Dramaturgia Medievala

La inceputul Evului Mediu, dupa secole de declin ~i represiuni ale Bisericii, s-a dez~ voltat o noua forma de dramaturgie care utiliza pentru prima data efecte de scena spectaculoase pentru a descrie istoria umana. An zilele noastre ruinele vechilor teatre greI ce~ti ~i romane stau marturie pentru popularitatea de care se bucura dramaturgia din lumea antica. Din Evul Mediu, Insa, nu exista asemenearelicve. Vreme de 1000 de ani dupa caderea Imperiului Roman nu s-a construit nici un teatru. Acest fapt s-a datorat Bisericii Cre~tinecare a considerat ca teatrul antic grecesc ~i cel roman sunt desfranate~i decadente iar In 692 un Conciliu al Bisericii a interzis orice manifestareteatrala. pana In secolul al IX-lea, dramaturgia a supravietuit prin eforturile actorilor ambulanti, menestreli, povestitori ~i acrobati care cutreiera~ Europa ~i ofereau reprezentatii pentru audienta de la tara. Comunitatile satelor erau foarte legate de folclor ~i In zilele de sarbatoare satenii interpretau diverse piese. Biserica ~i-a dat seama ca era greu sa interzica asemenea manifestari ~i a integrat sarbatorile pagane In cele cre~tine astfellncat ritualurile de fertilitate aduse de primavara

O Triumful Izabelei, realizat in anul 161 S prezinta un numar impresionant de care alegorice. Aceasta procesiune include care ce reprezinta Crea'ia. Buna Vestire ~i pe Mantuitor pe Tronul sau.

O Una dintre multele ilustra'ii medievale inspirate din dramaturgia contemporan3. Aici, lisus este crucificat inainte de a se in31,a la ceruri. Asemenea scene erau uzuale in spectacolele acelei perioade.

coincideau cu Pa~tele~i cele de iama, cum ar fi Saturnalia (vechea sarbatoare romana dedicata zeului Saturn), erau tratate ca parte componenta a sarbatoririi Craciunului. in ciuda tuturor eforturilor de a desfiinta dramaturgia, practic, Biserica cre~tina a dus la relnvierea acesteia. Povestirile din Biblie alaturi de pompa ~i de ritualurile serviciului divin au dat na~tereunor noi forme de teatru. Clericii au realizat curand ca modul cel bun de a Intari credin1;aenoria~ilor tarani, era de a pune In scena parti din slujba religioasa, astfel Incat congregatia sa poata vizualiza vorbele rostite In timpul liturghiei. De exemplu, ideea Cinei celei de taina, cand Iisus a rupt painea ~i a tumat vinul, a fost repetata In timpulliturghiei, cu preotulln rolullui Hristos ~i congregatia In rolul apostolilor. Dramele religioase pana la sfar~itul secolului al XII-lea, Biserica a dobandit asemenea succese explicand taina liturghiei prin intermediul dramaturgiei Incat au fost Ingaduite sa fie reprezentatepiese~i In afara bisericilor. Nemaifiind Ingradit de constrangerile impuse de Biserica, argoul -limbajul poporului -a Inceput sa fie din ce 1n ce mai utilizat (In detrimentul limbii latine, Inteles de pu1;ini). La 1nceput, reprezentatiile se desfa~urau1n apropierea bisericilor Insa, Ince33

DRAMATURGIA

MEDIEVALA

tul cu incetul s-au mutat In piete. Ele mai aveau continut religios, cum ar fi piesele religioase care descriau vietile sfintilor. jn urma edictului papal din 1210, clericilor li se interzicea aparitia pe scenele publice, rolurile acestora fiind preluate de oameni obi~nuiti. jn 1264, Papa Urban al IV-lea a initiat s:1rb:1toareaCorpus Christi In Intreaga Europ:1. Aceasta c:1dea intre 23 Mai ~i 24 Iunie. Momentul principal al s:1rb:1torii era o procesiune, pe placul populatiei medievale. Corpus Christi consta dintr-un "ciclu" de piese care relatau istoria Omului, Incepand cu Creatia Lumii pan:1 la Judecata de Apoi. Aceste piese au devenit cunoscute ca piese ale misterului, prin mister inlelegandu-se rit religios sau ceremonie religioas:1. Rezultatul era adesea foarte spectaculos. jntreaga istorie a lumii era reprezentat:1 in maximum 50 de scene -de-a lungul a 2-3 zile, cu decoruri elaborate ~i efecte speciale. Indicatiile scenice pentru una dintre piese, Misterullui Adam, in 1150, cereau pacle de fum din gura Iadului. Productiile ulterioare mentineau interesul publicului cu praf de pu~c:1,macarale ~i alte echipamente mecanice. Spectacolele devenind tot mai elaborate, necesitau organiz:Iri tot mai intense. Astfel corporatiile de me~te~ugari au preluat aceast:1responsabilitate. Corporatiile erau uniuni ale dife-

