Docgo.net 97386166 Viitor Cu Cap De Mort Radu Cinamar.pdf

VIITOR CU CAP DE MORT Radu Cinamar Capitolul 1 ÎN VIZORUL SECURITĂII STATULUI Nu vreau să prelungesc şi nici să dramatizez relatarea evenimentelor din această carte, îmbrăcând-o în haina poleită a unui stil literar elegant şi, tocmai de aceea, nu doresc recunoaşterea unei ipotetice valori artistice a textului. Intenţia mea este să exprim cât mai simplu şi concis anumite apte şi evenimente care au o însemnătate covârşitoare pentru această ţară şi pentru acest popor, deoarece există de!a numeroase semnale şi dovezi că o "otravă# ascunsă tinde să macine tot mai mult şi mai repede conştiinţa şi suletul neamului românesc. $e altel, aceeaşi părere este susţinută de numeroase alte persoane cu uncţii înalte în aparatul administrativ, economic, religios şi cultural al ţării. %m putut să mă conving şi să văd personal o parte din ceea ce, în prezent, este considerat cel mai mare secret de stat în &omânia şi, datorită naturii legăturilor şi întrevederilor care au ost realizate cu reprezentanţii de runte ai principalei puteri statale a lumii, poate chiar cel mai teribil secret de pe planetă. Implicaţiile sunt colosale, dar intuiţia îmi spune că, în mod necesar, cunoaşterea aspectelor ce vor i prezentate în această carte va constitui în timp un salt calitativ remarcabil pentru existenţa oamenilor, care va anihila în cele din urmă zidul gros al disimulării, tăinuirii şi minciunii întreţinute de actorii de răspundere şi de interesele oculte ale anumitor organizaţii şi persoane în ţară şi din aara ei. $e aceea este posibil ca relatarea mea să aibăuneori un caracter aproape brut, necizelat, să abordeze un stil gazetăresc sau chiar cazon, însă consider această modalitate de exprimare ca iind cea mai potrivită pentru a ace cunoscute cititorilor anumite aspecte inedite, chiar de "culise# în lumea secretă a politicii, a ostei 'ecurităţi a 'tatului şi a 'erviciului &omân de Inormaţii ('&I) actual. 'copul meu este acela de a dezvălui astel în mod gradat si cronologic un şir complex de evenimente, apte, realităţi şi corelaţii care, în opinia mea şi a altor persoane competente, prezintă o mare importanţă pentru viitorul ţării, în apt, este o biograie (actualizată până în anul *++) a unui persona! care este real, dar pe care mulţi, poate, îl vor crede desprins dintr-o legendă sau dintr-o carte de aventuri '. îmi permit să atenţionez cititorul încă de la început să nu cadă în plasa ietină a îndoielii şi a neîncrederii, ci mai întâi să !udece temeinic aptele şi adevărurile pe care le voi prezenta si abia la sârşit să tragă concluziile pe le crede cuviinţă. %mcare avut şansadeextraordinară să- cunosc pe eroul relatărilor mele si trebuie să mărturisesc cu sinceritate că nu aş i luat hotărârea să scriu această carte dacă el însuşi nu m-ar i impulsionat de multe ori în această direcţie. /ungile discuţii pe care le-am avut cu el în anumite locaţii secrete m-au convins de existenţa anumitor realităţi nebănuite pe care ulterior, în dierite situaţii, am avut ocazia să le veriic eu însumi. $ar ceea ce a determinat în cel mai înalt grad hotărârea de a relata toate acestea a ost descoperirea cutremurătoare care a ost ăcută în 0unţii 1ucegi, un cu an în urmă (în lunaaugust, *++), la care am avut şi eu acces parţial, datorită unui extraordinar concurs de împre!urări care mi-a ost acilitat de intervenţia eroului cărţii. 2robabil că, prin aceasta, el a dorit să spulbere şi ultimele reticenţe pe care leaş mai i putut avea. %cum ştiu, am văzut, am alins ceea ce există acolo. %cum pot spune că am o privire de ansamblu, dar corectă asupra istoriei adevărate, încă din genunile timpului, a &omâniei şi chiar a întregii planete. 3a i relativ greu să vă redau în mod adecvat uluirea, bulversarea şi chiar panica puţinilor oameni care au avut acces acolo. 4eea ce pot spune acum este că acela a ost doar începutul descoperirii, deoarece eu nu am avut acces la toate elementele, nu mi s-a permis să văd chiar totul acolo, însă cel care a ghidat toate investigaţile şi care, de asemenea, mi-a oerit nesperata şansă de a putea vedea locul în care a ost ăcută epocala descoperire, mi-a povestit despre acea parte enigmatică alocului respectiv,la care nu am avut însă acces din raţiuni de securitate extremă. $ar să nu ne grăbim şi să nu anticipăm. 3oi descrie totul, la timpul potrivit, exact aşa cum s-a petrecut. 2ot să airm însă ără rezerve că acela a însemnat, ără îndoială, un moment de cotitură ma!oră atât în 

concepţiile mele cât si în cariera pe care o urmam. &og cititorul să aibă răbdare şi să îmi permită mai întâi să prezint irul călăuzitor care a condus la evenimentul descoperirii extraordinare din 0unţii 1ucegi. 5n esenţă, acest ir reprezintă chiar existenţa pround misterioasă şi tulburătoare a eroului cărţii, de care complicatul angrena! al destinuluim-a legat într-un mod celpuţin straniu. $in raţiuni lesne de înţeles, voi olosi un nume de cod în ceea ce- priveşte. 5l cunosc pe 4ezar 1rad de aproape cinci ani, timp în care m-am întâlnit şi am vorbit cu el de mai multe ori, convingându-mă cu prisosinţă de orţa şi caracterul extraordinar al acestui om. 2oziţia sa cu totul specială în complicatul angrena! al şi puterii statale îl ace cu atât mai credibil în ceeaavut ce el mi-adacă, expus ragmentat, dar totuşi oarte concis coerent, în cele câteva întâlniri pe care le-am chiar uneori, din diverse motive, acele întâlniri au ost aproape "pe ugă#. &ămâne însă un mister de ce m-a ales tocmai pe mine pentru a descrie aptele şi a le prezenta celorlalţi oameni. 2oate că acest lucru s-a datorat, în mare parte, seriozităţii şi interesului pe care le-am maniestat mereu aţă de ceea ce el îmi povestea. 'unt aspecte care cu greu pot i "digerate# de mintea unui om obişnuit. $ar timpurile pe care le trăim sunt ele însele oarte speciale, astel încât ceeaînainte ce mi se păre a un vis sau un act al imaginaţiei debordante, se dovedeşte acum perect posibil. /a sârşitul ultimei noastre întâlniri, 4ezar mi-a precizat cu mult calm şi detaşare că hotărârea de a scrie şi a publica inormaţiile pe care mi le oerise îmi aparţinea în exclusivitate. 'imţeam cu toată iinţa că aceasta era o mare responsabilitate care apăsa pe umerii mei şi mărturisesc aptul că a trebuit să treacă aproape un an din acel moment până când să reuşesc să-mi clariic toate aspectele, să sintetizez aptele în ordinea în care mi-au ost prezentate şi mai ales să le înăţişez cât mai clar cu putinţă. %m urmărit să care redauelcât idel şirul cuvinte cu mi mai le-a relatat mie.de evenimente şi explicaţiile lui 4ezar 1rad, aproape cu aceleaşi 5ndemnul de a publica această carte mi-a ost ăcut cu un aer simplu şi cât se poate de iresc6 am avut atunci impresia clară că, chiar şi în cazul în care - din rică sau din alte motive - eu nu aş i ăcut ceea ce am ost rugat şi nu aş i scris cartea, 4ezar ar i privit acest lucru cu o perectă detaşare şi ără îndoială că, ulterior, ar i găsit o altă modalitate de a-şi împlini intenţia.

O na!t"r" #iudat$ /a maternitatea din oraşul ... era de gardă doar doctorul Nenu. 4ele două asistente de serviciu pregăteau grăbite masa pentru naşteri. 7 emeie tânără, cu înăţişare simplă, dar plăcută, usese adusă cu câteva minute înainte în camera de operaţie, deoarece începuseră contracţiile. Nu ţipa, dar era destul de speriată. 2lictisite oarecum de rutina activităţii şi cam obosite după o noapte lungă pe care zorii începeau să o biruie, cele două asistente nu o prea băgau în seamă. $e altel, în anii 8+9 ne alam în plină "dezvoltare multilaterală# comunistă, când totul era "cu poporul# şi "pentru popor#, când totul era "egalitate# şi "echitate# demagogică de aşa manieră, încât nu mai ăceai prea bine deosebirea dintre un scaun şi un om. 4hemat într-un târziu, după câteva ore de travaliu care păruseră nesârşite secole pentru viitoarea mamă, doctorul Nenu cercetă obosit işa pacientei: motivul internării - ruperea pungii cu lichid amniotic6 stare generală bună6 tensiune normală6 contracţii uterine rare6 dilataţie mică. ;otul părea să urmeze cursul iresc al unei naşteri obişnuite. $ându-şi seama că se uita mai mult în işă decât la pacientă, doctorul s-a apropiat de masa de naştere, clătinând din cap la gândul că oboseala îi !uca este. Nu bănuia atunci cât de repede urma să i se spulbere orice somnolenţă şi apatie. %runcă o privire rapidă, ediicându-se imediat asupra stadiului naşterii6 era iminentă. $ilataţia crescuse corespunzător şi doctorul Nenu se bucură în sinea lui că nu va i necesar bisturiul. 7 dată cu gingaş ultimeleşişiascultător. cele mai dure roase cont racţii cu aleatenţie mamei,deapăru mai întâi capul copilului, apoi trupuşorul $octorul îl prinse mâini, a!utâ ndu- să iasă. Prima problemă a fost aceea a lungimii cordonului ombilical. Nenu văzuze multe în viaţa lui, dar atunci a rămas pentru câteva clipe ţintuit de uimire, deoarece lungimea cordonului depăşea cu mult standardele obişnuite: măsura aproape ,< m. ;impul era însă preţios şi naşterea trebuia să să termine cu bine. îşi reveni din uimire, luă oarecele din mâinile asistentei şi tăie cordonul6 mai bine zis, el a vrut să taie acel cordon ombilical, aşa cum mai ăcuse de sute deori înainte în cariera lui de medic, dar lamele foarfecelui *

alunecau ca pe metal! $octorul se holba nevenindu-i să creadă, în timp ce asistentele rămăseseră

încremenite,în cele câteva secunde care au urmat el a schimbat două perechi de oareci, însă cuacelaşi rezultat: cordonul nu putea i tăiat. =ra oarte elastic, ca o piesă din cel mai rezistent cauciuc. $octorul Nenu avea ani întregi de experienţă medicală şi ştia să-şi stăpânească emoţiile. 4u mişcări precise, el a apucat atunci bisturiul şi a apăsat cu el în mod repetat şi cu putere pe cordon, în cele din urmă acesta a cedat şi s-a auzit primul ţipăt al vieţii. 1ebeluşul era un băiat durduliu, cu trăsăturile eţei neobişnuit de clare şi relaxate şi cu un cordon ombilical oarte ciudat. =rau zorii unei zile de primăvară, în anul >8+. $upă aceea,sună- evenimentele s-au precipitat. ? %malia, imediat pe colonel şi spune-i să vină cât se poate de repede la spital, a ordonat doctorul. %poi se întoarse către cealaltă asistentă şi îi zise: ? ;u pune cordonul ombilical la conservat6 de emeie mă ocup eu. %du-mi işa ei. 4olonelul $atcu a sosit la spital după aproximativ douăzeci de minute. % avut o scurtă discuţie cu doctorul Nenu, după care a vorbit mult la teleon cu unul din şeii ierarhici de la 1ucureşti. /a ora prânzului, în aţa maternităţii din ... a apărut o limuzină neagră cu număr guvernamental, din care au coborât doi indivizi sobri şi tăcuţi. @nul dintre ei ţinea în mână o geantă diplomat. $octorul Nenu, colonelul $atcu şi cei doi civili au dis cutat aproximativ o!umătate deoră într-un biroudin interiorulspitalului. Nenu a completat un ormular care i-a ost înmânat de securişti, după care a ost rugat să aştepte puţin aară. $upă câteva minute indivizii au plecat, iar colonelul s-a adresat doctorului, care era destul de tulburat: ? 4hestia asta ne depăşeşte, Nenule. %cestea au ost unele dintre primele directive secrete pe care le-am primit înaintarea în uncţie, în azi astel trebuie să îndeplinesc strict şi m-ai secret.la2entru tine mea în mod special, nudes-acazuri petrecut nimic deosebit şiunnuprotocol ai văzutoarte nimic straniu6 înţeles, nu-i aşaA Bânditor, colonelul $atcu şi-a aprins o ţigară. $upă câteva clipe, ără să- privească pe doctor, a spus: ? 5ncă ceva. 1ăiatul nu are işă medicală personală. 7 vei distruge imediat. Nu trebuie să existe nimic în arhivă, reeritor la această naştereC &estul, crede-mă, e prea complicat să ne intereseze. Di, bătându- prieteneşte pe umăr, colonelul $atcu părăsi spitalul. 5n urma lui, doctorul Nenu a rămas privind năuc în gol, în timp ce în salon, o mamă neştiutoare îşi strângea la piept, cu iubire, copilaşul.

Ni!t" #apa#it$%i "&traordinar" 0icul 4ezar nu ştia nimic despre atenţia specială care i se acorda şi nu cunoştea, bineînţeles, nici maniera în care era supravegheat de către 'ecuritate. /a vârsta ragedă pe care o avea nu putea să înţeleagămotivul pentru care el constituia un important subiect de interes şi, de altel, acelaşi lucru se putea spune şi despre părinţii săi, care nu bănuiau nimic în această direcţie. 4opilul se născuse normal (mamei nu i s-a spus ceea ce s-a întâmplat la maternitate), iar lunile care au urmat nu au adus nimic neobişnuit în casa simplă şi modestă a amiliei 1rad. ;otuşi, cu timpul, în comportamentul bebeluşului au început să apară unele mici bizarerii, cum ar i de pildă aptul că nu plângea aproape deloc şi că îşi ţinea degetele de la mâini în anumite poziţii curioase, atingându-le sau îndoindu-le în dierite moduri, care se repetau identic după un anumit timp. 2ărinţii îl urmăreau cu mirare, dar ără să se alarmeze, deoarece bunul simţ i-a ăcut să înţeleagă aptul că, în deinitiv, nu putea i nimic rău în legătură cu preocupărileum oarec stranii alecopilulu i. $impotrivă , de la un timprae chiar o adevărată încântare pentru ei să urmărească "!ocul# degetelor lui micuţe, un !oc care de altel era oarte elegant şi pe care 4ezar în realiza cu multă naturaleţe. @neori, copilul rămânea nemişcat minute în şir, menţinând aceeaşi structură a degetelor, care ie ormau un cerc, ie se încâlceau, ori erau atinse succesiv de degetul mare, în poziţii 2ărinţii lui 4ezar însă oarte mulţumiţi că micuţul nu plângea şi nu le crea probl eme noaptea,bine dardeterminate. maiales că nusuerise încăde nicierau oboală. 4u timpul, însă, în suletul lor se strecură germenele unei suerinţe ascunse, umbrindu-le puţin liniştea traiului cotidian. 0icul 4ezar împlinea peste puţin timp un an şi încă nu articulase nici un cuvânt. 2roblema nu era totuşi prea gravă, deoarece se mai întâlniseră astel de cazuri, dar părinţii se gândeau de!a să- ducă pe copil la consultaţie, la un medic logoped. =xact în luna în care 4ezar împlinea un an, la uşa casei au sunat doi indivizi spilcuiţi, înalţi, cu ochi de 

culoare gri, reci ca oţelul, în spatele manierelor elegante şi a tonului voit amabil pe care -au abordat în discuţia cu părinţii lui 4ezar se putea surprinde totuşicu uşurinţă intoleranţa aţă de orice posibilă împotrivire, dublată de o surdă dar evidentă ameninţare cu represalii, în cazul în care "ordinele de sus# nu ar i ost ascultate. '-au prezentat ca iind membrii unui $epartament 'pecial al 'ecurităţii 'tatului6 aparent, gesturile lor erau nonşalante dar totuşi ele impuneau în mod straniu un gen de teamă în cei care îi ascultau, în acele timpuri, 'ecuritatea comunistă avea de!a un trist renume în ceea ce privea moda- lităţile de acţiune şi intimidare, dar în cazul amiliei 1rad metoda aplicată a îmbrăcat o haină oarecum mai umană. 5ntrevederea a ost scurtă şi a constat, practic, dintr-un monolog susţinut detrebuiau cei fără doi greşeală indivizi, în timp ce părinţii lui 4ezar rămăseseră stân!eniţi în picioare. Ideea principală era aceea că ei să urmeze indicaţiile care le erau date. 'ărmanii oameni au ost înştiinţaţi că iul lor se ala în atenţia anumitor actori de resort, care priveau mari interese de stat, pe care ei nu trebuiau să le cunoască. 0isiunea lor era aceea de a inormaimediat, direct şi fără nici un alt intermediar (cei doi au insistat mult asupra acestei condiţii) orice aspect neobişnuit, straniu sau ieşit din comun, care putea să apară sau să se dezvolte în comportamentul copilului. /i s-a dat un ormular să- completeze, apoi au scris iecare câte o declaraţie de acord cu cele solicitate, în aceeaşi declaraţie se cerea obligativitatea unui raport pe care trebuiau să- prezinte lunar colonelului $atcu. Nu li s-a dat voie să pună vreo întrebare şi nici nu li s-a permis să cunoască motivele acelor cereri. ;otuşi, la sârşit, ca un el de "compensaţie# pentru situaţia ciudată care, practic, le-a ost impusă cu orţa, li s-a oerit o "indemnizaţie specială# în bani, destul de consistentă pentru acele timpuri, care urma să ie primită regulat, în iecare lună. Imediat după aceea cei doi indivizi au plecat. %ici trebuie să menţionez unele aspecte care vor putea arunca o anumită lumină asupra comportamentului părinţilor lui 4ezar. Nicolae 1raddeavea peste(era + de ani, iind la cunoscut maioraşului). ales ca un7bedient om liniştit,înrelativ retras şi conştiincios la locul muncă uncţionar primăria cele mai multe dintre cazuri, era totuşi capabil să acă şi anumite compromisuri,care vădeau unele ascunzişuri şi reulări ale psihicului său. 2robabil că 'erviciul 'ecret de Inormaţii avea de!a o işă psihologică a sa şi îi evaluase corect tendinţele lăuntrice, deoarece ulterior s-a dovedit ctt oerirea indemnizaţiei în bani a avut ca scop principal liniştirea unor eventuale nemulţumiri şi asigurarea unei colaborări sincere din partea domnului 1rad. într-adevăr, psihologii i-au evaluat corect proilul emoţional, deoarece el s-a dovedit a i sensibil la tipul de siguranţă materială, chiar în avoarea unor aspecte de natură morală. %cesta a ost compromisul lui Nicolae 1rad, "cucerirea# lui pentru cauza 'ecurităţii iind relativ uşoară. /a polul opus se ala 'maranda, tânăra mamă a lui 4ezar, a cărei ire romantică şi temperamentală nu punea prea mare preţ pe aspectele vieţii materiale, încă din copilărie, pasiunea ei usese desenul astel încât îşi petrecea multe ore schiţând amuzată sau, dimpotrivă, pround transpusă, o gamă largă de subiecte care o inspirau în mod spontan, pornind de la peisa!e şi până la !ocurile neînţelese ale copilului ei. $in neericire, nu avea energia necesară pentru a ace aţă situaţiilor contradictorii din viaţă,care îi provocau suerinţă. 7ri, situaţia din amilia ei devenise relativ tensionată deoarece ea era obligată, într-un anume el, să-şi "spioneze# propriul copil. %r i dorit, în reuzul ei mut dar neputincios, să- simtă atunci alături şi pe soţul ei, însă acesta optase repede pentru varianta practică a problemei, care era lipsită de complicaţii. ? 5n ond, nu ni se cere să acem nimic rău, îi repeta Nicolae, pentru a o linişti. Nici măcar nu ştim la ce să ne aşteptăm. ;impul le va rezolv a pe toate, încheial ede obicei într-unstil ilosoic. 'uleteşte vorbind, acela a constituit de apt momentul începutului unei rupturi între cei doi soţi, nu neapărat lumească, ci mai mult având implicaţii de ordin aectiv. 4ezar 1rad nu a rostit nici măcar un singur cuvânt până ia vârsta de trei ani şi două luni. 7 anumită perioadă de timp părinţii -au crezut mut, dar au realizat repede că nu aceasta era cauza, deoarece copilul râdea, uneori ţipa şi chiar gângurea, e drept, destul de rar, însă era o dovadă certă că aecţiunea dacăcolonelu într-adevăr patologică. 2e l $atcuexista -auvreuna cunoscu-t nu în era prima lună după întâlnirea cu cei doi securişti, când - conorm anga!amentului - trebuiau să- viziteze şi să-i prezinte un raport. /i s-a părut un bărbat amabil, serios, chiar înţelegător, dând impresia că ace ce ace doar pentru a respecta o obligaţie. 0isiunea şi-o îndeplinea însă în mod conştiincios, discutând amănunţit cu părinţii despre comportamentul copilului şi notând cu atenţie tot ceea ce i se spunea în legătură cu aceasta. 1anii pentru indemnizaţia specială îi înmâna el personal lui Nicolae 1rad, în iecare lună. /a sârşitul iecărei întrevederi nu uita niciodată să E

adauge: ? Nu vorbiţi cu nimeni despre aceste lucruri, dar mai ales nu recventaţi nici un medic pentru consultul copilului. $acă apar probleme, pe mine mă sunaţi primul, iar eu voilua măsurile necesare. 2ână la vârsta de trei ani, copilul nu a avut nici o boală, caz rarisim, dar aceasta uşura oarecum sarcina care era impusă părinţilor lui de a nu merge la spital, ci de a anunţa mai întâi organele de 'ecuritate. 4am la acea vârstă a intervenit prima modiicare ma!oră în raporturile dintre părinţii lui 4ezar. %cesta mia povestit că mama lui avea o mare pasiune pentru desen, talentul ei iind evident în acest sens. în adâncul suletului, ea artimp i dorit chiar să picteze, însă9aceasta ar i însemnat complicaţii o cameră de lucru specială, şi încă multe altele. 'e limitase, aşadar, la simple crochiuri,inanciare, schiţe, amuzamente care îi mai înveseleau clipele de singurătate. oile cu desene le păstra prin casă sau, uneori, pe cele mai reuşite le prindea pe perete, până când acestea cădeau singure sau le înlocuia chiar ea. 'maranda avea însă o predilecţie pentru desenul abstract, desenând combinaţii de linii, cercuri sau curbe într-o succesiune care aparent nu avea o idee precisă. =a îi spunea soţului că în elul acesta se simţea oarte spontană şi liberă, ceea ce o reconorta mult. 5n una din zile, 'maranda 1rad a desenat o serie de cercuri simple, concentrice, în mi!locul unei oi albe de caiet de desen. 'e amuza, comparându-şi creaţia cu aspectul unei ţinte. $eoarece cercurile îi reuşiseră aproape perect, ea a lipit oaia pe perete, într-o cameră. ;otul a început câteva ore mai târziu, când -a găsit pe 4ezar aşezat în aţa acelui desen, privindu- ix, ără să se mişte deloc şi ără să clipească. $eşi nu era ceva iresc, totuşi mama lui nu a dat o importanţă prea mare evenimentului, continuând să-şi vadă de treburi prin casă. $ar atunci când Nicolae 1rad a sosit de la serviciu, copilul se ala aţa desenului, perect şi nemişcat. aptul straniu: un copilaş de trei ani, aşezatot t peînpat şi priv ind ix, ore în şir,tăcut un desen enervant prin simplera itatedestul a lui, îndetimp ce mama îşi rângea mâinile alături de el, plângând încet şi neştiind ce să acă. =a încercase să- ia cu orţa din aţa desenului, chiar dezlipise desenul de pe perete, însă în zadar6 cum era deran!at, copilul începea să ţipe oarte tare. 4ei doi părinţi s-au privit înde lung, cuvintele iind de prisos,într-untârziu, tatăla spus: ? = timpul să-i anunţăm. 4ine ştie ce va mai urmaAC ? 'tai, aşteaptăC se agită 'maranda. 'ă lăsăm timpul să treacă. 2oate nu e decât o toană de copil. 4u greu -a convins să nu dezvăluie încă nimic. 2reocupaţi, şi-au petrecut restul zilei încercând dierite metode pentru a-i abate atenţia lui 4ezar de la acel desen. 'perau că în acest el băiatul avea să revină la normal, însă totul a ost în zadar, îndată ce era deran!at, 4ezar începea să ţipe, să plângă şi nu se mai puteau înţelege cu el în nici un el. %u renunţat şi -au urmărit apoi îndelung, aproape nevenindu-le să creadă că aşa ceva era posibil: copilul lor privea ix desenul, ără o vorbă, ără nici o mişcare,fără să clipească. Nu mâncase nimic şi nu dădea semne că ar vrea să o acă6 tot ceea ce se petrecea în !urul lui nu reuşea să- distragă de la eortul concentrat în care era implicat. 2e la orele zece seara, Nicolae 1rad -a sunat pe colonelul $atcu şi i-a povestit situaţia. %cesta le-a transmis să nu intre în panică şi să nu acţioneze în vreun el până când nu va sosi el însuşi acolo, împreună cu nişte persoane autorizate, într-adevăr, în !urul lui şase dimineaţa au sosit trei indivizi, care erau însoţiţi de colonel. $oi dintre aceştia erau securişti, purtând aceeaşi marcă inconundabilă: eţe rigide, costum îngri!it, privire glacială. % treia persoană i-a uimit pe părinţi, deoarece era un om în vârstă, cu trăsături asiatice, care avea o barbă scurtă, albă şi mersul oarecum aplecat. 3orbea în limba engleză cu unul dintre securişti. 4olonelul $atcu -a prezentat ca iind un om de ştiinţă din 4hina# expert în astel de cazuri, sătuindu-i pe cei doi părinţi să nu se îngri!oreze. $octorul chinez -a urmărit cu atenţie Cezar, pe i-a luat pulsul, i-a pipăit într-un mod aparte palma, i-a pus o mână pe creştet şi două degete în mi!locul runţii, având însă gri!ă să nu intre în raza vizuală a copilului. /a atoate a rămas şicomplet nemişcat şi mici pround absorbit desenul din aţa lui. $octorul spusacestea, ceva în 4ezar limba engleză apoi a ieşit cu paşi şi repezi din de casă. ? ;otul este oarte bine, dar nu trebuie să- deran!aţi, a tradus unul dintre cei doi securişti. Finem legătura prin colonelul $atcu. Imediat după aceea au plecat cu toţii. 4ei doi părinţi se simţeau simple marioneteîntr-un !oc neînţeles, dar Gcon!uncturile nu le oereau deoca mdată o altă variantă, îngri!oraţi şi evident marcaţi de comportamentul straniu al propriului lor copil, ei au rămas lângăacesta, picotind de oboseală. %bia a doua zi la prânz, după aproape *E de ore, 4ezar a dat primele semne că ar vrea să se <

ridice. 4opilul continua să rămână absorbit în el însuşi, dar cel puţin a mâncat cu potă. 2ărinţii au răsulat uşuraţi şi -au înştiinţat pe colonel. %cesta avea să ie începutul unui şir de evenimente deosebite, care au marcat pentru totdeauna viaţa lui 4ezar. Nicolae şi 'maranda 1rad au trecut într-un plan secundar al interesului său, deoarece viaţa lăuntrică şi experienţele extraordinare pe care 4ezar le-a trăit - unele dintre ele mi le-a relatat personal, pentru a le menţiona aici - aveau să marcheze într-un mod pround destinul lui viitor. $upă acel eveniment neobişnuit. 4ezar rămânea adeseori interiorizat şi nemişcat minute în şir, cu ochii 7dată, închişi.când %ceasta petrecea în cele zilei, chiar atunc când se !uca. mamaselui îl hrănea, bruscmai el aneaşteptate închis ochii momente şi a rămasale astel mai bineşide +iminute, după care a continuat să mănânce ca şi când nimic nu s-ar i întâmplat. %ceste aspecte se integraseră de!a în irescul cotidian iar părinţii copilului se obişnuiseră cu ele, ără să le înţeleagă însă cauzele şi ără să primească lămuriri în această direcţie, pentru că 4ezar nu rostise până atunci nici un cuvânt. =venimentul s-a produs însă la două luni după întâmplarea cu desenul, când 4ezar a rostit primele cuvinte din viaţa lui. =l i-a lăsat perplecşi pe toţi cei ce se alau atunci în casă, atât prin uşurinţa şi claritatea cu care a vorbit, cât şi prin maturitatea ideilor. 5n acea zi, la amilia 1rad veniseră în vizită nişte rude, care îl iubeau mult pe copil. %cesta, iind mai retras, căuta un loc unde să rămână singur câtva timp. închise ochii, dar în !urul lui erau prea multe vorbe, prea mult zgomot, prea multe întrebări. ;oţi se agitau şi, deşi nu el era în centrul atenţiei, pregătirea mesei implica multă mişcare, discuţii, râsete, gălăgie. 4ând au venit să- ia în camera în care era pusă masa, alintându- în tot elul, 4ezar a rostit oarte limpede: ? mă gândescC 3oi3reau trecesărepede peste surpriza de proporţii, dar şi peste bucuria celor din casă, pentru a spune că din acel moment 4ezar a început să vorbească luent si ără nici o diicultate, dând dovadă de multă maturitate în tot ceea ce spunea. /a vârsta de patru ani el discuta despre subiecte care îi puneau în încurcătură şi pe cei maturi. @na dintre problemele asupra căreia îi plăcea să insiste eracea a minţii. "$e unde vin gândurileA#, "@nde se duc eleA#, "$in ce sunt ăcute gândurileA#, "$e ce nu toţi oamenii gândesc la elA#, erau doar unele dintre întrebările cele mai recvente cu care 4ezar reuşea să-i pună în încurcătură pe cei!lin !urul lui. 1ieţii părinţi nu mai ştiau ce să-i răspundă, îl trimiteau la !oacă, schimbau vorba, dar de cele mai multe ori 4ezar era erm6 în locul activităţilor obişnuite ale unui copil de vârsta lui, el preera să se adâncească în gânduri. apt straniu, deşi era adeseori rugat să povestească ce simte şi ce gândeşte în acele momente, el reuza cu încăpăţânare să explice sau chiar să răspundă ceva. ;otuşi, oarte rar, spunea că după ce închidea ochii simţea cum părăsea brusc camera, dar despre locul unde a!ungea nu ştia cum să vorbească şi nu putea să- descrie prin cuvinte. 2ână la şase ani, 4ezar a ost vizitat o dată pe an de doi securişti care erau însoţiţi de misteriosul doctor chinez. %cesta îl examina sumar, dând mereu din cap cu un aer mulţumit şi uneori îşi aţintea privirea ca de oc în ochii băiatului. 4ezar mi-a povestit că ţinea minte oarte bine privirea aceea aproape impersonală, dură şi pround enigmatică a omuleţului din aţa lui, care avea atunci un zâmbet abia schiţat. @rma să-întâlnească mai târziu,peste câţiva ani, şi să înveţe de la el nebănuit de multe taine ale vieţii, pentru că destinul le îmbinase vieţile într-un mod oarte complex. Nu vom şti probabil niciodată ce gândea doctorul Hien atunci când îl privea pe 4ezar sau cum interpreta el capacităţile neobişnuite ale acestuia. $ar ştim cu siguranţă că el a !ucat ulterior un rol extrem de important în existenţa băiatului şi că a intuit corect orţele şi dotările excepţionale ale acestuia. =ste de altel oarte posibil ca el însuşi să i avut capacităţi şi puteri supranormale, deoarece rezultatele obţinute de 4ezar, ca elev al lui, sunt de natură să conirme aproape ără dubiu acest lucru. $octorul Hien avea să intervină decisiv, câţiva ani mai târziu, în pregătirea specială a băiatului. Nu deţin legătură acestperioadă, persona! enigmatic, puţinele datedecare miau ostinormaţii urnizatesuplimentare de 4ezar amînînţeles că, cu în acea 4eauşescu dar era din oarte interesat un anumit program de pregătire parapsihologică şi de utilizarea subiecţilor respectivi în cazurile oarte secrete de interes naţional. 'e pare că el a ost inluenţat de anumite inormaţii din domeniul spiona!ului, care îi atrăgeau atenţia asupra cercetărilor intensive şi a experimentelorparapsihologiceeectuate de '@% şi @&'' în acea perioadă, în calitatea sa de De 'uprem al 'tatului, 4eauşescu a dat ordin ca în cadrul 'erviciului de 'ecuritate să se îniinţeze un departament special pentru descoperirea, educarea şi 

