/2004) şi procesul de descentralizare aşa cum este detaliat în Legea Cadru privind Descentralizarea nr. 339/2004 precum şi alte legi relevante. • De asemenea, Strategia ia în considerare Orientările Strategice de Coeziune ale UE pentru perioada 2007–2013, Agenda Lisabona, îndeosebi în ceea ce privesc precondiţiile necesare asigurării creşterii economice şi Agenda Teritorială a Uniunii Europene privind sprijinirea dezvoltării teritoriale echilibrate. • Strategia a fost pregătită în concordanţă cu o abordare de sus în jos/ de jos în sus, fiind elaborată pe baza Strategiilor de Dezvoltare ale Regiunilor, elaborate la nivel regional în largi grupuri de lucru parteneriale. • Strategia a luat în considerare în mod realist capacitatea limitată de planificare strategică şi financiară existentă la nivel local, îndeosebi în arealele mai puţin dezvoltate şi de aceea se are în vedere, în principal, ca proiectul să fie gestionat la nivel local iar nivelul central să realizeze o supervizare a coerenţei întregului program. AXE PRIORITARE Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:

Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere 30% Obiectiv • Această axă prioritară are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. • Pentru a contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată a ţării şi pentru a evita creşterea disparităţilor interne, investiţiile vor fi concentrate în acele oraşe care acţionează ca poli regionali şi/ sau locali de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente, acordând prioritate polilor de creştere localizaţi în regiunile şi judeţele cu un nivel de dezvoltare mai scăzut în termeni de PIB şi şomaj. Domenii majore de intervenţie • Planuri integrate de dezvoltare urbană

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale 20.35% Obiectiv Această axă prioritară vizează creşterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. Domeniu major de intervenţie Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură Operaţiuni orientative: Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumurijudeţene; Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane; Construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură (cu statut de drum judeţean) pentru eliminarea blocajelor rutiere şi traversarea, în condiţii de siguranţă, a localităţilor;

Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 15% Obiectiv Această axă prioritară vizează crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale, şi pentru siguranţă publică în situaţii de urgenţă. Principalele domenii de intervenţie identificate în cadrul acestei axe prioritare, sunt: Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă Reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local 17% Obiective Această axă prioritară are ca scop înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de afaceri de importanţă regională şi locală, reabilitarea siturilor industriale şi sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale regionale şi locale, pentru a facilita crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică durabilă. Domenii majore de intervenţie Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilorcu importanţă regională şi locală Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 15% Obiective Această axă prioritară vizează în principal valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic, precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement, în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă. Principalele domenii de intervenţie: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specificepentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică Aceste domenii de intervenţie au ca scop sprijinirea valorificării unor importante categorii de resurse turistice: culturale şi resursele naturale.

Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică 2.65% Obiectiv Obiectivul acestei axe prioritare îl constituie sprijinirea implementării transparente şi eficiente a Programului Operaţional Regional. Principalele domenii de intervenţie Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR

PLANUL FINANCIAR AL POR În conformitate cu prevederile regulamentelor UE, Regiunile României sunt eligibile în cadrul obiectivului “Convergenţă” întrucât PIB-ul acestora se află sub 75% din media PIB a UE. Pe parcursul perioadei de programare

2007-2013 - 19.667 milioane euro din Fondurile Structurale şi de Coeziune din care 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operaţional Regional (POR). Sursele de finanţare a POR sunt FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice naţionale (657,56 milioane euro) fonduri private estimate (184,76 milioane de euro).

Fonduri Structurale (ERDF) Total 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 2007-2013

330.168.339 404.126.047 441.135.485 523.721.833 556.767.943 663.832.914 806.269.201 3.726.021.762

330.168.339 404.126.047 441.135.485 523.721.833 556.767.943 663.832.914 806.269.201 3.726.021.762

Contribuţia maximă a FEDR la finanţarea Programului Operaţional Regional poate fi de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile. Conform estimărilor, resursele FEDR vor acoperi 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale POR, cofinanţarea publică naţională va fi de 15%. O cheltuială cofinanţată în cadrul Programului Operaţional Regional nu mai poate primi finanţare sub un alt instrument financiar Comunitar

Distribuţia fondurilor pe axele prioritare ale Programului Operaţional Regional a rezultat în primul rând din strategia POR, dar şi din analiza portofoliului de proiecte colectate de la cele 8 Regiuni de Dezvoltare şi pe baza consensului/acordului obţinut ca urmare a discuţiilor cu reprezentanţii regiunilor. Axei prioritare 1 -30,00% privind dezvoltarea urbană durabilă îi vor fi alocate fonduri importante (30,00%), dar mult mai puţine decât nevoile existente în acest domeniu. Această alocare a luat în considerare capacitatea de implementare, cofinanţare şi experienţa autorităţilor locale în a implementa asemenea proiecte de mare anvergură. Axa prioritară 2 -20,35% (20,35% din contribuţia FEDR la finanţarea POR) – în ceea ce priveşte îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, nevoile de reabilitare a infrastructurii publice de transport identificate la nivel regional sunt mari, iar proiectele pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii de transport regional şi local sunt foarte costisitoare. Axa Prioritară 3 -15,00% (15,00%) referitoare la infrastructura socială a regiunilor, va beneficia de 1/5 din fondurile totale ale POR, proiectele pentru reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de sănătate, sociale, de siguranţă publică şi educaţională necesitând investiţii mari pentru îmbunătăţirea diferitelor tipuri de infrastructură socială. Având un puternic caracter regional, axa prioritară 4 -17,00%) (17,00%) privind consolidarea mediului de afaceri regional şi local va primi o alocare importantă din fondurile POR, în vederea încurajării economiilor regionale şi pieţei forţei de muncă prin sprijinirea structurilor regionale de afaceri şi a iniţiativelor antreprenoriale. Axa prioritară 5 (15%) privind dezvoltarea turismului regional şi local va beneficia de o alocare financiară justificată de potenţialul turistic ridicat al tuturor regiunilor, dar care nu poate fi valorificat din cauza calităţii slabe infrastructurii turistice sau a insuficientei valorificări a resurselor naturale şi a patrimoniului cultural, precum şi a slabei calităţi a capacităţii de cazare şi a altor servicii specifice domeniului. Un procent de 2,65% din fondurile programului va fi alocat Axei prioritare 6 (2.65%) - Asistenţă tehnică, pentru sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR, dar şi pentru activităţi publicitare şi de informare privind POR.

Programul Operational Regional 2014-2020 Obiectiv Tematic

Axa Prioritara

OT 1- consoJidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii OT 3 - imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, a sectorului agricol, pescuitului si acvaculturii OT 4 - sprjinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in toate sectoarele

AP 1 - Transfer tehnologic

OT 6 - protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor OT 7 - promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii retelelor majore OT 8 - promovarea ocuparii fortei de munca sustenabile si de caliate si sprijinirea mobilitatii fortei de munca

AP 2 - Competitivitate IMM AP 3 - Eficienta energetica in cladiri AP 4 - Dezvoltare urbana AP 4 - Dezvoltare urbana AP 5 - Patrimoniu cultural

BUGET OT (mil euro) 165 700 300 2654 300

AP 5 - Infrastructura de transport rutiera

900

OT 9 - promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei

AP 7 - Turism AP 8 - Infrastructura sanitara si sociala AP 9 - Comunitati marginalizate

95 400 90

OT 10 - investitiile in educatie, competente si invatare pe tot parcursul vietii

AP 10 - Infrastructura educationala

340

OT 11 - consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta FARA OT TOTAL POR 2014-2020

AP 11 - Cadastru AP 12 - Asistenta tehnica

Axa Prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic Valoare alocată – 165 mil euro FEDR Tipuri de activități -crearea , modernizarea şi extinderea infrastructurilor de inovare si transfer tehnologic, inclusiv dotare. Potențiali beneficiari Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic

Axa Prioritară 2 – Imbunătățirea competitivității I MM-urilor Valoare alocată – 700 mil euro FEDR Tipuri de activități construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente • Potențiali beneficiari – IMM -uri

250 104 6298

Axa Prioritară 3 – Eficiență energetică în clădiri publice Valoare alocată – 300 mil euro FEDR Tipuri de activități – eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora Potențiali beneficiari – autorități publice centrale și locale

Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane Valoare alocată – 2.654 mil euro FEDR Tipuri de activități – eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora – investiții în iluminatul public – măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.) –regenerarea și revitalizarea zonelor urbane (modernizare spații publice, reabilitare clădiri/ terenuri abandonate, centre istorice,etc) • Potențiali beneficiari – autorități publice locale – mediul urban Categorii de orașe finanțate: poli de crestere – 7 poli de dezvoltare urbană ‐ municipii reședință de județ ‐ 33 centre de dezvoltare zonală ‐ orașe și municipii – 271 Abordare diferită pe categorii de orașe: Poli de creștere – abordare funcțională (municipiul și zona funcțională) Poli de dezvoltare urbană ‐ optional abordare funcțională (municipiul și zona funcțională) Centre de dezvoltare zonală ‐ orașe si municipii,inclusive satele aparținătoare Finanțarea unor proiecte integrate pe baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană; Lista de proiecte din cadrul strategiei integrate se va realiza de către autoritățile publice locale, cu respectarea regulilor de eligibilitate ale POR; Promovarea unei abordări integrate reale – prioritizarea la finanțare în celelalte programe operaționale a proiectelor care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană.

