Document 2009 10-23-6340228 0 Raport Cercetare Cantitativa

Autoreglementarea presei în România Cercetare cantitativă - octombrie 2009 -

Contact [email protected] [email protected]

Cercetarea face parte din proiectul “Autoreglementarea mass-media din România” finanţat de:

Echipa de cercetare


Liana Ganea (expert media ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)




Ioana Avădani (expert media Centrul pentru Jurnalism Independent)




Sorin Tiţa-Călin (sociolog)




Oana Ganea (sociolog ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)




Cătălina Şarpe (sociolog, manager de proiect IMAS);




Monica Alexandru (sociolog, Director Cercetare Cantitativă IMAS);




Iulia Ramaru (Director Serviciul Operaţiuni în Teren IMAS).




Ofelia Tîrcob (sociolog IMAS)

Mulţumiri: Răzvan Martin, Ionuţ Codreanu, Nicoleta Fotiade, Mircea Toma (ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Ştefan Cândea (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie), Doru Petruţi, Cati Iovan, Alin Teodorescu (IMAS), George Ene (Clubul Român de Presă) şi tuturor jurnaliştilor care au participat la această cercetare.

Cuprins Context ................................................................................................................................................................... 5 Obiective ................................................................................................................................................................ 6 Metodologie ............................................................................................................................................................7 Interpretarea datelor ...............................................................................................................................................9 Valorile jurnaliştilor ................................................................................................................................................ 10 Respectarea regulilor deontologice în practică ..................................................................................................... 16 Importanţa regulilor deontologice în practică ......................................................................................................... 25 Aspecte ale autoreglementării ............................................................................................................................... 35 Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice ................................................................................................. 43 Cauzele cele mai frecvente ale încalcării normelor jurnalistice .............................................................................. 46 Soluţii ale creşterii gradului respectării normelor jurnalistice .................................................................................. 49 Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei ................................................................................................................ 53 Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice ........................................................................................................ 55 Existenţa în redacţii a unui document de politică editorială ..................................................................................... 58 Grad de cunoaştere ghiduri deontologice ............................................................................................................... 59 Încheierea de contracte de publicitate ..................................................................................................................... 61 Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise .............................................................................................................. 61 Invocarea normelor deontologice în sprijinul materialului .........................................................................................65 Transpareţa averilor şi intereselor ........................................................................................................................... 67 Modelele breslei ...................................................................................................................................................... 67 Structura eşantionului .............................................................................................................................................. 72

Context


În ultimii ani, dezbaterile pe teme legate de etica presei și de bunele practici jurnalistice au devenit tot mai vizibile în spaţiul public, ieşind din spațiul academic şi trecând dincolo de nivelul breslei. Din ce în ce mai multe voci din public susţin necesitatea unui act jurnalistic “mai curat”, iar reacţia clasei politice evoluează de la reglementare agresivă, prin lege restrictivă, la socilitări de autoreglementare, ca alternative viabile la lege. În acest context, eforturile de autoreglementare ale organizaţiilor din breaslă prind din ce în ce mai mult contur şi consistenţă.




În contextul în care organizațiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media au iniţiat un proces de comunicare cu celelalte organizaţii importante ale breslei, pentru a dezvolta un mecanism de autoreglementare, am simţit nevoia de a vedea, în primul rând, care este viziunea la nivelul jurnaliștilor. De aceea am decis că este necesară evaluarea situației actuale şi a perspectivelor procesului de autoreglementare în presă, printr-o cercetare socio-profesională. Cercetarea de față ț a fost prefaţată de o cercetare calitativă asupra aşteptărilor celorlalţi actori importanţi din spaţiul public (funcţionari publici, politicieni, oameni de afaceri, activişti din sectorul neguvernamental) faţă de procesul de autoreglementare în presă.




Vă prezentăm în cele ce urmează datele din raportul de cercetare cantitativă rezultat şi vă invităm să le interpretaţi şi să le folosiţi în încercarea de a înțelege starea breslei la ora actuală, percepția jurnaliştilor, a altor profesionişti de media, asupra responsabilităţii meseriei lor şi direcţia în care ar trebui să se îndrepte ea. Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei

5

Centrul pentru Jurnalism Independent

Obiective Studiul a vizat investigarea:
valorilor jurnaliştilor
dificultăţilor de respectare a valorilor jurnalistice
opiniilor jurnaliştilor cu privire la cauzele încălcărilor deontologiei

profesionale


opiniilor cu privire la soluţiile pentru creşterea gradului respectării

deontologiei


opiniilor privind autoreglementarea presei
modelelor etice (persoane) pe care le au jurnaliştii
modului în care poziţia ierarhică, acoperirea geografică (naţional/ local)

şi mediul (tv/radio/presă scrisă) influenţează opiniile şi atitudinile

6

Metodologie (1/2) 1. Populaţia


Jurnaliştii din redacţiile din presa scrisă care au următoarele caracteristici: ziar generalist, de ştiri, de investigaţie, financiar, economic, cotidian, săptămânal, bisăptămânal, lunar, bilunar – 376 publicaţii (Sursa: Media Fact Book, 2008).




Jurnaliştii din redacţiile din audiovizual care au departament de ştiri şi editorialistică: posturi de televiziune (265), posturi de radio (276) (Sursa: Consiliul Naţional al Audiovizualului, 2008).

2. Metoda de aplicare a chestionarelor


Interviuri faţă-în-faţă realizate în redacţiile în care lucrează jurnaliştii selectaţi; chestionar cu 18 întrebări, dintre care doar 2 întrebări deschise, CJ12 si CJ18.




Perioada de realizare a interviurilor: 27 Iulie – 28 August 2009 (această perioadă a fost depăşită în judeţele Giurgiu şi Argeş).

3. Eşantionul: - bistadial şi multistratificat, cu respectarea următoarei proceduri:

7




stratificarea s-a făcut pe 11 regiuni istorico-geografice şi 3 tipuri de mijloace de comunicare (presă scrisă, radio şi televiziune);




alegerea redacţiilor s-a făcut în mod aleatoriu pentru fiecare strat astfel încât să fie incluse toate judeţele în eşantion;




la nivelul fiecărei redacţii, au fost realizate între 1 şi 3 interviuri, distribuţia interviurilor cu jurnalişti bazându-se pe o structură cvasi proporţională dată de numărul de redacţii din judeţ şi numărul de jurnalişti care au anumite funcţii, conform unor paliere ierarhice stabilite anterior;

Metodologie (1/2)


selecţia respondenţilor s-a făcut în funcţie de trei paliere ierarhice: - Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi; - Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali de redacţii, secretari de redacţii; - Jurnalişti fără atribuţii de conducere.