dezvoltarea unor subiecţi umani care prezentau capacităţi neobişnuite. %cest ordin implica deasemenea un secret la vâr,care depăşea cu mult pescară ierarhică secretul simplu de serviciu.$acă în privinţa menţinerii secrete a departamentului nu au ost întâmpinate greutăţi deosebite, datorită utilizării metodei bloca!ului ierarhic de inormaţie, în ceea ce privea personalul şi dotarea tehnică rămâneau încă multe lucruri de ăcut. 4a aproape orice iniţiativă comunistă, când era vorba de investiţii - mai ales într-un domeniu în care nimeni nu ştia şi nu putea prea muue - lucrurile avansau cu greutate. Nu se ştie clar în ce scop dorea 4eauşescu să olosească noua direcţie de acţiune parapsihologică, darutem p bănui că elales vizaînînscopul mare parte procedurile manipulareiarpsihică a maselor populare şi decapacitatea inluenţare de a lor mai menţinerii puterii de dictatoriale, într-o mai mică măsură pentru apărare naţională sau pentru rezolvarea dieritelor conlicte externe. 4eauşescu a dispus îniinţarea acelui departament în anul >J, la puţin timp după venirea lui la putere, dorind astel să exploateze la maxim popularitatea sa în 7ccident, care în acea perioadă înregistra o cotă de apreciere în ascensiune. 'uccesul lui diplomatic, de mare anvergură, a apărut ca urmare a două aspecte principale: ostilitatea aproape ăţişă în ceea ce privea colaborarea cu 0oscova şi reuzul acţiunii armate în celebra "primăvară de la 2raga#, din >J. $ispoziţia lui 4eauşescu de îniinţare a departamentului special de studii şi experimente pe subiecţi cu dotări excepţionale prezenta însă, în acei ani, unele aspecte curioase şi chiar contradictorii, ceea ce ne poate duce la concluzia că el însuşi mai mult cocheta cu ideea respectivă, că aceasta mustea promiţător undeva în mintea sa, dar că nu se ala neapărat pe lista lui de priorităţi. ;otuşi, ca orice personalitate vicleană şi cu înclinaţii paranoice, 4eauşescu dorea cu orice preţ să se încon!oare de cât mai multe certitudini modalităţi care în să-i asiguremăsură o hegemonie de necontestat, lipsită $esigur, nu avea şicum să dezvolte aceeaşi toate ideile pe care le avea dardedeprobleme. obicei revenea mai târziu asupra iecăreia dintre ele, ăcând ca mugurele abia ivit cu mult timp în urmă să înlorească ulterior plin de energie. %stel, în >J, 'ecuritatea &omână s-a conruntat cu un ordin ultrasecret, care nu respecta obişnuitele canoane de emitere6 el era datat în *J august, cu semnătura personală a lui 4eauşescu şi - apt extrem de rar cu o adnotare proprie a acestuia. $ecretul impunea îniinţarea unui departament special, numit $epartamentul Kero, independent de activitatea celorlalte departamente şi $irecţii din 'ecuritatea de atunci, cu inormare directă doar la Deul 'ecurităţii şi la 2reşedintele ţării (această precizare constituia chiar nota scrisă de 4eauşescu, ceea ce atrăgea atenţia atât asupra secretului oarte înalt al ordinului, cât şi asupra modalităţilor în care el trebuia respectat), însă în aară de o oarte scurtă grilă de personal şi de minime indicaţii cu privire la direcţiile principale de acţiune - care implicau, la început, metodele de descoperire şi observare a viitorilor subiecţi - , decretul nu oerea alte inormaţii. $e aceea, el a pus în mare încurcătură conducerea de atunci a 'ecurităţii 'tatului, deoarece pe de o parte se reerea la un domeniu de acţiune relativ nou şi neexperimentat, iar pe de altă parte nu putea să se încadraze în sistemul de inanţare obişnuită, deoarece se solicita secretul absolut. 5n acea perioadă de început a $epartamentului Kero, lui 4eauşescu i s-a cerut acordul pentru colaborarea cu un alt stat, care avea o anumită tradiţie în domeniu: 4hina. &elaţiile diplomatice erau relativ bune şi în >8* autorităţile celor două ţări au convenit la un "schimb# oarecum straniu: doctorul Hien avea să conducă şi să ordoneze din punct de vedere tehnic structura $epartamentului din &omânia pe o perioadă de < ani, pe când 4eauşescu se obliga să suporte burse le de şcolarizare a ++ de studenţi chinezi în &omânia, pe aceeaşi perioadă de timp. 4hina se oere a, de asemenea, să pună la dispoziţia lucrătorilor din $epartamentul Kero (cunoscut sub prescurtarea $K) unele dintre rezultatele experienţelor sale în domeniul parapsihologic, precum şi alte modalităţi utile de desăşurare a activităţii. %stel au ost puse bazele uneia dintre cele mai secrete şi teribile acţiuni umane în &omânia: metoda parapsihologică. 4ezar 1rad a ost unul dintre primii subiecţi remarcaţi, care au ost luaţi în evidenţa $K. ;otuşi, nici chiar doctorul Hien sau cei cu uncţii de răspundere în cadrul departamentului, care primeau rapoartele scrise de la părinţii săi, nu cunoşteau detaliile sau experienţele subtile ale copilului, adică cele care aveau un caracter lăuntric, despre care 4ezar nu vorbea cu nimeni. 'istemul adoptat de echipa de acţiune a $K implica mai întâi o perioadă de "tatonare# şi ţinere sub observaţie a subiectului şi numai după ce acesta ăcea într-adevăr dovada unor capacităţi psihice de excepţie, el era integrat în structura 8

departamentului. @neori, această "tatonare# şi veriicare putea să dureze ani în şir, aşa cum a ost cazul lui 4ezar, alteori însă subiectul era integrat imediat după ce se veriicau inormaţiile primite. 4ezar îşi ormase un câmp propriu de experimentare mentală, în care îi plăcea să se cuunde tot mai adânc şi din care revenea îmbogăţit cu senzaţii şi percepţii extraordinare. Nu era o lume a lui proprie, pentru că atunci s-ar putea crede că 4ezar căuta un anumit reugiu, datorită unor ipotetice diicultăţi de adaptare psihică sau chiar a unui anumit gen de alienare mentală. %devărul, însă, era altul. 'implul apt că noi iinţă, nu putem înţelege ceea ne depăşeşte cu multuncapacităţile noastre actuale nu înseamnă că acel lucru, comportament sauceexperienţă constituie aspect negativ şi condamnabil sau că, mai grav, el nu există. 4azul lui4ezar 1rad era straniu şi cel puţin la acea vreme el era puţin înţeles şi acceptat chiar de cătrecei din structura $K. 'ituaţia seîncadra, totuşi, în tiparulsolicitat pentru racolare a subiecţilor care săacă parte din$epartamentul Kero. ;rebuie să mărturisesc aptul că nici eu însumi nu cunosc decât unele dintre acele uluitoare realizări şi experienţe pe care le-a avut 4ezar în anii ragezi ai copilăriei sale. în general vorbind, mă consider un om stăpân pe sine, pe cunoştinţele şi emoţiile lui, dar cele relatate de 4ezar întreceau cu mult posibilităţile mele de imaginaţie. $esigur, atunci când ascultam relatările sale nu aveam în aţa ochilor un om dezechilibrat psihic, nici un creator de literatură ' şi nici o persoană paranoică. 2entru cei care cunosc anumite aspecte ezoterice şi iniţiatice, care mai ocupă încă unele uncţii-cheie în aparatul de stat sau care deţin puterea de a avea acces la unele inormaţii şi arhive strict secrete, probabil nu ar i prea greu să identiice rapid elementele principale ale relatărilor din această carte. $ar pentru ceilalţi, adică pentru cei maiunui mulţiadevărat oamenibombardament care sunt practic inormaţia corectă şieste carerelativ sunt supuşi mereu de lipsiţi date şiderelatări contradictorii, diicil aproape să mai aibă o opinie personală coerentă şi de bun simţ. 2rin puterea uncţiei de consilier guvernamental pe care o deţineam în urmă cu câţiva ani, am ăcut unele cercetări discrete şi m-am convins, bazat iind şi pe propriile mele observaţii şi intuiţii, că 4ezar 1rad era un persona! de excepţie. 0odestia cu care mi-a relata t principalele experienţe şi activităţi ale sale, precum şi unele mici "incidente# ediicatoare cu care m-am conruntat eu însumi în prezenţa lui, mau convins treptat de o realitate care nu putea i negată, aceea că există unele iinţe umane care depăşesc cu mult standardele noastre conceptuale, mentale, precum şi pe cele de eicienţă în acţiune. 2rin puterile şi capacităţile lor superioare, aceşti oameni au orţa, dacă doresc aceasta, de a transorma chiar destinul altor persoane. @na dintre dovezile de necontestat asupra capacităţilor sale le-am avut chiar de la prima întâlnire pe care el a solicitat-o în urmă cu câţiva ani. întâlnirea a ost rezultatul unor complexe aran!amente între anumite persoane de încredere, dar scopul ei principal constituia încă, la acea vreme, un mister pentru mine. =u auzisem vag despre existenţa $epartamentului Kero în cadrul 'erviciului &omân de Inormaţii ('&I) actual, dar nu cunoşteam alte aspecte suplimentare. 3enisem la punctul de întâlnire direct de la serviciu, cu maşina instituţiei. %ară era noapte şi ploua cu găleata, astel că am rămas înăuntru, discutând relaxat cu şoerul. $upă câteva minute, uşa maşinii s-a deschis brusc şi 4ezar s-a aşezat dezinvolt lângă mine, pe bancheta din spate, începând să discute amabil cu miilt calm şi abordând direct motivul întâlnirii. %m ost repede atras de subiectul discuţiei, astel încât abia după câteva minute am realizat aptul că şoerul pornise de!a maşina, conducând tăcut spre o ţintă necunoscută, ără ca eu sau 4ezar să-i i cerut aceasta. $upă ce am a!uns în aţa hotelului 'oitel, unde 4ezar avea o cameră, mi-am exprimat nedumerirea în legătură cu acţiunea şoerului, căruia nu i se spusese nimic, în timp ce ne îndreptam spre camera sa, 4ezar mi-a explicat că, în unele cazuri, a vorbi se dovedeşte inutil şi uncţia mentală, atunci când este bine controlată şi puriicată de perturbaţiile exterioare, poate acţiona cu aceeaşi eicienţă ca am şi cuvintele prindarviu grai. după 4u alte cuvinte, spunea atunci despre principiile telepatiei. Iniţial crezutcă rostite glumeşte, imediat aceea mi-a el îmi explicat modul în care a procedat: în chiar momentul în care mă saluta şi se aşeza lângă mine în maşină, el a transmis mental şoerului, oarte precis,destinaţia călătoriei precum şicomanda pornirii. Doerul, convins că auzise replica verbală, se conormase întocmai. ? 4ând antrenamentul în această direcţie este intensiv şi perseverent, transmiterea telepatică a gândurilor nu mai devine o problemă, îmi spuse 4ezar zâmbind uşor. J

$upă ce am a!uns în camera lui, a desenat pe o hârtie o schemă, dându-mi simultan explicaţiile necesare: ? 'ă presupunem că un om, %, se ală într-o comunitate de alţi oameni. Bândurile sale, care nu sunt puternice, amestecându-se cu gândurile celorlalţi, ormează un el de "ceaţă# mentală, pentru că acele gânduri sunt de obicei slabe, nu au nimic precis şi bine deinit6 sunt doar rânturi de idei supericiale, care nu sunt aproundate. 2utem spune că atunci iecare dintre indivizi trăieşte relativ izolat, într-o lume mentală care îi este proprie, dar care totuşi este inluenţată într-un grad mai mare sau mai mic - în uncţie de receptivitatea pe care o manie stă persoanarespectivă - de gândurile celor din !ur. 4elmod mai adesea ei percep aceste exterioare în inconştient, ca pe nişteinluenţe schimbări de dispoziţie psihică sau de stare lăuntrică. $e aceea am olosit termenul de "ceaţă# mentală, pentru că la acest nivel oamenii nu se "văd# unii pe alţii, întocmai ca o corabie plutind pe o mare ceţoasă, ără să aibă nici un punct de reper. 4ezar a tăcut un timp, desenând încă o schemă. ? $acă însă un om va emite un gând oarte concentrat, acesta va i întocmai precum un ascicul de lumină concentrată, ca un "laser#, mi-a explicat el mai apoi. mental în plus,oarte dacă pre acel asciculul cis om cătreîşiundirecţionează alt individ, 1, atunci acesta îl va percepe şi îl va "vedea# mental ca o lumină puternică prin "ceaţa# încon!urătoare, ca raza luminoasă a unui ar pe ţărm, ca o lumină puternică ce ghidează vapoarele spre mal. %şadar, procesul e simplu, dar necesită un antrenament asiduu.

'OCALIZAREA MENTALĂ ? $ar ce ai vrut să spui prin "puriicare# mentalăA --am întrebat eu cu o inocenţă !ustiicată, deoarece explicaţiile pe care mi le oerea erau atuLici cu totul inedite pentru mine. ? 4eea ce noi numim mental sau minte este în realitate un angrena! oarte complex şi subtil, care comportă multe diviziuni sau uncţii şi este totodată structurat pe dierite recvenţe energetice de vibraţie, îmi răspunse 4ezar cu bunăvoinţă. @nii numesc aceste benzi de recvenţă "capacităţi# sau "puteri#. $e aceea, nu toţi oamenii pot să realizeze aceleaşi lucruri, pentru că nu toţi oamenii au aceleaşi "puteri#. $e pildă, % are capacitatea să se concentreze repede atunci când învaţă, 1 îşi stăpâneşte bine emoţiile, 4 are o memorie mult mai bună aţă de memoria celorlalţi, dar toate nu reprezintă totuşi decât inime posibilităţi din cele pe care le avem la dispoziţie. 4hiar şi aşa, ele se evidenţiază în mediocritatea mentală încon!urătoare, dar încă nu sunt cizelate şi nici educate în mod corespunzător. 2rin anumite metode de antrenament, capacităţile mentale ale omului pot i dezvoltate oarte mult, ceea ce va ace ca, ulterior, el să acţioneze cu o mare eicienţă. %ceasta numesc eu "puriicare#, întrucât atunci gândirea, metaoric vorbind, lasă în urmă un "balast# neolositor, care este reprezentat de gândurile secundare, adeseori viciate de intenţii rele, care ie nu au un conţinut real, ie sunt slabe şi lipsite 0intea de orţă.lui4el caresă reuşeşte "cureţe# mintea, dobândeşte o orţă mentalăde extraordinară. poate pătrundăsăa-tunci cu astel uşurinţă prin "ceaţa# mentală a maselor oameni, la el cum o săgeată străbate umul. $oar de la acel nivel încolo omul ală şi experimentează în acelaşi timp aptul că mintea, ca ormă energetică subtilă, are întâietate asupra materiei şi, ca urmare, o supune şi o controlează. %şa apar puterile paranormale, însă ele implică deopotrivă şi un înalt grad de trezire a conştiinţei individuale, pentru că atunci responsabilitatea este oarte mare. 2uterile supranaturale pe care le are un individ îl pot ace pe acesta să acţioneze în mod egoist şi orgolios, complicând mult >

destinul său. =ste ca atunci când arunci cu o minge în perete: ea se întoarce Ia tine şi te loveşte cu aceeaşi orţă. ;rebuie să acţionezi deci cu maturitate şi discernământ în olosul celor din !ur, şi nu doar pentru tine însuţi. $in neericire, unii oameni îşi dezvoltă astel de puteri pentru a slu!i anumite interese egoiste, individuale sau de grup restrâns. In unele cazuri problema este chiar mult mai gravă, deoarece se urmăreşte inluenţarea maselor de oameni în scopul dobândirii puterii şi controlului absolut asupra lor. ;ocmai de aceea te-am chemat aici6 vreau să dezvălui aceste adevăruri şi tu poţi să a!uţi mult la cunoaşterea lor publică. =ramcucuidei totulşi uluit de despre ceea cecare auzeam, într-o nu perioadă de doar cîteva zeci de minute conruntasem de!a noţiuni nici măcar îmi închipuiam că există. 7 parte dinmă mine se revolta, spunându-mi că, ără îndoială, eram ţinta unor minciuni sau a bătăii de !oc. întregul scenariu mi se părea oarecum antasmagoric: prea repede, prea mult, prea neaşteptat. 4u toate acestea, impulsul dominant era acela de a avea încredere deplină în 4ezar 1rad şi chiar dorinţa de a colabora necondiţionat cu acesta. 'uspiciunile mele, ireşti într-o asemenea situaţie, nu reuşeau să înrângă intuiţia proundă că ceea ce ăceam era bun şi nobil. 7mul din aţa mea îmi inspira o tainică încredere şi siguranţă interioară, care elimina aproape orice tendinţă de divagaţie şi revoltă a raţiunii mele "normale#, deschizându-mi calea spre un teren misterios şi totodată ascinant prin atracţia pe care o exercita asupra mea. 4ezar nu dorea să piardă nici o clipă cu discuţii inutile sau introduceri complexe şi îndelungate. =l îmi dădea astel impresia certă a hotărârii de nestrămutat în ceea ce şi-a propus, mergând direct la ţintă, ără ocolişuri, ără amânări. 4u toate acestea, n-am simţit nici măcar o clipă sentimentul unei obligaţii sau presiunii pentru a accepta propunerea lui.de%cesta a ostentuziasmul un actor decisiv pentru mine. 4ezar 1rada avea, printre altele, uimitoarea capacitate a-ţi induce într-o anumită direcţie, de a-ţi capta ără eort atenţia şi interesul, însă aceasta era o inluenţă în mod evident spontană şi perect naturală din partea lui, era chiar radiaţia lui subtilă care te cuprindea nî mod plăcut. 'unt nerăbdător să înăţişez cât mai repede aspectele uluitoare care au urmat, dar totuşi "misiunea# mea trebuie să se desăşoare gradat, deoarece altel risc să dau naştere la anumite suspiciuni în mintea cititorului, care s-ar conrunta atunci cu o încâlceală de apte şi relatări expuse haotic şi aparent ără legătură între ele. 3oi reveni, deci, la expunerea cronologică a principalelor evenimente din viaţa lui 4ezar 1rad, pentru ca cititorul să înţeleagă cât mai bine elul în care el a reuşit să pătrundă dedesubturile, scopurile şi modalităţile de acţiune ale anumitor persona!e şi organizaţii oculte care acţionează la nivel mondial şi care, în mod insidios şi-au întins tentaculele şi în &omânia. %şa după cum se va vedea, însă, aceasta avea să ducă la o spectaculoasă schimbare de situaţie al cărei protagonist a ost 4ezar. $upă cum am mai spus, punctul culminant -a constituit uluitoarea descoperire din 0unţii 1ucegi, care în prezent implică mai multe state şi regiuni ale globului terestru, dar mai ales puterea statală şi diplomaţia americană. 4unoştinţele mele despre acest subiect mă determină săairm că, imediat după marea descoperire din munţi, în *++, relaţiile diplomatice între &omânia şi 'tatele @nite ale %mericii au devenit oarte complexe iar echilibrul lor era destul de delicat. 'ituaţia se datora unor tensiuni cauzate deanumite intenţiidivergente care aurezultat după extraordinara descoperire ăcută în munţi. 2rintre altele, aceste intenţii vizau chiar cond iţia actuală aomenirii, însă în lunile ca re au urmat după acel eveniment epocal, tensiunile au ost aplanate datorită unui plan comun de acţiune care a ost stabilit la cel mai înalt nivel al diplomaţiei celor două state. 3oi prezenta însă în mod amănunţit aceste aspecte la timpul cuvenit. $eocamdată preciza voi că înţelegerea dintre &omânia şi '@% nu a convenit anumitor actori politici din ţara noastră, care au vederi mult mai progresiste, creând astel noi tensiuni şi provocând chiar o schimbare de opinie pe eşichierul politic din &omânia. Inormaţiile de ultimă oră pe care le deţin, care mi-au parvenit chiar înainte ca această carte să intre la tipar, îmi conirmă o viitoare întrev edere cu 4ezarîn1rad (la aproape un anexpediţie# de la ultima în care voi alacu alteoaspe cte mixtă ulminante şi oarte secrete legătură cu "marea peîntâlnire) care acesta, împreună echipă româno-americană, a ăcut-o pornind de la realitatea descoperirii din 0unţii 1ucegi. $eşi cunosc de!a datele principale ale acestei călătorii, preer să nu anticipez, ci să prezint totul într-un mod coerent şi în detaliu, după ce voi intra în posesia altor inormaţii preţioase. 4onsider acest demers necesar mai ales pentru că oamenii au dreptul să ştie adevărul istoric şi, de asemenea, să cunoască cine şi de ce a urmărit să manipuleze acest adevăr de-a lungul timpului. %cesta este irul călăuzitor al +

relatării din această carte. ie că el va avea răsunet în conştiinţa oamenilor, ie că, dimpotrivă, va i întâmpinat cu ironie şi neîncredere, eu îmi exprim totuşi convingerea că demersul pentru scrierea si publicarea acestei cărţi este unul pround beneic şi pozitiv, pentru că cel puţin va naşte anumite întrebări în conştiinţa oamenilor şi va emula interesul spre dimensiunile oculte, subtile, ale cunoaşterii de sine. /a vârsta de şapte ani 4ezar a ost dat la şcoală, dar acolo el nu a excelat la nici o materie. =ra un elev normal, cu o activitate şcolară medie. Nimic nu lăsa să se înţeleagă ceva despre preocupările şi gândurile sale, iar notele pe care le avea relectau mai mult ceea ce el auzea şi înţelegea în clasă, deoarece acasă care nu învăţa aproapetulburată niciodată. ;otuşi, prin =a clasa a treia, părinţii au ost şcoală de învăţătoare, era pround şi nedumerită. dorea să ştie dacă lui aceştia au chemaţi observatlaceva neobişnuit în comportamentul băiatului, însă atât Nicolae cât şi 'maranda 1rad au negat cu hotărâre, aşa cum li se ceruse de către reprezentnţii 'ecurităţii, învăţătoarea le-a relatat atunci ceea ce se petrecuse6 întrucât trebuia să corecteze nişte lucrări scrise, ea le dăduse elevilor să înveţe pe de rost o poezie de câteva stroe, pe care în prealabil o citise cu voce tare în aţa clasei. /a scurt timp după aceea, însă, a avut surpriza să constate că 4ezar se uita absent pe ereastră, în timp ce toţi ceilalţi învăţau poezia. Ia atras atenţia, dar după câteva minute -a surprins în aceeaşi atitudine. ? 4ezarC &idică-te în picioareC se răsti ea la copil. $e ce nu înveţi poezia ca toţi ceilalţiA 1ăiatul nu părea deloc intimidat de tonul ameninţător al învăţătoarei, rămânând calm şi stăpân pe sine. ? $ar eu o ştiu de!a, răspunse el încet. ? 4um adică o ştii de!aA $e ce minţiA ? Nu mint. %m auzit-o când aţi citit-o dumneavoastră. Indignată de clasei. cura!ul4ezar copilului, curioasă să ale adevărul, poezia în aţa spusedar ărăşinici o greşeală întreaga poezie.învăţătoarea îi ceru să recite pe de rost ? %m crezut că o învăţase înainte, acasă. $ar aceea era o lecţie nouă şi în plus, aşa după cum ştiţi, el nu prea ace exces de zel cu învăţatul, a explicat în continuare emeia, surescitată. /-am pus mai apoi să singură recite alte două poezii, la el de lungi, care nu erau în manual şi pe care eu i le citeam înainte o dată; după ce mă asculta atent, le recita apoi ără nici o greşeală sau pauză. $e aceea v-am chemat să discutăm, pentru că eu nu am mai văzut aşa ceva. 4urând incidentul a ost uitat. 4ezar mi-a spus că a înţeles oarte repede utilitatea aptului de a nu ieşi cu nimic din comun, atunci când se ala printre ceilalţi oameni, deoarece în elul acesta evita tracasările, curiozi- tatea sau chiar răutăţile sau invidiile care proveneau mai ales din partea colegilor săi. ? 'imţeam, chiar la acea vârstă ragedă, că era oarte important să nu atrag atenţia asupra mea. =rau alte lucruri, mult mai importante, care îmi solicitau din plin atenţia şi interesul atunci când mă întorceam acasă, în camera mea, îmi povestea el zâmbind enigmatic. 'e reerea, bineînţeles, la misterioasele experienţe de natură subtilă pe care le avea atunci când se cuunda în el însuşi, pround abstras de la inluenţele mediului exterior. 2ărinţii renunţas eră demult să- mai deran!eze cu diverse întrebări despre atitudinea lui. %ceasta lise părea chiar normal şi se obişnuiseră, de asemenea, cu rapoartelepe care le ăceau lunar şi cu vizitele inopi nate ale celor de la 'ecuritate.2ână să împlinească zece ani, cei din !ur au mai avut doar o singură dată ocazia să- privească pe 4ezar ca pe o iinţă umană "stranie#, atunci când el a avertizat-o în mod special pe mătuşa lui, care venise în vizită la amilia 1rad. 4ezar nu ştia de sosirea mătuşii, dar când a intrat în casă şi a văzut-o, a rămas pironit, privind parcă prin trupul emeii din aţa lui. 4u toţii au obse rvat că ceva nueste în regulăşi -au întrebat dacă s-aîntâmplat ceva rău sau dacă nu se simte bine, însă băiatul nu a răspuns nimic şi a plecat în camera sa. %bia spre seară, tulburat şi neliniştit, el a întreb at-o pe mătuşa lui când se va întoarce acasă, în 1ucureşti. %lând că ea îşi cumpărase bilet la tren pentru a doua zi, păru să se mai liniştească. ;otuşi, el a rugat-o să nu călătorească cu lui maşina, ce să n-aplece ost luat în seamă de nimeniîmpreună din cei prezenţi. =milia, mătuşa 4ezar,ceea urma a doua zi la 1ucureşti cu ratele ei, Nicolae 1rad, pentru rezolvarea unor probleme de ordin amilial, în mod paradoxal, însă, ei nu s-au trezit la timp a doua zi dimineaţă, deoarece soneria ceasului .nu a uncţionat şi au pierdut trenul. 2rezenţa =miliei era însă imperios necesară la 1ucureşti în acea dimineaţă, astel încât ea a luat o maşină de ocazie, ocupând ultimul loc rămas liber în aceasta. ;atăl lui 4ezar s-a întors acasă, urmând să sosească şi el în capitală cu următorul tren. 

3estea năpraznică a sosit cu puţin timp înainte ca el să plece la gară. 0aşina în care se urcase =milia avusese un accident grav în apropiere de 1ucureşti6 dintre toţi ocupanţii maşinii, doar ea a murit, ceilalţi iind răniţi, dar totuşi în aara oricărui pericol. 'maranda 1rad a ost singura care şi-a amintit de comportamentul ciudat al lui 4ezar, precum şi de satul pe care el i -a dat mătuşii =milia. =a a menţionat acest apt în raportul lunar, dar chiar şi acel incident notabil a pălit ca importanţă în aţa imensei surprize pe care ea a trăit-o la puţin timp după aceea, o dată cu evenimentul care avea să- îndepărteze pe 4ezar pentru totdeauna de amilia lui.

D"(prind"r"a 4ezar avea + ani, dar nivelul său de percepţie, !udecată şi comportament depăşea cu mult această vârstă. =ra oarte puţin cunoscut de ceilalţi copii care locuiau pe aceeaşi stradă, pentru că se !uca oarte rar cu ei. %ceştia îl priveau ca pe un ciudat, inventând dierite poveşti răutăcioase despre el. 4ezar nu le dădea nici o atenţie. 2asiunea lui era de a rămâne timp îndelungat, chiar ore în şir, cu ochii închişi, absorbit pround asupra unor realităţi despre care părinţii lui nu aveau nici cea mai mică idee. %scultându- cum îmi vorbea despre aceste aspecte, am considerat că este momentul potrivit să- întreb eu însumi despre experienţele pe care le trăia în acele momente cu totul speciale, dar complet neînţelese de ceilalţi. 4ezar s-a gândit câteva clipe, căutând u-şi în mod evident celemai potrivitecuvinte. ? =ste oarte diicil să explici în termeni obişnuiţi anumite realităţi care nu se încadrează în tipologia standard de logică raţiune,aucare domină în prezent mai ales viziunea viaţă. 0ai curând, aceste lumişisubtile ainităţi cu descrierile misticilor hinduşi occidentală care prezintădespre experienţele lor spirituale, oarte asemănătoare cu cele pe care le-am trăit eu însumi. %ceea a ost singura dată când 4ezar mi-a relatat pe scurt unele dintre misterioasele lui stări şi trăiri prounde, care erau atât de stranii şi neobişnuite pentru oamenii comuni. ? 7dată am revenit în realitatea izică încon!urătoare complet buimăcit, ără să recunosc minute în şir locul în care mă alam, a continuat el să-mi povestească. $eşi aveam ochii deschişi, vedeam ca prin ceaţă sau, mai bine zis, nu-mi dădeam seama de existenţa contururilor obiectelor din !ur. ;reptat, oarte încet, am început să mă readaptez la condiţia mea obişnuită6 atunci am înţeles oarte clar că între minte şi simţuri există o anumită legătură. usesem atât de pround absorbit în anumite dimensiuni subtile, încât depăşisem cu mult această conexiune. $e obicei este relativ diicil să te desprinzi de lumea obiectivă, adică să te ocalizezi lăuntric cât mai bine, ignorând senzaţiile exterioare care provin de la simţuri, ceea ce pentru mine nu mai constituia însă o problemă, în mod paradoxal, atunci diicultatea mea consta în a reace legătura dintre minte si simţuri, pentru ca în elul acesta să mă integrez din nou în ciclul inormaţional extern. ără îndoială, vederea îmi era oarte bună, ochii îi aveam deschişi dar, cu toate acestea, îmi era greu să mă adaptez la condiţiile obişnuite din exteriorul meu. 4a să înţelegi mai bine, imaginează-ţi că ai trăit mai mulţi ani într-o metropolă a lumii, având acces la un nivel de trai oarte înalt. 2rintr-un anumit concurs de împre!urări, a!ungi apoi pe o insulă mică şi pustie, în mi!locul oceanului, unde domină peisa!ul stâncos iar condiţiile de viaţă sunt primitive. 'altul involutiv e uria ş şi-ţi va i necesar timp pentrua te acomoda corespunzător. 0i-am dat seama cu această ocazie că mintea umană este strâns asociată cu senzaţiile corporale, dar cu toate acestea ea poate, de asemenea, să ie şi liberă de ele atunci când este erm controlată şi stăpânită printr-o practică perseverentă. @neori alunecam în stări de transă atât de prounde, încât mama era nevoită să-mi dea câteva palme pentru a mă ace să revin la realitatea obiectivă. 4âteodată, cuprins de bucuria euorică pe care o resimţeam la ieşirea din meditaţie, mă străduiam în mod sincer să le explic părinţilor mei trăiam eucuvintele de apt însunt acele momente, erau asociate unor stăristărilor oarte rainate de conştiinţă. $ince neericire, prea limitate care pentru a surprinde bogăţia nuanţate care sunt proprii unor maniestări subtile, superioare planului izic. /umile subtile oarte înalte şi elevate sunt de multe ori inconceptibile pentru standardele de reper ale unei conştiinţe gregare din planul izic. 7dată am ăcut totuşi o tentativă să explic prin cuvinte percepţiile pe care le-am avut într-o astel de experienţă meditativă, deoarece părinţii mei au insistat oarte mult să le descriu aceasta. /e-am spus că singura asociaţie de orme şi culori care îmi venea în minte şi care s-ar i potrivit cel mai *