Axa Prioritară 5 – Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Valoare alocată – 300 mil euro FEDR Tipuri de activități restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniuluicultural Potențiali beneficiari autorități publice locale autorități publice centrale ONG – uri unități de cult parteneriate

Axa Prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului Valoare alocată – 95 mil euro FEDR Tipuri de activități valorificarea economică a potențialului turistic balnear valorificarea economică a potențialului turistic cu specificlocal infrastructură turistică publică de agrement

Axa Prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale Valoare alocată – 400 mil euro FEDR Tipuri de activități construcţia de spitale regionale reabilitarea/modernizarea/ dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe) construirea/reabilitarea/modernizarea/ dotarea centrelor comunitare de intervenţie integrată reabilitare/ modernizarea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc. Potențiali beneficiari – autorități publice locale, furnizori de servicii sociale de drept public și privat, acreditați conform legii, parteneriate.

Axa Prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban Valoare alocată – 90 mil euro FEDR Tipuri de activități Acțiuni integrate prin: Construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale Investiţii în infrastructura de sănătate, educație şi serviciisociale Stimularea ocupării ‐ activităţi de economie socială Activităţi de dezvoltare comunitară integrată – activităţi deinformare, consiliere Potențiali beneficiari – Parteneriate (grup de acțiune locală) între: Unităţi administrativ‐teritoriale (APL) Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii; ONG‐uri.

Axa Prioritară 10 – Dezvoltarea infrastructurii educaționale Valoare alocată – 340 mil euro FEDR Tipuri de activități construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare (creșe), preșcolare (gradinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I‐ VIII) reabilitarea/ modernizarea/extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor tehnologice reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare. Potențiali beneficiari unităţi administrativ‐teritoriale (APL), instituţii de învăţământ superior de stat.

Axa Prioritară 11 – Îmbunătățirea activității cadastrale Valoare alocată – 250 mil euro FEDR Tipuri de activități Proiect major elaborat pentru o implementare in treifaze: Integrarea datelor existente și extinderea înregistrării sistematice in zonele rurale ale României; Servicii îmbunătățite de înregistrare cadastrală; Management, Strategie și Tactici; Potențiali beneficiari – ANCP

Axa Prioritară 12 – Asistență tehnică Valoare alocată – 104 mil euro FEDR Tipuri de activități sprijinirea Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare pentru implementarea diferitelor etape ale POR; activităţi de publicitate şi informare specifice POR Potențiali beneficiari autoritatea de management POR organisme intermediare POR

Programul SAPARD (Program Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) - iniţiat în baza Reglementării nr.1268/1999 a Consiliului. Programul SAPARD urmăreşte să sprijine ţările aflate în perioada de preaderare (inclusiv România) în pregătirea pentru participarea la Politica Agricolă Comună , obiectivele operaţionale în acest sens fiind următoarele : îmbunătăţirea vieţii comunităţilor rurale; crearea de locuri de muncă în mediul rural şi asigurarea unor venituri adecvate locuitorilor din această zonă; îmbunătăţirea standardelor de calitate ale produselor agricole şi piscicole, ale procesului de producţie şi de comercializare a acestora şi aducerea lor la standardele practicate în Uniunea Europeană; asigurarea unei dezvoltări durabile a spaţiului rural; sprijinirea ţărilor candidate în implementarea legislaţiei Uniunii Europene corespunzătoare acestui sector.

Cadrul instituţional pentru implementarea programului SAPARD Obiectivul prioritar al Programului SAPARD este asigurarea cadrului necesar implementării unei politici agricole menite să creeze o agricultură performantă şi dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în ţările candidate. Programul SAPARD urmăreşte adoptarea progresivă a mecanismelor Politicii Agricole Comune. Instituţiile abilitate de către UE pentru gestionarea fondurilor SAPARD, înRomânia sunt următoarele : Agenţia SAPARD Instituţia responsabilă cu implementarea tehnică şi financiară a programului în România este Agenţia SAPARD , instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, şi Dezvoltării Rurale. Agenţia SAPARD are în structură o unitate centrală, situată în municipiul Bucureşti şi opt Birouri regionale de implementare a programului Autoritatea Competentă - Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice acţionează în calitate de Autoritate Competentă, având rolul de a emite, monitoriza şi retrage acreditarea Agenţiei SAPARD şi de a numit Organismul de Certificare. Autoritatea de Management - MAPDR în cadrul departamentului de Dezvoltare Rurală şi este responsabilă pentru eficienţa şi corectitudinea coordonării şi raportării rezultatelor monitorizării şi evaluării programului SAPARD. - asigură monitorizarea efectivă a derulării programului şi raportează Comitetului de Monitorizare pentru programul SAPARD progresele înregistrate în implementarea măsurilor şi dacă este cazul, ale submăsurilor din cadrul programului. Organismul de Certificare – Curtea de Conturi a României. Principalele atribuţii ale acestui Organism constă în exercitarea auditului extern şi certificarea conturilor anuale ale Agenţiei SAPARD. Comitetul de Monitorizare – preşedintele este Ministrul MAPDR Rol de a asigura supervizarea, eficienţa şi calitatea implementării programului, în vederea atingerii obiectivelor specifice. Principalele atribuţii ale Comitetului de Monitorizare se referă la: examinarea Raportului de evaluare intermediară, aprobarea Rapoartelor anuale de implementare şi a Raportului final, aprobarea propunerilor privind amendare/revizuirea programului. Comitetul de Monitorizare are în componenţă, reprezentanţi ai organismelor guvernamentale cu responsabilităţi în domeniu, parteneri sociali şi observatori din partea Comisiei Europene. Începând cu anul 2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare este Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Organismele delegate Agenţia SAPARD poate delega îndeplinirea unor funcţii de implementare tehnică (cu excepţia funcţiilor de executare a plăţilor şi de contabilizare a angajamentelor şi plăţilor), către instituţii specializate.

Condiţii de finanţare ale programului SAPARD Activităţile eligibile, respectiv regulile de cofinanţare din programul SAPARD pentru România, au fost stabilite împreună cu Comisia Europeană, fiind recunoscute ca activităţi care determină cheltuieli eligibile. În ceea ce priveşte regulile de cofinanţare, acestea sunt diferite pentru beneficiarii privaţi şi, respectiv, cei publici. În urma negocierilor cu UE, României i-au fost aprobate finanţarea, în perioada 2000-2006, a unsprezece măsuri de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare şi a spaţiului rural, structurate pe patru priorităţi, astfel: Axa 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate, Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurală şi agricultură, Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane, care cuprinde următoarele măsuri: Pentru a beneficia de fondurile programului SAPARD, agenţii economici potenţiali, care au forma de proprietate privată sau mixtă (minim 75% capital privat), trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de bază : solicitantul sau angajaţii acestuia, responsabili tehnici cu proiectul, trebuie să-şi dovedească cu documente experienţa profesională relevanţa pentru respectivul proiect; proiectele trebuie să corespundă standardelor UE şi naţionale privind protecţia mediului înconjurător; beneficiarii nu trebuie să fi înregistrat pierderi financiare (conform ultimului exerciţiu financiar) sau să aibă datorii către bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale. Axa 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate care cuprinde următoarele măsuri: Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şipentru protecţia consumatorilor; Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea ruralăşi agricultură, care cuprinde următoarele măsuri: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; Managementul resurselor de apă pentru agricultură. Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale care cuprinde următoarele măsuri: Investiţii în exploataţii agricole; Constituirea grupurilor de producători; Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şisă menţină peisajul rural (agro-mediu); Dezvoltarea şi diversificarea activităţii economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative; Silvicultură. Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane, care cuprinde următoarele măsuri: Îmbunătăţirea pregătirii profesionale; Asistenţa tehnică.