-

187 de redacţii (la care se adaugă 17 redacţii alocate suplimentar) în 60 de localităţi urbane din care 6 reprezintă sectoarele Bucureştiului;

-

numărul mediu de interviuri realizate în fiecare redacţie: 3;

-

mărimea eşantionului - 508 persoane; eroarea maximă de eşantionare: ±4.348%. Structura eşantionului

Nr.

Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi

66

Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali de redacţii, secretari de redacţii

49

Jurnalişti fără atribuţii de conducere

393

Presa naţională

116

Presa locală

392

Presa scrisă

212

Radio

145

Televiziune

151

În scopul obţinerii unei mai mici erori de eşantionare la nivelul subeşantionului de directori şi redactori-şefi, numărul acestora a fost supradimensionat. Pentru a compensa disproporţia astfel rezultată la nivelul eşantionului total, au fost utilizate ponderări. 8

Interpretarea datelor Graficele prezintă:

9




a) răspunsurile primite de la totalitatea respondenţilor;




b) răspunsurile primite de la fiecare palier ierarhic în parte, indiferent dacă au existat sau nu diferenţe semnificative între răspunsurile celor două categorii;




c) răspunsurile în funcţie de tipul de mediu şi de acoperire georgrafică a redacţiei in care activează jurnaliştii, acolo unde au existat diferenţe semnificative statistic între răspunsurile diferitelor categorii de respondenţi.

Valorile jurnaliştilor Primele 3 valori mentionate de fiecare respondent


Corectitudinea este valoarea menţionată ca importantă de cei mai mulţi dintre respondenţi (83%), urmată de echidistanţă şi interes public (69%, respectiv 68%).




Jurnaliştii fără funcţii de conducere au menţionat într-un procent mai mare „reflectarea societăţii în diversitatea ei” ca valoare – 29% dintre ei, faţă de 16% dintre şefii de departamente şi directori.




Nu există diferenţe semnificative între cele 3 categorii ierarhice în privinţa menţionării celorlalte valori, atunci când se iau în considerare primele 3 valori menţionate de fiecare respondent.

Prima valoare menţionată de fiecare respondent


10

Luând în considerare doar prima valoare menţionată, jurnaliştii fără funcţii de conducere şi şefii de departamente au menţionat în procent de 37% corectitudinea, iar 24%, respectiv 27% - interesul public. Valoarea cel mai des menţionată de către directori a fost corectitudinea (36%), urmată de bunacredinţă – 24% dintre ei.

Cele mai importante valori ale jurnaliştilor %, N=508 (slide 1/5) total mentiuni; 16 prima mentiune; 1

Respectul fata de viata privata Reflectarea societatii in diversitatea ei

total mentiuni; 26 prima mentiune; 4

Interesul public

prima mentiune; 26

Echidistanta

prima mentiune; 22

Corectitudinea Buna-credinta

0

11

Cele mai mici procente

prima mentiune; 36 total mentiuni; 38 prima mentiune; 11 20 40 60

total mentiuni; 68 total mentiuni; 69 total mentiuni; 83 Cele mai mariprocente

80

100

CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)

Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după funcţia deţinută de respondent) – prima menţiune %, N=508 (slide 2/5) 1

4

Jurnalisti fara atributii de conducere

24 23

10 Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii

2 2

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

2

12

22

27

37

17 17 20

Corectitudinea Interesul public

5

10

Reflectarea societatii in diversitatea ei Respectul fata de viata privata

10

0

37

Echidistanta

36 24 30

Buna-credinta

40

CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)

Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după funcţia deţinută de respondent) – total menţiuni %, N=508 (slide 3/5) 17

Jurnalisti fara atributii de conducere

29

37 16 14

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii

71 73

41 17 11

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactorisefi adjuncti

20

84

Reflectarea societatii in diversitatea ei Respectul fata de viata privata Corectitudinea Interesul public Echidistanta

45 0

13

83

66 68

40

60

68

80 79

80

Buna-credinta

100

CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)

Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după funcţia deţinută de respondent) %, N=508 (slide 4/5) Buna-credinţa 63

37

59

41

56

44

Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de… Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

0

20

40

60

80

Nu mentioneaza

Mentioneaza

100

Echidistanţa

32

Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de… Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

0

14

68

26

74

30

70

20

40

60

Procentele cele mai ridicate

Nu mentioneaza

Mentioneaza

80

100

CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)

Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după tipul de media) %, N=508 (slide 5/5) Procentele cele mai ridicate

Respectul faţă de viaţa privată

76

Televiziune

24 85

Radio

0

15

15

90

Presa scrisa

20

40

Nu mentioneaza

Mentioneaza

10 60

80

100

CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)

Respectarea regulilor deontologice în practică

16




31% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să rectifice o eroare apărută într-un material jurnalistic.




43% dintre subiecţi consideră că este greu sau foarte greu să verifice o informaţie din mai multe surse independente; jurnaliştii fără funcţii de conducere spun acest lucru într-o proporţie mai mică (39%) decât directorii (50%) şi şefii de departamente (57%)




Jurnaliştii din televiziune spun într-o proporţie mai mică (34%) decât cei din radio (43%) şi presa scrisă (47%) că este greu sau foarte greu ca informaţia să fie verificată din mai multe surse independente.




15% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să se acorde dreptul la replică de fiecare dată când se impune. Jurnaliştii din presa locală consideră într-un procent mai mare (86%) decât cei din presa naţională (78% ) că este uşor să acorde drept la replică.




33% dintre jurnalişti consideră că este greu sau foarte greu să prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate într-un subiect. Procentul acestor răspunsuri este mai mare în rândul jurnaliştilor din radio (44%) decât în al celor din presa scrisă (31%) şi televiziune (28%).