bine pentru descrierea acelei lumi subtile oarte rainate la care avusesem acces, era ca un cadrila! de benzi neregulate ca grosime, de culoare roşie şi galbenă pe un ond indigo. =ram oarte bucuros că usesem inspirat şi găsisem această imagine plastică prin care redăm cât mai bine caracteristicile acelei lumi, însă entuziasmul meu a pierit aproape imediat atunci cânt le-am observat privirea lungă şi compasivă la adresa mea. %m realizat atunci că orice strădanie în această direcţie nu ar avea nici un rezultat notabil. Ignoranţa este un actor teribil de limitare aevoluţiei omului. %m renunţat deci o dată pentru totdeauna să mai încerc să exprim ceea ce era practic cu neputinţă de redat. %tunci când intram în meditaţie şi evadam practiclibertate din această lume, senzaţia cea maiclar notabilă pe care o percepeam în proundă acele momente era imensa de acţiune şi sentimentul că pot înţelege misterul oricărui loc sau oricărei apte de pe această planetă. 4u timpul, am învăţat să explorez spaţii cu mult mai îndepărtate, dar nu te gândi că aceasta se petrecea ca într-o călătorie cu un mi!loc de transport, (într-adevăr, în acea clipă urmăream să-mi imaginez o astel de experienţă subtilă la nivel mental şi îmi închipuiam că ea s-ar i putut asocia cu zborul unei nave cosmice în spaţiul sideral. 4ezar mi-a surprins însă imediat gândul şi m-a corectat plin de înţelegere.) ? /umile mentală şi cauzală sunt guvernate de alte legi şi caracteristici, cu mult mai vaste decât cele pe care le cunoaştem noi la nivelul planului izic în care existăm6 totuşi, întâlnirea noastră nu are ca subiect o astel de discuţie. =ste suicient să-ţi spun că în "călătoriile# mele prin dimensiunile subtile nu mă simţeam niciodată singur, ci totdeauna eram ghidat într-un mod erm si precis de o orţă pe care eu o sesizam ca iind gigantică, dar plină de iubire, care deseori îmi explica şi îmi revela misterele cu care mă ani conruntam. $atorită acestui gen de "protecţie# subtilă ammulte reuşitdintre să traversez cu bine primii ai copilăriei şi experienţele psihice unele dintre ele oarte stranii - pe care le-am trăit. 4ezar rămase câteva clipe tăcut. 0i-am dorit atunci şi eu, din tot suletul, să a!ung să cunosc aceste taine ale lumilor superioare, care poate mi-ar i oerit un răspuns viabil în ceea ce priveşte rolul meu în această lume. într-un mod mai mult sau mai puţin evident, iecare dintre noi a simţit acest impuls lăuntric măcar o dată în viaţă, însă de cele mai multe ori destinul este cel care ne oeră calea pentru a- urma sau nu. în ceea ce mă priveşte, am considerat că "vocea# destinului meu era chiar 4ezar 1rad şi mă simţeam oarte nerăbdător ca, prin intermediul lui, să învăţ cât mai multe despre dieritele aspecte iniţiatice, care de obicei sunt oarte ocultate. In anul >J+ a intervenit prima schimbare ma!oră din viaţa lui 4ezar. amilia 1rad îşi crease renumele de "ciudată# printre vecini, mai ales datorită aptului că membrii ei aproape că nu întreţineau legături cu aceştia, se retră-seseră ca într-o carapace şi răspundeau în mod evaziv atunci când erau întrebaţi. 2e de altă parte, 4ezar petrecea tot mai mult timp retras în camera lui, iind adâncit în meditaţiile sale prounde. aptele s-au petrecut cu repeziciune, într-un stil caracteristic 'ecurităţii 'tatului, ale cărei opresiuni şi abuzuri asupra oamenilor erau de!a de mare notorietate în acea vreme. 2e la începutul lunii ianuarie a acelui an, într-o zi de iarnă calmă, liniştită, cu ulgi de zăpadă mari şi generoşi acoperind cu albeaţa lor sclipitoare oraşul mic de la poalele munţilor, 4ezar a venit de la şcoală într-o stare de mare eervescenţă lăuntrică, a cărei cauză nici el nu şi-o putea lămuri prea bine. Nerăbdător, ca aproape totdeauna când se întorcea acasă, el a intrat în cameră şi s-a aşezat pe pat în poziţia lui avorită, cu picioarele încrucişate, pentru a intra astel într-o cât mai proundă stare de meditaţie. 4unoscându-i de!a obiceiul, mama lui nu -a deran!at, dar -a anunţat că nu peste mult timp va trebui să vină la masă. 4eea ce s-a petrecut în următoarele ore pune la grea încercare buna-credinţă a unui om. 0ă voi strădui să redau cât mai idel situaţia respectivă, olosind chiar cuvintele prin care 4ezar mi-a relatat-o, la mai bine de *+ de ani după ce el însuşi a trăit acea memo rabilă experienţă. ? %madâncit pătruns destul de repede înunor vastitatea spaţiului mentalcare careaveau pe atunci îmi cu eraenergiile de!a amiliară şi m-am în contemplarea aspecte abstracte, legătură arhetipale a ceea ce noi numim "aer#. %tunci când mă cuundam în meditaţie, lumea din !urul meu se schimba în întregime6 eram învi-gorat mereu de un şuvoi nesecat de energie şi mă simţeam totodată oarte liber, avid de a cunoaşte totul. 0ă reer la o cunoaştere mult superioară cunoaşterii proane pe care de obicei o putem întâlni în cărţi şi manuale. 4unoaşterea ştiinţiică modernă este ea însăşi destul de limitată, în special pentru aptul că se bazează pe eecte, dar nu înţelege cauzele undamentale ale acestora. =u mă reer la 

acel tip de cunoaştere care nu este discursivă, ci care este pround intuitivă şi spirituală. %ceasta nu poate i înţeleasă în mod teoretic, dar poate i asimilată prin experimentare directă. /imitele corpului izic nu mai sunt percepute de conştiinţă, care atunci vibrează nuanţat, în uncţie de subiectul ales pentru meditaţie. 0ă cuundasem deci în lumea sublimă a unui sunet care venea de pretutindeni6 de apt, aveam sunet luminos, plin de o energie pură şi extrem de rainată. 'enzaţia generală pe mai curând senzaţia de care o resimţeam atunci era aceea de grandoare nesârşită, ără limite. Nu ştiu cât timp trecuse de când mă lăsasem cuprins de acea inuzie sonor-luminoasă, dar nu cred să i depăşit o oră. =ram oarte vag conştient delegănarea trupul meu şi de aambianţa şi, laînun moment am simţit tremur slab în picioare şi uşoară corpului încon!urătoare meu izic pe care, mod straniu,dat, aproape că îlun observam din exterior. =ra o senzaţie de relativă instabilitate dar nu mi-am ăcut probleme, deoarece mă mai conruntasem până atunci cu experienţe asemănătoare. ;otuşi, ceva era ciudat, întrucât nu mai simţeam o bază, ca şi cum nu mai şedeam pe pat. într-o stare de semitrezie am deschis ochii şi atunci am tresărit involuntar, căci mă alam în aer, deasupra patului, cam la !umătate de metru distanţă de acesta. 2icioarele erau încrucişate aproape ca în poziţia iniţială, dar puţin lăsate în !os. 4orpul se legăna oarte încet în aer, rămânând aproximativ în aceeaşi zonă. Nu eram speriat, ci mai curând surescitat de emoţia puternică pe care o resimţeam atunci în întreaga mea iinţă. 0ă gândeam că, pe viitor, va trebui să controlez oarte bine acest enomen dacă voiam să nu dau naştere unor probleme şi complicaţii serioase în viaţa mea. 4hiar în momentele când relectam la aceasta, mama mea a deschis brusc uşa pentru a mă chema la masă. 4red că nu e prea greu să îţi închipui ce a urmat dupăea6ace nu a leşinat, dar s-a speriat oartetare, lipinduse de perete şi privindu-mă îngrozită. =u însumi, şocat oarecum de zgomotul uşii care s-a deschis brusc şi de ţipătul înăbuşit alsenzaţie mamei,deam revenit maigâtului. dur la condiţia normală, căzând pe pat, într-o parte. 'imţeam o vagă greaţă şi o într-un durere lamod nivelul 4ezar mi-a relatat acel eveniment într-un mod cât se poate de simplu şi iresc, ără să urmărească absolut deloc să mă convingă de adevărul spuselor sale. în acelaşi timp a urmărit să mă acă să înţeleg că revelaţia unui aspect deosebit sau credinţa în ceva anume nu constituie de obicei rezultatul direct al satisacerii unei curiozităţi banale. 'imţeam în mod clar că, dacă eu aş i solicitat atunci o astel de dovadă, m-aş i conruntat cu un reuz politicos. 4u altă ocazie, 4ezar mi-a explicat că cei care au anumite puteri paranormale şi care au înţeles pround semniicaţia, cauza şi menirea acestora, nu vor acţiona niciodată în mod orgolios pentru a demonstra celorlalţi oameni capacităţile lor deose bite şi nu-şi vor olosi puterile supranat urale în scopuri egoiste, personale. $e aceea, niciodată aceste persoane nu vor dori să le ie recunoscute meritele şi nu vor umbla după aima care este trecătoare. In plus, cei care cu adevărat sunt autentici în cunoaşterea, experienţa şi puterile pe care le deţin nu vor insista să-i convingă pe cei suspicioşi, materialişti şi neîncrezători, deoarece convingerea veritabilă trebuie să survină în primul rând din interiorul acestora, pentru ca ea să ie stabilă şi să dea roade în viitor. 0inţile celor mai mulţi oameni sunt slabe şi nepregătite să se conrunte cu anumite realităţi şocante. 2entru a suplini acest nea!uns, ei adoptă în cele mai multe dintre cazuri o atitudine arogantă şi ironică în ceea ce priveşte domeniile "interzise#, adică cele care se ală la limita dintre materialitate şi planurile subtile ale 4reaţiei. Necredinţa lor maschează de apt lipsa voinţei de a cunoaşte, care la bază are un pround sentiment de frică faţă de necunoscut. $e multe ori ei caută să se amăgească, atât pe ei înşişi cât şi pe cei din !ur, airmând că dacă vor asista la demonstraţia unei puteri paranormale, care să nu ie o înşelătorie, vor crede imediat că lumea înseamnă cu mult mai mult decât universul izic. =xperienţa a arătat că în cazul unei aste l de demonstraţii şocul pe care îl sueră ominte nepregătităeste adeseori prea brusc şi puternic pentru nivelul ei redus de înţelegere, în general vorbind, spectatorul unor astel de demonstraţii urmează două căi posibile: ie neagă în continuare, chiar vehement, ceea ce tocmai a solicitat şi apoi văzut cu ormală propriii lui degenerând chiar, câteodată, în veritabile crize lăuntrică. de isterie6 ie recurge la o aacceptare de ochi, moment, care în realitate este lipsită de convingere %ceastă acceptare va i de altel înlocuită repede cu vechea necredinţă, ca un zid de protecţie psihică în aţa a ceea ce nu poate i înţeles sau care i-ar putea tulbura rutina zilnică a unei vieţi anoste. %m înţeles astel că practica aduce, în timp, credinţa, deoarece chiar eortul pe care îl depunem atunci este, într-un anumit el, un gen de credinţă, în ond, marea ma!oritate a oamenilor are o credinţă şi încă una ermă, dar care este orientată în mod distructiv şi pervertit. %stel, credmulţi cu tărie E

că ei nu cred şi aceasta este de a!uns pentru a alimenta noianul de temeri şi îndoieli, de angoase şi pre!udecăţi, privându-i de capacitatea de a înţelege lucrurile în esenţa lor. în plus, poate cel mai mare nea!uns este că ei se închid suleteşte, aproape ără să realizeze aceasta. $evin supericiali şi egoişti, iar sentimentelelor sunt atunci ade, lipsite de orţa şi pulsaţia unei trăiri autentice. 4el mai adesea, omul îşi creează singur limitele. 2robabil că 'maranda 1rad nu era încă pregătită pentru ceea ce văzuse, în acea zi, capacitatea ei de înţelegere a ostpusă la grea încercare dar se pare că nu a avut terea pu necesară pentru atraversa emoţia necunoscutului. 4ând Nicolae 1radpea noul venitom acasă de la serviciu, soţia$atcu lui i-ausese povestit incidentul. %u căzut de comun acord să- anunţe de legătură (colonelul avansat în uncţie într-un alt oraş). Noaptea târziu, în aţa casei a sosit un autoturism din care au coborât doi agenţi de securitate. $e această dată, doctorul Hien nu mai era prezent. =venimentul care usese menţionat în raport implica un alt gen de măsuri, iar protocolul acţiunii era dierit. 'ub pretextul unui control special la care trebuia să ie supus, 4ezar a ost luat în primire de agenţi, a ost urcat în maşină şi aceasta a dispărut în trombă, în negura nopţii. % ost ultima dată când şi-a mai văzut părinţii.

Capitolul ) DEPARTAMENTUL ZERO 5n după treisprezece ani de la îniinţarea acestei secţii "oculte# 'ecurităţiipentru 'tatului, MM. anul ei au>J+, ost realizate mai multe obiective care să permită o orientare clară aascopurilor careîna cadrul ost creată. $acă în primii ani năuceala provocată de "toana# lui 4eauşescu pentru îniinţarea departamentului a provocat destule conuzii şi reale greutăţi de acomodare cu speciicul activităţii, deceniul al nouălea a ost întâmpinat cu o structură organizatoricădestul de bine deinită si cu o bază materială acceptabilă. $e altel, problema inanţării a constituit încă de la început un punct "ierbinte#, deoarece 4eauşescu - aparent în mod inexplicabil -"uitase# să precizeze modalitatea prin care aceasta să ie asigurată. 2e de altă parte, nimeni nu a avut cura!ul să acă lumină în nebuloasa începutului, pentru că în aţa dictatorului comunist o asemenea întrebare ar i ost sinonimă cu sidarea sau cel puţin cu incompetenţa. %mbele variante ar i însemnat distrugerea carierei şi mari probleme existenţiale pentru cel "întreprinzător#. 0etoda era cea care se aplica de obicei în cazurile extreme: se invoca ordinul absolut al Deului 'tatului şi se cumula ondul de inanţare din retragerea unor sume de bani din ondul altor domenii. %ceasta a constituit soluţia de compromis pentru primii trei ani după îniinţarea departamentului. 4u timpul, lucrurile au evoluat, căpătând conturul a două baze secrete de lucru: una era situată în apropierea oraşului 1..., iar cealaltă în 0unţii &etezat, la mică distanţă de 3alea @rsului (nume de cod). $atorită aptului că după o perioadă de la îniinţarea departamentului exista de!a o oarecare bază logistică, din anul >8* s-a trecut la o nouă tactică de atragere a ondurilor prin repetate intervenţii "diplomatice# la 4eauşescu în momente inspirat alese. 4onvins si chiar entuziasmat de posibilităţile pe care le-ar i oerit dezvoltarea acestei secţiuni a 'ecurităţii, el a dat dispoziţii ca $epartamentul Kero să ie susţinut inanciar de două "irme antomă# din @rugua, care în actele oiciale igurau ca irme de intermediere în aacerile cu petrol, dar care în realitate erau specializate în acţiunile de spălare a banilor din tranzacţiile ilicite ale 0aiei /atine. "&evita @nio# şi "Nann O 4o.# erau cele două irme care procurau sume abuloase de bani amiliei 4eauşescu, iind administrate în acea vreme de un adevărat maestru în domeniu: generalul 0ereş, pe care am avut ocazia să- cunosc personal. =ste probabil unulcomunist dintre puţinii oameni care au intuit corect, cu înainte demai etapa inală, deznodământul sistemului în =uropa, precum şi căderea luimult 4eauşescu, bine zis con!unctura în care se va petrece aceasta. ? %scultă-mă ce-ţi spun, &adule. =xistă unele orţe nebănuite care macină temelia acestui popor şi alimentează "praul# de aruncat în ochii mulţimii, pe 4eauşescu, impulsurile lui megalomane, orientarea economiei... şi ele nu vin de aici. 2ersonal, mi-am asigurat viitorul, al meu şi al amiliei. Notorean de la 'ecuritate ştie, dar sunt prea bine plasat ca să mă dea !os. Nu cred că această situaţie poate <

să continue mai mult de doi-trei ani de acum încolo. $iscuţia a avut loc prin 9JJ şi trebuie să recunosc că ea a ost oarecum proetică, deoarece generalul, într-un elan oratoric inspirat, a presupus atunci că 4eauşescu nu avea cum să scape "curat# de uria poporului şi că ace- leaşi orţe oculte (pe care atunci el nu a vrut să le numească) vor pregăti în secret nu numai căderea lui, ci şi acapararea gradată a puterii statale. =voluţia politică şi economică a ţării a conirmat cu prisosinţă spusele sale. 0ereş a dispărut brusc în >J>, cu puţin înainte de &evoluţie6 nici nu putea să-şi aleagă un moment mai bun, căci "agitaţia# de care usesepentru cuprins comun"trădătorului#, ismul în =uropaaşa acelor vrese muri numaide oer ea timpul necesar uneipeinvestigaţii riguroase găsirea cum proceda obicei. $eşi se bizuia imensa lui inluenţă şi putere ascunsă, acţionând mai mereu din umbră, generalul 0ereş nu a scăpat totuşi niciodată, nici un el de aluzie la presupusul loc ar retragerii sale împreună cu amilia. 2ersonalitatea complexă a generalului -a determinat să acţioneze mai mereu precum un pion oarte puternic si eicient, dar practic nevăzut şi necunoscut. %m ost unul dintre puţinii oameni care au avut acces în antura!ul lui apropiat, însă chiar şi în această situaţie nu cunoşteam aproape nimic despre el sau despre viaţa lui, care era oarte discretă. 'imţul de conservare, egoul rainat şi intuiţia de excepţie în domeniul aacerilor l-au ăcut să aibă succese inanciare remarcabile în managementul celor două irme, care de altel au ost lansate datorită relaţiilor sale diplomatice oarte solide, la care însuşi 4eauşescu apela uneori pentru realizarea dieritelor scopuri. $eşi la început au existat doar zvonuri, acum se ştie în mod sigur, în cercurile înalte ale puterii, că 0ereş a ost persona!ul principal care s-a ocupat de deschiderea şi alimentarea controversatului cont inanciar al amiliei a cărui valoare a ostcuestimată aproximativ un din miliard dolari. generalul şi, poate,4eauşescu, alte două-trei persoane cunosc precizielaatât suma exactă acel de cont, cât şi$oar soarta lui actuală, interesele în aceastădirecţieiind enorme. =ste însă lesne de presupus că generalul 0ereş, având libertate şi încredere totală din partea lui 4eauşescu pentru a administra cele două irme antomă din @rugua, nu s-a limitat doar la umplerea contului personal al dictatorului, ci a virat de asemenea sume oarte mari de valută în propriul lui buzunar. 2robabil că 4eauşescu bănuia aceasta, însă acela a ost singurul caz în care el nu a recurs la măsuri punitive, deoarece era în !oc propriul lui interes inanciar, iar găsirea unui înlocuitor pe măsură ar i ost o muncă diicilă şi totodată oarte delicată. 2utem bănui, deci, că între 0ereş şi 4eauşescu se stabilise un el de acord tacit şi reciproc avanta!os, în care iecare se ăcea că nu- interesează ce gândeşte celălalt. $e aceea, poziţia generalului 0ereş era cu totul specială în angrena!ul politico-economic al ţării, el iind privit de cei care îl cunoşteau ca un el de "eminenţă cenuşie# a puterii, într-un anumit el, 0ereş era inexpugnabil şi, din câte ştiu, aceasta a ost singura situaţie pe care 4eauşescu a accep-tat-o ără comentarii în toată cariera sa de dictator comunist. 4el mai probabil este că, în prezent, generalul îşi trăieşte vârsta de aur pe una din insulele 1aleare sau în splendorile 4retei, urmărind din umbră, cu zâmbetul lui maliţios, "mersul# puterii la 1ucureşti. $intr-o altă perspectivă, &omânia a pierdut un om cu posibilităţi organizatorice şi decizionale de excepţie. 2robabil că generalul 0ereş ar i ost unul dintre pilonii principali ai statului, dar în acelaşi timp este aproape sigur că el cunoştea anumite secrete, care îl determinaseră să se "pensioneze# înainte de vreme. Intuiţia şi experienţa lui diplomatică -au a!utat astel oarte mult să se retragă în cel mai potrivit moment în care ar i putut să o acă. 4eauşescu a dispus inanţarea generoasă a $epartamentului Kero din sumele gestionate de 0ereş la cele două irme din străinătate. $in >J şi până în >J+ s-au perindat la conducerea $K nu mai puţin de cinci şei, însă dintre toţi, colonelul 7badea s-a remarcat în mod deosebit (după învestirea lui, în >8>) printr-un deosebit spirit de iniţiativă şi prin anumite idei novatoare care au optimizat mult activitatea departamentului. $eoareceaptului domeniul de acţiun acestei ni nici din 'ecuritate atunci relativ obscur şi datorită că nimeni nue al prea avea secţiu idei şi experienţăera în pe acest sens,încă 7badea a avut marea şansă de a primi o oarte mare libertate de decizie, autonomia departamentului şi încadrarea tipului de activitate al acestuia la categoria marilor secrete de stat. %ceasta însemna implicit că uncţia colonelului 7badea era oarecum echivalentă, în ierarhia puterii statale, cu aceea de ministru. $atorită însă implicării cu totul speciale în aparatul de 'ecuritate a 'tatului, teoretic uncţia colonelului avea o pondere şi o inluenţă chiar mai mare, iind apropiată de aceea a unui ministru de stat, 

însă ea nu putea i exercitată în mediul politic. 5n structurarea departamentului pe care îl conducea, colonelul 7badea s-a ghidat după un principiu simplu: inormaţia să ie directă (cu cel mult un intermediar), iar personalul de lucru să ie redus la minimum, în acelaşi timp, însă, era necesar ca cei care erau aleşi să lucreze în această structură să ie oarte competenţi şi chiar proesionişti în domeniul lor. 2entru a pune în aplicare aceste idei de bază, colonelul a intuit aptul că nu putea ace compromisuri6 avea nevoie de tehnică specială şi, în plus, de o grupă de elită paramilitară, antrenată special pentru intervenţii neobişnuite. 4olonelul 7badea, protocolul uncţiei pe carela o4eauşescu. deţinea, era&apoartele unul dintreerau puţinii oameni care aveau acces direct şiprin imediat, indierent de secrete con!unctură, prezentate dictatorului chiar de 7badea personal, după care îi erau înmânate tot lui, în aceeaşi zi, deoarece - ca o măsură de maximă securitate - acestea erau dactilograiate într-un singur exemplar, semnate şi sigilate doar de colonel. uncţia acestuia era atât de puternică, încât nu trebuia să oere explicaţii pentru acţiunile sale decât 2reşedintelui ţării si Deului 'ecurităţii 'tatului. 2e de altă parte, însă, el avea puterea de a solicita a!utorul şi spri!inul oricărei instituţii din ţară. % ost stabilită o linie teleonică particulară, doar între el şi cabinetul lui 4eauşescu, iar inormaţiile şi rapoartele care erau primite la departament intrau în categoria: '=4&=; $= ';%; - gradul 5. /a acestea nu aveau acces decât 4eauşescu, Deul 'ecurităţii 'tatului, Deul de 'tat 0a!or şi, bineînţeles, 7badea însuşi. 4olonelul îi prezentase iniţial dictatorului (la puţin timp după ce preluase uncţia de şe al $K) o listă cu şaisprezece propuneri, care să reprezinte inrastructura unei uncţionări ireproşabile a departamentului. 4eauşescu le-a aprobat pe toate. @lterior, însă, cu viclenia lui speciică şi temându-se ca puterea lui 7badea să nuşi interveni creeze unîn precedent periculos, el decât a creat unele "supape #. %stel, colonelul nu mai putea acţiona toate instituţiile din ţară, în cele care se încadrau în domeniul activităţii care era speciică departamentului pe care îl conducea, deşi limitele acestei precizări erau oarte vagi. 7 altă restricţie impusă a ost aceea că 7badea nu mai avea acces la alte secrete de stat sau la cele ale 'ecurităţii 'tatului, în aara inormaţiilor secrete care proveneau din propriul său departament, în sârşit, trebuia să accepte, atunci când i se solicita, controlul Deului 'ecurităţii 'tatului, însă ără ca acesta să aibă drept decizional, ci doar de alcătuire a unui raport de constatare către 4eauşescu. ;otuşi, datorită speciicului neobişnuit al activităţii $K, aceste mici "amendamente# nu -au deran!at pe colonelul 7badea. %ctivitatea lui excelentă din anii care au urmat a demonstrat proesionalismul şi abilitatea pe care o maniesta în relaţiile, de multe ori complicate, cu subalternii. %ceste măsuri de securitate extraordinare s-au dovedit oarte eiciente chiar şi la câţiva ani după &evoluţie, ceea ce a demonstrat bazele oarte solide şi riguroase pe care usese structurat $epartamentul Kero. 4red că nici secretele armatei sau ale secţiei de spiona! extern nu erau mai bine păstrate ca dosarele $K. %cestea erau prezentate lui 4eauşescu şi aveau înscrise pe ele mai multe datereper, ca în modelul următor: NI3=/@/ $= IN7&0%FI=: < %&PI3% '=4&=;%$= ';%; Nr. ++E<8J>L'ecţia I 2reşed intelestatului ';&I4;'=4&=;DI 47NI$=NFI%/ &%27&;-$=2%&;%0=N ;@/K=&7

N&. > - înregistrare unică

cu privire la galeria de legat din peşteră

$upă ce Deul 'tatului lua cunoştinţă de conţinutul raportului şi avea o discuţie rezumativă cu 7badea, dosarul era luat de colonel şi închis într-un sei special din biroul acestuia, care se ala la baza din 3alea @rsului, după ce în prealabil era sigilat cu o bandă lată de carton roşu şi cu un sigiliu de plumb. 2e carton era scris: %44=' /I0I;%;: .2reşedintele ţării, *. Deul $epartamentului Kero, . Deul 'ecurităţii 8

'eri a : %l-nr .> ( %& PI3% '= 4&= ;Q $ = ';%; )L

5n păien!enişul de 'ecţiuni şi $irecţii ale 'ecurităţii, %rmatei şi 0inisterului de Interne, $epartamentul Kero se distingea ca o insulă aparte, aproape de tip occidental, separat prin speciicul lui de celelalte activităţi ale aparatului de stat. %cesta era cadrul general când 4ezar a ost adus la baza secretă de lângă 1..., în anul >J+. 2rin comparaţie cu nivelul de trai din casa părinţilor săi, acolo avea acces la tot conortul şi la o dotare tehnică de excepţie. 2lanurile speciale şi lucrările la construcţia bazei useseră încredinţate unei irme specializate însă tehnica şi aparatura au ost comandate şi importate din 7landa. 4omplexul usesedin dat '@%, în olosinţă cu aproape un an în urmă, la puţin timp după ce colonelul 7badea preluase conducerea departamentului. =xistau două corpuri principale: o clădire pentru personal şi pentru desăşurarea activităţilor rutiniere şi o a doua clădire, mai mare şi mai soisticată, care era destinată persoanelor care erau selectate şi aduse acolo, incluzând mai multe apartamente, o bucătărie, o sală de mese şi osecţiune izolată în care se alau laboratoarele pentru dierite experimente. Kona bazei era încercuită de un gard înalt de beton iar în !urul lui accesul era interzis pe o rază de o sută de metri, paza iind militarizată, în mod aparent, totul semăna cu o banală unitate militară, care nu trezea suspiciuni şi nici interes deosebit. %provizionarea se ăcea o dată pe săptămână, pentru a se limita la minimum legăturile cu exteriorul. %tunci când 4ezar a sosit la bază, acolo se mai alau patru subiecţi: trei copii şi un adult. iecare dintre ei ocupa câte unul dintre apartamentele coche te ale clădiriiprincipale, de unde nu li se permitea să iasă decât la anumite ore. 2rogramul era le!er, însă paza era oarte strictă. 2ersonalul alcătuit era dinzece persoane, nouăcu bărbaţi şi o emeie <-E+ deşi de ani, care era doctorlocul Hien. şi0ăactivitatea voi opri însă aici urnizarea altorde detalii, 4ezar mi-aconsiliera descris misteriosului în mod amănunţit de acolo. @lterior, printr-un concurs avorabil de împre!urări mi s-a permis să vizitez acest loc şi trebuie să mărturisesc că el m-a impresionat pround. 4hiar dacă atunci baza nu mai avea aceeaşi destinaţie ca în anii 9J+, activitatea ei continua într-un regim secret oarte sever. 4ezar a rămas în acel complex tehnic militarizat o perioadă de cinci ani. =l a înţeles oarte repede că legăturile cu părinţii săi erau probabil rupte pentru totdeauna, dar cel puţin acolo i se oereau posibilităţi nebănuite de -a-şi dezvolta capacităţile sale deosebite. 4u ceilalţi colegi din stabiliment se întâlnea ie în orele de recreere şi sport, ie la cursurile speciale pe care le preda doctorul Hien. iecare dintre aceştia deţinea anumite puteri, pe care 4ezar mi le-a descris sumar şi cu mult umor. $e pildă, unul dintre copii, un băiat de paisprezece ani, se distingea prin aptul că ombilicul său acoperea o mare parte din abdomen, având cam zece centimetri în diametru. Indierent de condiţia vremii, băiatul nu purta decât o pereche de pantaloni subţiri din bumbac. Numele lui era =duard. &adiaţia sa psihică era atât de puternică, încât oricine se ala în prea!ma lui se simţea într-un el timorat, nesigur, iind cuprins chiar de o senzaţie de rică care nuavea nici o explicaţie concretă, dar care devenea înscurt timp apăsătoare. %ceste senzaţii erau percepute atunci când =duard era calm şi relaxat, dar dacă din vreun motiv anume el se supăra, puteaui chiar vizibile mici lash-uri, ca nişte scântei, care apăreau în !urul trupului său, mai ales în prea!ma capului. In astel de momente, de obicei obiectele din imediata lui apropiere se spărgeau sau se deormau. $e aceea, spaţiul în care locuia era dotat în cea mai mare parte cu obiecte din lemn şi din plastic, pentru că acestea puteau i înlocuite mai uşor. în perioada verii, apartamentul lui era conectat la un sistem special de răcire a aerului, deoarece băiatul nu putea să suporte temperaturi mai mari de douăzeci de grade 4elsius. 3arianta cu aerul condiţionat nu era satisăcătoare, deoarece =duard airma că, deşi răcoros, aerul respectiv era lipsit de componenta lui energetică, vitală, adică altel spus era un aer "mort#, care provoca mai mult rău decât bine. 2rincipala capacitate paranormală a băiatuluiera puterea teleRinetică, adică însuşirea de a putea mişca şideplasa obiecte materiale ără să menţinându-le le atingă, doar sau printr-un eort deastel voinţă. =duard ridice în$eşi aer,nu dealaost distanţă, dierite lucruri, mişcându-le timp de maiputea multesăminute. prea impresionat de posibilităţile colegului său, 4ezar mi-a povestit totuşi că experienţa de vâr a lui =duard a ost cea în care a individualizat şi apoi a ridicat în aer, prin concentrare, o seră de apă pe care mai apoi a deplasat-o prin spaţiul camerei. @n alt băiat, care avea cam aceeaşi vârstă ca a lui 4ezar, nu ieşea aparent în evidenţă prin nimic deosebit, înzestrarea lui era însă de excepţie, deoarece putea să prevadă în linii mari evenimente care J

aveau să se petreacă într-o mar!a de +-*+ de ore, de la momentul prezent în viitor. %m alat că 7ctavian a reuşit să-şi îmbunătăţească gradat perormanţele până la un interval de *J de oreîn timpul viitor, predicţiile lui iind chiar din ce m ce mai exacte. ;otuşi, din câte mi-a spus 4ezar, el nu a ost capabil să depăşească vreodată această limită. Interesul oicialilor pentru acel băiat era deosebit şi aceasta a ăcut ca el să se bucure de un tratament aparte. 4hiar şi m orele de repaus, când copiii se !ucau, el era însoţit permanent de un individ solid şi sobru, a cărui sarcină era sa vegheze ca băiatul să nu prezică ceva celor din !ur. 2recauţie oarecum inutilă, deoarece 7ctavian era mai mult retras, gânditor, uneori 'lăbuţ la trup şi4ezar având-a ochii adânciţi în un orbite, rămâneachiar adeseori pe gânduri, abstras de lachiar oriceapatic. inluenţe exterioare. descris ca pe băiateldeosebit ţi printre ceilalţi care aveau puteri paranormale. %cea stranie capacitate a sa de a percepe viitorul într-o anumită mar!ă de timp nu era doar intuitivă, aşa după cum este în cazul celor mai multe persoane care asociază această aptitudinecu ghicitulîn cărţi, în caea sau prin inte rmediul altor mod alităţi. ? ;ot ceea ce se petrece, tot ceea ce se derulează în acest univers, orice aptă, orice acţiune, gând, emoţie sau sentiment rămâne "înregistrat# cu idelitate pe un el de "suport# subtil, mi-a explicat 4ezar, răspunzând astel la nedumeririle mele ireşti. %nalogic vorbind, este o "înregistrare# care poate i comparată în anumite limite cu elul în care rămân imprimate unele instantanee din viaţa ta sau a altcuiva pe o peliculă otograică sensibilă, atunci când se utilizează un aparat de otograiat. %ltel nu ar i posibilă investigarea timpului în trecut sau în viitor. %m intervenit atunci timid, dar contrariat: ? ;otuşi, cum este posibilă viziunea viitorului, din moment ce acesta nici nu a a!uns să se petreacăA 4ezar a schiţat ? %parent, logicaunta zâmbet. este sănătoasă. 4eea ce probabil încă nu ştii este aptul că timpul, în el însuşi, este o noţiune iluzorie. =xistă, bineînţeles, energia subtilă a timpului, dar ea este modulată în mod speciic de conştiinţa sau percepţia iecăruia dintre noi. $e pildă, aceeaşi perioadă de timp, să zicem de o oră, este percepută în mod subiectiv de mai multe persoane, deoarece unora li se pare că "timpul trece mai greu#, iar altora că el "trece mai uşor#. @nii pot să airme chiar că "a trecut într-o clipă#. %precierile sunt iluzia că există trecut sau dierite, deşi perioada de timp este aceeaşi, în conştiinţa omului apare doar viitor, pentru că aceste noţiuni se datorează, la rândul lor, percepţiei ragmentate pe care iinţa umană obişnuită o are asupra timpului. Imaginează-ţi acum că această ormă energetică extrem de ină, pe care o numeştitimp, arată - metaoric vorbind - precum o bandă continuă sau ilm un otodesăşurat. 4ezar a desenat atuncio schemă simplă pe hârtie, pentru ca explicaţiile pe care mi le oerea să ie cât mai clare. =ram nerăbdător săalu de la el noi taine despre anumite realităţi care până atunc i useseră inaccesibile cunoaşterii mele. 'esizând în repetate rânduri această atitudine sinceră din partea mea, 4ezar a acceptat în mod tacit să mă ghideze, ca un adevărat maestru, prin umbrele înşelătoare care ascund cunoaşterea veritabilă,iniţiatică. ? %xa timpului este continuă, dar oamenii o percep împărţită, cuantiicată în trecut şi viitor, în accepţiunea obişnuită, prezentul este relativ, deoarec e clipa prezentă devine ecut tr în momentul următor6 la rândul lui, acesta devine noul prezent, deşi cu o clipă înainte usese viitor. iind continuu, timpul este ca o "bandă de timp# desăşurată. 7amenii trăiesc chiar în această bandă şi de aceea ei se identiică cu aspectele ei parţiale6 nu mai au percepţia de ansamblu a benzii temporale, care este continuă, ci sesizează enomenul temporal în mod ragmentat, în trecut şi viitor, deoarece conştiinţa lor este şi ea limitată doar la un ragment sau altul de cunoaştere. 'ă presupunem acum că această conştiinţă se expansionează, creste ca o seră uriaşă şi cuprinde în câmpul ei de percepţie şi cunoaştere aproape întregul univers. %ceasta este de a!uns pentru a păşi de bariera timpulu i, pe care atunci îlvei percepe caun tot unitar şiveşnic prezent. ;recutul şi viitorul îşi pierd sensul lor relativ. %tunci, cel care experimentează acest nivel de observator conştiinţă vorbind, devine uneşti elprecum de detaşat, care are un câmp oarte larg de "vizionare#. %nalogic un turist într-un oraşlacudispoziţie vechi tradiţii6 la început, te plimbi pe străzi şi vizitezi locurile interesante, unul câte unul, deoarece nu ai posibilitatea să observi totul deodată. 4lădirile, oamenii, maşinile, copacii îţi obstrucţionează privirea. Imediat însă ce te ridici la verticală în aer, la mare înălţime, de pildă în nacela unui balon, ai posibilitatea să observi întregul oraş dintr-o singură privire. 7ricare ar i zona sau clădirea pe care o cauţi, tu o poţi accesa instantaneu, pentru că întreaga viaţă şi orotă a oraşului, deşi ragmentată pentru observator diverşii lui locuitori din dieritele zone ale sale, >