În luna iunie a anului 2002, au fost acreditate, de către Comisia Europeană două măsuri de investiţii (1.1. şi 2.1.) şi una deasistenţă tehnică (4.2.), potenţialii beneficiari şi tipurile de investiţii fiind următoarele : Pentru Măsura 1.1. „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” potenţialii beneficiari sunt următoarele categorii de agenţi economici: asociaţii şi grupuri de producători (cu personalitatejuridică); societăţi comerciale cu capital 100% privat sau majoritar privat(minim 75 % capital privat); în sectorul vinificaţie sunt sprijinite: asociaţiile, grupurile de producători şi societăţile comerciale private care proceseazănumai soiuri nobile de struguri Tipurile de investiţii ce pot fi efectuate prin fondurile SAPARD destinate acestei măsuri sunt următoarele: îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrare şi marketing al produselor agricole şi piscicole; crearea sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de recepţionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole. În cadrul acestei măsuri au fost finanţate, până-n anul 2004, proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 şi 2 milioane Euro. Începând cu anul 2005, valoarea totală a proiectelor a crescut la 4 milioane Euro, cu condiţia ca proiectele eligibile să cuprindă efectuarea de investiţii în asigurarea condiţiilor de mediu. În cadrul acestor proiecte, finanţarea se realizează , atât din fonduri bugetare ( UE şi Guvernul României ), cât şi din fonduri private (ale beneficiarului de proiect), în proporţie de 50 %/ 50% din valoarea eligibilă a proiectului. Măsura 2.1. „Dezvoltarea şi îmbunătăţireainfrastructurii rurale” potenţialii beneficiari sunt următorii : Consiliile locale comunale; Asociaţii de tip partenerial, cu statut juridic, între consiliilelocale comunale. Tipurile de investiţii ce pot fi efectuate prin fondurile SAPARD destinate acestei măsuri sunt următoarele: construirea sau modernizarea de drumuri în zonelerurale; investiţii în sisteme de alimentare cu apă în sistem centralizatîn zonele rurale; investiţii în reţele de canalizări în sistem centralizat în zonelerurale. În cadrul acestei măsuri sunt finanţate proiecte a căror valoaretotală eligibilă este cuprinsă între 100.000 euro şi 2 milioane Euro, întreaga valoare a proiectelor fiind finanţată din fonduri bugetare ( 75 % din bugetul UE şi 25 % din bugetul Guvernului României). Măsura 4.2. „Asistenţa tehnică” potenţialii beneficiari se reduc la MAPDR şi Agenţia SAPARD, întreaga valoare a proiectelor fiind finanţată din fonduri bugetare ( 75 % din bugetul UE şi 25 % din bugetul Guvernului României). În cadrul acestei măsuri, următoarele activităţi sunt eligibile, cu condiţia ca ele să fie aprobate de preşedintele Comitetului de Monitorizare: cheltuieli ocazionate de întâlnirile Comitetului de Monitorizare; alte cheltuieli necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor Comitetului de Monitorizare; cheltuieli cu campaniile de informare şi publicitate; cheltuieli cu traduceri şi interpretări furnizate ca răspuns la cererile Comisiei; cheltuieli asociate vizitelor şi seminariilor; cheltuieli asociate pregătirii măsurilor de program pentru a asigura eficacitatea acestora; cheltuieli pentru evaluarea pe termen mediu.În luna decembrie a anului 2003, Comisia Europeană a emis Decizia nr.2003/846/CE de acreditare pentru încă trei măsuri,după cum urmează: Măsura 3.1. „Investiţii în exploataţiile agricole” care reprezintăcea mai importantă componentă a programului SAPARD pentru agricultură. Potenţialii beneficiari ai acestei măsuri sunt următorele categorii de agenţi economici: producătorii agricoli individuali, cu condiţia autorizării de instituţiile abilitate; asociaţii agricole familiale societăţi agricole private/asociaţii agricole cu personalitate juridică, prevăzute în Legea nr.36/1991; societăţile comerciale agricole cu capital integral privat sau majoritar privat (cel puţin 75% capital privat), constituite în baza Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,şi ale Legii nr.15/1990, cu modificările şi completările ulterioare În cadrul acestei măsuri au fost finanţate, până-n anul 2004, proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 10.000-500.000 Euro, iar începând cu anul 2005 pot fi finanţate proiecte de până la 1 milion Euro , cu condiţia ca investiţia (ferma agricolă) să fie adaptată , în totalitate la cerinţele UE (inclusiv din punct de vedere al condiţiilor de mediu şi al asigurării bunăstării animalelor).

Măsura 3.4. „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative” potenţialii beneficiari, sunt următoarele categoriide agenţi economici : agricultori şi/sau silvicultori şi/sau acvacultori persoane fizice (producători individuali de bunuri şi/sau servicii); asociaţii familiale înregistrate, asociaţii şi grupuri de producători; O.N.G.-urile ; societăţi comerciale şi agricole private sau cu capital majoritar privat (minim 75 % capital privat). Fondurile sunt alocate pentru proiecte de investiţii în domeniile: servicii agricole, agroturism, alte tipuri de activităţi de turism în spaţiul rural, activităţi meşteşugăreşti, acvacultură, alte activităţi complementare agriculturii: silvicultura, apicultura, melcişi broaşte, cultivarea şi procesarea ciupercilor. Valoarea totală eligibilă a unui proiect este cuprinsă între 5000 Euro ( în cazul proiectelor mici) şi 200.000 Euro (în cazul proiectelor de agroturism). Măsura 4.1. „ Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”. Conform Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al României (PNADR), prin intermediul programului SAPARD vor fi implementate diverse activităţi de formare profesională. Prin această măsură sunt eligibili furnizorii de formare profesională,persoane juridice de drept public sau privat (experţi independenţi şi persoane juridice, române/străine sau cu capital mixt). Cursurile de pregătire profesională sunt destinate următoarelor categorii de persoane care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, al industriei alimentareşi al dezvoltării rurale: responsabililor tehnici ai proiectelor finanţate prin programul SAPARD; producătorilor privaţi agricoli, silvici, piscicoli, acvacultori; procesatorilor produselor agro-alimentare; proprietarilor privaţi de pădure sau exploataţii agricole şi silvice; crescătorilor de animale; fermierilor; meşteşugarilor şi apicultorilor; micilor întreprinzător implicaţi în activităţi agricole, piscicole, forestiere, turism rural, mecanizare agricolă şi alte ocupaţii din spaţiul rural, precum şiconversia acestora către activităţi non-agricole. În toamna anului 2004 au fost demarate procedurile de acreditare a ultimelor patru măsuri din programul SAPARD, convenite cu Comisia Europeană ( Măsura 2.2. „Managementul resurselor deapă „ nu a mai fost acreditată, suma fiind redistribuită către Măsura 2.1. „ Dezvoltarea infrastructurii rurale” ), acestea fiind acreditate în luna ianuarie 2006, după cum urmează : Măsura 1.2. „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizăriicontrolului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”; Măsura 3.2. „Constituirea grupurilor de producători”; Măsura 3.3. „Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural (agro-mediu)”; Măsura 3.5. „Silvicultură”. Una dintre cele mai mari dificultăţi pe care au avut-o şi, încă, o mai au statele aflate în curs de aderare (inclusiv ţara noastră) este cea a capacităţii de accesare a fondurilor alocate prin programul SAPARD. Acest aspect este relevat de gradele reduse de absorbţie ale fondurilor europene

Căi şi mijloace de atenuare a decalajelor agricole Atenuarea decalajelor din mediul rural si in special a celor agricole se poate realiza actionand simultan in doua directii principale: adaptarea, modernizarea şi dezvoltarea economiei rurale într-o viziune coerentă integrată, promovând exploataţii agricole viabile şi intreprinderi negricole cu o puternică participare a investitorilor din ţară şi din străinătate; promovarea unor programe de dezvoltare rurală care să asigure aplicarea unor criterii de selecţie în acord cu strategia naţionala de dezvoltare durabilă a spaţiului rural şi compatibile cu cele ale ţărilor membre ale UE. Priorităţile care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea economiei ruralesunt: Construirea capacităţii comunitare de a dezvolta activităţi în mediul rural si a avea acces la resurse Dezvoltarea de mici intreprinderi si activitati economice la nivel local Imbunatatirea imaginii locale si crearea de noi identitati ale regiunilor favorabile dezvoltarii intreprinderilor turistice si serviciilor Dezvoltarea prin programe de investitii constituie una din cele mai importante acţiuni, iar România a beneficiat de o serie de programe cu sprijin comunitar nerambursabil precum: Phare, ISPA si SAPARD. Phare este orientat, în special, pentru asistenţă tehnică şi construcţie instituţională ISPA pentru căi de comunicaţie la nivel naţional şi pentru acţiuni de protecţie a mediului Programul SAPARD are ca arie de aplicabilitate spaţiul rural sau în cazul măsurii de procesare şi marketing al produselor agricole şi piscicole, modernizările realizate pentru unităţile de procesare amplasate în oraşe vizează materia primă produsă în zona rurală adiacentă. Programul vizează şi populaţia rurală, în masura în care participă cu proiecte în cadrul său, prin măsura de îmbunătăţire a formării profesionale.

DEZVOLTAREA RURALA – PILONUL 2 AL PAC Evoluţia politicii de dezvoltare rurală, în perioada 2000-2005

Dezvoltarea rurala a devenit cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune odata cu elaborarea documentului strategic

Agenda 2000 , iar ratiunile care au stat la baza acestei decizii sunt: proporţia foarte mare – 80% - pe care o deţin suprafeţele agricole relativ la suprafaţa Uniunii Europene. obiectivul primordial de coeziune economică şi socială al Uniunii Europene

Obiectivele politicii de dezvoltare rurală: ameliorarea exploataţiilor agricole; garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole; asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor; protecţia mediului; dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de locuri de muncă, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole şi a întări substanţa economică şi socială a zonelor rurale; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea şanselor egale.