36% dintre subiecţi declară că este greu sau foarte greu să respecte dreptul la viaţă privată.

Respectarea regulilor deontologice în practică - rectificarea erorilor – % ,N=508 (slide 1/8) Foarte greu Greu

7

Total respondenti

24

56

13

Usor Foarte usor

0

20

40

Jurnalisti fara atributii de conducere

7

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari…

8

Directori-media, directori generali, redactorisefi, redactori-sefi adjuncti

9

60 22

80

100

56

31

14 1 51

10

Greu Usor Foarte usor

0

24 20

59 40

60

8 80

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)

17

Foarte greu

100

NS / NR

Respectarea regulilor deontologice în practică - verificarea informaţ informaţiei din mai multe surse independente %, N=508, (slide 2/8) Foarte greu

6

Total respondenti

37

45

12

Greu Usor

0

20

40

60

80

39

6

Jurnalisti fara atributii de conducere

Foarte usor

100

Diferenţe semnificative statistic

33

47

Foarte greu

13

57

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii

8

Greu

49

39

4

Usor

50

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, 5 redactori-sefi adjuncti

0

45

36

50

18 CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice?

14

100 (raspuns unic)

Foarte usor

Respectarea regulilor deontologice în practică - verificarea informaţ informaţiei din mai multe surse independente %, N=508, (slide 3/8) Tipul de media: televiziune, radio şi presă scrisă

34

Televiziune

66 43

Radio

0

20

Greu si Foarte greu

57

47

Presa scrisa

Diferenţe semnificative statistic

Usor si Foarte usor

53 40

60

80

100

Jurnaliştii din televiziune spun într-o proporţie mai mică decât cei din radio şi presa scrisă că este greu sau foarte greu ca informaţia să fie verificată din mai multe surse independente

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (raspuns unic)

19

Respectarea regulilor deontologice în practică - acordarea dreptului la replică replică când se impune %, N=508, (slide 4/8) Foarte greu Greu

Total respondenti 2

13

60

24

Usor Foarte usor

0

20

40

60

80

Jurnalisti fara atributii de conducere 2 13

61 65

14 0

23 22

48 20

40

Usor

38 60

80

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)

20

Foarte greu Greu

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi 4 8 de sectii, sefi de departamente, secretari… Directori-media, directori generali, redactorisefi, redactori-sefi adjuncti

100

Foarte usor

100

Respectarea regulilor deontologice în practică - acordarea dreptului la replică replică când se impune %, N=508, (slide 5/8) Acoperire locală vs. acoperire naţională Jurnaliştii din presă locală consideră într-un procent mai mare decât cei din presa naţională că este uşor să acorde drept la replică

13

Local

Diferenţe semnificative statistic

86

1

Greu si Foarte greu Usor si Foarte usor

22

National

0

78 20

40

60

NS / NR

80

100

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)

21

Respectarea regulilor deontologice în practică - prezentarea punctelor de vedere ale tuturor pă părţilor implicate în subiect – %, N=508, (slide 6/8) Foarte greu Greu

6

Total respondenti

27

44

Usor

23

Foarte usor NR/NR

0

20

Jurnalisti fara atributii de conducere

40 5

60 28

80

100

44

22

Greu

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari…

6

Directori-media, directori generali, redactorisefi, redactori-sefi adjuncti

11 0

27

43

24 20

48 40

Usor

24

60

Foarte usor NS / NR

17 80

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)

22

Foarte greu

100

Respectarea regulilor deontologice în practică - prezentarea punctelor de vedere ale tuturor pă părţilor implicate în subiect – %, N=508, (slide 7/8) Diferenţe semnificative statistic

Tipul de media: televiziune, radio şi presa scrisă

28

Televiziune

72 44

Radio

1 55

1

Greu si Foarte greu Usor si Foarte usor NS / NR

31

Presa scrisa

0

69 20

40

60

0 80

100

Jurnaliştii din radio spun într-o proporţie mai mare că este greu şi foarte greu să prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în subiect

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)

23

Respectarea regulilor deontologice în practică - respectarea dreptului la viaţ viaţa privată privată – %, N=508, (slide 8/8) Foarte greu Greu

8

Total respondenti

28

45

19

Usor Foarte usor

0

20

40

60

10

Jurnalisti fara atributii de conducere

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi 2 de sectii, sefi de departamente, secretari… Directori-media, directori generali, redactori5 sefi, redactori-sefi adjuncti

0

27

80

100

43

31

19

47

Greu

20

Usor Foarte usor

30 20

48 40

60

17 80

CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)

24

Foarte greu

NS / NR

100

Importanţa respectării în practică a principiilor deontologice

25




Cvasitotalitatea jurnalistilor consideră foarte importante sau oarecum importante principiile jurnalistice.




„Relatarea corectă şi echidistantă a informaţiilor legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces în justiţie” a fost considerată foarte importantă de cel mai mare procent de respondenţi ( 91%), la polul opus fiind „protejarea identităţii victimelor accidentelor” (48% dintre respondenţi).




Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare (95%) ca foarte importantă sau importantă „protejarea identităţii victimelor accidentelor”, decât cei din televiziune (89%) şi din presa scrisă (86%).




Nu există diferenţe semnificative statistic între răspunsurile celor trei categorii ierarhice.

Grad de importanţă a principiilor deontologice % , N=508,(slide 1/9) partea 1 Să protejeze confidenţialitatea surselor care doresc să rămână anonime

87

Să-şi desfăşoare activitatea în interes public

74

Să verifice sursele

11 11

Foarte important

21

Oarecum important

23

86

13

11

Nu prea important Deloc important

Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de interese în care se află

65

28

6 1

Să respecte regulile on-the-record / off-therecord

63

33

31

Să includă toate punctele de vedere

70

0

20

26

40

60

80

31

100

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)

26

Grad de importanţă a principiilor deontologice %, N=508, (slide 2/9) partea 2 Să verifice informaţia din mai multe surse independente

82

Să relateze corect şi echidistant informaţiile legate de instrumentarea unui caz sau de…

91

Să respecte prezumţia de nevinovăţie

81

Să acorde dreptul la replică atunci când este necesar

18

69

Să protejeze identitatea victimelor accidentelor

41

20

40

8 1

Oarecum important

10

Nu prea important Deloc important

10 10

82 0

Foarte important

9 2

88

Trebuie să difuzeze rapid informaţia

0

10

29

48

Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în situaţii traumatizante

Diferenţe semnificative statistic

17

17 60

80

10 100

Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare că acest lucru este important sau foarte important, decât cei din televiziune şi din presa scrisă.

