Drept.docx

  • Uploaded by: World
  • 0
  • 0
  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Drept.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 906
  • Pages: 8
UNIVERSITATEA DE STAT A REPULICII MOLDOVA

Facultatea de Drept

Referat

Cetățenii,societatea civilă și administrația publică

.

Coordonator științific: Andrei Negru, Lector universitar.

Executor: Timofeev Cristina, studenta gr. 1809/Francofonă 30/11/201

Chişinău, 2018

Introducere 1.Este necesar a evidenția interdependența dintre acești posibili subiecți ai raporturilor juridice. Societatea civilă,fiind formată din indivizi activi ai vieții sociale,vizează cu strictețe activitatea administrației publice,însă nu în scopul de a-i diminua autoritatea și de a o distruge,ci în scopul perfecționării și orientării ei spre o activitate utilă pentru oameni,pentru societate. În dependență de calitatea relațiilor existente între stat și societatea civilă ne putem determina și referitor la calitatea procesului de elaborare și realizare a dreptului. Acest coraport (dintre societatea civilă și stat)poate fi realizat într-un cadru legal prin promovarea următoarelor idei: 1)Participarea cetățenilor la procesul decizional al autorităților publice; 2)Transparența locală; 3)Participarea forțelor politice și a ONG-urilor în promovarea intereselor cetățenilor. De accentuat că coraportul menționat se poate manifesta numai într-un cadru legal,cu respectarea drepturilor și libertăților părților.

2.Societatea civilă are o influență mare asupra autorităților publice, garantând protejarea intereselor anumitor categorii de oameni. Însă, această influență nu trebuie să diminueze autoritatea, adică să fie conformă legii. De aceea, este foarte important să înțelegem corect care este raportul dintre stat și societatea civilă. Acest raport poate fi realizat prin: - Participarea cetățenilor la procesul decizional al autorităților publice – se are în vedere participarea cetățenilor la procesul electoral. Forma cea mai democratică de exprimare a voinței poporului e referendumul (art. 109, Constituție); Transparența locală – reflectat în art. 34 din Constituție, ce presupune ”dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. Autoritățile publice sunt obligate să informeze cetățenii despre treburile publice și problemele de interes personal. - Rolul forțelor politice și ONG în promovarea intereselor cetățenilor. O condiție primordială a democrației este pluralismul politic, care se bazează pe egalitatea juridică, dialogul politic și consensul juridic (art. 41, Constituție). Una din componentele da bază ale societății civile sunt organizațiile nonguvernamentale. Până la moment, în țară au fost înregistrate la Ministerul Justiției ... Ong-uri. Ele au misiunea de a proteja interesele unor grupuri sociale.

3. Când dezvoltarea societății a impus necesitatea studierii faptului administrativ si in general a problemelor legate de administrație. Aceasta stare de fapt a durat un secol, deoarece abordarea juridica a fenomenului administrativ era considerat ca fiind singura valabila. Știința administrativa cuprinde: -

partea tehnica de reglementare a administrației;

-

dreptul administrativ;

-

cunoștințele

auxiliare

care

concura

la

formarea

unui

administrator. Este de remarcat faptul ca știința juridica se bazează pe analiza documentelor scrise a căror cercetare nu impune întotdeauna o legătură directa intre cercetător si administrație, știința conducerii administrative presupune o legătură directa cu problemele politice, psihologice, sociologice si economice pe care le ridica administrația. Știința administrative s-a născut recent dar in prezent ea este in plina dezvoltare datorita lărgirii sferei activităților administrative si a organismelor care constituie suportul acestor activități, atât in sector privat cat si in cel public. Aceasta “era” administrative constituie trăsătură caracteristica a societăților moderne si, se poate spune chiar ca, mai mult decât diferitele revoluții industriale, “revoluția administrativa” este cea care deosebește societățile moderne de cele tradiționale. Dezvoltarea acestei științe, este influențată in mod deosebit de creșterea aparatului administrativ ce a condus la:

-

apariția unor publicații valoroase in acest domeniu;

-

crearea a numeroase centre de cercetare unde s-au studiat cu prioritate problemele legate de modul in care se poate perfecționa activitatea administrative pe baze științifice;

-

crearea unor puternice centre de învățământ specializate in știința administrației publice. Deși știința administrativa se afla in relații constante cu știința politica (in S.U.A.) sau cu sociologia (in Franța) deși este intr-un contact din ce in ce mai strâns cu dreptul administrativ, administrația trebuie sa atingă un grad înalt de specializare, sa abordeze fenomenele care trebuie studiate sub un unghi cu totul deosebit, sa utilizeze metode adaptate specificului si complexității realității din administrație. Dezvoltarea științei administrative este in raport direct cu acceptarea ideii ca nici o alta ramura a științelor sociale nu este capabila sa sesizeze si sa analizeze in totalitate sis a indeparteze in mod aprofundat activitatea administrativa.

4.Societatea civilă exercită o influență mare asupra autorităților publice,asigurând reprezentarea și apărarea intereselor diferitelor categorii și grupuri sociale. Presiunea elementelor constitutive ale societății asupra autorităților publice nu trebuie să depășească limitele legale. Societatea și statul deseori sânt privite într-o anumită unitate,lucru firesc ce rezultă din legăturile puternice ce le apropie sau din trăsăturile care uneori le depărtează,dar pe fond comun,înțelegerea corectă a relației societate-stat are,indiscutabil,o însemnătate cardinală. Societatea și statul sânt subiecte distincte de drept. De aici însă nu rezultă că ele pot fi opuse unul altuia. Societatea poate fi deschisă,atunci când e o societate liberă,create de oameni liberi. Dar societatea poate fi și închisă,într-o astfel de societate toate regulile de comportament sânt stabilite de către conducători,omul neavând posibilitatea de a-și expune propria viziune. În această ordine de idei,este incontestabil că tranziția de la o societate închisă spre una deschisă poate fi considerată ca o revoluție profundă,necesară societăților. Țara noastră,după cum am menționat anterior,nu are experiență istorică de liberă afirmare politică,economică și socială. Indiscutabil,democratizarea societății impune un nou mod de gândire și comportament. Pentru a reuși,este necesar să creăm un mecanism social perfect,cu elemente si instituții democratice,care să

contribuie eficient la edificarea unui stat democratic și de drept.

Bibliografie 1.Teoria generala a dreptului si statului/Angrei Negru 2.http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_ drept_ciclul_1/001__Teoria_general%C4%83_a_dreptului.pdf 3.http://www.qreferat.com/referate/comunicare/Adm inistratia-Publica-in-relat138.php 4. Teoria generala a dreptului si statului/Boris Negru & Alina Negru

More Documents from "World"