îţi apare în ansamblu ca un întreg şi în mod simultan. 'per că această analogie este sugestivă pentru a înţelege cât mai bine problema timpului. 4ălătoria în timp nu reprezintă altceva decât expansiunea conştiinţei care atunci are acces la realitatea energiei timpului. %cest lucru este diicil de ăcut şi puţini oameni a!ung să- stăpânească şi să- controleze perect. =xistă şi etape în una dintre acesteînsă etape se alaintermediare6 7ctavian. $in păcate el a ost dus într-o altă locaţie, în >JE, şi de atunci nu -am mai văzut niciodată. $eşi înţelesesem explicaţiile în esenţa lor, totuşi mai existau unele nelămuriri. $e exemplu, nu-mi era clar cum se poate epansiona conştiinţa şi nici cum se poate realiza, la voinţă, percepţia unui anumit ragment de Imediat ce în mintea mea s-au ivit aceste probleme şi mă pregăteam să ormulez întrebarea, răspunsul lui 4ezar a sosit în mod spontan: ? 2entru a realiza o veritabilă deplasare în timp la nivelul conştiinţei este necesară o rainare deosebită a percepţiei şi a nivelului de cunoaştere. 7 dată ce "ţinta# temporală a ost erm ixată la nivel mental, ocalizarea energiei mentale spre acea zonă vadetermina amorsarea unui proces de rezonanţă, prin care a!ungi să"trăieşti# eectiv în respectiva perioadă de timp şi să te identiici perect cu stările, emoţiile şi caracteristicile acelor vremuri, întocmai ca spectatorul unui ilm care, într-un anume el, "intră# şi el în realitatea acestuia. 4u alte cuvinte vezi, auzi, miroşi, guşti şi pipăi exact aşa cum o lui aci în mod obişnuit în propria ta elie de timp, numai că senzaţiile sunt resimţite având atunci şi acolo, pentru că ele s-au petrecut de!a. %ceasta reprezintă, de altel, certitudinea speciicul că experienţa deplasării în timp a ost veritabilă şi ea nu a îmbrăcat doar haina iluzorie a unei imaginaţii mentale debordante. =xistă, desigur, şi posibilitatea deplasării în timp cu corpul izic, însă elul în care poate i ăcută individual implică explicaţii mai complexe6 în plus, motivaţia unei astel de deplasări trebuie să ie oarte puternică şi importantă, deoarece atunci intererenţele sunt ma!ore. 0-am declarat mulţumit deocamdată cu aceste explicaţii şi în orul meu lăuntric mi-am propus sincer să a!ung şi eu să experimentez aceste realităţi ascinante. 5n perioada pe care a petrecut-o la baza din 1..., 4ezar a ăcut progrese remarcabile, dezvoltându-şi capacităţile de percepţie şi pe acelea de acţiune subtilă. @nele dintre experienţele lui spirituale extraordinare erau cunoscute de enigmaticu l doctor Hien, care în tot aceste timp îl ghidase cu multă competenţăşi atenţie pe 4ezar, acolo undeacesta întâmpina greutăţi. $octorul Hien a dispărut în mod misterios, împreună cu asistenta lui, la puţin timp după &evoluţia din >J>, însă nimeni nu părea să ştie cum şi de ce s-a petrecut aceasta. 2unctul devedere general a ost acela că se încheiase un lung contract de colaborare, însă eu sunt sigur că 4ezar cunoştea adevărul în legătură cu acest subiect, dar din anumite motive el nu a dorit să-mi oere mai multe detalii. 4ontactele dintre 4ezar şi ceilalţi ocupanţi ai stabilimentului au ost oarte puţine şi doar con!uncturale, în acest sens existând reguli oarte stricte. $e altel, până la începutul anului >J el a ost singurul care a ost menţinut în acel loc, ără să ie transerat. Nici unul dintre cei pe care i-a găsit acolo, în >J+, nu a rămas până la plecarea lui. în timp, colegii lui au ost trimişi în alte locaţii, dar raţiunile pentru care erau eectuate aceste transeruri au rămas necunoscute, în locurile celor plecaţi veneau mereu alţii, despre care 4ezar nu avea însă posibilitatea săale prea multe, căci şi aceia erau transeraţirelativ repede. %nul >J a constituit un "punct de inlexiune# în viaţa lui 4ezar, culminând cu o experienţă spirituală extraordinară. =venimentele din acea perioadă au ost însă strâns corelate cu prezenţa şi acţiunile şeului care eraaspec colonelul 7badea. =l îlitate aprecia în mod udeosebit nu de puţin e ori departamentului, discutau despre dieritele te implicate în activ a departament lui. $eşipeera4ezar şi adolescent, 4ezar nu corespundea totuşi, nici măcar pe departe, tiparelor obişnuite ale personalităţii şi maturităţii care sunt asociate acestei vârste. 3iaţa şi experienţa în cadrul bazei de la 1... aveau alte standarde, mult mai înalte decât cele din societatea exterioară6 locul era parcă desprins dintr-o lume paralelă, în care legile izice ale acesteia sau concepţiile şi ideile locuitorilor ei nu mai respectau nicidecum normele unanim cunoscute. =ste adevărat că, în uncţia sa de comandant al $K, colonelul *+

7badea se orienta cu precădere asupra aspectelor de ordin militar, de securitate, administrative şi chiar politice care priveau structura organizatorică pe care o conducea, însă el cunoştea de asemenea cu precizie dosarul secret al iecărui "subiect# în parte şi urmărea cu interes activitatea şi realizările celor care erau duşi acolo. 7badea erau unul dintre puţinii oameni ai 'ecurităţii de atunci care maniesta un spirit deschis şi o conduită morală de excepţie. ;otodată, el era şi oarte abil în !ocurile politice care conruntau dierite orţe şi interese, iar evenimentele ulterioare aveau să demonstreze că planurile şi ideile colonelului începuseră să ie aplicate încă din acea perioadă. $ar, să nu anticipăm. In >J, 7badea se ala într-un conlict mocnit de interese cu Deul general al 'ecurităţii care nu agrea "independenţa# departamentului. %cesta ăcuse de!a mai multe controale la bazele 'tatului, $K, controale care nu aveau practic nici o !ustiicare, dar care îi permiteau să "macine# în mod gradat poziţia lui 7badea în aţa lui 4eauşescu, prin rapoartele cu o notă concluzivă neavorabilă pe care le înainta dictatorului. Ideea era să- dea !os din uncţie pe 7badea şi să asimileze $K la structura generală a 'ecurităţii, ceea ce i-ar i permis actul decizional la nivelul departamentului. 2lanul Deului 'ecurităţii era însă rudimentar şi lipsit de ineţe6 chiar şi 4eauşescu, cunoscut pentru suspiciunea lui, nu -a prea luat în seamă, însă tensiunile totuşi existau. $e aceea, 7badea era nevoit să acţioneze cu precauţie şi să acă un adevărat slalom pentru a înşela vigilenţa superiorului său ierarhic, care era Deul general al 'ecurităţii. 5n acel an, colonelul a luat surprinzătoarea decizie ca 4ezar să-şi viziteze amilia, !ustiicând aceasta printr-o aşa-zisă "instabilitate# emoţională a subiectului, care era necesar să ie atenuată. ? 5n realitate, mi-a precizat 4ezar zâmbind uşor, intenţia lui 7badea era cu totul alta. 3izita pe care urma să o ac părinţilor nu constituia decât o pavăză, o diversiune pentru a ascunde de 4eilalţi actori interesaţi o acţiune importantă, în ceea ce ea. măDtiam, privea,decunoşteam oartemeu bine situaţia amiliei mele, chiarmult dacă mai aparent eram izolat izic de pildă, că tatăl murise cu doi ani înainte într-un accident stupid şi că mama mea suportase destul de greu acea pierdere. ;e întrebi mirat cum am a!uns să cunosc aceasta ără să părăsesc totuşi incinta bazei şi ără să mă anunţe nimeni despre acel apt. îţi voi spune doar că numai corpul meu izic se ala restricţionat în activitatea sa, dar libertatea gândirii şi a acţiunii în celelalte corpuri subtile ale mele era oarte mare. aţă de mirarea şi neîncrederea aişate de mine la auzul celor airmate, 4ezar a continuat să-mi explicecu bunăvoinţă şi răbdare: ? 5ndoiala ta provine din necunoaşterea unor realităţi esenţiale. =ste ca şi cum ai avea o haină plină cu bani care sunt ascunşi în căptuşeala ei, despre care nu ştii însă nimic6 tu continui să porţi haina, dar cerşeşti în iecare zi la colţ de stradă pentru a te întreţine. 4red că ai înţeles de!a că nu suntem nici pe departe doar acest corp de materie izică, ponderală. =xperienţa practică îţi va dovedi ără nici un dubiu acest adevăr. %tunci vei descoperi că un alt corp, mult mai "lexibil# şi "uşor#, dacă mă pot exprima astel, îţi stă la dispo ziţie pentru a cunoaşte multe alte secreteşi mistere. 1ineînţeles, acestcorp de natură mult mai subtilă decât cea a corpului izic este şi el guve rnat de anumite legi şi restricţii,deoarece există structuriale iinţei noastre car e sunt încă mult mai rainate şi subtile ca acesta, însă comparativ cu corpul izic el se ală în dimensiunea superioară pe care ocultiştii şi iniţiaţii o numesc "astral#. $obândirea capacităţii de a i conştient de propriul tău corp astral, aşa cum eşti conştient de cel izic, este un proces relativ uşor pentru unii oameni şi implică un anumit grad de puriicare şi de elevare a conştiinţei la acel nivel. =xistă oarte multe iinţe umane care au trăit cel puţin o astel de experienţă, numită în lucrările de specialitate "dedublare astrală conştientă# sau "experienţă extracorporală#. 7 astel de experienţă poate surveni accidental - de pildă, în urma unei emoţii oarte puternice6 în timpul somnului cu vise - atunci când, pentru perioade mai lungi sau mai scurte devii conştient că visezi6 sau la voinţă, în orice moment doreşti, ceea ce este însă mai diicil de obţinut. @nii oameni care au a!uns de!a la un înalt grad de dezvoltare a capacităţilor lor psihice şi spirituale sunt perect conştienţi de acţiunile corpuluiun lornivel astraloarte chiar elevat în timpGce ei trăiescaşiconştiinţei acţioneazăindividuale, în mod obişnuit corpul însă aceasta implică de dezvoltare despreîncare nu izic, vom vorbi acum. în general, cei care trăiesc experienţa dedublării astrale conştiente doresc să obţină inormaţii sau să aibă acces în locuri sau con!uncturi deosebite, datorită unor interese meschine sau egoiste pe care le urmăresc. 0etoda a ost şi este olosită, cu o anumită mar!ă de eroare, în acţiunile de spiona! militar, economic sau chiar politic, de către marile pute ri ale lumii. ;otuşi, cei care aplică această putere psihică în mod egoist se conruntă cu repetate eşecuri, deziluzii şi stagnări la nivele *

inerioare ale gândirii şi comportamentului, pentru că ei nu cunosc sau pur şi simplu ignoră anumite legi esenţiale care descriu armonia şi relaţia dintre acţiune şi rezultatul ei. =ste ca atunci când, analogic vorbind, o conductă prin care apa circulă liberă şi nestân!enită se înundă treptat cu câlţi şi alte murdării, până când ea se blochează complet6 de aceea, mulţi care s-au bucurat la început de diversele puteri psihice pe care le dobândiseră sau pe care de!a le aveau, au putut să remarce în timp o diminuare gradată a acestora, chiar până la dispariţia lortotală în unele cazuri. %ceasta trebuie să te acă să înţelegi în special importanţa pe care o are responsabilitateaacţiunii în astel de cazuri. 'ă ştii în marea lor ma!oritate, alesprin din simţuri ignoranţă comoditate, oamenii nege lucrurile saucăaptele la care nu au accesmai direct sauşiprin experienţă directă.preeră 2uţinisăsunt cei care, datorită unui anumit grad de elevare la care au a!uns, intuiesc aptul că libertatea de acţiune de care se bucură atunci, de pildă prin dedublare astrală conştientă, reprezintă o realitate pe care ei trebuie să o olosească în mod constructiv şi nu egoist. 'e pot observa şi cunoaşte atunci aspecte relativ obişnuite ale vieţii cotidiene, însă este de asemenea posibilă cunoaşterea şi alarea unor secrete pe care unii ar vrea să le cunoscă, dar nu au această posibilitate. $eşi în planul astral există, ca şi în planul izic, anumite "bariere# care blochează accesul inormaţional în ceea ce priveşte unele locuri sau aspecte secrete, totuşi libertatea de acţiune şi de deplasare este incomparabilă cu aceea din planul izic. 7bstacolele şi barierele din planul astral au rolul de a-i selecta pe cei caredoresc să cunoască anumite taine şi mistere, atât după rec venţa lor caracteristică de vibraţie, cât şi după intenţia pe care ei o urmăresc în acea acţiune, în planul astral, deplasarea se ace după cu totul alte principii decât în lumea izică, ea survenind la voinţă şi producându-se ie cu o anumită viteză de obicei oarte mare ie0ai aproape instantaneu şi aceastaînînspaţiul orice cosmic, colţ al planetei: sub apă,sau subcorpuri pământ, la supraaţa lui sau în -,aer. speciale sunt deplasările pe alte planete cereşti, când într-o primă ază experienţele trebuie să se limiteze la sistemul nostru solar. $oar mai apoi, gradat, pe măsura înţelegerii corecte a unor aspecte şi legi tainice ale universului, deplasările pot i extinse la nivel galactic, explorând astel dieritele zone ale galaxiei noastre. 5n ceea ce priveşte proiecţiile conştiinţei noastre individuale la nivel intergalactic , acestea se eectuează cu alte corpuri, mult mai subtile ca cel astral, darvom nu aborda aicişi acum acest subiect. 4eea ceam vrut să te ac în principal să înţelegi, este aptul că materia izică nu inluenţează absolut deloc deplasarea corpului astral, în schimb, această deplasare este obstrucţionată de anumite orţe şi entităţi subtile care acţionează în anumite "puncte# sau "zone-cheie# atât din planul astral cât şi din planul izic, în care accesul la inormaţie este blocat. $e exemplu, acest gen de restricţii pot i întâlnite în protecţiaanumitor comori sau depozite de o natură specială şi secretă, la anumite porţi, galerii sau căi de acces rapid spre alte puncte ale planetei sau chiar a altor lumi. %lteori, bloca!ele astrale limitează accesul aţă de anumite iniţieri oculte sau mistere care sunt prote!ate de entităţi gardiene special invocate. Nu vreau să înţelegi de aici că aceste restricţii sunt imuabile, dar ele îi privesc mai ales pe cei insuicient evoluaţi care încă nu sunt pregătiţi să se conrunte cu anumite mistere ără să urmărească să le olosească în mod personal şi egoist. %r mai i încă multe de spus în ceea ce priveşte modalităţile practice de dobândire a puterii de dedublare astrală conştientă, precum şi alte detalii care se reeră eectiv laexperienţa practicăa dedublăriiastrale, dar va veni un timp când vom avea ocazia să discutăm în amănunţime despre toate aceste aspecte. %cum îţi voi spune că adevărata intenţie a colonelului 7badea nu era aceea de a mă trimite la ... sămi vizitez mama - bineînţeles, însoţit de o gardă specială - ci de a ace o deplasare oarte secretă, la 0ănăstirea 4ernica, lângă 1ucureşti. 4red că înţelegi aptul că, în acele vremuri, deplasarea unor oicialităţi politice sau militare din conducerea ţării la un lăcaş de cult era ceva oarte periculos. &egimul comunist, ateu prin însăşi doctrina sa, elimina din start această abordare sub ameninţarea unor pedepse corespunzătoare. Nu am ştiut nimic despre ţinta deplasării noastre până nu am a!uns la poarta bisericii. =ram însoţit de colonelul 7badea şicălătoria am eectuat-ope timpul nopţii,de la bază până la 1ucureşti cu elicopterul, iar de acolo şi până la 4ernica cu un automobil de teren. 2e drum, colonelul mi-a spus că doreşte să mă întâlnesc şi să vorbesc cu o aţă bisericească, un preot cu totul deosebit, despre care spunea că era de!a un adevărat sânt în viaţă, având mari puteri şi har divin. /a intrarea în curtea mănăstirii am zărit oarte multe maşini ale oamenilor care veniseră din toate colţurile **

ţării să viziteze mănăstirea sau să se roage plini de credinţă. $e apt,7badea mi-a explicat că aproape toţi cei care aşteptau pe şosea se alau acolo pentru a vorbi cu acel monah, care se numea %rsenic 1oca. 4olonelul aran!ase de!a întâlnirea cu câteva zile înainte, în timp ce mergeam prin curtea mănăstirii şi ne îndreptam spre chilia ascetului am putut observa două gărzi în civil care se postaseră de o parte şi de alta a uşii chiliei respective. 4ei doi trebuiau să asigure paza, astel ca noi să nu im deran!aţi pe tot parcursul discuţiei. $eşi zorii încă nu apăruseră şi aară era destul de rig, prin curte se deplasau câţiva călugări, rapid şi ără zgomot, probabil pentru rugăciunea de dimineaţă. 5nainte de alucru intra pe în care-l chilie,doresc 7badea mi-a ? 'ingurul de la tinespus: e să discuţi deschis cu părintele %rsenie. 3om i doar noi doi în încăpere cu părintele, iar această discuţie trebuie să rămână secretă. %vem mulţi duşmani. 0i-am dat în mod tacit acordul. 4olonelul era un om inteligent şi capabil, care ştia să se strecoare printre meandrele# sistemului comunist impus de 4eauşescu şi care intuia corect că zilele dictaturii acestuia erau practic numărate. Ne alam în anul >J. în acea perioadă, abilitatea colonelului consta mai ales în a lăsa impresia unei activităţi ireproşabile, în paralel cu pregătirea terenului pentru "noua trecere#. &ezistase şapte ani la conducerea departamentului - caz oarte rar în acea vreme - şi nu voia să acă vreo greşeală tocmaiatunci când se iveau speranţele unui nou înce put pentru întreaga ţară. 7rice acţiune în acest sens trebuia planiicată cu minuţiozitate şi executată cu mare atenţie. 'chimbarea la care aspira aproape toată lumea - şi populaţia, şi unii şei politici sau militari - era iminentă, însă ea trebuia să se producă în condiţii de maximă securitate, pentru a se împiedica astel eventualele eşecuri. 4omploturile sau grupările se dovediseră periculoase, încrederea în alţii era aproape imposibilă, astel că lui 7badea îi mai rămăsese practic un culoar destulaceastă de îngust de acţiune, acelasealputea speciicului activităţii $K, al cărui şe era. $acă era inteligent olosită, direcţie de acţiune dovedi, totuşi, oarte eicientă. 4olonelul nu avea aspiraţii politice şi nici nu dorea să parvină în sera aacerilor, ci îl interesa cu precădere tranziţia, menţinerea şi dezvoltarea în cele mai bune condiţii a ceea ce realizase în cadrul departamentului. =l avea o deosebită viziune practică asupra evenimentelor încon!urătoare şi acorda un pround respect şi o mare încredere enomenelor oculte şi aspectelor iniţiatice, urmărind să îmbine cât mai bine şi mai cu olos elementele şi con!uncturile din viaţa izică cu metodele subtile de acţiune. 2recaut, colonelul 7badea îşi calcula mai întâi cu atenţie iecare pas, înainte ca acesta să se dovedească a i atal6 în situaţia şi poziţia sa, nu uncţia pe care o deţinea reprezenta marea pierdere, ci însăşi viaţa lui. 4hiar dacă relaţiile sale cu 4eauşescu erau destul de bune, nu-şi putea permite totuşi nici o greşeală, deoarece ştia că dictatorul n-ar i şovăit nici măcar o clipă să- execute în cazul în care intenţiile sale ar i ost demascate."/upii sunt mereu la pândă#, obişnuia el să-mi spună. 2lanul lui 7badea era relativ simplu: dacă, eventual, ar i intervenit unele voci mirate sau întrebări incomode în legătură cu vizita de la 4ernica, totul ar i ost !ustiicat prin "speciicul activităţii#6 ar i invocat atunci unele "veriicări# şi "experimente# oarte secrete. $acă totul s-ar i integrat în normal, misterul convorbirii noastre cu părintele %rsenic 1 oca ar i rămas ştiut doar de trei persoane. 0onahul a murit după trei ani, în >J>, cu puţin timp înainte de &evoluţie6 mai rămâneam eu însumi, care reprezentam o sursă relativ "blocată# pentru lumea exterioară. $esigur, în cazul unei anchete, lucrurile nu ar i ost deloc simple, dar varianta respectivă i s-a părut colonelului cea mai puţin periculoasă. %ş vrea să înţelegi, de asemenea, că 7badea a lăsat să treacă aproape şase ani până să se hotărască să aibă mai multă încredere în mine. 'unt sigur că a studiat oarte atent işele doctorului Hien reeritoare la persoana mea, m-a observat discret în dierite situaţii şi m-a supus indirect la anumite teste. %şa se explică şi aptul că nu am ost mutatniciodată de la baza din 1..., cum de altel s-a petrecut cu toţi ceilalţi colegi ai mei care s-au perindat pe acolo. /a 4ernica am realizat spontan, intuitiv, că 7badea urmăreşte să mă pregătească să meu, mă "ormeze# pentru pe anumite planuri de viitor. %ceastă uşurată de aptul că,înlasecret, rândul îl simpatizam colonel şi îi cunoşteam naturainiţiativă sinceră şieraondul bun pe care îl avea. 4eea ce îmi relata 4ezar trezea iori nebănuiţi în mine. %uzisem şi eu despre marele sânt şi duhovnic %rsenic 1oca din %rdeal, de la 0ănăstirea 'âmbăta şi ştiam că usese oarte prigonit de regimul comunist. 3eştile despre harul şi puterile lui divine ăcuseră de mult încon!urul ţării, dar ele erau înăbuşite de ideologia şi acţiunea tipic comunistă.2entru a împiedica maselede oameni să vină puhoi la *

monah să ie binecuvântate, autorităţileîl strămutau adeseori peascuns la dierite mănăstiri, sau îl păzeau, nelăsându- să vorbească oamenilor. @neori, oarte rar, părintele %rsenic a!ungea şi la 0ănăstirea 4ernica. =xistau unele zvonuri că prezenţa ocazională a monahului în acel lăcaş sânt se datora intervenţiei unor personalităţi politice din acea 3reme, chiar din conducerea ţării, pentru ca ele să- poată vizita şi să poată vorbi cu el în particular, ără să se expună unor mari riscuri. 4hiar dacă nu politicienii erau cei care îl aduceau pe %rsenie 1oca la 4ernica, lângă 1ucureşti, este totuşi un apt binecunoscut că aceştia au avut de-a lungul anilor repetate întâlniri şi convorbiri particulare, în secret, cu părintele. 5n cazul deplasării colonelului şi a lui%rse 4ezar la 4ernica, problema era puţin 4ezarceva a ost care a solicitat întreve derea cu părintele nie şi nu el a ost cel care dorea să aledierită6 în mod nu special .de cel la el =l trăise de!a unele experien ţe spirituale prounde, pe care ascetul le-a intuit imedia t, când -a văzut, întâlnirea a ost, în mod sigur, una dintre cele mai stranii şi enigmatice care se pot închipui. 4ezar a reluat irul povestirii. ? 5ntr-adevăr, în zorii acelei zile lucrurile apăreau într-o lumină destul de stranie la 4ernica. Nimeni nu ştia ce se petrece, cine trebuia să vină, ce trebuia să urmeze. %ceastă relativă agitaţie exista însă doar în exterior, printre credincioşii care aşteptau să li se permită accesul în mănăstire, iind alimentată de incertitudini şi diverse alte zvonuri şi supoziţii. %m alat ulterior că, la un moment dat, oamenii de acolo au ost străbătuţi de un ior la zvonul că părintele %rsenie ar putea i arestat şi luat de acolo. 2sihicul maselor de oameni este oarte labil şi el are o caracteristică lunară, de mare receptivitate. %numite persoane şi unele organizaţii oculte cunosc metode şi procedee precise prin care pot inluenţa în mod decisiv, ie numai şi la nivel verbal, părerile şi tendinţele marilor grupuri de oameni. $e altel, tocmai pe această caracteristică, de relativă inconştienţă a maselordeumane, se bazează teoriileşidiversiunii, şi -manipulării. $acă, în plus, ele sunt susţinute un suport de inluenţare manipularezvonurilor tehnologică de pildă, prin intermediul emisiei unor unde energetice cu o anumită recvenţă - atunci eectele sunt aproape garantate.Nu vreau să înţelegi deaici că spontaneitatea lipseştecu desăvârşire în cazul maselor de oameni. 2roblema este însă mult mai complexă, deoarece metodele de manipulare care sunt olosite la nivelul planului izic pot i contracarate şi eliminate cu succes prin anumite acţiuni de natură pur spirituală, mai ales atunci când acestea sunt eectuate la unison de cât mai multe persoane. $acă în cazul manipulării maleice oamenii devin oarecum robotizaţi şi mecanici în acţiunile pe care le execută, minţile lor iind atunci practic înnegurate şi aproape inerte, în cazul acţiunii pozitive şi pround beneice, luminoase şi spirituale utilizând diverse metode iniţiatice, ei se vor bucura de o minunată libertate şi deschidere a orizontului individual. %tunci, oamenii încep să înţeleagă cu adevărat importanţa undamentală liberului a arbitru pe care îl au. ;ocmai în aceasta constă lupta unor grupări maleice oculte: suprimarea prin orice alege mi!loace posibile a liberului arbitru al omului, a posibilităţiia lui de singur şi nemi!locit, a capacităţii de a se cunoaşte în prounzime şi de a ala adevărul existenţial. $acă vei avea curiozitatea să analizezi măcar în parte sistemul social actual de inormare, de conducere şi de administraţie în lume, vei putea să constaţi că totul în aceste direcţii există în vederea suprimării şi nc"iderii, a limităriiindividului şi nu în scopul dezvoltării, deschiderii şi cunoaşterii sale libere, aşa cum se airmă în mod pervers prin intermediul diverselor sloganuri alse. Nu mi-am propus acum să dezvoltăm această temă importantă de care, la urma urmelor, depinde însuşi viitorul omenirii, îţi voi oeri însă, mai târziu, alte detalii care să te acă să înţelegi mult mai pround sistemul complex de dominare a lumii. 2e moment, este suicient să-ţi spun că "microbul# care ace să se instaureze "boala# atală în viaţa omului esteignoranţaîntreţinută în mod subversiv de anumite grupări oculte, precum şi lipsa voinţei individuale de a depăşi această "boală#. 3oi reveni însă, acum, la ceea ce îţi relatam cu privire la întâlnirea cu părintele %rsenic 1oca. oarte ocalizat asupra relatării sale, 4ezar şi-a schimbat poziţia pescaun şi a continuat imediat. ? %m ăcut o paranteză la aptul că oamenii de!aconvorbirea să răspândească zvonuriatunci cu aberante. %devărul a ost însă mult mai simplu. începuseră Nu-ţi voi reda pe carenişte am avut-o părintele6 de altel, ea a durat mai mult de trei ore. 4olonelul, alând unele lucruri despre existenţa lui în viitor, şi-a abandonat treptat ma sca rigidităţii şi a inlexibil ităţii pe care o dob ândise în timp, ca urmare a deormării proesionale. %m să-ţi spun însă că %rsenic 1oca ăcea parte din acea categorie de oameni înţelepţi care, deşi deţin un corp izic pe 2ământ, au conştiinţa de!a stabilită în 4eruri. %cel om mi-a lăsat cu adevărat o impresie oarte proundă şi puternică. ;oate puterile şi orţele pe care le *E