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)

27

Grad de importanţă a principiilor deontologice %, N=508, (slide 3/9) Să difuzeze rapid informaţia

81

Jurnalisti fara atributii de conducere

90

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi…

10

76

Directori-media, directori generali, redactori-…

0

18 1

20

40

21 60

80

3

Foarte important Oarecum important Nu prea important

100

Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în situaţii traumatizante Jurnalisti fara atributii de conducere

87

Editori coordonatori, senior editori, editori,… Directori-media, directori generali, redactori-…

11 90 91

10 8

2 8

2

Foarte important Oarecum important Nu prea important Deloc important

80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 100

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)

28

Grad de importanţă a principiilor deontologice % ,N=508, (slide 4/9) Să protejeze identitatea victimelor accidentelor Jurnalisti fara atributii de conducere

48

Editori coordonatori, senior editori,…

49

Directori-media, directori generali,…

42

0

20

40 43 47 40

60

9 2

Foarte important

8

Oarecum important Nu prea important

5 6 80

100

Să acorde dreptul la replică atunci când este necesar

70

Jurnalisti fara atributii de conducere

65

Editori coordonatori, senior editori,…

20

2

35

70

Directori-media, directori generali,…

0

27

Oarecum important

30 40

60

80

Foarte important

Nu prea important

100

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)

29

Grad de importanţă a principiilor deontologice % (slide 5/9) N=508 Să respecte prezumţia de nevinovăţie

78

Jurnalisti fara atributii de conducere

94

Editori coordonatori, senior editori,…

20

18

40

1

Foarte important Oarecum important Nu prea important

6

77

Directori-media, directori generali,…

0

20

60

80

5 100

Să relateze corect şi echidistant informaţiile legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces în justiţie

92

Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior editori,…

88

1

12

85

8 90

Foarte important Oarecum important

92

Directori-media, directori generali,…

80

7

95

Nu prea important

100

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)

30

Grad de importanţă a principiilor deontologice %, N=508, (slide 6/9) Să verifice informaţia din mai multe surse independente

81

Jurnalisti fara atributii de conducere

18 1

Editori coordonatori, senior editori,…

86

14

Directori-media, directori generali,…

86

12

0

20

40

60

Foarte important Oarecum important Nu prea important

80

100

28

4

Să includă toate punctele de vedere

68

Jurnalisti fara atributii de conducere

80

Editori coordonatori, senior editori,…

68

Directori-media, directori generali,…

0

18

20

27 40

60

80

2

Foarte important Oarecum important Nu prea important

5 100

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)

31

Grad de importanţă a principiilor deontologice %,N=508, (slide 7/9) Să respecte regulile on-the-record / off-the-record

63

Jurnalisti fara atributii de conducere

57

Editori coordonatori, senior editori,…

39 68

Directori-media, directori generali,…

0

32

20

29 40

60

80

4

Foarte important

2

Oarecum important Nu prea important

2

Deloc important

100

Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de interese în care se află

63

Jurnalisti fara atributii de conducere

69

Editori coordonatori, senior editori,…

20

7

27

74

Directori-media, directori generali,…

0

29

40

18 60

80

4 3

Foarte important Oarecum important Nu prea important Deloc important

100

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)

32

Grad de importanţă a principiilor deontologice %,N=508, (slide 8/9) Să verifice sursele

85

Jurnalisti fara atributii de conducere

80

Oarecum important Nu prea important

10

88

Directori-media, directori generali,…

Foarte important

1

90

Editori coordonatori, senior editori,…

75

13 11 85

90

2 95

Deloc important

100

Să-şi desfăşoare activitatea în interes public

74

Jurnalisti fara atributii de conducere

80

Editori coordonatori, senior editori,…

18

71

Directori-media, directori generali,…

0

23

20

40

2 2

27 60

80

Foarte important Oarecum important Nu prea important Deloc important

100

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)

33

Grad de importanţă a principiilor deontologice % , N=508, (slide 9/9) Să protejeze confidenţialitatea surselor care doresc să rămână anonime

88

Jurnalisti fara atributii de conducere

10 01

Foarte important

Editori coordonatori, senior editori,…

84

14 2

Oarecum important Nu prea important

Directori-media, directori generali,…

83

14 22

Deloc important

0

20

40

60

80

100

CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)

34

Aspecte ale autoreglementării

35




În ceea ce priveşte autoreglementarea în presă, 54% dintre jurnalişti sunt de acord în foarte mare sau în mare masură cu afirmaţia „nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”.




Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa existenţei unor persoane credibile care să conducă un organism de autoreglementare a breslei.




70% dintre subiecţi sunt de acord în foarte mare sau în mare măsură cu afirmaţia „o lege a presei ar imbunătăţi calitatea actului jurnalistic”. Jurnaliştii fără funcţii de conducere declară acest lucru într-un procent mai mare (72%) decât şefii de departamente (68%) şi directorii (54%).




35% dintre respondenţi sunt de acord în foarte mare sau în mare masură cu afirmaţia „o lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”.