Principiile care stau la baza politicii de dezvoltare rurală: principiul multifuncţionalităţii agriculturii, în sensul unei interpretări mai largi acordate activităţilor agricole, în plus faţă de rolul tradiţional de furnizor de produse agricole; principiul abordării multisectoriale şi integrate a economiei rurale, în sensul diversificării activităţilor, creării de surse suplimentare de venit şi ocupare şi prezervării patrimoniului rural; principiul flexibilităţii financiare în sprijinirea dezvoltării rurale, în sensul descentralizării deciziei, subsidiarităţii, şi implicării partenerilor locali; principiul transparenţei în elaborarea programelor de dezvoltare rurală, bazat pe simplificarea legislaţiei.

Măsurile de politică de dezvoltare rurală promovate în prima etapă: Măsurile însoţitoare Măsuri de modernizare şi diversificarea exploataţiilor agricole

Măsurile însoţitoare: Pensionarea anticipata - sprijin financiar pentru fermierii şi lucrătorii agricoli, în vârstă de peste 55 de ani, care se retrag din activităţile/muncile agricole cu caracter comercial înainte de vârsta legală de pensionare. Sprijin de până la 150 000 Euro, în tranşe anuale de cel mult 15 000 Euro până la vârsta de 75 de ani, iar un lucrător agricol, până la 35 000 Euro, în tranşe anuale a câte 3500 Euro, pe perioada rămasă până la vârsta pensionării. Agricultura ecologică -sprijin financiar pentru promovarea metodelor de producţie agricolă care au în vedere protejarea mediului înconjurător şi conservarea patrimoniului rural. Ajutorul se acordă fermierilor care, timp de cel puţin 5 ani, au practicat metode agro-ecologice, în limita a 600 Euro/ha pentru recoltele anuale, 900 Euro/ha pentru recolte perene, şi 450 Euro/ha pentru alte recolte. Exploatarea zonelor defavorizate - Sprijin financiar pentru fermierii din zonele defavorizate sau cele cu probleme specifice de mediu. Plăţile variază între 25 şi 200 Euro/ha şi se acordă numai în condiţiile respectării stricte a standardelor de mediu, inclusiv a metodelor de producţie ecologice etc.

Măsuri de modernizare şi diversificare a exploataţiilor Agricole Sprijin financiar pentru investiţiile în exploataţiile agricole Ajutorul financiar (comunitar şi naţional, cumulate) se acorda în limita a 50% din valoarea investiţiei, excepţie făcând zonele defavorizate (60%) şi fermierii tineri care primesc un sprijin de 55%, dacă efectuează investiţii în orice zonă, cu excepţia zonelor defavorizate (pentru care sprijinul este de 65% din totalul cheltuielilor eligibile). Sprijinul se acordă numai pentru fermele care îndeplinesc standarde minime de mediu, igienă, şi de bunăstare a animalelor. Sprijin financiar pentru investiţii în ameliorarea procesului de prelucrare şi comercializare a produselor agricole Scop -creşterea competitivităţii şi valorii adăugate a producţiei agricole. Contribuţia Comunităţii este de maximum 50% din valoarea proiectului. Instalarea fermierilor tineri - Sprijin financiar pentru înfiinţarea de ferme de către persoanele în vârstă de cel mult 40 de ani, care nu au mai condus o fermă agricolă anterior. Ajutorul - prime de până la 25.000 euro, fie prin subvenţionarea dobânzii unui împrumut bancar pentru achiziţionarea de pământ sau utilaje agricole. Sunt eligibile numai fermele care îndeplinesc standarde minime de mediu, igienă, şi de bunăstare a animalelor. Activităţi de formare profesională a producătorilor agricoli, sprijinul fiind acordat , în special, pentru pregătirea specialiştilor în domeniile calităţii produselor agroalimentare şi protejării mediului . Conservarea şi protejarea pădurilor Sprijin financiar pentru ocrotirea patrimoniului forestier. În cazul împăduririlor suprafeţelor cu destinaţie agricolă, în plus faţă de ajutorul propriu-zis pentru împădurire, se acordă şi compensări anuale de până la 725 Euro/ha pentru asociaţii şi autorităţi locale şi de până la 185 Euro/ha pentru persoanele fizice, pentru o perioadă de până la 25 de ani. Sprijin pentru alte activităţi menite să contribuie la buna desfăşurare a activităţilor agricole şi nonagricole din mediul rural cum ar fi : reparcelarea terenurilor, dezvoltarea serviciilor în mediul rural, renovarea satelor, protejarea patrimoniului, promovarea turismului şi activităţilor meşteşugăreşti, etc.

Politica de dezvoltare rurala in perioada 2007 - 2013 Comisia Europeana a adoptat în data de 14 iulie 2005, propunerea de modificare a politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene, vizând consolidarea şi simplificarea actualului sistem de acordare a fondurilor pentru perioada 2007-2013, prin crearea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Noul fond urmează a înlocui Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA). Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene reflecta într-o mai mare măsura cerinţele cetăţenilor europeni care pun un accent deosebit pe problemele de mediu, siguranţa alimentaţiei şi pe aspecte de calitate. Conform propunerii, finanţarea pentru dezvoltarea rurală aferentă perioadei 2007-2013 va cunoaşte o creştere de până la 96 miliarde Euro, constituite din 56 de miliarde Euro din FEOGA-Secţiunea Garantare, 33 de miliarde Euro din FEOGA-Secţiunea Orientare, 7 miliarde Euro rezultate din ajustarea plaţilor directe. Din acest total, 31,3 miliarde euro vor fi disponibili pentru proiectele din zonele de convergenţă , considerate ca fiind zonele acoperite de actualul Obiectiv 1, zone cu dezvoltare întârziată, în care PIB-ul este sub 75% din media PIB-lui european.

Obiectivele noii politici comune: creşterea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin acordarea de sprijin pentru restructurare; îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale prin acordarea de sprijin pentru managementul terenurilor agricole; îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării activităţilor economice prin sprijinirea celor care activează în mediul rural.

Principalele modificari: gruparea tuturor masurilor existente într-un instrument unic de finanţare şi programare; necesitatea adoptării unei strategii europene pentru dezvoltarea rurală ce va sta la baza elaborării strategiilor naţionale; acordarea unei mai mari libertăţi statelor membre în ceea ce priveşte modalitatea de implementare a programelor, prin reducerea numărului de reguli detaliate şi a condiţiilor de eligibilitate; orientarea mai accentuate a programelor de dezvoltare rurală către nevoile mediului rural; definirea mai clară a responsabilităţilor ce revin statelor membre şi Comisiei. Definirea zonelor defavorizate de la 200 euro/hectar la 150 euro/hectar. Pensionare anticipate de la 15.000 euro/an, la 18.000 euro/an pentru fermieri, pentru lucrătorii agricoli din ferme, de la 3.500 euro/an la 4.000 euro/an. Sprijinul acordat pentru stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural de la 25.000 euro la 40.000 euro Fermele de semi-subzistenta de la 1.000 euro/an/ferma la 1.500 euro/an/ferma Măsurile de agro-mediu protejarea raselor locale pe cale de dispariţie (200 euro/an/cap de animal) şi bunăstare animalelor (500 euro/an/cap de animal). Domeniul forestier de la 725 euro/hectar la 500 euro/hectar, iar pentru persoanele fizice, de la 185 euro/hectar la 150 euro/hectar).

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală un program de dezvoltare a spaţiului rural românesc: se adresează nevoilor mediului rural, vizează reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltaresocio- economică a României faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, îndeplineşte cerinţele de dezvoltare rurală în contextuldezvoltării durabile complementar programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale. Implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 se va realiza printr-o serie de măsuri grupate în patru priorităţi:

Axa1 - Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier Obiective Specifice Îmbunătăţirea competenţelor profesionale şi prestarea de servicii de consultanţă către agricultori şi proprietarii de pădure, în vederea creşterii capacităţii de management în confruntarea cu un mediu nou; Restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi creşterea competitivităţii produselor agricole şi silvice; Restructurarea sectoarelor de procesare a produselor agricole şi a produselor forestiere 111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe Obiective specifice: creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şimodernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şiforestiere Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării lemnuluişi valorificării eficiente a produselor pădurii Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activează în domeniileagriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi industriei agro-alimentare. Nivelul de sprijin - ajutorul public de 100% din totalulcheltuielilor eligibile, conform anexei la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005. 112 - Instalarea tinerilor fermieri Obiective Specifice: Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri Beneficiarii sprijinului financiar prevăzut pentru această măsură sunt persoanelor fizice care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii: au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi conducători (şefi) ai exploataţiei; deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare; prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei, sunt lucrători agricoli familiali cu cel puţin 12 luni înaintea solicitării sprijinului Nivelul sprijinului Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 40.000 Euro/exploataţie.