aveam sau le văzusem la alţii, nu valorau nici cât o nucă în aţa acelei măreţii sclipitoare, pure şi divine, care emanadin iinţa părintelui. 'inţenia şi puterea lui de pătrundere în mintea şi suletulomului erau extraordinare şi aceaste nu numai că se producea instantaneu atunci când te alai în prezenţa aceste direcţii există în vederea suprimării şi nc"iderii, a limitării individului şi nu în scopul dezvoltării, deschiderii şi cunoaşterii sale libere, aşa cum se airmă în mod pervers prin intermediul diverselor sloganurialse. Nu mi-am propus acum să dezvoltăm această temă importantă de care, la urma urmelor, depinde însuşi viitorul omenirii, îţi voi oeri însă, mai târziu, alte detalii care săte acă să înţelegi mult mai pround complex dominare a lumii. este suicientînsă-ţi că "microbul# care ace să sesistemul instaureze "boala#deatală în viaţa omului2e estemoment, ignoranţa întreţinută modspun subversiv de anumite grupări oculte, precum şi lipsa voinţei individuale de a depăşi această "boală#. 3oi reveni însă, acum, la ceea ce îţi relatam cu privire la întâlnirea cu părintele %rsenic 1oca. oarte ocalizat asupra relatării sale, 4ezar şi-a schimbat poziţia pescaun şi a continuat imediat. ? %m ăcut o paranteză la aptul că oamenii începuseră de!a să răspândească nişte zvonuri aberante. %devărul a ost însă mult mai simplu. Nu-ţi voi reda convorbirea pe care am avut-o atunci cu părintele6 de altel, ea a durat mai mult de trei ore. 4olonelul, alând unele lucruri despre existenţa lui în viitor, şi-a abandonat treptat ma sca rigidităţii şi a inlexibil ităţii pe care o dob ândise în timp, ca urmare a deormării proesionale. %m să-ţi spun însă că %rsenic 1oca ăcea parte din acea categorie de oameni înţelepţi care, deşi deţin un corp izic pe 2ământ, au conştiinţa de!a stabilită în 4eruri. %cel om mi-a lăsat cu adevărat o impresie oarte proundă şi puternică. ;oate puterile şi orţele pe care le aveam sau le văzusem la alţii, nu valorau nici cât o nucă în aţa acelei măreţii sclipitoare, pure şi divine, care emanadin iinţa părinte lui.că'inţe nia şiepute rea lui de at pătru ndere inteaînşipreze suletul omului erau extraordinare şi aceaste nu numai se produc a instan taneu unci când în te m alai nţa lui, dar declanşau în propria ta iinţă chiar un gen de bucurie şi aspiraţie care îţi determinau impulsul de a te oeri tu însuţi, în totalitate şi deliberat, cunoaşterii acelui om. =ra un sentiment ineabil, care avea legături directe cucel mai pround resortspiritual aliinţei noastre, careeste etern, pur şi indestructibil. 0etaoric vorbind, dacă asociezi calea până la acea sursă tainică din iinţa noastră cu săpatul unei ântâni, atunci poţi să ştii căapa rece, limpede şi minunată la care vei a!unge este însăşi apa vieţii pe care o vei bea în eternitate. %rsenic 1oca avea uimitoarea inluenţă subtilă de a te ace să intuieşti spontan prezenţa acelei ape din prounzimile iinţei tale, cu mult înainte ca tu să a!ungi la ea. în tine se năştea atunci, năvalnic şi înălţător, un sentiment copleşitor de iubire şi devoţiune şi aceasta era veriicarea cea mai sigură a autenticităţii nivelului spiritual şi a harului divin la care a!unsese monahul. $atorită aptului că eu însumi aveam capacitatea de a simţi şi a cunoaşte în limite destul de largi oamenii cu care mă conruntam, mi-a ost destul de simplu să realizez nuanţele oarte ine ale radiaţiei psihice extraordinare pe care o maniesta %rsenic. 4unoaşterea lui era instantanee şi atât de proundă, încât ea provoca în cel din aţa lui, de cele mai multe ori, adevărate trăiri catarctice, însă chiar şi aceste emoţii apăreau în conormitate cu posibilităţile şi aspiraţia iecăruia. 'enzaţia pe care am trăit-o acolo, după ce am intrat în chilia lui, a ost aceea a unui sentiment de prounzime abisală a cunoaşterii, care nu era însă disociată de iubirea pură. Nu vreau, totuşi, să intru în domeniul abstract al unor observaţii de natură metaizică6 nu cred că ţi-ar i de prea mult olos în această ază şi nici nu ştiu dacă le-ai putea înţelege în întregime. $e obicei, timpul lor vine după ce au ost ăcuţi de!a câţiva paşi importanţi în această direcţie. 0a!oritatea oamenilor este însă ixată în rutină zilnică şi în participarea la activităţile mondene, încât astel de idei - cum ar i, de pildă, aceea a relaţiilor dintre cunoaştere şi iubire - a!ung să i se pară de-a dreptul aberante şi nebuneşti, în cel mai bun caz, ai putea să te alegi cu unele comentarii şi observaţii ale celor din !ur, care sunt ăcute de pe o poziţie mor de sete, aşa-zis "superioară#, pentru a te determina să înţelegi că greşeşti. %ceşti oameni, practic, nu-şi dau ca să mă vie, reerineabilă, tot la exemplul dar să ei trăiască de în aceasta. 2ărintele era gradul de expresia a unuia dinainte, care a a!uns cu seama adevărat ericirea cea mai%rsenie pură. $upă înţelegere şi receptivitate individuală, cei ce se alau în prea!ma lui puteau să resimtă ei înşişi unele crâmpeie din această ericire totală, aşa cum un diapazon vibrează singur atunci când se ală lângă pianul care scoate sunetul notei caracteristice diapazonului. Inluenţa subtilă beneică, răbdarea şi compasiunea pot transorma chiar şi suletele cele mai înnegurate. In ceea ce- privea pe colonelul 7badea, el a rezonat aproape de la început cu inluenţa tainică, subtilă, a *<

părintelui. 4u o bunătate nesârşită, %rsenie 1oca -a sătuit cum să procedeze pentru a evita vremurile tulburi care vor urma. în ceea ce mă priveşte, după ce am intrat în mica încăpere am observat că, mult timp după aceea, părintele nu mi-a aruncat nici măcar o privire, ca şi cum n-aş i existat acolo. 4am după o oră şi !umătate, timp în care colonelul a ascultat stupeiat cuvintele sântului, acesta s-a întors spre mine şi mi-a spus că, în cazul meu nu este necesar să-mi spună ceva anume, deoarece eu am găsit de!a drumul spre lumină şi voi i a!utat în continuare să- urmez ără şovăire. % indicat apoi cu precizie modalităţile în care 7badea şi cu mine trebuie să conlucrăm pentru a avea succes în acţiunile viitoare carei aveau să ie după oarteaproape importante, anumitor dovezi care vorîntr-o ului întreaga şi care vor descoperite *+ deprin ani.revelarea $eşi mă alam în acele momente stare de lume absorbţie interioară proundă, când părintele a ăcut acea prezicere am ost scuturat de un ior puternic în întreg corpul, care a determinat în mintea mea apariţia unor intuiţii şi corelaţii complexe. %ici 4ezar se opri câteva clipe, gânditor. =u devenisem puţin agitat şi încordat. ? 5nseamnă că părintele %rsenie a vorbit şi despre mine, adică despre aptul că te vei întâlni cu mine, că îmi vei povesti toate acestea şi că îmi vei propune să public o carte cu aceste evenimenteA -am întrebat eu pe 4ezar. =l zâmbi uşor, dar a continuat să păstreze o atitudine concentrată. ? Ne-a indicat aptul că vom găsi modalităţi potrivite de a sădi mai întâi seminţele şi apoi de a creşte şi dezvolta lorile transormării spirituale ale acestui popor. $a, a precizat că vor i publicate inormaţii care vor avea un rol important în acest proces, însă aspectele secundare care au ţinut de realizarea acestui apt, incluzând aici alegerea ta şi celelalte elemente, ţin de planiicarea pe care am ăcut-o eu însumi şi modul în care gândit această acţiune . care va i ăcută şi unde anumeA am insistat eu. ? % spus cevaam despre marea descoperire ? Nu, nu a precizat nimic în acest sens6 a spus că se va petrece în mod sigur în ţara noastră şi că va avea un impact atât de mare, încât nu mai este nevoie să ştim alte detalii. $ar a repetat de mai multe ori că va i o luptă acerbă. Nu ştiu însă Ia ce s-a reerit. %nticipând puţin, voi spune că prezicerea părintelui %rsenie 1oca s-a adeverit cu mare exactitate. %şa după cum se va vedea mai departe, uluitoarea descoperire a ost realizată în anul *++, la şaptesprezece ani de la memorabila întâlnire din 0ănăstirea 4ernica. =a a zguduit eectiv eşaoda!ul politic, ştiinţiic şi religios al celei mai mari puteri actuale, care sunt 'tatele @nite ale %mericii. % instituit imediat cel mai teribil secret mondial şi a implicat o luptă diplomatică teribilă şi presiuni politice extraordinare, deoarece &omânia a dorit să prezinte această descoperire lumii întregi. 2rin speciicul ei, descoperirea ameninţă însăşi inluenţa politico-ideologică a 3aticanului şi spulberă iremediabil atât concepţia antropologică a ştiinţei moderne, cât şi ideile despre istoria planetei noastre şi a omenirii. %tunci când mi-a relatat despre discuţia cu %rsenie 1oca, 4ezar nu cunoştea nici el natura descoperirii care avea să ie ăcută, unde şi când va avea ea loc, deoarece convorbirea noastră s-a desăşurat pe la începutul anului *++*. elul în care s-au precipitat însă evenimentele, incredibilele conexiuni şi sursele care au concurat la realizarea descoperirii îmi dau posibilitatea acum, când cunosc toate elementele implicate, să am o viziune ascinantă şi de ansamblu a întregului angrena!, uluitor de complex, care a condus la momentul epocalei descoperiri. =a apare astel ca un punct-ocar, ca o primă "staţie# oarte importantă pe calea transormării conştiinţei umanităţii şi mi se pare cu atât mai remarcabil şi sugestiv aptul că ea s-a produs în &omânia. %şa după cum se va vedea, descoperirea reprezintă de apt o "antecameră# la alte realităţi chiarmai tulburătoare, pe care 4ezar, împreună cu o echipă de specialişti ormată din reprezentanţi ai '@% şi ai &omâniei, le-a investigat în cadrul unei "mari expediţii# pe parcursul unui an (din luna octombrie *++, până în luna iulie *++E). $eoarece am ost la locul desco peririi, cunosc în ansamblu natura şi locaţiile acestei expediţii care a ost însă eectuată. Dtiu căpublicării voi i contactat 4ezar peste puţintotuşi timp oarte şi voi ala toate amănuntele necesare, problema acestordeinormaţii rămâne controversată. Iniţial, statul român a vrut să anunţe această descoperire lumii întregi şi să o pună la dispoziţia cercetătorilor. 'e considera că aceasta nu mai reprezenta neapărat o problemă de interes naţional, ci una de interes mondial. /upta de culise pentru a împiedica această dezvăluire de o importanţă excepţională pentru omenire a ost determinată de intervenţia ma!oră a '@%. $eliberările diplomatice, argumentele pro şi contra, precum şi promisiunile sau ameninţările au durat *

aproximativ două luni (august-sep-tembrie, *++). în urma unui acord ultra-secret care a ost semnat între cele două state, &omânia s-a anga!at să nu prezinte lumii întregi descoperirea de pe teritoriul ei. 2robabil că, printre altele, primirea în N%;7 care s-a eectuat în grabă, în primăvara lui *++E, a ăcut şi ea parte din pachetul secret de "compensaţii# pentru această hotărâre, în acest context, plasarea unor baze militare americane pe teritoriul &omâniei poate să devină o certitudine în următorii ani, constituind o "pavăză# puternică pentru locaţia din 0unţii 1ucegi. %spectele sunt oarte complicate şi secrete. Nu cunosc deocamdată care sunt avanta!ele ţării noastre în raporturile bilaterale cu '@%, dar anumite ne clare de ciudatădebunăvoinţă cel mai înalt nivel diplomatic aunceput î mare de!a să apară.pentru a 4u toate sem acestea, "mişcările culise# ale la'@% trebuie să se desăşoare cu precauţie, nu atrage prea repede nedumeriri şi întrebări stân!enitoare din partea celorlalte state şi puteri ale lumii, care ar putea observa dar nu ar înţelege interesul %mericii pentru &omânia. 'ecretul descoperirii este practic absolut. Nu am mai văzut niciodată aşa ceva, "sarcina# asigurării lui iind preluată în mare parte de americani. 3oi descrie la timpul potrivit aceste aspecte, dar pot să airm anticipat că nu existănici un document, scris, filmat sau fotografiat, care să i părăsit zona descoperirii. % ost construit un hangar subteran imens, pentru depozitarea şi manipularea echipamentului tehnic precum şi a dovezilor. =ste ca o adevărată uzină, complet utilată, iar ideea construirii lui s-a dovedit oarte inspirată. ;otuşi, din inorma ţiile pe carele deţin, &omânia nu şi-a luat un anga!amentdefinitivîn ceea ce priveşte menţinerea secretului marii descoperiri, însă termenii contractuali nu îmi sunt deocamdată cunoscuţi, în prezent, metodele care sunt olosite pentru anihilarea oricărei tentative de a cunoaşte ceva despre această descoperire sunt dezinformarea şi lipsa oricăror dovezi materiale. 'arcina nu este uşoară, însă din câte ştiu, ea a ost succes până3om în prezent, opinia mea, însă, această stare de lucruri nu poate continua multrealizată timp de cu acum înainte. analiza în însă aceste aspecte după ce voi prezenta toate elementele care au condus în mod gradat la eectuarea acestei descoperiri de excepţie pe teritoriul &omâniei. ? Ideea era de a nu ace paşi greşiţi tocmai în acea perioadă, în care dictatorul începuse să se simtă "încolţit#, a continuat 4ezar relatarea sa. 2ărintele %rsenic ne-a explicat apoi că 4eauşescu îl vizitase de două ori, în mare taină şi cu toate precauţiile necesare. @ltima dată venise acolo cu câteva luni în urmă. 3oiasă cunoascăevoluţiaputerii sale în stat, deoarec e apăruseră de!a unele semnale îngri!orătoare de instabilitate a sistemului politic, economic şi social, atât în ţară cât şi în alte teritorii ale blocului comunist. 0onahul i-a speciicat atunci că, dacă va continua să conducă ţara prin aceleaşi metode inumane ca şi până atunci, îşi va pierde brusc viaţa, într-un mod violent. %lând aceasta, 4eauşescu s-a enervat cumplit şi a ăcut o adevărată criză de isterie, care însă nu -a impresionat pe %rsenie 1oca. /-a ameninţat pe părinte şi a plecat teribil de supărat şi urios. 2ărintele ne-a dezvăluit că ştie de aptul că i se doreşte moartea şi că acţiunile mârşave în acest sens au început imediat după întrevederea pe care a avut-o cu dictatorul. Ne-a mărturisit, de asemenea, că nu va mai dura mult timp şi va pleca spre împărăţia ;atălui 4eresc, dar că va părăsi această lume datorită unui complot mişelesc, al cărui scop va i acela de a- otrăvi. ;otuşi, e9l nu va împiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui spirituală pe pământ va i de!a terminată. %poi a scos dintr-un cuăr o carte groasă şi oarte uzată, scrisă în greaca veche, care provenea de la sinţii creştini de la muntele %thos. "5n ea, ne-a spus părintele %rsenie, se găseşte descrierea hidrei cu răsularea otrăvitoare, care va urmări prin toate mi!loacele să împiedice lumina şi voinţa dumnezeiască. 3oi trebuie să înruntaţi cu înţelepciune această ameninţare şi înţelepciunea vă va i dată vouă, precum şi la mulţi alţii, pentru a răpune &ăul. 3eţi vedea şi veţi înţelege spurcăciunea peste tot în !urul vostru: la serviciu, înmagazine, în instituţiilestatului, înconducerea lui şi mai ales în poli tică. $in neericire, ea va intra pe uriş chiar şi în sânul bisericii, murdărind unele sulete de aici. %proape că oamenii îşi vor pierde speranţa. $umnezeu peste$oar ei.#cei care îşi vor păstra credinţa adevărată vor i salvaţi şi mare va i atunci 'lava lui %poi, părintele %rsenie a dezvoltat subiectul şi a spus că această "lucrare diavolească# nu este ceva care a apărut în vremurile noastre, ci ea durează din antichitate, de sute şi chiar de mii de ani în urmă, pregătind încetul cu încetul terenul pentru lupta inală care se apropie. 2lanul "lucrării diavoleşti# este minuţios şi, prin puterea banilor şi a viciilor, între care minciuna, preăcătoria, intriga şi omorul sunt cele mai importante, cei care o săvârşesc au a!uns destulde aproape de ţelul lor principal, care este controlul şi *8

dominarea întregii lumi. %ici, însă, părintele a ăcut o airmaţie neaşteptată, care a avut darul să ne şocheze într-o oarecare măsură. =l a spus că, în mod paradoxal şi într-un interval de timp scurt, atenţia lumii se va concentra asupra ţării noast re, datorită schimb ărilor extraordinare care vor avea loca şi semnelor speciice care vor depăşi cu mult puterea limitată de înţelegere a cunoaşterii materialiste. %rsenic 1oca a mai precizat că toate acestea se vor ace întru voia lui $umnezeu, pentru că totul este ciclic şi trebuie să se întoarcă de acolo de unde a pornit. 5l ascultam complet buimăcit pe 4ezar, deoarece relatarea lui contravenea logicii şi ar i ăcut pe orice om obişnuit să o primească cu circumspecţie, ce loc mă cu privea, chiar dacă aveam o mare încredere 4ezar şi în probitatea sa, totuşi airmaţiile sale înîşiceea ăceau diicultate în mintea mea. în primul rândîn nu aveam nici o bază reerenţială pentru a le înţelege şi a le accepta, iar în al doilea rând credinţa mea nu era încă oarte puternică, aceea la început am simţit impulsul de a considera prezicerile părintelui %rsenic ca iind eronate şi antasmagorice. ;otuşi, undeva în prounzimile inimii mele licărea o lumină care îmi dădea speranţa şi iorul lăuntric înălţător al vremurilor care vor veni. în mod aparent întâmplător, după cele alate de la 4ezar am avut ocazia să citesc câteva broşuri care tratau acelaşi subiect, dar care erau scrise de autori dieriţi. %m ost nevoit să remarc cu o anumită tristeţe, în unele discuţii tangenţiale pe seama acestui subiect cu dierite personalităţi sau oameni din high-lie-ul bucureştean ori din elita intelectuală românească, aptul ca atitudinea acestora era mai ales ironică sau, în cel mai bun caz, nepăsătoare. =vident, nu ne putem aştepta ca acele previziuni să trezească imediat din "amorţeala# lor suletească pe cei care sunt robiţi condiţiilor exterioare de lux, conort, bogăţie, inluenţă şi putere. =xistă totuşi şansa ca măcar o parte din aceştia să-şi privire totuşi la viaţao pe care ca o duc şi ladevină natur a acţiunilor pe care ei le săvârşesc în pună lume.anumite 4u alteîntrebări cuvinte,cuexista şansă ei să mai maturi şi mai responsabili, deoarece este ştiutaptul că transormarea condiţiilor de existenţă unei a naţiuni implică în primul rând transormarea conştiinţei individuale a membrilor care o ormează. %ceasta se realizează mai ales prin viziunea şi perceperea vieţii de pe poziţii superioare, care sunt determinate de cu totul alte principii şi idealuri decât cele impure, !osnice şi grosiere. 4ele mai importante modalităţi de a realiza o rapidă transormare de stare a conştiinţei, chiar la nivel iubirea şi altruismulîn orma lor pură şi nedisimulată. 2entru cei sensibili, care naţional şi mondial, sunt au inima curată şi intenţii generoase, această observaţie simplă poate să însemne un argument de bun simţ, care implicit susţine şi conirm ă credinţa pe care ei opoartă în sulet. $ar pentru cei orgolioşi, materialişti şi egoişti, o astel de idee poate să constituie cel mult o glumă, dacă nu un semn de "neadaptare la realităţile actuale# a celor care o susţin, în primul rând, a iubi în mod sincer şi a-i a!uta pe ceilalţi semeni atunci când trebuie, ără a pretinde nimic în schimb, contravine ideilor despre viaţă şi despre elul în care acei oameni s-au obişnuit să trăiască6 practic vorbind, $umnezeu şi lucrurile sinte nu ocupă nici un loc în viaţa lor. în al doilea rând, problemele de cult, religiile, biserica şi, în general vorbind, aspectele spirituale, sunt privite de marea lor ma!oritate ca un el de "umplutură#, un gen de actor necesar pentru echilibrarea societăţii. 5n timp ce eu încă mai relectam la aceste aspecte, 4ezar a reînceput să vorbească: ? 2ărintele %rsenie a punctat în mod concis principalele probleme care vor interveni în viitorul apropiat al &omâniei, dar ne-a sătuit să nu renunţăm la drumul pe care -am început, indierent de greutăţile pe care le vom întâmpina. 4eea ce m-a rapat atunci era aptul că el vorbea mereu la plural despre ceea ce trebuie să ăptuiesc eu împreună cu 7badea, considerând aceasta ca un lucru iresc. 3iitorul avea să conirme cu prisosinţă că a avut perectă dreptate. /a sârşitul întâlnirii a încheiat brusc, privindu- ţintă pe colonel: "0ă bucur că ai avut credinţă în inimă şi mi-ai urmat chemarea din vis. 0ergeţi acum cu $umnezeu şi slava /ui să ie cu voiC#. $upă ce am plecat acolo, colonelul mi-a explicatde că oînlumină urmă cu o săptămână avusese înunmod vis oarte ciudat, în caredepărintele %rsenic 7badea îi apăruse încon!urat orbitoare şi îl chemase erm, împreună cu mine, la 0ănăstirea 4ernica. $in acel moment am simţit un impuls şi o credinţă aparte în inimă, precum şi o stare( de ericire delicată care nu a mai dispărut. 4eea ce aS urmat în antrenamentele secrete de la baza din 1... nu a ăcut decât să mă pregătească cât mai bine pentru evenimentele care aveau să intervină în viaţa mea în următorii cincisprezece ani. 4ezar şi-a întrerupt atunci relatarea deoarece a primit un teleon important, iind chemat de urgenţă într-un anumit loc. 0-am *J

despărţit de el cu sentimentul că am pătruns pe un tărâm neexplorat, plin de mistere şi oarte important în contextul evenimentelor viitoare. %similam oarecum "dinmers# multitudineade inormaţii cu care mă conruntam şi, în măsura în care îmi permitea propriul meu nivel de înţelegere, ormulam dierite concluzii. $acă ceva nu îmi era clar, scriam pe hârtie problema respectivă şi o rediscutam la întâlnirea următoare. ;recuseră mai multe luni de la ultima întrevedere, timp în care mi-am eşalonat ideile principale şi am început chiar să alcătuiesc un plan al lucrării despre acele evenimente. 4itisem mai multe cărţi cu subiect şi spiritual, să astel, păstrezîntotuşi o poziţie echilibrată aprecierea diverselor idei careezoteric erau prezentate, îmiurmărind structuram mod gradat şi temeinic, bazaînde date şi aspecte iniţiatice care, prin misterul şi ineditul lor, constituiau o mină de bogăţii inestimabile pentru toţi cei care erau interesaţi să le ale. 2ână în luna iunie a anului *++ m-am mai întâlnit cu 4ezar de două ori. 4onţinutul acelor relatări semniică de departe cea mai cutremurătoare dovadă a necesităţii de a scrie această carte. $e altel, consider că acelea au ost cele mai palpitante "runde# de convorbiri, în care 4ezar mi-a revelat adevăruri uluitoare despre modalităţile oculte de dominare a lumii. ;otodată am putut să înţeleg într-un mod mult mai pround nuanţele subtile ale binelui şi ale răului în lume, pe care până atunci le ignoram aproape cu desăvârşire. ;oate implicaţiile aptice, morale şi psihologice pe care le voi prezenta în continuare au ost relatate cu răbdare şi perseverenţă de 4ezar, chiar şi atunci când solicitam lămuriri suplimentare, deoarece el considera că acesteaspecte reprezintă însuşi simbolul şi chintesenţa mesa!ului pe care doreşte să- acă ştiut tuturor oamenilor. /a rândul meu, am considerat că în con!unctura prezentă, atât la nivel naţ ional constituie cât şi mondial, prezentarea în detaliu dintre planurile şi acţiunile temutei 7rganizaţii oculte aproape o datorie moralăa unora şi un impuls iresc la acţiune. 5n opinia mea, oamenii trebuie să cunoasă şi să ie avertizaţi de pericolul imens pe care- reprezintă 7rganizaţia, pericol care se întinde pretutindeni în lume, ca o plagă. =i trebuie să cunoască metodele speciice de acţiune ale 7rganizaţiei, cum se concretizează acestea în viaţa de zi cu zi şi elul în care se pot contracara în aşă aceste maşinaţii, intrigi şi tertipuri care suocă aproape orice tendinţă către libertate. $eoarece oamenii sunt structuraţi în mod dierit, ei simt, gândesc şi acţionează în mod dierit. ;ocmai de aceea, inormaţiile pe care le voi prezenta în continuare ie îi vor ace circumspecţi, neîncrezători, ironici sau nepăsători, ie îi vor zgudui în adâncul iinţei lor şi îi vor determina să înţeleagă dedesubturile acţiunilor celui mai teribil lagel care a ameninţat vreodată omenirea, adică oculta 7rganizaţie care este, de apt, francmasoneria.4a o boală grea , ea macină trupul umanităţii, ameninţând să- biruie în totalitate. 0asoneria mondială oloseşte ca un vâr de lance metoda "curentului de opinie# pe care îl îndreaptă în orice direcţie doreşte, atunci când interesele ei sunt ameninţate. %ceeaşi "armă#, însă, poate şi trebuie să ie întoarsă şi olosită chiar împotriva atacatorului. %tunci când are loc înţelegerea corectă şi proundă a unor realităţi care doar în aparenţă îmbracă o haină rumoasă, libertatea n g#ndire şi acţiune a oamenilor devine o adevărată sursă de ericire pentru aceştia. $e apt, libertatea în gândire şi acţiune reprezintă cel mai teribil şi ameninţător aspect pentru rancmasonerie, pentru că această libertate permite oamenilor să devină lucizi atât în ceea ce priveşte condiţia lor existenţială cât şi în ceea ce priveşte modul sau sistemul în care este structurată societatea contemporană. /ibertatea în gândire şi acţiune a oamenilor ar duce inevitabil la demascarea şi prăbuşirea imensului eşaoda! maleic de planuri, intrigi şi idei care a ost construit cu atâta trudă de masonerie timp de generaţii întregi. %ceastă necesară trezire a omenirii aţă de realitatea în care se ală se corelează cu marea transormare şi trecere a planetei către o nouă eră, aceea a adevărului şi cunoaşterii spirituale.

Capitolul * PRIMA CON'RUNTARE+ RĂUL DIN AD,NCURI %nii care au urmat pană la revoluţia din >J> au ost ani de intense pregătiri şi teste pentru 4ezar. =le s-au *>

desăşurat într-un regim de lucru special, impus de colonelul 7badea. 2e lângă dierite experimente, programul includea şi educarea, inormarea şi veriicarea băiatului în noţiunile de economie, politică şi sociologie modernă. 4olonelul nî cepuse să-i acorde o anumită liberta te şi chiar o anumită inluenţă în cadrul bazei, repartizându-i unele sarcini care, la început, au ost relativ simple. ? 5n suletul său, colonelul era sincer şi integru, îmi relata 4ezar. =l chiar dorea binele ţării şi al poporului român şi de aceea urmărea să creeze anumite "breşe# în sistemul comunist care aproape a!unsese să sugrume viaţa oamenilor. 4a şi mine, 7badea usese puternic impresionat de întâlnirea cu părintele luase hotărârea de şia acţiona întocmai dupădepartament, cum usese precum sătuit deşi ideile monah.de 2rin >JJ%rsenic colonelulşiîmi expusese de!a ermă structura obiectivele întregului acţiune secretă pe care le avea pentru a pregăti căderea 4eauşe lui scu de la putere. $eşinu era singurul care planiica schimbarea de regim în acele vremuri, colonelul 7badea a preerat să contribuie şi să acţioneze în această direcţie doar prin intermediul departamentului său. 4urând am realizat care era !ustiicarea acestui apt: practic, colonelul era încon!urat numai de "ameninţări umane# potenţiale, deoarece iecare persoană, de la cel mai mic subordonat şi până la şeii de cabinet sau chiar miniştrii înşişi, era pasibilă de trădare sau de scurgere de inormaţii. =xistau, desigur, şi oameni în care se putea avea o relativă încredere, iar 7badea avea o intuiţie aproape ireproşabilă în ceea ce priveşte persoanele cu care colabora. =ra spri!init de acestea, avea consilieri, oameni de legătură, inluenţă şi autoritate, însă el menţinea relaţiile sale cu cei din antura! doar la un nivel pe care -aş putea numi "angrenare perierică#, nepermiţând accesul lor la ondul problemei, la inima acţiunii pe care o planiica. $orind să ie cât mai eicient, colonelul 7badea a realizat aptul că nu putea susţine singur, din centru, planul său comple . $e altel, el nu aveadeci nicinevoie timpul de izic pentruînaceasta, departamentului implica o xmuncă asiduă. %vea cineva care să deoarece aibă conducerea deplină încredere, care să nu ie coruptibil, dar care în acelaşi timp să ie devotat unei cauze nobile şi totodată detaşat de !ocul culiselor. Ideea ormării unui astel de colaborator îi venise cu câţiva ani în urmă, atunci când a observat că ma!oritatea celor care se perindau prin bază erau copii. 7badea a considerat, după observaţii îndelungate, că eu corespundeam cerinţelor şiintenţiilor sale, astel căîn acea perioadă dedinaintea &evoluţiei ela intensiicat oarte-mult pregătirea mea. %ş putea chiar spune că relaţia dintre noi depăşea graniţele obişnuiteale tandemului şe-subordonat, pentru că implica nivele mai sens ibile ale sul etului. =a evolu ase, de apt, într-orelaţie de sinceră prietenie, de încredere şi de respect reciproc, deoarece la modul general între noi nu existau disensiuni de concepte, idei sau ţeluri de realizat. ;otuşi, era necesară o mare precauţie din partea noastră, deoarece în acele vremuri de instabilitate, teroare şi corupţie, surprizeleputeau veni de acolo de unde te aşteptai mai puţin. /a nivelul 'ecurităţii 'tatului, tendinţa era aceea de asimilare a $epartamentului Kero în cadrul celorlalte $irecţii şi 'ecţiuni căci, deşi era parte structurală din acel aparat, $K avea totuşi autonomie proprie, iar acest apt deran!a anumite persoane, orgolii şi interese. 4olonelul 7badea ştia însă prea bine că, dacă s-ar i realizat "dizolvarea# $K printre celelalte structu ri ale 'ecurităţii , aceasta ar i însemnat în mod aut omat politizarea departamentului pe care îl conducea. =l intuia că aceea ar i ost calea cea mai sigură către diminuarea eicienţei departamenului în acţiunile pe care le desăşura, în plus, conducerea lui ar i ost inluenţată din exterior de anumiţi actori politici, iar corupţia -ar i măcinat repede chiar de la baza sa. Importanţa $epartamentului Kero devenise enormă, mai ales datorită unor serii de descoperiri uluitoare care avuseseră loc în ultimii ani în dierite zone ale ţării, despre care acum nu îţi pot vorbi decât în termeni generali. 2e lângă studiile parapsihologice pe subiecţii dotaţi şi rolul de "pepinieră# pentru iinţele umane cu înzestrări paranormale de pe teritoriul &omâniei, $K preluase de asemenea investigaţiile şi intervenţiile ultra-secrete în cazurile de mare importanţă strategică şi ştiinţiică. 2entru aceasta a ost creată o uriaşă bază de date speciice, precum şi un grup de intervenţie paramilitară care avea în dotare echipament tehnic deosebit.de%tunci apăreadupă un caz "codoarte roşu# bine era dată alarma iaraveau acţiunea de intervenţie extrem repedecând şi precis, niştedeetape stabilite care ca scop deplasareaseladesăşura locul respectiv, securizarea zonei, contactul cu speciicu l descoperirii, analiza ştiinţiică prelimina ră şi închiderea zonei. Intervenţiile de "cod roşu#, care dintr-un anumit punct de vedere sunt cele mai spectaculoase -şi aici mă reer în special la modul în care ele se desăşoară -, au loc numai după anumite veriicări prealabile, pentru a se evita deplasarea corpului dal departamentului în cazurile mai puţin importante. %cţiunile de "codroşu# constituie marisecrete de statşi tocmai de aceea sunt stab ilite anumite proceduri +