Aspecte ale autoreglementării – total respondenţi %,N=508, (slide 1/7) Diferenţe semnificative statistic

Jurnaliştii din presa locală sunt de acord într-o proporţie mai mare cu această afirmaţie decât cei din presa cu acoperire naţională

Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei

20

Jurnalistul poate incalca dreptul la viata privata al unei persoane daca o face in interes public

14

Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui organism de autoreglementare a presei

13

O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei

14

În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de respectat

5

O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic

37

35

15 20

60

In foarte mica masura / Deloc NS/NR

12

50

40

In mica masura

22

41

20

25

41

29

In mare masura

13

35

21

In foarte mare masura

29 30

27

35 0

13

31 31

9

Mecanismele pieţei sunt suficiente pentru creşterea calităţii actului jurnalistic

33

26 24

Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decât acurateţea ei

36

34

80

10 100

CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)

Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor % , N=508, (slide 2/7) “O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic” 72

34

Jurnalisti fara atributii de conducere

38

19

8

68

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii

29

20

12

54

27

27

0

In foarte mare masura In mare masura

39

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

Diferenţe semnificative statistic

32

14

50

In mica masura In foarte mica masura / Deloc

100

“Mecanismele pieţei sunt suficiente pentru creşterea calităţii actului jurnalistic” Jurnalisti fara atributii de conducere

5

Editori coordonatori, senior editori,…2

29 29

Directori-media, directori generali,… 9

0 37

50

16

53

16

38 20

45 40

60

In foarte mare masura In mare masura In mica masura

8 80

100

CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)

In foarte mica masura / Deloc

Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor %, N=508,(slide 3/7) “În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de respectat”

9

Jurnalisti fara atributii de conducere

41

Editori coordonatori, senior editori,… 12

39

Directori-media, directori generali,… 8

0

36 43

41 20

13 6

41 40

60

11 80

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura / Deloc

100

“O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”

15

Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior editori,… 6

17 37

Directori-media, directori generali,… 18

0

42 39

23 20

23

14 4

35 40

60

2

24 80

In mica masura In foarte mica masura / Deloc

100

CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)

38

In foarte mare masura In mare masura

Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor %, N=508, (slide 4/7) “Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decât acurateţea ei”

15

26

Editori coordonatori, senior editori,… 12

31

Jurnalisti fara atributii de conducere

Directori-media, directori generali,… 8

37 27

30

0

20

22 29

29 40

2

33 60

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura / Deloc

80

100

“Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui organism de autoreglementare a presei”

22

Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior editori,… Directori-media, directori generali,…

0

32

33 23

33 33

20

32 20

40

12 1

30 60

14 15

80

In mica masura In foarte mica masura / Deloc

100

CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)

39

In foarte mare masura In mare masura

Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor %, N=508, (slide 5/7) “Jurnalistul poate încălca dreptul la viaţa privată al unei persoane dacă o face în interes public”

15

Jurnalisti fara atributii de conducere

Editori coordonatori, senior editori,… 10

26 24

Directori-media, directori generali,… 17

0

30 37

26 20

29

32 40

In foarte mare masura In mare masura

29

In mica masura

26

60

In foarte mica masura / Deloc

80

100

“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”

19

34

33

12

Editori coordonatori, senior editori,… 18

35

31

16

21

30

36

Jurnalisti fara atributii de conducere Directori-media, directori generali,…

0

20

40

60

12 80

100

CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)

40

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura / Deloc NS/NR

Aspecte ale autoreglementării – după tipul media, %, N=508, (slide 6/7) “Jurnalistul poate încălca dreptul la viaţă privată al unei persoane dacă o face în interes public”

41

Televiziune

30

Radio

0

In mare masura si In foarte mare masura

70 45

Presa scrisa

20

Diferenţe semnificative statistic

41

59

In mica masura si In foarte mica masura / Deloc

55 40

60

80

100

Jurnaliştii din presa scrisă sunt cei mai dispusi să încalce dreptul la viata privată al unei persoane daca ar face-o în interes public

CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)

Aspecte ale autoreglementării – după tipul media %, N=508, (slide 7/7) “Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”

Televiziune

59

39

2

Radio

59

41

1

47

Presa scrisa

0

Diferenţe semnificative statistic

42

20

53 40

60

In mare masura si In foarte mare masura In mica masura si In foarte mica masura / Deloc NS / NR

80

100

Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa existenţei unor persoane credibile care să conducă un organism de autoreglementare a breslei

CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (raspuns unic)

Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice şi cauzele cele mai frecvente ale încălcării acestor norme

43




În ceea ce priveşte respectarea normelor jurnalistice, doar 32% dintre respondenţi spun că din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate în practică. Răspunsurile nu diferă în funcţie de poziţia pe care o are respondentul în redacţie jurnalist cu sau fără funcţie de conducere.




Cauza cea mai des invocată privind încălcarea normelor jurnalistice este legată de presiunile politice; 60% dintre respondenţi spun că este una dintre cele mai frecvente cauze. Jurnaliştii din radio şi televiziune invocă mai des presiunile politice decât cei din presa scrisă.




De asemenea, insuficienta pregătire a jurnaliştilor este o cauză frecventă a încălcarii normelor, mai ales din punctul de vedere al jurnaliştilor din presa cu acoperire naţională.




Jurnaliştii din presa locală menţionează mai des influenţa patronatului drept cauză a încălcării deontologiei.

Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice %, N=508 Măsura în care sunt respectate normele jurnalistice In foarte mare masura In mare masura

Total respondenti 1

31

60

7

In mica masura In foarte mica masura / Deloc

0

20

40

Jurnalisti fara atributii de conducere 2 Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de…

31

80

100

61

35

7

59

6

In foarte mare masura In mare masura In mica masura

Directori-media, directori generali, 2 redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

0 44

60

30 20

61 40

60

8 80

In foarte mica masura / Deloc

100

CJ5. Gândindu-vă la activitatea jurnalistică din România, în ce măsură credeţi că sunt respectate normele jurnalistice? (raspuns unic)

Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice %, N=508, (slide 1/4) Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din radio şi televiziune

Partea 1/2

59

Presiunile politice

50

Insuficienta pregatire a jurnalistilor Presiunile comerciale (audiente, contracte de publicitate)

37

Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire locală

34

Influenta patronatului

31

Opacitatea institutiilor statului

0

45

Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire naţională

20

40

60

80

Diferenţe semnificative statistic

CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)

Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice %, N=508, (slide 2/4) Partea 2/2

22

Lipsa de timp Insecuritatea financiara a jurnalistilor

20

Lipsa resurselor financiare si materiale

Diferenţe semnificative statistic

18

Insuficienta specializare pe domenii a jurnalistilor

15 11

Coruptia jurnalistului

0

46

Cauza menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire locală

5

10

15

20

25

CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)

Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice – după funcţia respondentului %, N=508, (slide 3/4) Partea 1/2

Presiunile politice

50 36 37

Presiunile comerciale (audiente, contracte de publicitate)