121- Modernizarea exploataţiilor Agricole Obiective specifice • Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; • Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare; • Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; • Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere. Beneficiarii sprijinului sunt persoane fizice autorizate, asociaţii familiale autorizate şi persoane juridice constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare, care funcţionează în domeniul agricol, cu excepţia exploataţiilor de subzistenţă şi a organizaţiilor de producători din sectorul legume şi fructe pentru investiţii sprijinite prin Pilonul I. Sectoare prioritare • Sectorul vegetal: (i) legume, (ii) pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării, (iii) culturi de câmp, (iv) pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (exclusiv plantare şi replantare) şi struguri de masă. • Sectorul de creştere a animalelor: (i) bovine pentru lapte, (ii) bovine pentru carne, (iii) porcine (iv) ovine şi caprine, (v) păsări în sistem extensiv pentru ouă de consum. Nivelul sprijinului • Pentru sectoarele la care valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.000.000 Euro, ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% şi nu va depăşi 1.000.000 Euro. Pentru aceste sectoare, sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: – 5% pentru investiţiile realizate de tinerii agricultori, sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanţare, pe baza prevederilor din Tratatul de Aderare (Anexa VIII: Dezvoltare Rurală, Secţiunea II: Dispoziţii speciale privind sprijinul pentru investiţii); – 10% pentru investiţiile realizate de agricultorii din zonele prevăzute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din Regulamentul (CE) nr 1698/2005; – 25% pentru investiţiile având drept scop implementarea Directivei Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 şi prevede un astfel de sprijin pe o perioadă de 4 ani începând cu 01.01.2007. • Valoarea maximă eligibilă va fi de 3.000.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50 %, dar nu va depăşi 1.500.000 Euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile. • Valoarea maximă eligibilă va fi de 4.000.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50 % şi nu va depăşi 2.000.000 Euro pentru proiectele care aparţin unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia.

122- Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii Obiective specifice • Creşterea numărului de proprietari de pădure care îmbunătăţesc valoarea economică a pădurii la nivel de exploataţie forestieră. • Creşterea suprafeţelor ocupate de pepiniere particulare. Beneficiarii sprijinului – Proprietari privaţi de pădure, persoane fizice sau asociaţii; – Comunităţi locale deţinătoare de pădure în comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociaţiile acestora; – Comune, şi municipalităţi deţinătoare de pădure sau asociaţiile acestora; – Alte categorii de deţinători de pădure diferite de proprietatea de stat, deţinători de pădure independenţi (biserici, spitale, şcoli) şi asociaţiile acestora; – Asociaţii mixte din oricare din categoriile de mai sus. Nivelul sprijinului • Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. • În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. • Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depăşi 1.000.000 euro. 123- Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Obiective specifice • Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competitive; • Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute; • Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole; • Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere precum şi a eficienţei economice a activităţii microîntreprinderilor, prin dezvoltarea şi modernizarea echipamentelor, proceselor şi tehnologiilor de prelucrare. Beneficiarii sprijinului Produse agricole • Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003; • Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, definite în conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, care au mai puţin de 750 angajaţi sau cu o cifră de afaceri care nu depăşeşte 200 milioane euro. Produse forestiere • Micro-întreprinderi - definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003. • Sectoarele prioritare pentru produsele agricole în cadrul măsurii sunt: (i) lapte şi produse lactate; carne, produse din carne şi ouă, (ii) cereale şi panificaţie, (iii) legume, fructe şi cartofi, (iv) obţinerea şi utilizarea biocombustibililor, (v) seminţe oleaginoase, (vi) miere de albine, (vii) vin. Nivelul sprijinului Pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii • Cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibilă a investiţiei, cu un plafon maxim al

sprijinului public nerambursabil de 2.000.000 euro/proiect. • Cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibilă a investiţiei, cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 3.000.000 euro/proiect pentru investiţiile care aparţin unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia. • Intensitatea sprijinului pentru regiunea Regiunea de dezvoltare 8 Bucureşti –Ilfov se limitează la 40% conform art. 28(3) din Reg. 1698/2005. Pentru alte întreprinderi • Cuantumul sprijinului este de 25% din valoarea eligibilă a proiectului, cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.000.000 euro/proiect. • Intensitatea sprijinului pentru regiunea Regiunea de dezvoltare 8 Bucureşti–Ilfov se limitează la 20% conform art. 28(3) din Reg. 1698/2005 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Submăsura 125 a "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii” Obiective specifice • Creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate; • Diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale (seceta, inundatii, eroziunea solului, etc.); • Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare. Beneficiarii sprijinului • Organizaţii/federaţii de utilitate publică, ale proprietarilor/deţinătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare; • Consilii locale şi asociaţii ale acestora; Nivelul sprijinului • Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri este de: – 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care deservesc comunitatea. – Ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie nu va putea depăşi 1.000.000 euro/proiect, iar pentru drumurile forestiere şi lucrările de corectare a torenţilor, situate în fondul agricol şi forestier nu va putea depăşi 1.500.000 euro/proiect. Submăsura 125 b "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii” Obiective specifice • Dezvoltarea infrastructurii pădurii în vederea asigurării competitivităţii sectorului forestier; • Diminuarea riscului incidenţei fenomenelor naturale periculoase asupra pădurii. Beneficiarii sprijinului • Proprietari/deţinători privaţi de pădure şi asociaţiile acestora; • Consilii locale şi asociaţii ale acestora deţinătoare de pădure; • Administratorul fondului forestier de stat - Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, persoană juridică care administrează fondul forestier proprietate publică a statului, ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Nivelul sprijinului • Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri este de: – 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care

deservesc comunitatea. – Ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie nu va putea depăşi 1.000.000 euro/proiect, iar pentru drumurile forestiere şi lucrările de corectare a torenţilor, situate în fondul agricol şi forestier nu va putea depăşi 1.500.000 euro/proiect. 141- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă Obiective specifice • Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semisubzistenţă să devină viabile economic. • Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse. Beneficiarii sprijinului • Persoane fizice şi persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani, care deţin terenuri agricole în proprietate, desfăşoară activităţi agricole, prezintă un Plan de afaceri pentru restructurarea exploataţiei agricole şi sunt înscrise în Registrul fermelor şi/sau Registrul agricol. Ferma de semi-subzistenţă este ferma care produce, în principal, pentru consumul propriu, dar care comercializează şi o parte din producţia realizată. Dimensiunea economică a fermelor de semisubzistenţă poate varia între 2-8 UDE. Pentru a deveni viabilă, ferma de semi-subzistenţă poate desfăşura şi activităţi non-agricole generatoare de venituri. Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/EEC). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro. Nivelul sprijinului • Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de 1.500 de euro/an/fermă de semisubzistenţă 142- Înfiinţarea grupurilor de producători Obiective specifice • Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membri Beneficiarii sprijinului • Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. • Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum şi organizaţiile de producători de hamei Nivelul sprijinului: Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători; • Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători, astfel: – 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an; – 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an. • Sprijinul nu va putea depăşi următoarele plafoane: – Anul I -100.000 Euro, Anul II- 100.000 Euro, Anul III- 80.000 Euro Anul IV- 60.000 Euro, Anul V- 50.000 Euro-

143– Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori. Obiectiv specific: • Îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole pentru atingerea performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor (output-urilor) acestor exploataţii, diversificarea activităţilor fermelor, identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului. Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii, aşa cum sunt definiţi în cadrul măsurii. Definiţia fermierului: Fermierul este o persoană fizică sau juridică, a cărei exploataţie este situată pe teritoriul ţării şi are dimensiunea mai mare de 2 UDE, care practică în principal activităţi agricole. Nivelul sprijinului Pentru 2007-2009 • Volumul sprijinului este de 100% cheltuieli eligibile (80% contribuţie comunitară şi 20% contribuţie naţională). • Detaliile pentru serviciile oferite şi suma exactă care va fi plătită pentru fiecare serviciu vor fi incluse în contractele semnate cu fiecare furnizor de consultanţă. Pentru 2010-2013 • Valoarea sprijinului este de 100% din cheltuielile eligibile numai pentru fermele de semi-subzistenţă. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei).

Alocări financiare Axa I

Măsura

Cheltuială Publică

Cheltuială Privată

Cost total

111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe

119.019.347

-

198.019.347

112 - Instalarea tinerilor fermieri

337.221.484

-

337.221.484

121 - Modernizarea exploataţiilor agricole

991.827.895

849.134.147

1.840.962.042

122 - Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii

198.365.579

162.299.110

360.664.689

123 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere

1.071.174.126

1.637.618.058

2.708.792.184

125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii

476.077.390

119.019.347

595.096.737

141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă

476.077.390

-

476.077.390

142 - Înfiinţarea grupurilor de producători

138.855.905

-

138.855.905

143 – Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori.