standard cu privire la modul de implicare a celor care ac parte din grupa specială de intervenţie. $e-a lungul timpului au existat diverse atacuri ale unor personalităţi politice şi chiar denunţuri alse în ceea ce priveşte activitatea departamentului, care au ost aduse la cunoştinţa lui 4eauşescu, însă astel de cazuri nu au ăcut altceva decât să evidenţieze şi mai bine rolul pe care -au avut măsurile iniţiale excelente de secretizare a inormaţiilor de vâr, care nu puteau i cunoscute decât de 7badea şi de dictator (tangenţial, acestea erau aduse şi la cunoştinţa Deului 'ecurităţii). $e aceea, tentativele de răsturnare a lui 7badea de la conducerea $K, care reclamau incompetenţa lui, au eşuat rând pe rând deoarece ele din apăreau ca iind chiar de ladeînceput. "%matorii# nu nu puteau construi unurmare, scenariuei erau tactic viabil, simplul motivalse că scurgerile inormaţii aproape că existau şi, prin nevoiţi să inventeze şi să mintă. ;otuşi, tracasat din mai multe părţi (cele mai veninoase intrigi proveneau chiar de la Deul 'ecurităţii de atunci) şi alat într-o poziţie tot mai delicată datorită inormaţiilor alarmante de zguduire a blocului comunist în =uropa, 4eauşescu ar i putut să ia o decizie neinspirată. $e aceea, colonelul a avut gri!ă să-i prezinte descoperirile şi elementele cele mai importante şi secrete într-o lumină oarte clară, sinceră şi directă, care -a determinat pe Deul 'tatului să-i acorde în continuare mână liberă de acţiune. 7dată rezolvată problema încrederii din partea lui 4eauşescu, 7badea se putea ocaliza asupra pregătirii cu mare atenţie a perioadei de tranziţie care avea să urmeze după schimbarea de regim în conducerea ţării, deoarece el ştia de!a că nu era decât o chestiune de timp până când aceasta avea să se petreacă, începând cu vara anului >J>, activitatea colonelului 7badea a devenit ebrilă şi complexă6 eu însumi -am putut vedea doar de puţine oripână la sârşitul anului. $e şi nu aveam acc es la inormaţiile din exterior, intuiţia îmi tu spunea totuşide!a că se pregăteşte oarte important nivelînnaţional. $arvoi acestea sunt aspecte pe care le cunoşti oarte bine şi ceva nu mai are rost să intrulaacum detalii. 0ă axa, deci, maiales pe descrierea modal ităţilorprincipale de acţiune ale departament ului. %tunci când este ăcută o descoperire oarte importantă, recepţia inormaţiei are loc oarte rapid, deoarece instituţiile care sunt primele contactate în astel de cazuri sun 2oliţia şi 'erviciul &omân de Inormaţii ('&I). $atorită unui protocol oarte strict, care delimitează clar natura descoperirilor şi importanţa acestora, $K este imediat contactat iar echipele noastre se deplasează în zona respectivă. =xistă o etapizare oarte precisă a acţiunilor care trebuie realizate în astel de cazuri, începând cu anul >JJ, am ăcut şi eu parte din echipa principală de intervenţie, deplasându-mă cu aceasta în locaţiile secrete în care eram chemaţi. Includerea mea în această echipă a ost rezultatul unui ordin emis direct de colonelul 7badea, rolul meu iind acela de evaluare a gradului de risc în cazul descoperirilor importante care erau ăcute şi de propunere a modalităţii speciice de procedură pentru investigarea acestora în condiţii de deplină siguranţă. $in echipa principală mai ăcea parte un căpitan de securitate, care era conducătorul ei şi care trebuia să ia pe loc decizii le necesare după ce eu îiprezentam concluz iile mele. $acă situaţia era oarte neobişnuită, el era cel care raporta imediat situaţia colonelului 7badea, aşteptând hotărârea acestuia. =chipa noastră mai includea încă trei militari din trupele de elită, oarte bine pregătiţi, care constituiau "avangarda# atunci când începeau investigaţiile. 7 a doua echipă era ormată din patru membri, care erau oameni de ştiinţă şi cercetători, însă numărul lor putea să varieze în uncţie de domeniul descoperirii respective. =i erau cei care pătrundeau ulterior în perimetrul zonei care delimita descoperirea şi eectuau o primă analiză ştiinţiică, de ansamblu, a elementelor pe care le găseau acolo. % treia şi ultima echipă era ormată din douăzeci de militari care aveau rolul de a asigura securitatea zonei, împre!muirea ei, paza obiectivului şi logistica necesară, în uncţie de importanţa descoperirii era anunţat şi colonelul 7badea, care sosea acolo în cel mai scurt timp. @neori, însă, puteau să apară actori neprevăzuţi. $e pildă, prin >J, când sistemul de intervenţie pe echipemuntoasă, nu exista încă şiprotocoa de colabora re erau la nesigure, a ost solicitat intervină ntr-o î zonă în apropiere delele întorsura 1uzăului, curbura$K lanţului de munţisăcarpatici. Kona era oarte retrasă şi aproape nelocuită. $oi raţi alpinişti se antrenau escaladând o stâncă înaltă şi relativ izolată de masivul muntos. 2ereţii ei erau oarte abrupţi, ormând în partea de sus chiar o plombă, ceea ce a constituit o adevărată provocare pentru cei doi alpinişti. @nul dintre raţi a urcat pană pe la trei serturi din înălţimea stâncii, unde a observat nişte semne bizare săpate în piatră şi aproape complet erodate de trecerea timpului. 4ând a a!uns sus, pe platorma îngustă a stâncii, s-a aplecat şi a 

ridicat un obiect ciudat de culoare galbenă, care semăna cu un lanţ, dar în clipa următoare a dispărut brusc sub privirea înmărmurită a ratelui său care se ala pe sol, la baza stâncii. % ost alertată 0iliţia locală şi au ost anunţaţi părinţii, la 1răila. Iniţial, autorităţile --au bănuit pe cel care i-a chemat că le ascunde adevărul. 4hiar -au ameninţat, crezând că-şi bate !oc de ei. $ar tatăl, ost alpinist, a escaladat şi el stânca, a ridicat obiectul respectiv şi a dispărut instantaneu în aţa a + martori. 4azul a luat o turnură periculoasă6 au sosit imediat la aţa locului mai mulţi oiţeri de 'ecuritate de la 1ucureşti, care au anunţat $K în aceeaşi seară. Kona a ost izolată de către o echipă militară pe o rază de o sutăzile decu metri în !urul stâncii. &eprezentanţii alte $irecţii din4unosc 'ecuritate s-au ocupat în următoarele dezinormarea sătenilor şi liniştireaunei martorilor oculari. toate aceste detalii din dosarul ultrasecret al evenimentului respectiv, pe care -am studiat ulterior, după &evoluţie. %cum douăzeci de ani încă nu aveam acces la astel de operaţiuni, iind doar un copil care venise la baza din 1... de puţin timp. 'e pare totuşi că unele aspecte au mai "transpirat# prin presă la mulţi ani după aceea, probabil datorită aptului că în acel loc au venit atunci câteva personalităţi politice şi din domenul ştiinţei. 'ituaţiile de acest gen, care nu pot i blocate inormaţional în mod complet de la început, sunt înregistrate cu un cod special şi sunt numite "evenimente de tip T#. =le reprezintă de obicei situaţii limită, care nu pot i prevăzute în totalitate sau care dau naştere la diverse alte complicaţii. 5n zilele următoare au survolat cu elicopterul stânca respectivă6 "obiectul# era, de apt, un gen de pârghie ancorată în piatra stâncii, ără a se putea stabili însă cine, cum şi de ce a realizat aceasta. 'crierea de pe peretele stâncii a rămas complet necunoscută, chiar dacă au ost trimise numeroase otograii cu semnele a i studiate la cele maitotuşi prestigioase instituţii de proil din lume. $eşi existau anumite respective, similitudinipentru de ormă, nimeni nu a putut să găsească o corespondenţă clară cu vreuna dintre scrierile din antichitate. %m avut acces la toate otograiile care au ost ăcute din diverse unghiuri şi am putut să mă conving personal de caracterul oarte straniu al acelor semne. 2ăreau oarte vechi, dar încă se mai observau, iind în mare parte acoperite de muşchi de stâncă. iind pe atunci oarecum lipsiţi de experienţă şi presaţi de panica creată, cei responsabili au decis să dinamiteze stânca, însă ulterior s-a alat că acela a ost un ordin dat de puterea de la 1ucureşti, în prezent, la douăzeci de ani de la dramaticul incident, locul este complet curăţat. 4ei doi bărbaţi dispăruţi nu au mai revenit niciodată. oarte interesant a ost aptul că, după ce au arunca t stânca în aer, înlocul ei a continuat să rămână un contur străveziu de culoare verde deschis, ca un abur uşor. $upă câteva zile, însă, a dispărut şi el. %cesta este doar un exemplu din multitudinea de =venimente T din arhiva $K6 importanţa lor este ma!oră iar inormaţiile pe care le conţin sunt oarte secrete. =xistă de asemenea multe alte situaţii care se încadrează în aceeaşi categorie "T#, apărute mai ales după anul >>*. 4ezar mi-a relatat apoi încă două cazuri uluitoare dar m-a rugat să nu le menţionez în carte, deoarece ele au legătură cu resursele din solul ţării,iind considerate mari secrete de stat.

-Saltul. dup$ R"/olu%i" ? 5n mod paradoxal, zbuciumul &evoluţiei nu s-a ăcut simţit aproape deloc în activitatea $epartamentului Kero, a continuat 4ezar să relateze evenimentele principale din acea perioadă a vieţii lui. $ouă ar putea constitui cauzele acelei situaţii: pe de o parte, izolarea aproape perectă şi autonomia pe care colonelul 7badea a asigurat-o departamentului, urmare directă a măsurilor excepţionale de menţinere a secretului la vâr6 pe de altă parte, iminenţa prăbuşirii lui 4eauşescu de la puterea în stat era de mult cunoscută în cadruldepartamentului, chiar dacăea nu era exprimată în mod direct. Nu este însă cazul să discutăm acum şi aici despre aspectele oculte al &evoluţiei din >J> în &omânia. 0ă voi reeri doar la ceea ce adus nou pentruluni mine deceniul în careputerii, tocmaiam intrasem dupăpentru &evoluţie. 5n primăvara luia>>+, la câteva după schimbarea ost mutat prima dată de la baza din 1... la baza din 3alea @rsului, care era situată în zona munţilor B... din apropierea masivului &etezat. 'pre deosebire de baza în care trăisem zece ani, aceasta se extindea cu două nivele sub pământ. $otarea tehnică era ireproşabilă iar personalul oarte bine instruit. 'pre sârşitul anului colonelul mi-a adus la cunoştinţă aptul că, datorită unor motive independente de voinţa sa, doctorul Hien a părăsit &omânia. %ceasta a ost o veste care, într-un anume el, m-a întristat. $octorul Hien mă *

ghidase într-un mod oarte eicient printre meandrele complicate ale cunoaşterii unor realităţi despre care ceilalţi oameni nici măcar nu bănuiesc că există. 0odalităţile sale de acţiune erau ciudate şi dierite, însă mai mereu ele se desăşurau în tăcere. 0i-a ost un ghid spiritual oarte competent şi un a!utor nepreţuit în multe situaţii diicile6 de altel, el însuşi era o iinţă oarte specială şi ocultată, despre care nici măcar autorităţile române, care îl supravegheau tot timpul îndeaproape, nu cunoşteau prea multe. 2lecarea neaşteptată şi aparent inexplicabilă a doctorului Hien a oerit şansa unei schimbări notabile în existenţa mea. %veam şi unu de anicapacităţi şi o experienţă în ceea ce privea activitatea departamentului, la caredouăzeci se adăugau anumite psihice vastă personale, datorită cărora rezolvasem multe situaţii delicate sau chiar periculoase. %vând în vedere aceste aspecte şi urmând totodată saturile pe care i le dăduse părintele %rsenie cu aproape cinci ani în urmă, colonelul 7badea mi-a oerit mie conducerea tehnică a $epartamentului Kero. Dtiam că aceasta era o idee mai veche a colonelului, astel încât am acceptat imediat. Noua uncţie era oarte puternică şi autoritară. Deul meu unic şi direct era colonelul 7badea, iar deasupra lui era doar 4eauşescu şi, într-o anumită măsură, Deul 'ecurităţii din &omânia. 2robabil că au ost necesare multe mişcări de culise din partea colonelului pentru ca eu să iu persoana care să ocupe acel post. =orturile sale au ost de asemenea salutare şi în ceea ce priveşte inanţarea în continuare a departamentului, deoarece acesta era în multe privinţe ca un el de "antomă# printre celelalte secţiuni din 'ecuritate. Nu existau arhive externe, dosare, inormaţii, nu exista nimic în exterior care să ateste "viaţa# departamentului6 totul era centralizat la baza din 3alea @rsului, unde nimeni nu avea acces, dacă nu ăce a parte dinînpersonalul bazei. $e aceea, aproape nimeni ştia nu despreexistenţa ei,cu atât mai puţin despre zona care era plasată. Numirea mea ca director tehnic al $K a implicat necesitatea unor deplasări recvente pe care trebuia să le eectuez în dierite zone ale ţării, pe lângă participarea la "evenimentele de tip T#. %veam mereu la dispoziţie o limuzină pentru transport, două gărzi de corp şi chiar, prin solicitare directă, elicopterul care era proprietatea departamentului. 5n >>* au ost clariicate raporturile dintre $epartamentul Kero şi 2reşedinţie. $upă moartea lui 4eauşescu aproape nimeni nu mai ştia de existenţa departamentului, astel încât Deul 'tatului a ordonat imediat subordonarea totală şi politizarea $K, într-o dorinţă nemărturisită dar evidentă de realizare a unui control centralizat a tuturor structurilor din 'erviciul &omân de Inormaţii. /-am însoţit pe colonelul 7badea la întâlnirea secretă cu 2reşedintele, întâlnire care a durat mai mult de patru ore. Deul 'tatului dorea chiar să modiice structura departamentului şi să uniice mai multe secţiuni, rămase moştenire din timpul dictaturii, cu cea a $K. $upă ce am prezentat însă câteva dintre realităţile şocante care au ost descoperite, precum şi implicaţiile lor enorme în stabilitatea politico-economică a ţării, buimăceala 2reşedintelui a ăcut loc unui acord asemănător cu cel vechi, anterior &evoluţiei. '-a cerut însă şi inormarea Deului '&I-ului. $iscu ţia cu el a avut loc o lună mai târziu şi nu a creatnici un el de probleme. $impotrivă, a adus chiar unele îmbunătăţiri pe linie administrativă şi de procedură specială. @na dintre propuneri a ost aceea de îniinţare a unei secţiuni care să aibă o uncţie de "tampon# între 'ecuritate şi $epartamentul Kero. în apt, această secţiune are şi în prezent uncţia de "colectare# şi "triere# a inormaţiilor speciice, care se încadrează în domeniul secret de evenimente şi descoperiri stranii, întrucât nu toate aceste inormaţii şi evenimente constituiau obiectul activităţii $K, ele erau repartizate celorlalte $irecţii din '&/ 'ecţia "tampon# a primit denumirea de 4omisia de %naliză a =venimentelor 'tranii, având anga!aţi din ambele părţi, adică atât de la nivelul secţiilor '&I, cât şi din $K. '-a stabilit însă ca Deul acestei 4omisii să ie un membru al departamentului nostru, datorită experienţei în domeniu. %m primit tot eu şi această uncţie, ca o extindere a aceleia de la nivelul $epartamentului Kero.în Deul '&I-ului2ea bună obiectat un timp, invocând care eracamult sub atât standardele stabilite mod oicial. dreptate, el airma că vârsta era de mea neconceput o persoană de tânără să conducă în mod eicient acţiuni de asemenea anvergură, însă colonelul 7badea a liniştit până la urmă spiritele, asumându-şi întreaga responsabilitate. $atorită statutului cu totul special pe care de!a îl deţineam, gradul de libertate în acţiune trebuia să ie maxim. %ceastă condiţie depăşea chiar şi imunitatea parlamentară, deoarece se lega în mod direct de marile secrete de stat. $eoarece uncţiile mele nu erau politizate, orma de acces liber absolut 

era reprezentată de un tip de legitimaţie specială, semnată personal de 2reşedinte şi purtând indicativul $KL% - 7 S...U, în uncţie de numărul celor cărora li se eliberează. %ceştia sunt extrem de puţini si ac parte din organismele cele mai secrete ale '&I şi ale %rmatei. 5n perioada >>*->> am parcurs toate dosarele departamentului, pentru a mă amiliariza cu situaţia la zi. %m studiat cazurile cele mai secrete şi am ost în locuri oarte ascunse şi uimitoare prin cele ce conţineau. ;oate acestea ac însă obiectul unui domeniu secret care nu poate i dezvăluit deocamdată. %m stabilit cartierul general la baza din 3alea @rsului şi am pregătit, în paralel, o a doua echipă specială pentru cazurile maioerit puţin inormaţii importante.esenţiale 2ână în4onsiliului anul *++ am reuşitde să consolidăm relaţiilede deintervenţie "parteneriat# cu '&I-ul şi am 'uprem %părare a Fării (4'%;). 4olonelul 7badea avea deplină încredere în mine şi chiar dacă se apropia vertiginos de vârsta pensionării, era totuşi oarte mulţumit de modul în care se desăşura activitatea departamentului. usese avansat la gradul de general-'&I şi putea spune că multe dintre planurile sale deveniseră realitate. 4am acesta este tabloul de ansamblu al situaţiei departamentului în prezent, schiţat în linii mari. %nul *++* a marcat un punct important în ceea ce priveşte implicarea mea într-un cadru special care se reeră la anumite aspecte de mare importanţă cu prounde implicaţii atât la nivel naţional, cât şi la nivel mondial. $ar despre ele îţi voi vorbi în viitoarea întâlnire, pentru că este oarte important să ne ocalizăm atenţia cât mai bine asupra acelui subiect undamental al discuţiei noastre pe care urmăresc în mod special să ţi- prezint. 3ei înţelege astel că realitateacare ne încon!oară este proiectată într-o cu totul altă lumină decât suntobişnuiţi oamenii să o perceapă. %m respirat adânc,viitoare, ca la ieşirea dintr-ocătransă îndelungată. Nuproblemei, bănuiam la care avea să ie natura destăinuirii dar intuiam a!unsesem la "nodul# punctul-ocar al situaţiei actuale. 4ezar îmi mărturisise că acela reprezenta, de apt, motivul principal pentru care el dorea să ac publice aceste relatări. %veam să mă mai întâlnesc cu el doar de două ori, timp în care mi-a expus în mod amănunţit evenimente care pot i considerate cruciale pentru destinul ţării. @ltima întrevedere a avut loc în luna iunie, *++ şi atunci am alat cu stupoare elul în care s-a a!uns la cunoaşterea locaţiei secrete din munţii 1ucegi unde a ost ăcută, două luni mai târziu, marea descoperire. 4hiar dacă evenimentele s-au precipitat atunci, totuşi 4ezar mi-a oerit nesperata şansă de a i în acel loc şi de a vedea eu însumi structura secretă din munte şi elementele sale caracteristice. %ceasta a necesitat o intervenţie cu totul specială din partea lui şi mai ales din partea generalului 7badea, într-un moment în care lucrurile păreau să scape de sub control. $ecizia de a mă chema acolo, aproape imediat după eectuarea descoperirii, a ost oarte inspirată deoarece la câteva zile după aceea situaţia s-a complicat extraordinar de mult datorită presiunilor diplomatice americana care au solicitat intens prezenţa lor nimeni care imediată în acel loc cu echipe ultradotate şi cu o ormidabilă tehnologie. $in acel moment, nu era autorizat de la nivelul preşedenţiei nu a mai putut pătrunde dincolo de bara!ele de securitate care erau asigurate atât de militarii români, cât şi de cei americani. $e aceea, mă consider oarte norocos şi într-un anumit el chiar privilegiat, că am avut ocazia să văd ceea ce multora, poate, li se va părea aproape incredibil, în cele câteva ore cât a durat prezenţa mea în perimetrul central al descoperirii, 4ezar mi-a relatat succint aspectele (unele dintre ele dramatice) legate de modalitatea eectivă în care a ost ăcută descoperirea6 mi-a punctat pe scurt implicaţiile pe care ea le-a declanşat imediat după aceea, precum şi evenimentele principale ale intervenţiei '@% în această problemă, în luna septembrie a aceluiaşi an (*++) am primit veşti noi de la el, prin intermediul unui curier special care de altel usese şi intermediarul pentru aran!area întâlnirilor noastre din ultimii ani. $e data aceea, însă, curierul mi-a acilitat o convorbire teleonică cu 4ezar, utilizând un aparat special prote!at şi o linie particulară. 4ezar mi-a vorbit atunci despre unele aspecte particulare ale "negocierilor# româno-americane pe care le alase de curând de generale aptul că cu urma să plece peste câteva "mare oerindu-mi de asemenea câteva şidate privire la aceasta. Nu ştiazile câtîntr-o va dura aceaexpediţie#, călătorie dar mi-a promis că, la întoarcere, mă va contacta pentru a-mi oeri toate detaliile ei. $upă o scurtă ezitare mi-a sugerat că aveam, totuşi, destule inormaţii pentru a scrie şi a publica o carte cu aceste elemente. 4a şi mine, considera că oamenii au dreptul să ştie care este situaţia reală şi să hotărască singuri asupra viitorului lor. %ceeaa ost ultima dată când am avut un contact verb al cu 4ezar. 4u câteva săptămâni în urmă, după aproape un an de la acea convorbire teleonică, exact în perioada în E

care redactam partea inală a acestei cărţi am primit unele semnale despre întoarcerea lui din "marea expediţie#, ceea ce mi-a provocat o emoţie intensă la gândul unei posibile revederi şi a alării unor noi elemente, despre care bănuiam că au o natură excepţională. 'ă revin, însă, la relatarea lui 4ezar din penultima noastră întâlnire. =lementele pe care mi le-a expus atunci în amănunţime constituieără îndoialăo adevărată minăde inormaţii despre culise le organizaţiei masonice mondiale. 4oncepţia, viziunea generală, intenţiile şi modurile de acţiune ale rancmasoneriei, pe care 4ezar mi le-a relatat într-o memorabilă sinteză a convorbirii avute cu unul dintre reprezentanţiisubtilă de seamă la scară mondială acesteipeorganizaţii, m-au determinat să înţeleg şi mai bine semniicaţia a cunoscutei airmaţii: a"0ărul dinaară rumos şi pe dinăuntru găunos#, care se poate aplica oarte bine masoneriei mondiale. 2e de altă parte şi în mod paradoxal, ără acea iniţiativă a masoneriei nu ştiu când şi cum ar i avut loc excepţionala descoperire din munţii 1ucegi. @neori irul destinului - mai ales cel al unei naţiuni sau chiar al umanităţii - este mult prea complicat şi laborios pentru a putea i înţeles în toată complexitatea sa de mintea umană. Ne rămâne, deci, doar posibilitatea de a constata şi de a analiza retroactiv, plini de uluire, incredibilul păien!eniş de apte, relaţii, iinţe şi destine individuale care s-au combinat astel încât rezultatul inal să constituie un adevărat pas înainte pentru omenire. 4hiar dacă, deocamdată, nu putem înţelege în amănunt aceste combinaţii şi acţiuni oarte complicate ale orţelor subtile, putem cel puţin să ne orientăm după eectele notabile pe care ele le declanşează înanumite momente precis delimitate de o serie de actori con!uc-turali. %ceşti actori con!uncturali reprezintă însă exact condiţiile spaţio-temporale care sunt necesare pentru declanşarea unor eve nimente - chiar lascară mondială -de o imp ortanţă ma!oră. %tunci când dinunde nou rămăsese, cu 4ezar, ca la şi câteva luni dedoar la ultima discuţie, a reluat irul relatărilor salem-am exactîntâlnit de acolo cum ăcuse o scurtă pauză el pentru a bea apă. ? 5n luna mai a anului *++* mă alam la baza din 3alea @rsului, al cărui nume de cod este %lpha. =ra perioada în care studiam intens dosarele secrete ale departamentului, care acopereau o perioadă de mai bine de douăzeci de ani de cercetări şi veriicări pe teren, eectuate de echipele de intervenţie specială, într-o după-amiază calmă şi liniştită mă alam în biroul meu, iind adâncit în studiu, când am primit un teleon pe linia directă, de maximă securitate, de la generalul 7badea. =ram mirat, deoarece mă despărţisem de el doar cu o zi înainte şi acel teleon era olosit doar în cazul unor comunicate oarte urgente şi secrete. 0i-a transmis că în următoarele ore voi primi vizita unui persona! important, care doreşte să aibă o discuţie cu mine în particular. 0-a surprins vocea generalului, uşor nesigură şi exprimarea lui puţin conuză, aspecte care nu-i erau caracteristice şi pe care nu le întâlnisem la el până atunci. 0i-a spus că nu are nici un el de date suplimentare, că nu ştie despre cine este vorba şi că solicitarea întrevederii a venit prin intermediul '&I, ca urmare a unei intervenţii guvernamentale. 2ersoana respectivă era cetăţean străin, însă cunoştea &omânia şi, de asemenea, vorbea oarte bine limba română. 'erviciul &omân de Inormaţii ('&I) ştia doar că ace parte dintr-o lo!ă masonică oarte importantă din Italia, că deţine un înalt rang nobiliar şi că are o mare putere de inluenţă inanciară în &omânia. 2robabil că relaţiile sale politice erau de asemenea oarte sus-puse, din moment ce a reuşit să penetreze "zidul# '&I-ului şi să a!ungă până la structura $K. =ra însă o enigmă de unde mă cunoştea pe mine şi cum alase de existenţa departamentului, al cărui director tehnic eram. 0i-am dat seama atunci că puterea de inluenţă a acestui om era ormidabilă, din moment ce el reuşise să "străpungă# pe cale ierarhică sistemul guvernamental Gşi de securitate al unei ţări, chiar ără să ascundă aceasta. In ceea ce mă privea, trebuia să admit întrevederea, deşi nu-i ştiam încă scopul. =rau destule necunoscute în ecuaţie, care se suprapuneau peste rapiditatea cu care urma să aibă loc întâlnirea. 4u toate acestea, percepeam în iinţa mea un gen de "greutate# şi "presiune# nelămurită, care în mod evident $tunci am realizatde!a intuitiv, pentru primaa dată, se corela cuopersoana respectivă. %vea să ie "luptă# diicilă, deoarece simţeam radiaţia "grea# aceleinatura iinţe,ntrevederii. ca un nor neplăcut care o învăluia şi care îi ascundea adevăratele intenţii. 0ai erau câteva ore până la sosirea persona!ului, astel încât m-am izolat într-o cameră şi am intrat într-o stare de meditaţie proundă pentru a ala mai multe elemente caracteristice despre persoana acestuia. =ram complet uluit. 4unoşteam de!a aptul că 4ezar avea puteri psihice deosebite, despre care nu menţionase însă decât strictul necesar, cu multă modestie şi într-un mod cât se poate de iresc şi natural, <

în plus, el nu îşi maniestase puterile în prezenţa mea decât de două-trei ori, în anumite situaţii-cheie, doar pentru a-mi demonstra indirect că ceea ce îmi relata nu erau vorbe goale. 4hiar şi atunci acţiunile sale au ost perect integrate în con!uc-turile respective, astel încât ele să nu provoace o bulversare prea mare. ;otuşi, nu ştiam aptul că el avea capacitatea de a ala dierite inormaţii atunci când îşi maniesta voinţa în această direcţie, în timpul meditaţiei. Nu puteam să înţeleg cum era posibil aşa ceva. $orind să alu mai multe despre acest mister, -am întrebat cum şi de unde reuşeşte să aibă acces la inormaţii despre care nu ştia nimic înainte. ? 'e poate spune că domeniul subtil deun cunoaştere peoarte care îlvast, evocînsă în timpul atuncieterul când la care ace doresc să alu anumite inormaţii, este tip de eter acestameditaţiei, nu reprezintă reerire ştiinţa contemporană, a început 4ezar să-mi explice. $in această realitate subtilă provin toate lucrurile şi enomenele, toate gândurile, materia de orice tip, în general vorbind orice inormaţie care se actualizează ca nume şi ormă în planul izic. $in acest ocean practic ininit de "coduri# particulare încep să se concretizeze, din aproape în aproape, toate intenţiile, gândurile şi ideile noastre care prind astel o ormă clară şi se obiectivează la nivelul de percepţie al omului obişnuit, în lumea izică. Imaginează-ţi, de pildă, o masă de aburi care se ală în suspensie6 ea este alcătuită din vapori de apă ormaţi din particule oarte ine care plutesc în aer. $acă acţionăm asupra temperaturii încon!urătoare şi o acem să scadă, vaporii deapă vor condensa şi se vor transormaîn picături de lichid , adică se vor ala înt r-o stare de agregare a materiei mai grosieră decât cea a vaporilor, care reprezentau starea gazoasă a apei. $acă vom scădea şi mai mult temperatura, apa lichidă se va transorma în gheaţă, deci în materie solidă, care este starea de agregare cea mai grosieră. = simplu de înţeles: aceiaşi atomi de apă, care iniţial se alau sub ormă de vapori, deve nit,drum, prin transormări gheaţă. %nalogic vorbind,auacelaşi de sus în !os,succe îlsive, urmează şi inormaţia de orice tip care a!unge să se concretizeze în planul izic, în stadiul ei primar, latent, inormaţia nu reprezintă altceva decât o anumită ormă de energie vibratorie care este speciică iecărui aspect în parte. 0ediul în care subzistă ininitatea de idei, eterul subtil universal gânduri, intenţii şi posibilităţi este despre care îţi spuneam mai înainte. ;otul se reduce, deci, la accesarea inormaţiei pe nivelul ei propriu de vibraţie, care ace parte din oceanul nesârşit al recvenţelor de vibraţie energetică din eterul universal. %cesta este aspectul cel mai diicil de realizat, întrucât mai întâi este necesar să ai nivelul de conştiinţă adecvat pentru a i conştient de eterul subtil universal şi, de asemenea, trebuie să ai capacitatea de a selecta cu mare acurateţe, din multitudinea recvenţelor de vibraţie energetică, pe aceea care te interesează. ? 'e poate spune că domeniul subtil de cunoaştere pe care îl evoc în timpul meditaţiei, atunci când doresc să alu anumite inormaţii, este un tip de eter oarte vast, însă acesta nu reprezintă eterul la care ace reerire ştiinţa contemporană, a început 4ezar să-mi explice. $in această realitate subtilă provin toate lucrurile şi enomenele, toate gândurile, materia de orice tip, în general vorbind orice inormaţie care se actualizează ca nume şi ormă în planul izic. $in acest ocean practic ininit de "coduri# particulare încep să se concretizeze, din aproape în aproape,2/%N@&I IN;=&0=$I%&= PLANULUI 'IZIC. /uând o oaie de hârtie, 4ezar a desenat o schiţă pentru a putea să înţeleg mai bine.

7biectivarea ideilor cauzale la nivelul planului izic



. =nergii vibratorii("lungimi de undă# speciice) din eterul subtil atotcuprinzător, care reprezintă sursecauză pentru orice maniestare obiectivă din planurile 4reaţiei. *. 2lanurile succesive de maniestare, din ce în ce mai grosiere, în care sursele energiei-cauză îşi micşorează vibraţia până când se materializează la nivelul planului izic. . 2lanul izic, cel mai grosier (ca recvenţă de vibraţie) în ierarhia planurilor de maniestare. - 7 minte ocalizată, care este bine pregătită şi puriicată de gânduri vicioase şi parazite, are puterea de a străpunge succesiv planurile subtile de maniestare până la nivelul eterului universal de care ţi-am vorbit, care este precum un el de spaţiu gigantic, având o natură oarte specială, în acest spaţiu extrem de vast poate i identiicată "urma# speciică sau recvenţa vibratorie particulară a oricărui aspect, iinţă, obiect sau enomen care te interesează. %devărata artă constă în selectarea corectă a recvenţei de vibraţie particulară pe care o cauţi, la el ca atunci când vrei să prinzi un post de radio şi mişti cursorul pe scala de recvenţe a radioului. 0ă vei întreba, poate, cum selectează mintea doar o recvenţă speciică dintr-o ininitate care existăA 2rocesul este simplu, pentru că el se bazează pe legea universală a vibraţiei. ;ot ceea ce există în univers şi este deinit în mod particular, indierent că este iinţă sau lucru, enomen sau emoţie, are o "amprentă# vibratorie, o "marcă# speciică inconundabilă după care poate i identiicat oriunde în univers. =ste aşa-numitalungime de undă personală,întocmai cum spirala %$N-ului este unică pentru iecare iinţă. ;rebuie doar să comutezi "butonul# de Ia o lungime de undă la cea pe care doreşti să o cunoşti. =ste un principiu undamental în izică şi acesta se numeşte rezonanţă. $esigur, toate acestea implică un antrenament adecvat şi perseverent, dar rezultatele sunt pe măsură. =u nu am ăcut altceva decât să aplic cu exactitate acest principiu, ocalizându-mă asupra "imaginii subtile# sau "lungimii de undă# a persona!ului care urma să sosească, chiar dacă nu- văzusem niciodată şi nu îl cunoşteam deloc, dar despre care aveam totuşi unele inormaţii de la generalul 7badea. %cele inormaţii sumare mi-au ost de a!uns. 0aniestarea puternică şi ocalizată a voinţei mele a determinat într-un timp relativ scurt realizarea condiţiilor de rezonanţă cu "amprenta subtilă# a persoanei respective. ;otuşi, trebuie să-ţi spun că enomenul nu este chiar aşa simplu precum ţi- descriu eu acum. 0ai bine zis, este necesară o lungă perioadă de practică intensă, care implică de asemenea elevarea deosebită a conştiinţei. %curateţea doreşti supraaţa să le ali depinde, o parte, claritatea propriei minţi -care inormaţiilor atunci trebuiepe săcare ie precum nemişcatăpea de unui lac dede munte - iar pe de altătale parte de abilitatea în realizarea condiţiilor speciice de rezonanţă, prin evocare vie şi cu putere a ceea ce ţi-ai propus să cunoşti. 2ractic vorbind, în acele momente tu te "acordezi# cu o mai mare sau mai mică ineţe la recvenţa de vibraţie speciică a iinţei pe care o evoci. $acă reuşeşti aceasta cu succes, vei cunoaşte atunci într-un mod direct, nemi!locit şi intuitiv, rezultantasubtilă dominantă a persoanei respective,în toate aspectele ei, chiar dacă ea crede că aceste aspectesunt necunoscute celorlalţi. 8

=ste adevărat că, aşa după cum ţi-am spus, problema se prezintă într-o ipostază mai complexă deoarece există multe variabile care implică, printretele, al pregătire a personală şi eorturile depuse această în direcţie, însă important este aptul că orice iinţă umană sănătoasă, care este înzestrată cu voinţă şi perseverenţă, poate să dobândească această putere. %m să revin însă la întâlnirea care ascundea un mobil secret, oarte important, dar totuşi neclar într-o primă ază pentru mine. %poi 4ezar mi-a povestit în amănunt strania întâlnire de la baza %lpha, care prin semniicaţia ei m-a zguduit pround şi m-a convins deinitiv să scriu această carte. ;otuşi, ca această cele relatate să aibă anumită cursivitate şi, de asemenea, pentru a uşura exprimarea ideilor,pentru voi reda întâlnire în o termenii dialogului care a avut loc între 4ezar şi misteriosul persona!, membru în elita mondială a rancmasoneriei, străduindu-mă să respect cât mai idel ceea ce mi-a ost relatat şi chiar să redau anumite nuanţe mai subtile ale discuţiei. 4er iertare cititorului pentru eventualele inconsecvenţe în exprimare dar, aşa cum va realiza el însuşi oarte curând, important aici este conţinutul inormaţiei şi mai puţin orma în care acesta este prezentat.