31 31

Opacitatea institutiilor statului

18 18 15

Lipsa resurselor financiare si materiale

21

Lipsa de timp

17 6

Insuficienta specializare pe domenii a jurnalistilor Diferenta semnificativă statistic între răspunsul directorilor media şi cel al jurnalistilor şi editorilor 47

36

0

60 61

44 Jurnalisti fara atributii de conducere

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii

27

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

16 26 20

40

60

CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)

80

Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice – după funcţia respondentului %, N=508, (slide 4/4) Partea 2/2

48

Insuficienta pregatire a jurnalistilor

20

Insecuritatea financiara a jurnalistilor

17

Influenta patronatului

6 6

Coruptia jurnalistului Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti

48

59

24

26

Jurnalisti fara atributii de conducere

53

35 33

13

0 0 2

Alta cauza

0

20

40

60

CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)

80

Soluţii ale creşterii nivelului de respectare a deontologiei şi posibile sancţiuni

49




Chiar dacă cea mai des întâlnită cauză a încălcării normelor este legată de presiunile politice, cea mai des întâlnită soluţie pentru respectarea deontologiei este pregătirea profesională a jurnaliştilor – 71% dintre respondenţi propun această soluţie.




Aproape jumătate dintre respondenţi spun că specializarea jurnaliştilor pe domenii ar fi o soluţie bună pentru creşterea respectării deontologiei.




Aproape 40% spun că o lege a presei este o soluţie viabilă, dar jurnaliştii din presa cu acoperire naţională menţionează mai rar această soluţie decât cei din presa locală.




Doar o treime dintre respondenţi văd drept soluţie un cod deontologic al breslei şi un organism de implementare.




Sancţiunile preferate de respondenţi sunt obligarea la corectarea erorii (73%) şi obligarea publicării de scuze (42%). Jurnaliştii din presa locală şi cei din presa scrisă în general sunt mai dispuşi să publice scuze decât cei cu acoperire naţională şi cei din alte tipuri de media (radio şi tv). Jurnaliştii fără atribuţii de conducere preferă într-o proporţie mai mică obligarea la corectarea erorii decât respondenţii cu funcţii de conducere.

Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale – total menţiuni Diferenţe %, N=508, (slide 1/3) semnificative statistic

71

Pregatirea profesionala a jurnalistilor

48

Specializarea jurnalistilor pe domenii

38

O lege a presei

34

Un cod deontologic al breslei si un organism de implementare

33

Sindicate care sa-l apere pe jurnalist de concedierile abuzive Asociatii profesionale care sa impuna respectarea standardelor profesionale

30 19

Un cod deontologic al redactiei O persoana independenta angajata de redactie pentru a constata derapajele etice

14 0

50

Soluţie mentionată mai rar de jurnaliştii din presa cu acoperire naţională

10

20

30

40

50

60

70

CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. (răspuns multiplu)

80

Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale– după funcţia respondentului %, N=508, (slide 2/3) 18 22 20

Un cod deontologic al redactiei

32

Un cod deontologic al breslei si un organism de implementare

43

33

39 41

Specializarea jurnalistilor pe domenii

Sindicate care sa-l apere pe jurnalist de concedierile abuzive

51

34 35

20

Jurnalisti fara atributii de conducere

68

Pregatirea profesionala a jurnalistilor Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact

51

0

10

20

30

40

50

60

70

80 76 80

CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. răspuns multiplu)

90

Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale– după funcţia respondentului %, N=508, (slide 3/3) O persoana independenta angajata de redactie pentru a constata derapajele etice

10 12

O lege a presei

31

Asociatii profesionale care sa impuna respectarea standardelor profesionale

29 31 2

Alta solutie Altă soluţie Frecv. Resurse financiare şi materiale 3 Neimplicarea politicului în media 2 O piata economica sanatoasa in care organismele media sa functioneze ca si orice societate comerciala pe principii de eficienta 1 Modificarea legilor referitoare la transparenta institutionala ; adoptarea unor reguli clare referitoare la publicitatea publica 1 Schimbarea perceptiei faţă de presă 1 Transparenta instituţiilor 1 Timp suficient pt. documentare şi investigaţie 1 Total 10

52

15

0 0

39 44 38

4 5

10 15 20 25 30 35 40 45 50

CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei profesionale? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. răspuns multiplu)

Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei %, N=508, (slide 1/2) Obligarea la corectarea erorii

73

Obligarea publicarii de scuze

42

O decizie de sanctionare morala a celui care a incalcat deontologia, care sa fie adusa la cunostinta publicului

34

Amenzi

27

Alte sanctiuni

3 0

Alte sancţiuni Nu trebuie să existe sancţiuni Concedieri fără drept de angajare în domeniu Obligarea trustului de media de a angaja specialişti Desfacerea contractului de muncă Raspundere penală Ridicarea dreptului de semnatură

53

10

Mentionări (frecvenţe) 2 8 1 1 1 1

20

30

40

Jurnaliştii din presa locală şi cei din presa scrisă în general sunt mai dispusi să publice scuze decât cei cu acoperire naţională şi cei din alte tipuri de media (radio şi tv)

50

60

70

80

Amenzile sunt preferate într-o proportie mai mare de jurnaliştii cu acoperire naţionala şi de cei din presa scrisă Diferenţe semnificative statistic

CJ8. Dacă ar exista un organism de autoreglementare, după părerea dvs. acesta ar trebui să sancţioneze încălcările deontologiei prin…? (răspuns multiplu)

Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei %, N=508, (slide 2/2) Jurnaliştii fără atribuţii de conducere preferă într-o proportie mai mică obligarea la corectarea erorii decat respondenţii cu funcţii de conducere

34

Obligarea publicarii de scuze

44 70

Obligarea la corectarea erorii

76

O decizie de sanctionare morala a celui care a incalcat deontologia, care sa fie adusa la cunostinta publicului

29 24 25

Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact

84

32 37 38

Amenzi

54

44

3 2 4

Altfel

0

20

40

60

80

CJ8. Dacă ar exista un organism de autoreglementare, după părerea dvs. acesta ar trebui să sancţioneze încălcările deontologiei prin…? (răspuns multiplu)

100

Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice


Cei mai multi respondenţi cred că cei mai interesaţi de respectarea eticii jurnalistice sunt persoanele din conducerea editorială a redacţiei şi mai puţin patronul ziarului şi publicul – 95% faţă de 79%, respectiv 77%

Ghiduri deontologice

55




Întrebaţi de existenţa în redacţii a unui document de politică editorială, puţin mai mult de jumătate dintre respondenţi au declarat că ştiu despre existenţa unui astfel de document. Jurnaliştii din media cu acoperire naţională spun într-o mai mare măsură că au un document de politică editorială în redacţii decât cei din media locală.