158.692.463

-

158.692.463

Axa 1

19

Măsuri AXA II

Măsura

Plata (€/ha) Pachete

Cod

Denumire

211

Sprijin pentru zona montană defavorizată

212

Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană

213

Plăţi Natura 2000 pentru terenuri agricole

214

Plăţi pentru agro-mediu

Perioada

2007-2013

50

Zone Semnificativ Defavorizate

2008-2013

90

Zone Defavorizate de condiţii naturale Specifice

2008-2013

60

2010-2013

-

Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală

2008-2013

124

Practici agricole tradiţionale în zonele HNV

2008-2013

58

Pajişti Importante Pentru Păsări (Crex crex)

2008-2013

209

Păsări (Lanius minor şi 2008-2013

101

2008-2013

130

Pajişti Importante Falco vespertinus)

Culturi verzi

Pentru

221

Prima împădurire a terenurilor agricole

2008-2013

-

223

Prima împădurire a terenurilor non-agricole

2010-2013

-

224

Plăţi Natura 2000 pentru terenuri forestiere

2010-2013

20

Axa 2 - Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale (I) 211 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane Beneficiari: fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole aflate în zona montană defavorizată Nivelul sprijinului: anual 50 euro/ha funcţie de suprafaţa 212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decât cele montane Beneficiari: fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole ( zone defavorizate de condiţii naturale specifice) Nivelul sprijinului : plată anuală fixă pe ha de teren agricol utilizat 90 euro/ha –zone semnificativ defavorizate 60 euro/ha zone defavorizate de condiţii naturale specifice 214 - Plaţi de agro-mediu Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală Practici agricole tradiţionale în zonele HNV Pajişti Importante Pentru Păsări Pajişti Importante Pentru Păsări Culturi verzi Obiectiv: Dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a biodiversităţii, apei, solului, peisajuluirural Beneficiari : Fermieri Valoarea sprijinului: Plata de agro-mediu este plătită ca plată fixă la hectar şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile adiţionalesuportate de fermieri. 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole Obiectiv: Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a pădurilor cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcţiilor recreative, pe baza rolului multifuncţional al acesteia Beneficiari: deţinători legali de teren agricol, fără datorii la bugetele locale şi centrale. Aceştia nu trebuie să facă obiectul altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceeaşi suprafaţă de teren şi perioadă, inclusiv prin Măsura 113 – Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli. Nivelul sprijinului: Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru înfiinţarea plantaţiei. Primele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani şi cele pentru compensarea pierderilor de venit agricol pe o perioadă de 15 ani vor fi acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice. În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru înfiinţarea plantaţiilor.

Alocări financiare Axa II

Măsura

Cheltuială Publică

Cheltuială Privată

Cost total

211 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane

607.754.544

-

607.754.544

212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decât cele montane

493.083.875

-

493.083.875

214 - Plaţi de agro-mediu

936.233.617

-

936.233.617

221 - Prima împădurire a terenurilor agricole

229.341.338

34.269.395

263.610.733

Axa 2

24

Axa 3 - Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (V) 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

Axa 3 - Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Obiective specifice Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural; Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole ; Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi. Beneficiari: Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2,0 milioaneEuro). Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microîntreprindere. Nivelul sprijinului: Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi: 50.000 Euro/proiect dacă beneficiarii sunt persoane fiziceautorizate; 100.000 Euro/proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier; 200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi Măsura 313 - Încurajarea activităţilor turistice Obiective specifice Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism; Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice; Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor. Beneficiari: Micro-întreprinderi Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microîntreprindere; Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; ONG-uri. Nivelul sprijinului: Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile; Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi va fi de până la: 70. 000 Euro/proiect pentru proiectele de investiţii în agroturism;

Axa 3 - Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (V) 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiţii.

322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite Beneficiari: Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare; Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată; Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta „c”. Nivelul sprijinului Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri vafi: de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi: 1 milion Euro/proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este un Consiliu Local; 3 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară; 2,5 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este un Consiliu Local; 6 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară; 500.000 Euro/proiect individual pentru celelalte tipuri de acţiuni vizate de această măsură, altele decât cele mai sus menţionate. de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.

Măsura

Cheltuială Publică

Cheltuială Privată

Cost total

312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro- întreprinderi

383.429.681

206.462.136

589.891.817

313 - Încurajarea activităţilor turistice

544.222.774

293.043.032

837.265.806

322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea servicilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

1.546.087.425

33.130.445

1.579.217.870

Axa 3

Axa 4 - Promovarea iniţiativelor locale de tip Leader 4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală • Grupurile de Acţiune Locală vor putea implementa toate măsurile propuse de Regulamentul nr. 1698/2005, art. 20, 36 şi 52, adaptate de Regulamentul CE nr. 1463/2006 şi Decizia Consiliului din 19 iunie 2006 de modificare a Anexei VIII a Tratatului de Aderare a Bulgariei şi României, respectiv masurile din axele 1, 2 si 3. • valoarea proiectului să se încadreze în limita financiară maximă stabilită (200,000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000

euro). Beneficiarii şi cheltuielile eligibile sunt cele prevăzute de fiecare măsură (din cele 3 axe) în parte. 411. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 412. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 413.Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale 4.21 Implementarea proiectelor de cooperare • Promovarea cooperării şi a bunelor practici între GAL-uri şi alte grupuri / parteneriate în scopul îmbunătăţirii strategiilor de dezvoltare locală întrucât este important ca zonele rurale care se confruntă cu probleme similare să poată învăţa unele de la altele. • Finanţarea unor proiecte comune între GAL-uri: - Proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu) - Proiecte de cooperare inter-teritorială (în cadrul României) • Valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită (200,000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro). 4.31 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 431-1. Construcţie parteneriate public-private Faza I. Sensibilizarea actorilor locali privind abordarea LEADER Beneficiari finali: – Parteneri economici, sociali din teritoriul potenţial Leader – Alţi reprezentanţi ai societăţii civile: fermierii, femeile din mediul rural,tinerii şi asociaţiile lor – Parteneri publici care acoperă parţial sau total teritoriul potenţial Leader • Faza II. Formarea reprezentanţilor grupurilor potenţiale Beneficiari finali: – Reprezentant sau membru al unui grup compus din cel puţin 2 organizaţii private şi o instituţie publică din teritoriul potenţial – Să fi urmat faza 1 sau altă instruire de bază privind Leader sau au demonstrat că deţin cunoştinţe şi experienţă privind abordarea Leader • Faza III. Sprijin financiar pentru pregătirea dosarelor pentru selecţia GAL Beneficiari: Potenţiale Grupuri de Acţiune Locală Această submăsură va fi deschisă imediat după aprobarea PNDR (toate cele 3 faze), se va închide la sfârşitul anului 2009 431-2. Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului Activităţile necesare funcţionării GAL; • Instruirea managerilor / animatorilor / persoanelor responsabile de implementarea strategiei de dezvoltare locală şi a proiectelor care se încadrează în obiectivele strategiei; • Animarea teritoriului prin organizarea evenimentelor promoţionale destinate informării şi promovării strategiei locale în spaţiul rural. Beneficiari – Grupuri de Acţiune Locală

Obiective strategice

Obiective specifice

Măsuri FEADR

Balanţa indicativă între priorităţi

Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor

Implementarea strategiilor de dezvoltare locală, inclusiv a proiectelor de cooperare

411 (proiecte axa 1) 412 (proiecte axa 2) 413 (proiecte axa 3) 421 (cooperare între teritorii)

431.1 Pregătirea strategiilor de dezvoltare locală Îmbunătăţirea guvernantei locale

Implementarea strategiilor de dezvoltare locala 75 %

Pregătirea strategiilor de dezvoltare locala 5%

Asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală Costuri de funcţionare 20% 431.2 Funcţionarea GAL

Accesarea banilor se va realiza prin încheierea de contracte de finanţare între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi agenţi economici în calitate de beneficiari, în funcţie de tipul investiţiei solicitate. Pentru utilizarea fondurilor, beneficiarii trebuie să asigure o parte din banii necesari realizării investiţiei, adică cofinanţare privată, din surse proprii sau în situaţia încare nu dispun de acestea se pot adresa unei bănci pentru obţinerea unui creditbancar. Noua perioadă de programare oferă posibilităţi de a orienta sprijinul către creştere economică, locuri de muncă şi dezvoltare durabilă. Primele fonduri vor veni după aprobarea PNDR 2007-2013. Noua etapă în care ne aflăm este, fără îndoială o provocare pentru agricultură şi pentru economia românească în general, noi trebuie să profităm şi s-o transformăm în oportunitate.

NOUA POLITICA DE DEZVOLTARE RURALA 2014 - 2020 - aspecte cheie ale reformei PAC o nouă arhitectură a plăţilor directe – o plată de bază şi alte 4 componente redistribuirea plăţilor directe între statele membre înverzirea plăţilor directe şi încurajarea practicilor ecologice plăţi directe suplimentare pentru tinerii fermieri schema simplificată pentru fermele mici noi măsuri de susţinere a zonelor cu handicap natural în pilonul I al PAC instrumente specifice de gestionare a crizelor investiţii suplimentare în cercetare şi inovare măsuri pentru îmbunătăţirea poziţiei agricultorilor pe lanţul alimentar stimularea ocupării forţei de muncă în mediul rural şi dezvoltarea spiritului antreprenorial al fermierilor simplificarea şi eficientizarea PAC