Solu%i" d" #ompromi( 2e la orele trei după-amiază, la baza din 3alea @rsului şi-a ăcut apariţia un elicopter al 'erviciului &omân de Inormaţii dincare a coborât un domn sobru,înalt, îmbrăcat într-un costum negru şi având o ţinută elegantă, dar truaşă, în mâna dreaptă ţinea un baston cu mâner de ildeş cu încrustaţii din aur, oarte complicate. lui exprima iar ochii aveau un eect aproape straniu, radiind o răceală neobişnuită. aţa %ceastă impresieduritatea, era ampliicată şi verzi de sprâncenele uimitor de arcuite şi bine conturate pentru un om a!uns la o vârstă relativ înaintată. =l s-a prezentat oiţerilor care îl aşteptau la bază sub numele de senior 0assini şi a aşteptat răbdător ca sosirea lui să ie anunţată lui 4ezar. Impunător, obişnuit parcă să trăiască numai în cercurile nobiliare înalte, senior 0assini avea - la cei < de ani ai săi - o alură semeaţă, era oarte sigur pe el şi crea impresia unei persoane care era obişnuită să dea ordine. $e altel, el era unul dintre venerabilii de runte ai celei mai importante lo!e masonice din =uropa şi, de asemenea, ăcea parte din cea mai inluentă organizaţie masonică la nivel mondial: Brupul 1ilderberg. 'enior 0assini a ost condus la nivelul unu al bazei, unde îl aştepta 4ezar. $upă salutările de rigoare, 4ezar -a invitat într-o sală de protocol, dar venerabilul a reuzat. ără să ie aectat, stilul în care el se exprima era totuşi cam pompos, cu o uşoară tentă arhaică. $e altel, senior 0assini descindea dintr-o oarte veche amilie nobiliară, de stirpe regală, din Italia. ? 'unt impresionat şi totodată încântat de propunerea dv., însă îmi rezerv minimul privilegiu de a mă prote!a aţă de eventualele tentative de ascultare şi înregistrare a discuţiei noastre. 3-aş i deosebit de îndatorat să nu consideraţi acest lucru o !ignire personală, dar nu putem uita totuşi că avem de-a ace cu 'erviciul &omân de Inormaţii, şi-a explicat venerabilul intenţia. 4ezar zâmbea abia perceptibil. =ra încă diicil de evaluat dacă senior 0assini se exprima astel în mod obişnuit sau cuvintele sale ascundeau o ină ironie. % doua variantă era mai plauzibilă, dar acest lucru nu -a deran!at în nici un el pe 4ezar, care i-a răspuns cu bunăvoinţă. ? 3ă înţeleg temerile, domnule, şi le găsesc îndreptăţite într-o oarecare măsură. $ar această bază are chiar prin statutul ei un nivel oarte înalt de secur itate şi se alădoar în raport de colaborare cu '&I, adică propriu-zis ea nu se ală în subordinea 'erviciului &omân de Inormaţii. 2utem discuta liniştiţi şi ără teamă în sala de protocol. 'enior 0assini a rămas însă inlexibil în cererea sa. 2oliticos, el a insistat în mod erm pentru ca discuţia să aibă locpărţi. în aer liber, la o distanţă convenabilă de bază. % precizat că acest lucru era în interesul ambelor Neiind chiar o cerere extravagantă, 4ezar a consimţit. '-a ales o mică poiană care era situată la cca *<+ de metri de clădirea de la supraaţă a bazei. '-au transportat acolo o masă şi două scaune iar 4ezar a dispus în cerc,la o anumită distanţăde acestea, ogardă ormată din opt oame ni care erau spe cializaţi în serviciul de pază şi protecţie la nivel superior. $e altel, aceştia ăceau parte chiar din echipa a treia de intervenţie specială în cazul "evenimentelor de tip T#. % ost montat, de asemenea, şi un dispozitiv J

electronic de bruia! de înaltă tehnolog ie. 2regătirile au durat aproape o oră, timp în care venerabilul0assini nu a rostit decât câteva raze, mulţu-mindu-se doarabordeze să un zâmbet uşor zelemitor şi ironic. $in când în când el arunca priviri pătrunzătoare4ezar, lui analizând u- rapid dar cu mare atenţie. 2e la E şi ceva după-amiaza pregătirile au ost încheiate şi cei doi s-au aşezat la masa din poiană. 4ezar mi-a mărturisit că, dintr-un anumit punct de vedere, situaţia era relativ bizară. @n domn având o certă inluenţă în cercurile politice cele mai înalte solicitase o întrevedere oarte secretă cu directorul tehnic şi executiv al celui mai ocultat departament de acţiune al 'erviciilor 'ecrete din &omânia. ;oate "uşile#inluenţe useseră misterioase deschise aproape ără eort, toate solicitările aprobate puteastatA i natura acelei ce a străpuns chiar şi cele mai înalte cercuriimediat. politice4are ale unui 4are era de apt scopul acelei vizite inopinate şi secrete a seniorului 0assini şi ce urmărea el în realitate, mai ales că evitase amestecul chiar şi al 'erviciului &omân de Inormaţii prin care a!unsese acoloA 7rdinul expres primit de la Buvern interzicea orice imixtiune a '&I în discuţie, invocându-se secretul de stat în domeniul de acţiune al $K. 4u toate acestea, situaţia era relativ stranie deoarece crea impresia intervenţiei unei puteri exterioare care era "dictată# statului român. 0ai mult decât atât, nu era permisă nici o înregistare ascunsă a convorbirii dintre cei doi, iar 4ezar dorea să ie onest în promisiunea pe care o ăcuse seniorului 0assini. 2e de altă parte, chiar dacă '&I-ul deţinea mi!loacele tehnicenecesare pentru interceptarea convorbirii, sosirea venerabilului 0assini usese anunţată în pripă şi nu existase timpul suicient pentru organizarea unei asemenea acţiuni delicate, în plus, la inluenţa pe care se pare că o avea senior 0assini în cercurile politice cele mai înalte ale statului român, o eventuală nemulţumire a acestuia putea avea consecinţe dintre cele mai neplăcute asupra celor care ar i luat o asemenea decizie în '&/ %şadar, oricât destraniu ar putea să pară, senior 0assini reuşise - mprintr-o acţiune rapidă, intempestivă şi ără prea mari eorturi -să obţină întimp record securitatea maxi ă a discuţie i pe care dorea să o aibă cu 4ezar. 4onruntarea dintrecei doi avea să oere una dintrecele mai senzaţionale relatări a unor adevăruri oarte ocultate, care totuşi se maniestă zi de zi, tot mai mult, în viaţa oamenilor de pe întreaga planetă.

T"(tar"a ? 0ă alu aici pentru a purta această discuţie cu dumneavoastră, domnule 1rad, într-un mod mai puţin obişnuit şi într-o con!unctură aparte, a intrat direct în subiect venerabilul 0assini. în opinia noastră, oamenii se împart în două mari categorii: cei care pot i manipulaţi şi conduşi, aceştia reprezentând imensa ma!oritate a omenirii6 şi cei care au anumite virtuţi, care deţin anumite puteri şi au o personalitate oarte puternică. ? 3ă întrerup pentru o scurtă precizare: de apt, a cui opinie o reprezentaţi dumneavoastră aiciA a intervenit 4ezar cu aparentă naivitate. 'enior 0assini zâmbi larg, lăsându-se greu pe spătarul scaunului. 5ntreaga lui atitudine exprima conştiinţa orgolioasă a unei puteri care nu putea i înrântă. ? $omnule 1rad, sunteţi un tânăr în loarea vârstei, a!uns într-un post ce reprezintă, paradoxal, o închisoare pentru libertatea civilă, dar care în acelaşi timp vă oeră satisaţia cunoaşterii şi cercetării unor lucruri despre care aproape nimeni nu ştie nimic. 7 astel de poziţie nu se obţine oricum, deoarece ea trebuie să ie garanţia unor capacităţi interioare remarcabile. ? 0ulţumesc, rosti 4ezar amabil şi totodată precaut. ? ;otuşi, chiar şi unei persoane oarte dotate, aşa cum sunteţi dumneavoastră, îi rămân destule aspecte necunoscute, iar unele dintre ele pot i extrem de atrăgătoare. Brupul pe care îl reprezint şi în numele căruia am venit aici ace parte din cel mai înalt ordin masonic, iind oarte interesat de rezultatul pe care noide opurtăm. ? 4unoscdiscuţiei unele aspecte legate rancmasonerie, spuse 4ezar. 7rganizaţia este strict ierarhizată după modelul piramidal, are ritualuri de iniţiere oarte ocultate, iar intenţiile sale adevărate sunt obscure pentru marea ma!oritate a oamenilor. ? 2entru cele două-trei propoziţii pe care le-ai rostit, nici eu nu m-aş i descurcat mai bine, dragul meuC râse cu un aer superior şi uşor ironic venerabilul 0assini. 'unt 0aestru în cea mai puternică lo!ă masonică din lume şi, dacă pentru cei mai mulţi trebuie să rămână un secret bine păzit, în cazul tău >

ar i ceva superluu, deoarece subiectul pe care doresc să- abordez depăşeşte cu mult importanţa ocultării mele. $impotrivă, e chiar imperios necesar să ştii de la început cu cine vorbeşti. &elatându-mi discuţia, 4ezar mi-a mărturisit că acela a ost momentul exact când a intuit scopul vizitei lui 0assini, precum şi modul general în care ea avea să se desăşoare. ;ot atunci el a ştiut cum urma să procedeze şi ce strategie avea să adopte, pentru a ala cât mai multe elemente şi a înţelege cât mai bine mecanismele de acţiune ale masoneriei, în deinitiv, aceea se anunţa a i o "luptă# surdă între atenţia, vigilenţa, inteligenţa şi abilitatea celor doi într-o conruntare verbală de idei, planuri, oerte şi răspunsuri să ie magistral orchestrate, deoarece orţelesăpuse în !octerenul - şi urmările decurge de care aici trebuiau - erau colosale, într-o primă ază, 4eza r şi-a propus tatoneze într-uncare puteau domeniu la care observase de!a că venerabilul 0assini era slab: orgoliul, simţul ego-ului oarte dezvoltat, care i-ar i putut micşora în mod strategic vigilenţa şi orţa interioară. ? $eci uncţia pe care o aveţi în lo!ă este una dintre cele mai înalte. Dtiam că ierarhizarea se ace după aşa numitele "grade de promovare#, care sunt treizeci şi trei. ? Brupul 1ilderberg nu este propriu-zis o lo!ă6 el înseamnă cu mult mai mult decât atât, dar nu e necesar să intru acum în amănunte, într-adevăr, există această ierarhizare în treizeci şi trei de grade la nivelul lo!elor, care trebuie să respecte nişte criterii clare, însă trebuie să ştii 4ă ele reprezintă un el de "aţadă# pentru cei din exterior. %devărata putere depăşeşte cu mult cel de-al treizeci şi treilea grad ierarhic şi angrenează alte condiţii pe care ţi le pot dezvălui, însă, numai într-o anumită con!unctură. $epinde doar de tine să ii receptiv aţă de o astel de situaţie. Imaginează-ţi o casă mare care, pentru a arăta cât mai rumos, trebuie zugrăvită elegant, cu multă atenţie la detalii. %nalogic vorbind, acestea ar i gradele de iniţiere. 0arile bogăţii şi secrete se ală, totuşi,din în interiorul casei, nevăzute şi neştiute de stăpânii acesteia,prosperitatea oarte puţini la număr, care diri!ează umbră bunul mers al întregii clădiri: decât îngri!irea, administrarea, ei. 2entru asta nu e însă nevoie ca ei să ie cunoscuţi de ceilalţioameni şi, de asemenea, nutrebuie ştiute nici căile prin care ei acţionează. =şti inteligent şi poţi să înţelegi uşor ce am vrut să spun. 4ezar observase că, treptat, senior 0assini trecuse la o ormă de adresare mai amiliară şi mai directă. %cesta putea i un avanta!, deoarece o anumită amiliaritate în discuţie putea să avorizeze dezvăluirea multor secrete. $esigur că, la acest gen de adresare a contribuit şi marele decala! de vârstă între cei doi. 3enerabilul 0assini maniesta, ără îndoială, o mare putere vitală şi o orţă psihică neobişnuită, în contrast evident cu vârsta respectabilă pe care o avea. $in păcate, radiaţia lui subtilă - prin care venerabilul era oricând capabil să domine iinţele umane comune, în marea lor ma!oritate slabe sau cu labilităţi izice ori psihice - era centrată în !urul unui imens orgoliu, a aroganţei şi a sentimentului de superioritate asupra celorlalţi, !ustiicat probabil de nobleţea stirpei. $e aceea, oricâte merite ar i avut 4ezar şi oricât de bune ar i ost reerinţele sale, despre care putem presupune că erau binecunoscute elitei din grupul 1ilderberg, totuşi acestea nu erau suiciente pentru ca venerabilul 0assini să-şi înrâneze instinctul orgoliului. ? %m solicitat această întrevedere prin puterea şi relaţiile pe care le deţinem deoarece cunoaştem orţele şi capacităţile tale de acţiune. %cest lucru îl preţuim mult mai ales dacă ne serveşte interesele. &ostind această replică, venerabilul a ăcut prima mutare importantă în !ocul dintre cei doi. $upă cum se va vedea, însă, mişcările de culise şi planurile ascunse aveau să se dovedească mult mai complicate decât o simplă propunere, relativ indirectă, de colabo rare la cel mai înaltnivel masonic. ? $omnule 0assini, dacă trebuie să înţeleg ceva anume şi dacă problema se pune într-un mod special, atunci vă rog să precizaţi acest lucru de la început. $e pildă, care este scopul principal pentru care doriţi să ac parte din Brupul 1ilderbergA %titudinea seniorului deveni brusc rece, iar tonul lui căpătă inlexiuni oarte dure. ? =ste într-adevăr aceasta o problemă pentru dumneata, domnule 1radA îţi închipui că ai libertatea de acumva alege idee sau de a pune Di cei cinecare- ţi-a spus că veişideveni membru al Brupului %i cine sunt condiţiiA în realitate compun care sunt criteriile de acces1ilderbergA la acest nivelA îţi spun că eşti oarte departe de această poziţie ierarhică şi chiar mai mult decât atât, nu vei putea niciodată să pătrunzi în cercul intim al acestui grup, din motive pe care, dacă ţi le-aş dezvălui, te-ar bulversa complet. =le nu ac parte din această lume. &evino deci la idei mai umane şi înţelege că propunerea pe care ţi-am ăcut-o în mod indirect se reerea de apt la intrarea ta în una dintre cele mai înalte lo!i masonice mondiale, imediat subordonată Brupului1ilderberg. 7rganizaţia noastră ar avea nevoie de E+

aportul tău special. aptul că m-am deplasat eu însumi aici, pentru a purta această discuţie în particular cu tine, te poate ace să înţelegi aptul că noi te apreciem în mod deosebit. $in inormaţiile pe care le deţinem trebuie să recunosc aptul că orţele şi posibilităţile tale de acţiune sunt impresionante. $upă cum îţi spuneam, suntem interesaţi de colaborarea cu tine. =xistă un consiliu secret la nivelul acestei lo!e, care propune direcţiile principale de acţiune în lume, iar aceste propuneri sunt mai apoi analizate de Brupul 1ilderberg. = ca un el de buclă eed-bacR. %i putea i un pion oarte important în acest consiliu şi ai putea să dobândeşti tot ce ţi-ai închipuit tu vreodată în lumea asta, stăpânind la discreţie orice doreşti: averi,căoameni, legi şi chiar guverne. Nimic va putea Noi nu obişnuim negociem, pentru ceea celux, oerim este imens. 4e rost ar nu maite avea alteopri. discuţii inutile cândsălucrurile sunt atât de bine precizateA $e altel, sincer să iu, nu prea ai altă posibilitate decât pe aceea de accepta colaborarea. 'punând aceasta cu o siguranţă de neclintit, venerabilul 0assini ăcu un gest speciic cu mâna întinsă, retezând aerul. 2robabil că o altă persoană în locul lui 4ezar ar i ost intimidată şi chiar năucită atât de rapiditatea cu care avansase discuţia, cât şi de perspectivele abuloase pe care ea le oerea. 4ezar mi-a dezvăluit că acela a ost un moment critic al întâlnirii. $eşi complexă în aparenţă, problema nu prezenta decât două alternative evidente: să accepte propunerea de colaborare, ceea ce implica intrarea în societatea masonică şi propulsarea rapidă în treptele cel mai înalte ale ierarhiei sale6 sau să respingă această propunere, ceea ce ar i atras ulterior un lanţ imprevizibil de urmări neplăcute atât în ceea ce priveşte propria lui persoană cât şi în ceea ce priveşte activitatea departamentului, în acel moment, 4ezar nu cunoştea încă datele principale despre interesele "la vâr# ale rancmasoneriei, însă eraşideosebit de care interesat să le ale, înţelege motivaţiile oculte acestei organizaţii mondiale căile prin ea urmărea să-şipentru atingăa scopurile. 4on!unctura i se ale părea avorabilă şi punctul în care a!unsese discuţia îi oerea posibilitatea să o conducă treptat spre ceea ce îl interesa, stimulând orgoliul şi sentimentul puterii pe care senior 0assini le maniesta cu precădere. ;otuşi, sarcina nu era deloc uşoară, deoarece venerabilul reprezenta un interlocutor oarte abil şi viclean, care în plus avea o mare inteligenţă şi orţă mentală. $in neericire, acestea erau de!a orientate în sens pround negativ. 4ezar a simţit intuitiv că, dacă ar i declinat imediat propunerea, "!ocul# ar i ost închis şi seniorul ar i plecat ără să încerce să- convingă. 4ezar nu ar mai i reuşit să ale nimic iar urmările reuzului său ar i ost imprevizibile. %şadar, a luat hotărârea de a înşela vigilenţa seniorului şi, sub masca acceptării propunerii, să ale cât mai multe lucruri despre aspectele de culise ale masoneriei mondiale. $intr-o anumită perspectivă, el şi-a asumat atunci o misiune de "RamiRaze sub acoperire#, dar se simţea stăpân şi încrezător în puterile sale pentru a ace aţă eventualelor situaţii diicile cu care avea să se conrunte.

Ad"/$rul o#ult al Or0ania%i"i Ma(oni#" ? =ste palpitant ceea ce îmi spuneţi, domnule 0assini. %ş vrea totuşi să înţeleg cum a ost şi este posibil să deţineţi o aşa mare inluenţă. 3ă mărturisesc că aceasta mi se pare oarte interesant. 0ulţumit de turnura pe care o luase discuţia, senior 0assini răspunse cu solicitudine, căzând aparent în "plasa# relativ simplă pe care i-a întins-o 4ezar. ? 7, dragul meu, sunt oarte multe eluri de a obţine inluenţă şi aici trebuie să-ţi spun că suntem adevăraţi maeştri. 2rincipalul lucru de care ai nevoie la acest capitol răbdarea. este Nu poţi să construieşti palate grandioase şi elegante, pentru a te bucura de toate plăcerile pe care acestea ţi le pun la dispoziţie, ără a i tenace, vigilent şi mai ales răbdător, chiar şi în aţa unor aparente eşecuri. ;otulprinde contur în timp şi uneori această perioadă poate i oarte îndelungată. 3enerabilii noştri maeştri din trecut au avut o viziune măreaţă, de ansamblu, situaţiei inale, care acum este şioarte aproape. =ibazele nu s-au lăcomit la interese meschine, egoiste, asupra ci au dorit din răsputeri să întărească să consolideze masoneriei, adaptând pe parcursul epocilor principiile ei directoare în conormitate cu speciicul evoluţiei umane, în ond, de ce s-ar i îngri!it doar de ei şi de amiliile lorA Nu aveau oricum cei mai mulţi bani, cele mai mari bogăţii şi cele mai bune condiţii de traiA Nu legaseră între ei !urământul erm de a se a!uta şi spri!ini reciproc la nevoieA îţi spun că ei au ost adevăraţii arhitecţi care au iniţiat şi apoi au stabilit principiile după care uncţionează sistemul social actual. /egat de aceşti "arhitecţi# care au conceput E

întregul plan încă deacum câteva mii de ani, nu îţi pot dezvălui mai multe la momentul actual, deoarece este un secret teribil pe care nici chiar cei din Brupul 1ilderberg nu îl cunosc cu toţii, în epoca modernă - şi prin aceasta mă reer la ultimele două-trei sute de ani -, venerabilii maeştri nu au ăcut altceva decât să aplice în mod inteligent principiile de bază care erau de!a stabilite şi să le adapteze la structura vremurilor pe care le trăiau. %cţiunile lor au ost dezvoltate de la o generaţie la alta, păstrând acelaşi impuls şi aceleaşi idei iniţiale, deoarece trebuie să-ţi spun că la vârul ierarhiei noastre se ală regalădin arbori genealogici de suteşi chiar m ii deani. 'untemoarte atenţi numai descendenţi pe linie la acest aspreuşit ect pentru nu ne amgenele este ca rece cu si celelalte rase. 4hiar şi aşa, au existat unele excepţii, însă în timp am să aeli minăm ve. ? 3orbiţi, probabil, de amiliile regale din =uropa şi de marii bancheri de la sârşitul =vului 0ediuA a întrebat4ezar pentru a oeri un câm p de dezvoltare a subiectului. ? $esigur. =i nu erau revoluţionari6 ei nu susţineau o ideologie rigidă şi nici o ilozoie particulară şi alambicată. orţa lor nu a constat niciodată în puterea braţelor sau în spiritul avânta t6 din rândurile lor nu s-au ridicat nicicând eroi sau vâruri ale societăţii, în schimb, au înţe les oarte repede că, pentr ua reuşi, au nevoie de un alt algoritm, care să-şi extragă orţa şi energia din înseşi orţele, deciziile şi acţiunile oamenilor. =rau ini psihologi şi au ăcut hiar c de la înc eput unele obse rvaţii ese nţiale. %u sesizat, de exemplu, că sistemul vieţii comunitare, indierent că acesta are la bază monarhia, republic a sau orice alt tip de guvernăm ânt, se bazează pe conducere.%ceastă realitate implica două aşa-zise "grupe #: pe de o parte, marea masă a oamenilor din popor sau gloata, adică populaţia ma!oritară6 iar pe de altă parte, elita conducă toare care, într-un el sau altul, se străduia să menţin ă bunul mers al "turmei de oi#. %ceastă constatare simplă a &eprezentat baza pe care şi-au clădit întregul plan. ? $ar de ce era aşa important pentru ei aptul că exis tau aceste două categorii de populaţieA a întrebat repede 4ezar. 4a un veritabil maestru mason iniţiat în secretele obscure ale 7rganizaţiei sale, se nior 0 assini începu sădezvăluie însuşi nucleul ideologic rancmaso al nerieila nivelmondia l. ? %ceastă situaţie era şi este oarte importantă datorită aptului că mereu au existat interese antagoniceîntre cele două grupări de populaţie. /ucrurile trebuiau aran!ate în aşa el, încât aceste

interese contrare să nu dispară niciodată complet, adică altel spus să nu existe niciodată pace veritabilă între oameni. 2entru aceasta era necesar să se servească prin dierite metode ambele "tabere# sau "grupări#, însă ără ca ele să cunoască acest lucru. Iluminaţii noştri au împins iscusinţa şi abilitatea unor astel de uneltiri până la perecţiunea de a merge cu câte un picior în iecare dintre cele două bărci şi, totuşi, să nu cadă niciodată în apăC 4ezar nu a scăpat ocazia de a ridica din nou balonul la ileu: ? $ar cum reuşeau aceastaA 4e metode oloseauA ? %veau nevoie de nişte "pârghii# puternice şi, la srcinea acţiunilor, acestea au ost doar două: banii şi natura inferioară a omului, care ceda în aţa tentaţiilor ce îi erau oerite. %ceastă combinaţie lea asigurat mereu succesul, pentru că ce nu se potrivea într-o parte, era binevenit în cealaltă şi astel s-a a!uns ca această "reţetă# care olosea intriga, minciuna, tentaţiile şi preăcătoria să permită extinderea rapidă a inluenţei noastre în întreaga lume. 'igur, în perioada actuală trebuie să ţinem seama de o serie întreagă de alţi actori, printre care cei mai importanţi îi considerăm a i numărul de locuitori ai planetei şi avansul tehnologic remarcabil. $ar în esenţă, bazele principiale ale organizaţiei noastre masonice au ost puse cu mult timp în urmă şi ele sunt atât de solide şi s-au iniltrat atât de pround în conştiinţa oamenilor, încât succesul deplin al programului nostru nu mai constituie acum decât o chestiune de timp pentru a i realizat în totalitate. 'punândspuselor acestea,sale senior 0assini a zâmbit a aprins o ţigară lungă îldeîntrebă: oi. =vident, aştepta eectul asupra lui 4ezar. 2entrusatisăcut a-şi !ucaşirolul cât mai bine, acesta ? Nu înţeleg însă care e motivul pentru care a ost şi este depus acest uriaş eort de mii şi mii de aniA 'ulând uşor umul de ţigară, senior 0assini îl privea pe 4ezar printre pleoapele întredeschise, în imensul lui orgoliu, el considera de!a că repurtase un succes deplin în ceea ce îşi propusese. 2e de altă parte, 4ezar a apreciat că această opinie eronată a slăbit vigilenţa venerabilului, ăcându- să se lanseze bine dispus în noi şi bogate explicaţii. E*

? $ragul meu, aici lucrurile sunt chiar simple. 0otivul principal a ost şi va i mereu acapararea puterii !4e altceva îţi închipui că am putea urmări să obţinem pe o perioadă imensă de timpA Pai, spunemi, nu te siiC 1aniA %proape toate inanţele lumii ne aparţin, graţie păien!enişului bancar pe care am ţesut în ultimele secole. $eoarece civilizaţia se dezvoltă din ce în ce mai mult, am urmărit să creăm un sistem social în care oamenii să depindă în totalitate de veniturile lor inanciare. 1ani, bani, tot mai mulţi baniC 7 idee ixă care trebuia să ie răspândită pretutindeni. $ar, pentru a avea bani trebuie să produci, iar pentru a produce trebuie să munceşti şi ca să munceşti îţi trebuie timp. %m ormat deci o ecuaţie reprezintă de acela apt un vicios, rezolvare, deoarece nu poţi a!unge niciodată la capăt.care &ezultatul a ost căcerc oamenii au aproape a!uns să ără muncească pentru noi până la epuizare, atraşi mereu de mira!ul obţinerii unor sume tot mai mari de bani, care de apt sunt cheltuite oarte repede în ritmul alert al lumii şi al tentaţiilor de tot elul care o caracterizează. ;otuşi, oricât de mulţi bani ar obţine prin muncă, adevăratele bogăţii şi sumele imense de bani sunt tot în posesia noastră, păstrate în băncile noastre sau investite în diverse titluri de proprietăţi. 4hiar dacă apar zece sau o sută de oameni oarte bogaţi în ul me, care nu ac parte din lo!ile noastre, ei nu reprezintă totuşi nici o ameninţare, deoarece sunt individualităţi separate care nu urmăresc un scop precis,de mare anvergură. $esigur, pe cei mai mulţi dintre ei avem gri!ă să-i atragem încă de la începutul carierei lor strălucite în 7rganizaţie şi astel puterea noastră creşte. 4ei care reuză nu rezistă însă mult timp singuri. $acă într-un el sau altul devin o ameninţare pentru noi, atunci ne unim orţele pentru a le provoca alimentul, cu riscul anumitor pierderi în propria noastră tabără, dar imensul angrena! inanciar pe care noi -am construit ne permite să realizăm oarte repede o reechilibrare a balanţei inanciare printr-o în altă parte.se 7biectivul este acela ca respectiva persoană să ie învinsă. $e obicei urmărim ca,creştere atunci când aceasta ală în pragul colapsului şi când se simte iremediabil pierdută, să-i oerim încă o dată şansa pe care iniţial a reuzat-o. $e cele mai multe ori acel om de aaceri acceptă. @rmează, desigur, o revenire spectaculoasă în aacerile personale, dar de!a persoana trebuie să respecte anumite condiţii erme din partea noastră, pe care nu le mai poate evita. 5ntotdeauna noi avem ceva de câştigat. ie un om politic inluent care să ne susţină interesele6 acesta este cazul cel mai întâlnit şi aproape cel mai uşor de abricat. ie un mare om de aaceri, ai cărui bani îi administrăm noi în cea mai mare parte, prin propriile noastre iliere. Ne interesează, aşadar, să creăm cât mai multe astel de "cercuri vicioase#, în baza lor am construit societatea modernă, am ormat aşa-zisa "celulă a societăţii#, adică amilia, pe care am legat-o strâns în lanţul unor interminabile dependenţe: serviciu, casă, conort, maşină, împrumuturi la bancă, obligaţii contractualepe perioadeoarte lungi de timp, care uneori se întind launa sau două genera ţii din amiliarespectivă. &olul "cercurilor vicioas e# este acela dea creadependenţa, pentru că atunci când există dependenţă, lipseşte libertatea. $ependenţa atrage automat un gen de înrobire, de limitare şi noi avem nevoie ca oamenii să ie cât mai limitaţi şi mecanici în acţiunile lor, care trebuie să devină aproape stereotipe. %ceasta a ost ideea principală pentru care am impus în mod gradat munca divizată în cât mai multe domenii şi subdomenii. $acă cerinţa postului respectiv este simplă, aproape minimă dar repetitivă, omul devine în scurt timp un el de "robot# care ascultă ce i se spune şi ace ce i se ordonă. Nu este necesar ca oamenii să gândească prea mult6 aceasta poate să devine ceva periculos, poate naşte idei care să ie contrare scopurilor noastre. $e aceea, am urmărit să extindem controlul asupra populaţiei tot mai numeroase chiar şi în aara serviciului, adică în timpul liber. $m permis astel tehnologiei şi inventicii să capteze masele de oameni prin anumite mi!loace a căror lipsă ni s-ar părea acum sinonimă cu o catastroă: televiziunea, teleonul, computerul. Ideea noastră a avut un succes enorm, deoarece pe lângă crearea dependenţei populaţiei aţă de aceste mi!loace tehnologice, ne-a oerit difuzării informaţiei. totodată şi controlul 5n prezent, datorită caracteristicilor vremurilor pe care le trăim, informaţia deţine primul loc în ceea ce priveşte "armele# cu care acţionăm în lume. 2asul următor a ost simplu de intuit: controlând mi!loacele şi instituţiile mass-media, controlăm implicit conţinutul şi calitatea inormaţiei. $e aceea, unul dintre obiectivele de bază a ost acela de a obţine controlul asupra celor mai mari trusturi de presă, radio şi televiziune din lume. ? 3reţi să spuneţi că astea au ost suiciente pentru a avea control asupra omeniriiA a întrebat 4ezar. E