Doar jumătate din respondenţi spun că ştiu ghiduri deontologice, iar jurnaliştii fără funcţii de conducere declară într-o mai mare masură că nu cunosc astfel de ghiduri decât cei cu funcţii de conducere. Din totalul de menţionări de coduri deontologice, doar aproximativ o treime sunt nume specifice, restul fiind menţionări generice.

Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice %, N=508, (slide 1/2) Toţi respondenţii

42

Publicul dvs.

35 57

Conducerea editorială a redacţiei dvs.

36

39

Patronul dvs.

0

20

16 6

40 40

51 13 5

60

80

100

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura / Deloc NS/NR

După funcţia respondentului – Publicul dvs. Jurnalisti fara atributii de…

41 49

Editori coordonatori, senior… Directori-media, directori…

0 56

35 29

33 20

18 5 12 8

50 40

60

8 8 80

100

CJ9. După părerea dvs., în ce măsură este... interesat de respectarea eticii jurnalistice? (răspuns unic)

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura / Deloc

Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice %, N=508, (slide 2/2) După funcţia respondentului – Patronul dvs. Jurnalisti fara atributii de… Editori coordonatori, senior…

37

42

49

Directori-media, directori…

38

0

20

13 6 2

33

14 4

38 40

14 3 8

60

80

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura / Deloc

100

După funcţia respondentului – Conducerea editorială a redacţiei dvs. Jurnalisti fara atributii de…

51 71

Editori coordonatori, senior…

57

20

40

61 27

65

Directori-media, directori…

0

40

60

2

30

2

80

100

CJ9. După părerea dvs., în ce măsură este... interesat de respectarea eticii jurnalistice? (raspuns unic)

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura / Deloc

Existenţa în redacţii a unui document de politică editorială %, N=508 Toţi respondenţii - Mai multe răspunsuri pozitive în rândul jurnaliştilor din media cu acoperire naţională - Mai puţine răspunsuri pozitive în rândul jurnaliştilor din presă scrisă

Nu; 42 Da; 56 Diferenţe semnificative statistic

Jurnalisti fara atributii de conducere

56

42

2

Editori coordonatori, senior editori,…

55

43

2

Directori-media, directori generali,…

58

Da

58

Nu

NS/NR

0

20

42 40

60

80

100

CJ10. Redacţia dvs. are un document de politică editorială, adică un un document intern care prezintă misiunea, viziunea, principiile, valorile unei companii de media? (raspuns unic)

Grad de cunoaştere ghiduri deontologice %, N=508 Toti respondenţii

Nu; 48

Da; 52

49

Jurnalisti fara atributii de conducere

51

Editori coordonatori, senior editori,…

61

37

2

Directori-media, directori generali,…

62

36

2

80

100

Da

59

Jurnaliştii fără funcţii de conducere cunosc într-o mai mică masură ghiduri deontologice

Diferenţe semnificative statistic

Nu

NS/NR

0

20

40

60

CJ11. Cunoaşteţi ghiduri / coduri de norme deontologice care să reglementeze practica jurnalistică? (răspuns unic)

Ghiduri deontologice enunţate de respondenţi N=263 (persoanele care au spus că ştiu coduri deontologice) Coduri enunţate de respondenţi

Menţionări (frecvenţe)

Coduri enunţate de respondenţi

Menţionări (frecvenţe)

codul Uniunii Jurnaliştilor Maghiari

5

cod Societatea Română de Radiodifuziune

5

nume organizatie media

5

codul Uniunii Ziaristilor Profesionişti

4

cod deontologic neidentificat Germania

3

cod deontologic neidentificat Franţa

2

cod Reuters

2

15

codul MediaSind

2

codul Convenţiei Organizatiilor de Media

14

cod deontologic neidentificat Anglia

1

cod BBC

12

ghidul Realitatea TV

1

codul Agenţiei France Presse

1

codul Agerpres

1

codul MediaSind

1

cod deontologic generic/ neidentificat enunţarea unor principii deontologice, nu al unui cod bibliografie specifică, literatura de specialitate /cursuri

69 52

legi

45

codul Clubului Român de Presă

36

cod şi lege Societatea Româna de Televiziune codul deontologic intern al ziarului / al redactiei din care fac parte

18

46

codul Asociaţiei Jurnaliştilor din România

8

cod deontologic neidentificat Europa

6

60

CJ12. Care sunt codurile deontologice pe care le cunoaşteţi? (răspuns multiplu)

Implicarea jurnaliştilor în încheierea de contracte de publicitate


31% dintre respondenţi spun că sunt implicaţi în încheierea de contracte de publicitate. Din totalul celor care nu au funcţii de conducere, un sfert dintre ei spun că sunt în continuare implicaţi activ în acest demers.




Jurnaliştii din presa locală si cei din radio spun că sunt implicaţi in mai mare măsură în încheierea de contracte de publicitate.

Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise

61




Întrebaţi dacă există subiecte interzise în redacţii, 17% dintre respondenţi reclamă acest lucru.




Mai puţin de jumătate spun că nu au avut diferenţe de opinie cu superiorii pentru publicarea unui articol; 41% dintre respondenţi spun ca au invocat norme deontologice în sprijinul materialului lor, iar dintre aceştia doar un sfert spun că acest lucru nu a ajutat.