Reforma PAC - impactul asupra agriculturii Plăţile directe – ce va aduce reforma pentru fermierii romani comparativ cu situaţia actuală? formula de redistribuire a plăţilor directe nu avantajează RO, creşterea fiind prea modestă propunerea anterioară a Comisiei viza ca nici un SM să nu se situeze sub 80% din plata medie din UE, respectiv 216 €/ha, variantă mai avantajoasă pentru RO actualmente se propune ca SM (inclusiv RO) aflate sub 90% din media europeană, să poată acoperi 1/3 din diferenţa dintre suma actuală şi cei 90% faţă de suma actuală, creşterea pentru producătorii RO va fi de numai 7% la circa 200 €/ha (în 2016), sau 75% din platamedie europeană, producătorii români vor continua să se numere printre cei mai slab susţinuţi fermieri europeni creşterea plăţilor directe va fi pentru RO de circa 7 miliarde € în 2014 – 2020, dar aceasta se datorează în principal finalizării perioadei de creştere graduală în 10 ani de la aderare RO va beneficia in 2014 - 2020 de 13 miliarde € pentru plăţile directe, sau în medie de circa 1,85 miliarde €/an Plafonarea va afecta peste 800 dintre cele mai performante exploataţii RO - cele cu o suprafaţă de minim 1350 ha; cele mai afectate vor fi fermele cu suprafeţele cele mai mari – spre ex. o fermă cu 50.000 ha va primi 3,3 M€ în loc de 10 M€ cât i s-ar cuveni fără plafonare în cazul adoptării plafonării, trebuie crescute plafoanele pt. a mai reduce impactul asupra fermelor; sumele rezultate ar trebui utilizate, parţial, la creşterea plăţilor directe pentru tinerii fermieri „Înverzirea” plăţilor directe introduce birocraţie suplimentară importantă, care va afecta cel mai mult RO în privinţa raportului costuri/beneficii ale Agenţiei de plăţi conduce la creşterea preţurilor şi reducerea competitivităţii produselor europene propunerea lăsării nelucrate a 7% din terenul arabil nu este coerentă cu necesitatea creşterii producţiei agricole pentru echilibrarea cererii tot mai mari de alimente; va afecta cel mai mult fermele mari; în plus va conduce la creşterea preţului terenurilor nelucrate totuşi, „înverzirea” permite reducerea impactului negativ al plafonării deoarece sumele destinate „înverzirii” sunt exceptate de la plafonare Plăţile directe pentru tinerii fermieri (TF) RO se confruntă cu grave probleme de îmbătrânire a populaţiei agricole plata suplimentară, de circa 50 €/ha – în cazul RO, se va acorda fermierilor de până la 40 de ani în primii 5 ani de la stabilirea în agricultură; limitarea plăţii la max. 25 ha nu va permite accesul multor TF la această schemă - suprafaţa ar trebui crescută; plafonul naţional pt. TF ar trebui să fie mai mare,de minim 2% din plăţile directe europene, pentru a permite o întinerire mai importantă a agricultorilor Schema pentru fermele mici sunt vizate ferme mult prea mici, cele care beneficiază de plăţi de 500 – 1000 €/an (între 2,5 şi 5 hectare în RO), şi efectul aplicării va fi limitat trebuie crescut plafonul sprijinului chiar si pana la 5000 € pentru a simplifica mult procesul şi a reduce astfel costurile administrative ale Agenţiei de plăţi Dezvoltarea rurală se prevede reducerea substanţială a investiţiilor în infrastructura rurală, ceea ce va afecta grav procesul de modernizare a mediului rural din RO dacă fondurile prevăzute actualmente (Măsura 322), de 1,5 miliarde €, sunt total insuficiente, în viitorul cadru financiar situaţia va fi extrem de complicată, suma urmând a se diminua substanţial Concluzii privind nivelul impactul reformei PAC asupra RO Reforma, în forma actuală, ridică o serie de probleme agricultorilor RO, aflaţi în plin proces de aliniere la cerinţele înalte ale PAC ca urmare a aderării recente la UE (fermierii din alte SM au avut mai mult timp la dispoziţie) Cel mai sensibil punct al reformei PAC pentru fermierii români îl constituie menţinerea unui decalaj important – de peste 200%, faţă de plăţile directe de care beneficiază alte SM; un efect grav asupra concurenţei îl are mai ales decalajul important faţă de fermierii vecini care beneficiază de 233 €/ha în BG şi 259 €/ha în HU

PNDR 2014-2020 DESCRIEREA STRATEGIEI România se confruntă cu provocări enorme în atingerea potenţialului economic şi social al sectorului agro-alimentar. Din analiza SWOT reiese că spaţiul rural înregistrează per ansamblu mari deficienţe, acesta fiind caracterizat de: deficiențe structurale persistente; nivel scăzut al activității antreprenoriale şi al valorii adăugate, cu activităţi ce necesită un aport intensiv al forţei de muncă, în special în agricultura de (semi)subzistenţă; orientare modestă către export; investiţii scăzute și insuficient bazate pe cerere în sectorul de cercetare-dezvoltare; acces la servicii şi infrastructură cu mult sub nivelul zonelor urbane; discrepanţe regionale din ce în ce mai mari; o pondere mare a populaţiei aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială şi o serie de riscuri ambientale şi provocate de om, agravate de schimbările climatice, care reprezintă o ameninţare pentru zonele rurale şi pentru întreaga ţară. Pentru fiecare prioritate si domeniu de intervenție -Alegerea, combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Prioritatea 1 Încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale Domeniul de intervenție 1A -Încurajarea inovării, a cooperării şi a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale Măsura nr. 1. Transfer de cunoștințe şi acțiuni de informare (Art.14) Măsura nr. 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15) Măsura nr. 16. Cooperare (Art. 35)

Domeniul de intervenție 1B - Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară şi silvicultură, pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului şi al unei performanțe de mediu îmbunătățite Măsura nr. 16. Cooperare (Art. 35)

Domeniul de intervenție 1C - Încurajarea învățării pe tot parcursul vieţii şi a formării profesionale în sectoarele agricol şi forestier Măsura nr. 1 Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art. 14) Sub-măsura 1.1. Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe

Prioritatea 2 Creşterea viabilității exploatațiilor şi a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor Domeniul de intervenție 2A - Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientării către piață, cât şi a diversificării agricole Măsura 4. Investiții în active fizice (Art. 17) Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole Submăsura 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice Măsura 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19) Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici Măsura 16 Cooperare (Art. 35) Măsura 1. Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15)

Domeniul de intervenție 2B - Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificaţi corespunzător şi, în special, a reînnoirii generaţiilor Măsura nr. 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19) Submăsura 6.1 Sprijin pentru tinerii fermieri Măsura nr. 1. Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15)

Prioritatea 3 Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale şi gestionării riscurilor în agricultură Domeniul de intervenție 3A Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor şi organizațiilor de producători și al organizaţiilor interprofesionale 5.2.1. Măsuri selectate Măsura nr. 9. Înfiinţarea grupurilor de producători (Art.27) Măsura nr. 16. Cooperare (Art. 35) Măsura nr. 4. Investiţii în active fizice (Art. 17) Submăsura 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole Măsura nr. 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15)

Domeniul de intervenție 3B - Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor Măsura nr. 17 Managementul riscului (Art. 36) Submăsura 17.2 Contribuţii financiare pentru fonduri mutuale

Prioritatea 4 Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi silvicultură Domeniul de intervenție 4A Refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum şi a stării peisajelor europene Măsura 10 Agro-mediu – climă (Art. 28) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art. 29) Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (Art.31) Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Sub-masura 8.1 – Împadurirea și crearea de suprafețe împădurite (Art. 22). Măsura 1. Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art. 14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație

Domeniul de intervenție 4B Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor şi a pesticidelor Măsura 10 Agro-mediu şi climă (Art. 28) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art. 29) Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Sub-masura 8.1 – Împadurirea și crearea de suprafețe împădurite (Art. 22) Măsura 1 Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație

Domeniul de intervenție 4C Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului Măsura 10 Agro-mediu – climă (Art.28) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art.29) Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (Art.31) Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Sub-masura 8.1 – Împadurirea și crearea de suprafețe împădurite (Art. 22) Măsura 1 Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație

Domeniul de intervenție 5A Eficientizarea utilizării apei în agricultură Măsura 4 Investiţii în active fizice(Art.17) Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii Agricole Submăsura 4.2 Sprijin pentru investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole Submăsura 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice Măsura 10 Agro-mediu și climă (Art.28) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (art.15) Măsura 16 Cooperare (Art. 35)

Domeniul de intervenție 5B Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar Măsura 16 Cooperare (Art. 35) Submăsura 4.2 Sprijin pentru investiţii pentru procesarea/marketingul produselor Agricole Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15)

Domeniul de intervenție 5C Facilitarea furnizării şi a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor şi a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei Măsura 4 Investiţii în active fizice (Art. 17) Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole Măsura 6 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19) Submăsura 6.2. Sprijin pentru activităţi neagricole în zone rurale Submăsura 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole Măsura 7 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale Submăsura 7.2. Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art.15)

33

Domeniul de intervenție 5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură Măsura 4 Investiţii în active fizice (Art.17) Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole Măsura 10 Agro-mediu şi climă (Art.28) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art.29) Măsura 1 Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatației (Art.15)

Domeniul de intervenție 5E Promovarea conservării şi a sechestrării carbonului în agricultură şi silvicultură Măsura 8 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Submasura 8.1 – Împadurirea și crearea de suprafețe împădurite (Art. 22) Măsura 11 Agricultură ecologică (Art.29) Măsura 10 Agro-mediu şi climă (Art.28) Măsura 1 Transfer de cunoștințe şi acțiuni de informare (Art.14) Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatației (Art.15)

Prioritatea 6 Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale Domeniul de intervenție 6A Facilitarea diversificării, a înființării şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de locuri de muncă Măsura 4 Investiții în active fizice (Art.17) Submăsura 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole Măsura 6 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art.19) Submăsura 6.2 Sprijin pentru activităţi neagricole în zone rurale Submăsura 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatație (Art. 15)

Domeniul de intervenție 6B Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale Măsura nr.7. Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale (Art. 20) LEADER (Art. 42-44)

PRINCIPALELE PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE RURALĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare aproduselor agricole. Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri. Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiuluirural. Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural. Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderiisociale. Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat.