ritilor me~te~ugari, cum ar fi cele ale croitorilor sau ale argintarilor. Fiecare corporatie avea responsabilitatea unei singure piese -de obicei cea reprezentativa pentru me~te~ugul lor. De exemplu, constructorii de nave se ocupau de construirea arcei lui Noe, cei trei magi erau o responsabilitate a aurarilor ~.a.m.d. in York, Chester sau In ora~e britanice fiecare parte a unui ciclu dramatic se desfa~ura separat pe cate un car alegoric. Carele alegorice erau carute supraetajate ~i se deplasau pe roti. Partea inferioara era formata dintr-o cabina unde se 1mbracau actorii ~i era acoperita cu o co~ina sau, uneori, reprezenta Infemul, pariea superioara era locul principal de desfa~urare al actiunii. Carele se deplasau prin ora~ lntr-o anumita succesiune, oprindu-se In locuri dinainte stabilite unde se aduna publicul. Farsa ~i moralitate Cu timpul, influenta Bisericii asupra acestui gen de spectacole s-a diminuat ~i piesele au devenit mai cornice. Audienta dorea sa se distreze, astfel lncat personajele, precum Diavolul sau sotia lui Noe, au devenit mai exagerate, mai absurde. De exemplu, una din piesele reprezentate In 1425, cu ocazia ciclului de la Wakefield, era o reprezentatie despre hotul de oi Mak, adaugata In mod artificial la obi~nuita poveste a Creatiei, a celor trei pastori care 11viziteaza pe Pruncul Iisus. Mak, lmpreuna cu sotia lui, Gyll, fura o oaie de la pastori. Mak ascunde oaia Intr-un leagan ~i pretinde ca ar fi un copil. Atunci cand pastorii vin sa o caute ei nu reu~esc sa o gaseasca ~i lncep sa ~opteasca deasupra "copilului": O Un de5en ( 1420) reprezentand decorul pie5ei morale Ca5te/ul Per5everente;. Ace5ta a fO5t pus in 5cena de actori ambulanti. in mijloc 5e afla ca5telul in care Omul 5e refugiaza de viciile vietii.

Al treilea pastor: "Eu cred ca s-a u$urat" Mak: "Cand se treze$te, plange, Ma rog sa plecati cat mai curand ", Al treilea pastor:' "Permite-mi doar sa fl sarut" $i fn acel moment ridica scutecul ce-l acoperea pe copil, Ce naiba e aici? E complet acoperit cu zapada ", Aceast:l sceni1 aducea piesa mai aproape de om, populatia de la sate identificandu-se mult mai u~or cu personajele ~i cu situatiile. O dat:l cu indepartarea de temele biblice, se schimbau ~i personajele. A aparut o noua forma de dramaturgie, Dramaturgia Moralit:ltii. Ea portretiza aspecte ale umanit:ltii ~i prezenta drumul Omului prin viata, alaturi de virtutile ~i viciile pe care le putea intalni. De exemplu, un personaj putea fi Ignoranta, altul Modestia sau Cele Trei pacate de Moarte, ~i ace.§teaintrau in competitie pentru sufletul calatorului -cum se credea ca se intampla ~i in viata de toate zilele. O dat:l cu indepartarea treptata de religie ~i morala, drarnaturgia a devenit din ce iri ,ce mai interesat:l de idei, Erau reprezentate piesele , cunoscute ca Interludii, portretizand de obicei ciudateniile taranilor ~i prezentand partea cornica a relatiilor dintre, sa zicem, sot ~i sotie sau dintre st:lpan ~i slujitor, Aceste piese nu se rnai reprezentau in fata satenilor, ci la curte sau in fata unor cercuri selecte. La sfar~itul secolului al XVI-lea existau multe trupe de actori profesioni~ti care jucau in cladiri de teatre construite in acest scop, Dar chiar ~i aceasta forma de dramaturgie laica avea legaturi cu traditia medievala: de exemplu, teatrul circular elizabetan unde actorii erau inconjurati de spectatori are ceva din ciclurile dramaturgice ~i din audienta lor de la tara.

O Un detaliu din tabloul 5arbatoare 5atea5Ca din 5ecolul al XVI-Iea, al pictorului olandez Peter Breughel. El ilu5treaZa o far5a prezentata pe o 5cena portabila, de un grup de actori ambulanti.

O Mart;r;ul Sf. Apollon;a, realizat de Jean Fouquet. Acesta este singurul tablou al vremii care ilustreaza o piesa religioasa. Raiul se afla in partea stanga. cu o rampa care coboara catre scena. in partea dreapta. gura Infernului este aparata de demoni. 34

Arta

~i omul4-

MrrOLOGIA

Arta

~i omul6

-PIcruRA

MEDIEVALA