Încheierea de contracte de publicitate %, N=508, (slide 1/2) Toti respondenţii

Da; 31

Diferenţe semnificative statistic

Nu; 69

25

Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior editori,… Directori-media, directori generali,… Da

62

Nu

În mod evident, jurnaliştii sunt mai puţin implicati în incheierea de contracte de publicitate. Totuşi, 25% dintre ei declară că activitatea lor implică şi acest lucru

0

75 39

61 61

39 50

CJ13. Dvs. încheiaţi sau facilitaţi încheierea de contracte de publicitate în redacţia în care lucraţi? (răspuns unic)

100

Încheierea de contracte de publicitate % N=508 (slide 2/2) 36

Local

15

National Da

Nu

85

0

50

30

Televiziune

63

0

Jurnaliştii din presa locală şi cei din radio spun că sunt implicati în mai mare masură în contracte de publicitate Diferenţe semnificative statistic

70 57

24

Presa scrisa Nu

100

43

Radio

Da

64

76 50

100

CJ13. Dvs. încheiaţi sau facilitaţi încheierea de contracte de publicitate în redacţia în care lucraţi? (raspuns unic)

Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise % N=508 Toţi respondenţii

Da; 17

Nu; 83

19

Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti

10

Directori-media, directori generali, redactorisefi, redact Da

64

Nu

81 90

17 0

CJ14. În prezent, în redacţia dvs. există subiecte interzise? (răspuns unic)

83 20

40

60

80

100

Invocarea normelor deontologice în sprijinul materialului scris % N=508 Nu am avut diferente de opinii cu superiorul meu; 43

Toţi respondenţii

Da, am invocat; 41

Nu, nu am invocat; 16

Jurnalisti fara atributii de conducere

37

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti

55

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact

41 0

65

17

46 12

15 50

Da, am invocat

33

Nu, nu am invocat

44

Nu am avut diferente de opinii cu superiorul meu

100

CJ15. In cazul unor diferenţe de opinii cu superiorul dvs. aţi invocat normele deontologice în sprijinul materialului dvs.? (răspuns unic)

Măsura în care invocarea normelor deontologice a ajutat la publicarea materialelor In foarte In foarte mica In mica masura / mare masura; %, N=201 masura; 21 Deloc; 6 19 Toţi respondenţii

In mare masura; 53

Jurnalisti fara atributii de conducere

19

52

23

6

Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti

19

56

19

7

Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact

22 0

66

63 50

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura / Deloc

15 100

CJ16. Gândindu-vă la aceste situaţii, în ce măsură v-au ajutat normele deontologice să obţineţi aprobarea pentru a publica materialul dvs.? (raspuns unic)

Transparenţa averilor şi intereselor


Aproape toţi respondenţii sunt împotriva declarării averilor către şeful redacţiei şi mai mult de trei sferturi împotriva declarării publice a averilor.




Ceva mai mult de jumătate dintre ei sunt de acord să îşi facă publice interesele (participări la firme, interese comerciale etc.)

Modele pentru mediul jurnalistic

67




O treime dintre respondenţi îl numesc pe Cristian Tudor Popescu drept model pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveşte respectarea eticii profesionale. Acesta este urmat la diferenţă mare de procente de Ion Cristoiu şi Robert Turcescu (cu 12 %) şi Mircea Badea şi Emil Hurezeanu cu 10 procente. Procente peste 5% mai înregistrează Marius Tucă şi Andreea Esca. Ceilalţi jurnalişti menţionaţi au procente de sub 5%.




14% dintre respondenţi spun că nu există persoane care să fie date drept exemplu de urmat pentru respectarea normelor etice.

Transparenţa averilor şi intereselor – total respondenţi % N=508 (slide 1/3) Să-şi declare public interesele (participări la firme, interese comerciale)

Nu; 60

Da; 40

Să-şi declare interesele (participări la firme, interese comerciale) către şeful redacţiei

Nu; 56

Da; 44 Nu

Nu; 77

Să-şi declare public averile

Să-şi declare averile către şeful redacţiei

Nu; 92 0

CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)

68

Da; 23

20

40

Da; 8 60

80

100

Da

Transparenţa averilor şi intereselor – total respondenţi % N=508 (slide 2/3) Să-şi declare averile către şeful redacţiei Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior…

93

7

90

10

83

Directori-media, directori…

0

20

40

Nu

Da

17 60

80

100

Să-şi declare public averile Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior…

69

CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)

24

80

20

74

Directori-media, directori…

0

76

20

40

Nu

26 60

80

100

Da

Transparenta averilor şi intereselor – total respondenţi % N=508 (slide 3/3) Să-şi declare interesele (participări la firme, interese comerciale) către şeful redacţiei

55

Jurnalisti fara atributii de conducere

61

39

56

44

Editori coordonatori, senior… Directori-media, directori…

0

45

20

40

60

80

Nu

Da

100

Să-şi declare public interesele (participări la firme, interese comerciale) Jurnalisti fara atributii de conducere Editori coordonatori, senior… Directori-media, directori…

0 70

CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)

60

40

59

41

53 20

Nu

47 40

60

80

100

Da

Modele pentru mediul jurnalistic %, N=508 Cristian Tudor Popescu

34

Nu stiu/ Nu sunt/ Nu cunosc / Niciun model de urmat in domeniu

14

Ion Cristoiu

12

Robert Turcescu

12

Mircea Badea

10

Emil Hurezeanu

10

Andreea Esca

6

Marius Tuca

6 0

5

10

15

20

25

30

35

Notă: restul menţionărilor au înregristrat procente de sub 5% 71

CJ18. Vă rog să numiţi doi jurnalişti care reprezintă modele pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveşte respectarea eticii profesionale. Vă rog să vă referiţi la jurnalişti cu vizibilitate publică, reprezentativi la nivel naţional, nu la nivel local. (răspuns multiplu)

40

Structura eşantionului %, N=508 (slide 1/3) Gen

Vârsta

60 ani si peste; 1%

45-59 ani; 9%

Feminin; 55%

72

Masculin; 45%

30-44 ani; 45%

18-29 ani; 45%

Structura eşantionului %, N=508, (slide 2/3) Tip media

Televiziune; 30% Presa scrisa; 42%

Radio; 29%

73

Structura eşantionului %, N=508, (slide 3/3) Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi; 13%

Funcţia respondentului

Jurnalişti fără atribuţii de conducere; 77%

74

Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali de redacţii, secretari de redacţii; 10%

Structura eşantionului % N=508 Educaţie Doctorat; 1% Curs de specializare sau master ; 14%

Liceu; 9%

Învăţământ superior; 65%

75

Şcoală postliceală sau colegiu; 3% Facultate neterminată; 8%