PROPUNERI MĂSURI PNDR 2014 – 2020

I .Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și în spațiul rural 1.Investiții în active fizice (sectorul agroalimentar) Submăsura ”Modernizare ferme” – investiții în ferme precumdotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile pentru modernizarea fermelor Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 757,968 mil. Euro (la care se adaugă alocarea măsurii specifice subprogramului pomicol, respectiv 260 mil euro) Alocare PNDR 2007 -2013: 918, 100 mil. Euro Beneficiari fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate; grupuri de producători si cooperative, care deservesc intereselemembrilor; institutele și staţiunile de cercetare-dezvoltare. Submăsura ”Prelucrarea și comercializarea produselor agricole din Anexa I la Tratat” – investiții în cadrul unităților de procesare, inclusiv tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, alte tehnologii Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 429,0356 mil. Euro la care se adaugă alocarea măsurii specifice subprogramului pomicol, respectiv 40 mil. euro Alocare PNDR 2007 -2013: 859,800 mil. Euro Beneficiari întreprinderi; grupuri de producători și cooperative Ponderea sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, iar valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil a unui proiect nu va depăşi: 1.000.000 euro/proiect; 1.500.000 euro pentru investițiile care conduc la un lanț scurt de aprovizionare locală(producție, procesare, comercializare). Intensitatea sprijinului public nerambursabil se va putea majora cu 20%, dar rata maximă a sprijinului public nerambursabil combinat nu poate depăși 90%, în cazul tinerilor, al proiectelor colective/integrate, al operațiunilor sprijinite prin PEI sau în cazul investițiilor legate de operațiunile de agromediu sau agricultură ecologică. Submăsura ”Infrastructura de adaptare a agriculturii și silviculturii” (drumuri de acces la exploatațiile agricole și forestiere, instalații/infrastructură de irigații) Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 570,0242 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 467, 300 mil. Euro Beneficiari Agricol unităţi administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora. Silvic proprietari de pădure şi/sau asociaţiile acestora; unități administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora, proprietari de pădure; administratorii fondului forestier de stat proprietate publică a statului. Irigații organizaţii / federaţii ale proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare

2. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor Submăsura ”Instalare tineri fermieri ” sprijin acordat pe baza unui plan de afaceri Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 400,3556 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 269,700 mil. Euro Beneficiari tineri fermieri având până la 40 de ani la momentul depunerii solicitării de finanțare (în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din Regulamentului (UE) nr. 1305/2013) care deținh în proprietate și/sau folosință o exploatație agricolă avînd dimensiunea cuprinsă între 15.000-50.000 euro valoare producție standard (propunere) . Valoarea sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100%, maximum 60.000 Euro Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat pe baza unui plan de afaceri, sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe astfel: 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare; 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare. Submăsura ”Sprijin pentru ferme mici ” sprijin acordat pe baza unui plan de afaceri Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 150,0019 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 445,0599 mil. Euro Beneficiari fermieri care deţin în proprietate și/sau folosință o exploataţie agricolă încadrată în categoria de ferma mică conform definiției din fișa măsurii (propunere 8000 -14.999 Euro valoare Producție Standard). Sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100%, cu o valoare de 15.000 Euro acordat sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe astfel: 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei definanțare; 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare. Acordarea celei de-a doua tranșe este condiționată de implementare obiectivelor stabilite prin Planul de Afaceri. În cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează prima tranșă, proporțional, în raport cu obiectivele realizate. 2. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (întreprinderi nonagricole existente și întreprinderile nou-înființate din spațiul rural) Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 250,000 mil. Euro (150 mil. Euro întreprinderi nonagricole existente și 100 mil. Întreprinderile nou-înființate) Alocare PNDR 2007 -2013: 651,000 mil. Euro Submăsura ” Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” activități productive non-agricole, servicii și activități meșteșugărești, în spațiul rural Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 100 mil. euro Beneficiari întreprinderi nou înființate: fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care își diversifică activitatea, prin înființarea unei noi întreprinderi; micro-întreprinderi și întreprinderi mici nou înființate. Sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100%, cu o valoarea de până la 70.000 Euro, acordat sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe astfel: 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare; 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei definanțare. Acordarea celei de-a doua tranșe este condiționată de implementare obiectivelor stabilite prin Planul de Afaceri. În cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează prima tranșă, proporțional, în raport cu obiectivele realizate.

Submăsura „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” activități productive non-agricole, servicii și activități meșteșugărești, turism rural și producere de biocombustibili din biomasă, în spațiul rural Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 150 mil. euro Beneficiari întreprinderi nonagricole existente micro-întreprinderi și întreprinderi mici existente, care-și desfășoară activitatea în spațiul rural; fermieri sau membrii unei gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază prin înființarea sau dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente. Sprijin public nerambursabil în cuantum de maximum 90%, cu o valoarea de până la 200.000 Euro, conform ”regulei deminimis”. Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale – investitii de dezvoltare a infrastructurii locale de drumuri, apă/apă uzată , infrastructura socială și educațională, investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 1 100, 595 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 1 380,800 mil. Euro Beneficiari comunele și asociațiile acestora; unități de cult (așezăminte monahale). Sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100% și nu va depăși : 1.000. 000 Euro/ comună , pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri sau apă uzată); 2.000.000 Euro/ comună, pentru investiții care vizează infrastructura apă și apăuzată; 500.000 Euro, pentru proiectele de infrastructură educațională/îngrijire; 4.000.000 euro, pentru proiectele colective (care vizează mai multe comune), fără a depăși valoarea maximă /comună/tip de sprijin; 500.000 euro pentru proiecte de protejarea patrimoniului cultural.

II .Măsuri de mediu și climă : Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 2 387,142 mil. Euro (Total măsuri pct. 5-8) Alocare PNDR 2007 -2013: 2 072,800 mil. Euro Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și perdele forestiere Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 105,695 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013:

2, 700 mil. Euro

Agromediu și climă Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 849,964 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 1 088,700 mil. Euro Agricultură ecologică Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 200,686 mil. Euro Alocarea PNDR 2007 -2013 a fost inclusă ca pachet în măsura de agromediu și climă Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 1 230,796 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 981,400 mil. Euro

III. Măsuri suport : Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 25,386 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 70,400 mil. Euro

Servicii de consiliere Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : Alocare PNDR 2007 -2013 : 0

25,386 mil. Euro mil. Euro

Cooperare (pentru activarea grupurilor operaționale pentru inovare) Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 13,021 mil. Euro ((la care se adaugă alocarea măsurii specifice subprogramului pomicol, respectiv 15 mil. euro) Alocare PNDR 2007 -2013 : 0 mil. Euro

Gestionarea riscurilor (fondul mutual) Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 200 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 0 mil. Euro

13. LEADER Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 624,932 Alocare PNDR 2007 -2013: 346,500 mil. Euro

mil. Euro

Beneficiari Grupurile de Acțiune Locală Propuneri măsuri clasice: Tineri fermieri; Procesarea produselor agricole; Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de activități în domeniul non-agricol pentru micro-întreprinderi, inclusive încurajarea activităţilor turistice; Infrastructură de bază locală (drumuri, apă/apă uzată), inclusiv infrastructură educațională și socială, protejarea patrimoniului cultural; Formare profesională; Ferma mică. Propuneri măsuri inovative: Eficiență energetică și resurse regenerabile; IT&C; Patrimoniu material și imaterial; Grupuri de producători. Măsuri în analiză: - Scheme de calitate; - Măsură dedicată grupurilor vulnerabile, inclusiv populația romă; - Piețe pentru produse locale agro-alimentare. Valoarea sprijinului public nerambursabil Alocările financiare pentru strategia de dezvoltare locală se vor stabili proporțional, în funcție de populația șiteritoriul acoperit de fiecare GAL-urilor (EUR/loc) și valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil per proiect din cadrul strategiei este de 200.000 euro. Asistență tehnică inclusiv Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 178,368 mil. Euro Alocare PNDR 2007 -2013: 108 mil. Euro

IV. Subprogram dedicat sectorului pomicol – - 320 mil. Euro (cca 4 % din FEADR) având în componență următoarele măsuri/sub-măsuri: Modernizare ferme – - 260 mil. Euro Prelucrarea și comercializarea produselor agricole - - 40 mil. Euro Cooperare - - 15 mil Euro Grupuri de producători - - 5 mil. Euro

V. Angajamente de plată din exercițiul curent 2007-2013 aflate în derulare : bunăstarea animalelor - cca. 437 mil. euro alte angajamente restante (ferme de semi-subzistență, grupuri de producători, Leader) – cca. 146 mil. euro. Alocarea financiara estimativa 2014 - 2020