? =vident că nu6 mass-media nu avea răspândire decât într-o zonă limitată a lumii. $e aceea, mai erau necesare nişte "metode# de sub!ugare, care şi ele trebuiau să tenteze pe cei mulţi. %m început să spri!inim din umbră, ca o "eminenţă cenuşie#, prolierarea distribuţiei drogurilor, mai ales a celor de sinteză. Dtiind prea bine că acestea, alături de tutun, alcool şi caea, distrug corpul omului, am întreţinut în mod deliberat o aşa-zisă "luptă de combatere# a lor, care nu a ăcut decât să intensiice şi mai mult nevoia de a consuma aceste substanţe. %m creat con-cernuri imense de abricare a ţigărilor, băuturilor ine şi a caelei6 aproape toţi preşedinţii şi patronii acestor giganţi în lumea aacerilor sunt membri venerabili în lo!ele celeacestea mai înalte ale ca 7rganizaţiei noastre, adăug ă senior 0assini mulţumit. ? ;oate îmi apar un atac concertat împotriva omuluiC se preăcu 4ezar că abia atunci a realizat ideea. ără să ie deloc aectat, venerabilul răspunse cu nonşalanţă: ? $ragul meu, este de!a diicil să controlăm şi să coordonăm mai bine de şase miliarde de oameni. ;rebuie să înţelegi că o mulţime este cu atât mai uşor de manevrat cu cât ea este mai dispersată şi mai conuză. $acă, în plus, ea nu depăşeşte un anumit număr de persoane, atunci lucrurile sunt chiar simple, având în vedere tehnologia de manipulare mentală de care dispunem în momentul actual. %şadar, ce importanţă crezi că mai prezintă cele câteva milioane de oameni care mor zilnic, mare parte dintre ei din cauza bolilor, provocate de droguriA 3enerabilul ăcu o scurtă pauză în prezentarea lui cinică, părând să relecteze la ceea ce urma să-i spună lui 4ezar. ? @nul dintre scopurile noastre principale a ost acela de a stopa prolierarea oamenilor pe planetă. 0ai mult chiar, trebuia să micşorăm drastic populaţia globului. 2entru aceasta aveam nevoie de metode care să ucidăpentru în timp scurt un unor numărviruşi oarteextrem mare de de virulenţi. oameni. %m inanţat proiecte au de dat cercetare ultrasecrete producerea @nele experimente greş, altele însă ne-au mulţumit prin rezultatele obţinute. ? %dică prin răul provocat, prin crimele "naturale#A ? ;rebuie să vedem problema din punct de vedere practic. $oar aşa ne putem construi temeinic scopurile pe care ni le-am propus. $acă ceva sau cineva se opune, nu poate rezista mult timp împotriva noastră. $upă cum îţi spuneam, "armele# noastre nu sunt niciodată prezentate pe aţă. $impotrivă, ele îmbracă mai mereu o haină pround umanitară, dar apasă pe acele puncte slabe pe care tot noi le-am creat în sistem şi care în marea lor ma!oritate nu sunt cunoscute depopulaţie. 1azacare ne oeră sursele ascunse constituţia unui stat.%lcătuirea ei este o adevărată ştiinţă apsihologiei şi de manipulare a populaţiei este manipulării omului şi de aceea am avut gri!ă ca la conceperea constituţiilor principalelor state-puteri ale lumii să ia parte şi reprezentanţii noştri. 4onstituţiile trebuie să aibă o ormă umanitară, chiar pompoasă şi relativ complicată, dar totodată să ascundă în prounzimea lor modalităţile eiciente de subminare şi control a populaţiei. 2oate cea mai răspândită metodă pe care noi am creat-o şi am întreţinut-o în mod indirect de-a lungul timpului este cea a conlictelor, revoluţiilor şi războaielor în dierite zone de pe glob. 4onruntările armate au constituit dintotdeauna, pentru noi, o reală şi uriaşă sursă de venituri precum şi o subtilă mod alitate de menţinere şi diri!are a inluenţei şi puterii la nivel mondial. 'peculăm orice diicultate economică sau socială, în special la ţările mai puţin dezvoltate. $atorită inluenţei bancare pe care o deţinem, acţionăm din umbră la nivelul condu cerii statului respectiv şi înacelaşi mod acţionăm şi încazul statului advers. Nu ne implicăm niciodată într-o singură parte sau direcţie, deoarece rezultatul poate i incert. Impulsionând însă în secret ambele tabere, noi vom i cei câştigaţi, indierent de rezultatul inal al conlictului. 2erioada actuală se pretează mai ales la crearea unor conlicte de ordin etnic şi economic. 'unt simplu de produs, durează mult şi atrag numeroase alte interese din partea altor state mai puternice, dar rivale, astel încât până la urmă războiul respectiv devine un război între marile puteri ale lumii şisau maimilitare, puţin oau cauză naţională limitată. %proape toate marile organisme politice sorginte masonică. 3enerabilii noştri se ală plasaţi în puncteleinternaţionale, cheie şi urmeazăie ele cu exactitate planurile noastre. Fi-am spus că noi avem răbdare. 4aria roade încet, dar sigur, până şi cel mai gros trunchide copac. 7N@ şi N%;7, ca să numesc doar două dintre cele maiinluente "arme# ale noastre, s-au dovedit decizii salutare când am hotărât ormarea lor. ? $omnule 0assini, este totuşi ceva care nu înţeleg, zise 4ezar, abordând o mină voit contrariată. 4um ar putea cineva să creadă că tot ce este mai important în lume este o consecinţă directă a acţiunilor EE

şi planurilor 7rganizaţiei 0asonice mondialeA %ceasta este chiar absurd şi inconceptibilC 'enior 0assini râse cu potă şi îşi mai aprinse o ţigară de oi. îl măsura pe 4ezar în tăcere, printre norii de um albăstrui care se dispersau lent în aerul răcoros de munte. 2entru o clipă, 4ezar a crezut că exagerase în intenţiile lui şi că venerabilul i-a înţeles planul. $ar temerile i-au ost curând spulberate. ? $ragul meu, acesta este unul dintre punctele esenţiale ale doctrinei noastre. %şa cum ţi le prezint eu ţie, lucrurile par într-adevăr atât de absurde şi îmbracă o haină atât de grotescă, încât acuzaţiile care ni s-ar putea aduce ar apărea într-o lumină de-a dreptul hilarăC într-un anumit el, acesta este nucleul ideologiei noastre:unui să acţionezi în direcţia planului dar în acelaşi timp să parăsăcăim acţiunile tale sunt opuse astel de plan. în elul acesta stabilit, poţi să înţelegi mai uşor desăceaci nu dorim mediatizaţi, de ce nu dorim onoruri, aimă sau recunoaştere publică, deoarece acestea sunt trecătoare şi, în plus, ele sunt diri!ate chiar de noi înşine prin intermediul pârghiilor de control pe care le deţinem în massmedia. 'uccesul organizaţiei noastre constă mai ales în aptul că ormăm un grup şi nu acţionăm doar în conormitate cu interesul individual. %cţiunile noastre sunt mereu corelate şi urmăresc un scop precis, iar a!utorul pe care ni- oerim reciproc şi discreţia totală sunt esenţiale pentru asigurarea succesului. $e altel, regulile şi !urămintele ordinului nostru sunt oarte stricte, iar pedepsele oarte aspre... ;e întrebi, probabil, ce mă ace să-ţi vorbesc cu asemenea deschidere, ără nici un el de teamă şi oarte sigur pe mine. ;e asigur că, ăcând aceasta, am evaluat corect situaţia. 'au îţi închipui că, auzind aceste lucruri, le vei putea ace cunoscute lumii întregiA %ici, senior 0assini a râs cu potă, dar imediat după aceea ochii lui deveniră reci şi tăioşi. ? Nu ai nici o putere şi nici o inluenţă în exterior, domnule 1radC 4hiar din momentul în care ai intrat atenţiaără nostră nu teori maidevii poţipersana sustrage ei. 2osibilităţile pe care le ai la dispoziţie sunt precise: non grata. %nalizează puţin situaţia: eşti singur, nu ai ori ne în urmezi condiţii, legături cu exteriorul şi te ali supus unui regim de cea mai înaltă securitate. 4rezi tu, oare, că ne este greu să determinăm înlăturarea ta dacă am dori cu adevărat acest lucruA $ar de ce să acem aceasta, când tu însuţi ne poţi spri!ini planurileA în plus, vei cunoaşte lucruri pe care nici măcar nu ţi le-ai închipuit şi te vei bu4ura de imunitate şi protecţie absolută. $intr-o anumită perspectivă eşti preţios, însă ceea ce este preţios trebuie să-şi arate utilitatea. $e aceea, dragul meu, nu văd nici un motiv să-ţi ascund ceva din principiile şi modalităţile de acţiune masonice. %r însemna să te consider un adept obişnuit, cu o minte slabă, dar nu acesta este adevărul. 0aimult decât atât, pentru ca tu să nu consideri totuşi prea brutală această abordare, care este în cazul tău mai specială, doresc să maniestăm un respec t reciproc şi să purtăm în mod civilizat această discuţie. 4hiar vreau să-ţi creez cadrul aparent al unei alegeri sau decizii şi să-ţi oer o perioadă de timp de gândire. $ar în realitate, îţi repet, nu ai nimic din toate acestea, puterea. Nu îţi rămâne, practic, decât să ne urmezi. deoarece noi suntem cei care deţinem Mudecă la rece întreaga situaţie. 4e crezi că ai putea aceA 4ine îţi închipui că te-ar putea asculta ără să te considere nebunA 0asoneria a ost dintotdeauna ocultată6 ar i ost împotriva scopurilor noastre adevărate să ne atribuim marile idei sau curente sociale şi culturale, ideologiile sau principiile de avangardă ale lumii deşi, în marea lor ma!oritate, noi suntem cei care le-am creat, în loc de aceasta, s-a optat pentru discreţie, mister, retragere şi acţiune din umbră. 'unt relativ puţini cei care au auzit despre denumirea de "mason# sau "rancmason# şi chiar dacă aceasta li se pare vag cunoscută, ei nu au totuşi vreo idee despre ce înseamnă ea în realitate. %cest mister, această ocultare pe care o întreţinem, ne-a ost de mare a!utor în decursul timpului, în aceste condiţii, imaginează-ţi că cineva iese în lume şi răspândeşte inormaţiile pe care ţi le-am dat6 cine -ar crede, cine -ar ascultaA ? 'e poate să aveţi dreptate, dar nu ignoraţi orţa unui curent general de opinie, care poate să distrugă tot ce aţi clădit până acum, a remarcat 4ezar cu luciditate. ? Noi ştim că de!a sunt mulţi, îndeosebi intelectuali, care cunosc cel puţin o parte a adevărului despre noi şi pe caresocial nu-i mai putem minţi, comparaţie cu cel restul populaţiei, pe care este îndobitocită de în sistemul pe care -am creatdar totprin noi şi mai ales de inormaţional care îl diri!ăm aproape totalitate, aceştia sunt cu adevărat o minoritate, în plus, ei sunt dispersaţi şi ameninţaţi de avertismentele indirecte pe care noi le trimitem, în această situaţie, chiar dacă unii oameni cunosc adevăratele noastre intenţii, vor adopta o atitudine pasivă, considerând că sunt lipsiţi de putere, de avânt, de posibilitatea de a acţiona în mod eicient. =i adoptă atunci varianta victimei care se lamentează: "Dtiu, dar ce pot să acA 4e putem noi să acemA 'untem legaţi de mîini şi de picioare. 'untem controlaţi şi E<

supravegheaţi în tot ceea ce acem. Nu cred că mai avem vreo şansă#, în acest el, un egment s important al populaţiei care ar putea să ne provoace mari greutăţi şi probleme a depus de!a armele înainte de a începe lupta. %tunci când mai apare totuşi cineva care urmăreşte să ne atace şi să prezinte realitatea acţiunilor noastre celor care nu o cunosc, avem multiplemi!loace de "liniştire#a lui. &eplicile noastre sunt atunci bine gândite şi au la bază o ină cunoaştere a psihologiei umane. =le încep aproape totdeauna prin lansarea unei ştiri alse, negative, despre acea persoană, pentru că după cum îţi spuneam, controlăm oarte bine sectorul de diuzare a inormaţiei prinală mass-media. presupunem căalsă, ştireacare apareeste în negativă. câteva ziare, care sunt distribuite în toată ţara. 4ititorii în acest el'ădespre acea ştire 4hiar dacă a doua zi sau în zilele următoare aceasta este vehement contrazisă sau chiardacă apare o dezminţire, aptul a ost de!a consumat, în primul rând, nu este deloc obligatoriu ca cel care a citit ştirea alsă să mai citească a doua zi şi dezminţirea, rămânând în acest el cu o idee negativă despre persoana respectivă, chiar dacă acea idee este alsă. In al doilea rând, noi trebuie să speculăm cât mai mult tendinţa vicioasă a omului contemporan de a se orienta mai mereu spre ştiri senzaţionale care au un pronunţat caracter negativ. 4unoaştem prea bine inluenţa unor astel de sugestii negative sau impactul lor teribil asupra naturii emoţionale a omului. Dtim că ele distrug structurile energetice armonioase din aura sa, ştim că aduc o ormă subtilă de stres la nivel psihic şi cunoaştem de asemenea aptul că ele coboară vibraţia percepţiilor pozitive şi a intenţiilor beneice ale omului. ;oate acestea ne servesc însă oarte bine interesele noastre, deoarece îi obosesc şi îi debu-solează pe oameni, îi determină să ie lipsiţi de vigilenţă supericiali. &ealizăm şiastel un scop pe care -am urmărit mereu cu perseverenţă: creşterea entropiei sociale, îndrăznesc chiar să spun că noi suntem cei care au adus această veritabilă ştiinţă aproape de perecţiune. 2entru a realiza această entropie socială, care determină o stare de conuzie aproape totală, ne slu!im mereu de ştiri contradictorii, adeseori având un conţinut sinistru, pround negativ6 susţinem şi impulsionăm cărţi care prezintă subiecte puerile sau antastice, dar care totuşi au o notă atractivă pentru a capta interesul minţilor slabe, alaten căutare de senzaţional.Noi înşine am lansat această sintagmă şi am avut gri!ă ca astel de apariţii editoriale să proliereze şi chiar să ie acceptate de populaţie, care acum le consideră oarte valoroase. 'istemul economic şi social pe care -am impus încura!ează oarte mult competiţia în aspectul ei nearmonios, stimulează concurenţa neloială şi îndeamnă la un consum cât mai mare de măruri. ;oate acestea sunt !ustiicate de un interes umanitar, acela de ormare a omului şi de motivare a sa pentru a străbate "!ungla# vieţii, care ameninţă să- suoce, în realitate, însă, această preocupare şi agitaţie nebună a omului, care îl ţine mai mereu ocupat şi tensionat, nu duce decât la o diminuare semniicativă a valorilor care sunt cu adevărat morale şi etice în viaţă, adică la pervertirea caracterului iinţei umane. =xploatăm aceste idei şi posibilităţi la aproape orice nivel de diuzare a lor prin mass-media. %ceasta ne-a determinat să încura!ăm şi să spri!inim prolierarea sexualităţii în ormele ei aberante şi a pornograiei până la limite aproape inimaginabile, deoarece am constatat că orţa şi virilitatea bărbatului, precum şi sensibilitatea şi intuiţia emeii diminuează oarte repede atunci când sunt conruntate cu astel de practici rele. în aceste condiţii omul devine labil, cedează mult mai repede tentaţiilor şi, ceea ce este oarte important, poate i controlat cu uşurinţă. 2entru a ne realiza planurile este necesar ca împotrivirea să ie minimă6 de aceea, într-o primă etapă noi oerim idei şi posibilităţi avanta!oase oamenilor, pentru ca mai apoi să proităm din plin de slăbiciunile lor sau de anumite prevederi ale contractelor în care ei s-au implicat orbeşte. 'ocietatea actuală se pretează oarte bine la modelul acestei acţiuni. Noi oerim oamenilor tot mai multe tentaţii, deoarece amaproape permis ără dezvoltarea explozivă tehnologiei, iarvoinţa ei cadşi un în plasa şi plăcerilor de tot elul, discriminare. Dtim că aaceasta le macină om ărăstimulentelor voinţă proprie este precum un animal neştiutor care este dus la tăiere. 7 atenţie deosebită acordăm aici tineretului, deoarece dacă vrei ca un copac să nu aibă roade, trebuie să- usuci încă de când este puiet. ;ot ceea ce poate ampliica pornirile vicioase în copii şi adolescenţi este prezentat în mod oarte atractiv, tentant6 ne orientăm astel mai ales spre diuzarea ilmelor în care este exacerbată violenţa, a ilmelor de groază şi a celor în care se accentuează pornirile sadice sau E

trăsăturile pround negative ale caracterului. 2entru a încura!a vizionarea lor ne olosim oarte mult de publicitate; aş putea spune că publicitatea a a!uns, într-un el, chiar inima comerţului. %m stimulat deci în cel mai înalt grad tendinţa populaţiei de a consuma. %ceasta a devenit ca un el de "boală

contemporană# a omului6 chiar dacă nu are nevoie de ceva anume, el totuşi trebuie să cumpere, să consume şi iar să cumpere, de cele mai multe ori lucruri lipsite de importanţă sau chiar pentru a-şi ace provizii în exces. 2e de altă parte, există o legătură strânsă între tentaţia exercitată de bani şi modalităţile prin care aceştia pot i obţinuţi, în sistemul economic şi legic pe cinstite. care noi $e -am impus nu bogătaşilor e uşor să devii şi, practic, este aproape imposibil să o aci pe căi aceea, clasa este înbogat cea mai mare parte o clasă socială viciată şi pervertită.Necinstea şi pervertireacelor bogaţi -ia determinatsă aibă propriile lor secrete şi atunci când un om are secrete, apar şi obligaţiile lui aţă de alţii, mai ales prin intermediul şanta!ului. Noi ştim oarte bine cum să exploatăm astel de situaţii, deoarece noi înşine suntem artizanii ei. ? 4red totuşi că nu toţi oamenii acţionează în acest el. $acă acesta este adevărul, cum procedaţi în astelde cazuri, domnule 0assiniA s-a interesatar. 4ez 3enerabilul ridicănepăsător din umeri. ? 'unt prea puţini cei rămaşi, practic nu merită să ne interesăm de ei. 'ă luăm ca exemplu ţara ta. %ici ne-am instalat oamenii cu o mare uşurinţă, deoarece am ştiut să speculăm trecerea de la un regim totalitar, ale cărui baze tot noi le-am pus, lao aparentă libertate de acţiune . %m intuit corect,de pildă, lăcomia şi lipsa de scrupule care apar la omul supus mult timp dieritelor temeri şi privaţiuni. @n astel de om esteseprecum călătorla oarte 'aharei care,înatunci la lumea oaza îl deşertului, repedeun imediat izvorulînsetat cu apăînşipustiul nu-i pasă că el este trupulcând gol şia!unge că toată priveşte. $upă &evoluţia din ţara voastră nu am avut altceva de ăcut decât să aşteptăm şi să încura!ăm dezastrul economic, dar mai ales corupţia şi tentaţia românului înaţa strălucirii banului. $upă o lungă perioadă de privaţiuni şi lipsuri de tot elul care i-au provocat o mare suerinţă, era de aşteptat ca el să cedeze oarte repede în aţa tentaţiilor care apăreau. Di într-adevăr, aproape toţi au căzut în această plasă. %tunci am început să acţionăm şi din punct de vedere politic. Nu-ţi ace gri!i, e o metodă pe care o aplicăm în aproape toate statele. ;rebuia să im siguri că principalele posturi din 2arlament şi Buvern sunt ocupate de oameni în vârstă, mulţi dintre ei cu un caracter slab, uşor de manipulat. 4elor care erau mat uri şi dinamici le-am cultivatcu gri!ă latura orgolioasă iinţei a şimai ales sentimentul înşelător al puterii, care în cazul lor nu reprezenta totuşi o caracteristică dominantă de adevăraţi conducători, în acest el am exacerbat în ei egoismul, meschinăria şi ipocrizia. =ra necesar să avem în posturi-cheie oameni care pot i tentaţi destul de uşor cu aaceri oneroase, care în acelaşi timp ar ace orice pentru a-şi păstra postul şi uncţia, în mare parte am reuşit. =orturile noastre în această direcţie au ost minime, deo arece aviditatea şi lăcomia după bani, dubl ate de o mare laşitate şiduplicitate au ăcut din cei mai mulţi dintre politicienii voştri o adunătură demnă de dispreţ. %ceastă situaţie ne convine, însă nu cred că este cazul să vorbim acum mai multe despre acest subiect. 4ezar se grăbi să proite de scurta pauză. ? Di pentru ce toate acestea, senior 0assiniA 4e urmăreşte de apt rancmasoneriaA $in cele ce mi-aţi spus până acum, nu văd ce ar putea să-i lipsească şi, totuşi, îmi ace impresia că urmăriţi cu tenacitate o anumită inalitate. ? $ragul meu, este oarte simplu. 4ând este un rege stăpân absolut peste regatul şi poporul săuA puterea absolută. %ceasta este, pentru noi, piatra din vârul unghiului: 1ineînţeles, atunci când deţine puterea de dominaţie a întregii lumi trebuie să a!ungă repede în mâinile noastre. /a urma urmelor, această sete de putere reprezintă motivaţia multor politicieni, guvernanţi şi oameni de aaceri care au acceptat rândurile noastre. deasupra ală elitachiar venerabililor noştri,individ Iluminaţii, al căror plansăepătrundă cucerireaînputerii mondiale şi $ar realizarea unuituturor controlseperect, asupra iecărui de pe planetă. 0odalităţile de împlinire a acestui plan sunt atâtde diverse, încât mi-ar necesita prea mult timp acum să-ţi vorbesc despre ele. îţi voi oeri doar câteva explicaţii6 restul îl vei înţelege şi învăţa repede după ce te veiintegraregulilor şi concepţiilor organizaţie i noastre. Inluenţa şi controlul total asupra omenirii nu pot deveni cu adevărat active decât atunci când vom reuşi să supervizăm totul. orţele şi puterile însumate de la membrii tuturor organizaţiilor noastre E8

conduc treptat spre această variantă de ot talitarism, când libertatea şi autonomia unui individ vor i suocate şi monitorizate de noi încă de la naşterea iinţei. 2entru a i siguri de acest rezultat şi pentru a comunismul. experimenta valabilitatea lui, am inventat - cu titlu de experiment ;otuşi, am constatat aptul că lipsurile îndelungate, angoasele oamenilor, precum şi cultul personalităţii care apărea, ără excepţie, la toţi şeii de state comuniste, crea anumite tensiuni şi avoriza chiar maniestarea unei viziuni lucide asupra situaţiei la unii membri ai populaţiei care, în timp, puteau crea surprize neplăcute. 'istemul comunist s-a dovedit corespunzător doar pentru o anumită perioadă de timp, de câteva zeci de ani.am $upă aceea,aceasta, însă, elne-am a devenit ineicient şi chiarexperimentul periculos pentru interesele noastre. 4ând înţeles decis să încheiem şi am dat "undă verde# schimbărilor de natură politică. =ra necesară crearea iluziei unui "altceva#, dar noi ştiam de!a, cu mult înainte, că nimic nuse poate modiica "peste noapte#.Ne-am aşteptatdeci la multe convulsii sociale, de mentalitate, de gândire şi de scop. Noi suntem cei care am propagat în mod insidios ideile de bază ale noului statut social, prin dierite mi!loace mass-media, prin intermediul politicienilor şi prin crearea constanţă a unor noi şi noi breşe în sistemul inanciar, mai ales în scopul tensionării relaţiilor dintre popor şi guvern. 1unăstarea nu trebuie să se acă simţită la nivel general, dar ea e binevenită la o anumită pătură de oameni corupţi, care ne pot slu!i astel interesele, ără ca ei să aibă nici cea mai mică idee6 dimpotrivă, aparenţele îi ac mereu să-şi închipuie că, de apt, ei sunt cei care acţionează, cei care decid, cei care au puterea şi toate acestea noi trebuie să le susţinem, pentru ca mira!ul să nu piară. 4eea ce îţi spun eu acum ace parte din aspectele la vâr, mai puţin cunoscute, ale rancmasoneriei. Nu trebuie să-ţiimaginezi că iecare membru cunoaşte tainele şi nurile pla noastre. %ccesul la ideile şi scopurile noastre se ace totdeauna înînetape, iar vorbind, revelareanoi inorma ţiilor estetotdeauna structurată şi ea, de asemenea, întreptecare succesive ca importanţă, general acţionăm de pe trei nivele distincte, subliniază oarte clar atribuţiile şi valoarea membrului mason. $eşi la o privire de ansamblu aceste nivele apar ca nişte straturi suprapuse şi independente, ele conţin totuşi verigile de legătură care sunt esenţiale pentru înţelegerea planului nostru la nivel mondial. %ceste verigi de legătură nu sunt cunoscute,însă, decât de elita noastră, de marii noştr i Iluminaţi. 2rimul eşalon sau nivel îi include pe cei care abia au aderat la lo!ile noastre masonice sau care nu prezintă un interes deosebit pentru a li se putea încredinţa sarcini diicile. =i sunt "zilierii#, adică cei care ac multe aşa-zise munci mărunte dar olositoare în măsura în care, luate în ansamblu, ele pregătesc terenul pentru marile lovituri urmărite de noi, cum ar i naşterea dieritelor conruntări militare, revoluţiile, incapacităţile de plată la nivel naţional, adică o "artilerie grea# care este strategic olosită de personalităţi importante din organizaţia noastră. %ceste acţiuni de anvergură intră în scenă, însă, abia după ce "materialul# a ost prepara t, adică după ce "zilie rii# noştri acţionea ză o anumită perioa dă de timp ghidaţi din umbră de noi înşine, ără ca ei să-şi dea prea bine seama de scopul care este urmărit. $in această categorie ac parte mai ales cei care au parvenit într-un timp scurt, cei care s-au îmbogăţit rapid dar care, totuşi, au o minte slabă, cei care se ală în căutare de titluri, ranguri şi recunoaştere socială6 în general vorbind, snobii şi cei marcaţi de anumite complexe de inerioritate, pe care doresc să le suplinească imaginându-şi că ac parte şi chiar alcătuiesc pătura înaltă şi bogată a societăţii. ;rebuie să ie orgolioşi, ipocriţi şi egoişti, cu o anumită putere inanciară, dar totuşi insuicient de bogaţi, pentru ca astel să le rămână nostalgia după o viată cu adevărat regească, pe care să o !induiască în ascuns. In plus, este esenţial ca ei să aibă uncţii relativ importante în aparatul statal, deoarece avem nevoie de pârghii şi traic de inluenţă atât la vârul conducerii, cât şi la nivelul mic al administraţiilor locale, adică acolo de unde începe intriga care îşicroieşte drum spre centru. $e aceea, la această categ orie de membri ne orientăm în general pentru atragerea proesorilor universitari, avocaţilor, doctorilor, inspectorilor, primarilor şi anumitor oameni de aaceri locali. 2entru toţi aceştia am creat nişte "supape#, nişte motivaţii a-i tenta şi olosi scopurile noastre. =xistă cluburi selecte, precum %otar& sau 'ion(s care lepentru nasc sentimentul că ac ulterior parte dinînmarea aristocraţie a ţării şi că se ală, deci, în runtea societăţii, în realitate, aceste cluburi sunt un el de pra în ochi şi chiar o pavăză împotriva eventualelor atacuri din exterior, deoarece persoanele care ac parte din ele se vor lupta cu îndâr!ire pentru a-şi păstra privilegiile pe care le-au dobândit ca membri în aşa-zisul high-lie al societăţii. 5i atragem şi îi stimulăm prin aişarea unei aţade serioase şi selecte a acelei societăţi elitiste, în care ei ală că pătrund oameni de bine, oameni care reprezintă doar crema societăţii, care au EJ

putere şi inluenţă în dieritele organisme ale statului. %ceastă prezentare oarte atrăgătoare o întreţinem prin lux, prin posibilitatea de a avea relaţ ii sus-puse şi prin a!utorinanciar, îţi repet, toate acestea creează obligaţii. Interesul nostru este acela de a crea dierenţe oarte mari între păturile sociale, adică oameni oarte bogaţi şi oameni oarte săraci, pe cât posibil ără elementul de intermediere şi susţinere, care este pătura mi!locie, întreţinem astel o stare socială generală prin care omul să-şi închipuie că trebuie să acă aţă unui asalt continuu, că trebuie să se lupte mereu ie pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi, ie pentru a-şi spori şi frică de mai mult %ceastă stare spirit şi oarte agitatărelaxarea alimentează sentimentul şi $e atâta timpaverea. cât există rica, nu îşi de poate aceîncordată loc liniştea, împăcarea, şi nici spiritualitatea. aceea suntem interesaţi să obstrucţionăm tot ce ar putea conduce spre bine, armonie şi credinţă religioasăveritabilă, deoarece altel controlul şi puterea noastrănu mai sunt eiciente. ? 4e vrea să însemne astaA 4ă voi nu aveţi religie şi că, dimpotrivă, urmăriţi subminarea eiA se arătă 4ezar contrariat. ? &eligieA %nalizează cu atenţie ceea ce se petrece în lume. Notează ura rasială, deviaţiile sectelor anatice în numele unui $umnezeu unic dar particular, nesârşitele conlicte interetnice care, ma!oritatea, au la bază disensiuni religioase, corupţia şi laşitatea bisericii creştine, orgoliul ortodox şi manipularea catolicăC = drept că toate acestea tot noi le-am orchestrat din umbră, în special prin implementarea intrigilor şi ideilor perverse în anumite puncte cheie deţinute de oameni labili şi la momente potrivite în timp. 5n schimb, noi oerim oamenilor împărăţia %rhitectului @niversal, cel care poate să aibă cu adevărat

gri!ă de ei.consecve 3oi îl nt numiţi 2rinţul întunericului. 4eceimportanţă areAcere 0aimari înainte de toate trebuie să urmăreşti interesu l personal în tot ceea aci. %ceasta eortu ri şi anga!amente, uneori chiar oarte dure. $e pildă, ele pot să însemne să-ţi negi religia şi chiar să-ţi dăruieşti suletul, însă vei cunoaşte asteluterea, p bogăţiaşi inluenţa extraordinară în cercurile înalte ale societăţii. ? Interesant. =u aveam o altă ilozoie, dar totuşi este oarte atractiv ceea ce-mi spuneţi, comentă 4ezar cu o ină ironie,urmând astel planul iniţial pe care l concepuse î . ? Nu trebuie să-ţi imaginezi, însă, că aceste aspecte sunt cunoscute de toţi, a continuat venerabilul 0assini să vorbească cu avânt. $eparte de aşa ceva. îţi spuneam despre trei niveluri generale şi importanţa lor eşalonată în organizaţia noastră masonică. %cum îţi este limpede aptul că primul nivel, al "zilierilor#, nu are acces la inormaţii de acest gen şi nici la altele care vizează aspecte mai oculte ale masoneriei, mai ales cele care implică activitatea noastră la nivel mondial. 0embrii din cel de-al doilea nivel au însă posibilitatea să cunoască o parte din maşinaţiunile noastre internaţionale, astel încât ei se pot implica mai activ în demersurile politice interguvernamentale şi sunt spri!iniţi cu mult mai mult de lo!ile oastre n ni luente. =i sunt, maiales, cei pentru caream stabilit o anumită ormă de ierarhizare în trepte sau grade, până la gradul treizeci şi trei. =ste instructiv de observat cât de ataşaţi sunt oamenii după titluri, uncţii, recunoaştere iar noi speculăm intens acest avanta!. @n mason de gradul  poate să reprezinte un pion de bază în structura noastră generală. $e-a lungul timpului am urmărit să răspândim opinia că acesta este, într-un el, apogeul în ierarhia piramidală după care se ghidează masoneria. ;otuşi, în particular îţi mărturisesc aptul că a doua treaptă reprezintă doar începutul pentru elita masonică mondială.%ceste lucruri le menţinem însă oarte secrete, dar chiar şi aşa au mai apărut unele zvonuri. ;rebuie să înţelegi însă, că noi cei din vârul piramidei, nu putem i atacaţi !uridic şi nici un alt organism de ordine statală nu ne este superior din simplul motiv că noi leam creat aproape pe toate. - %sta înseamnă putere de decizie la cel mai înalt nivel, a spus 4ezar gânditor. 4um se ace, totuşi, că a treia treaptă în masonerie, aceea despre care îmi spuneaţi că reprezintă de apt elita masonică în are nevoie o inluenţă decisivă ărălasămodul ie cunoscutăA -lume, Nu este să im cunoscuţi la care te gândeşti tu. Noi apărem eventual în lume mai ales datorită titlurilor nobiliare moştenite sau ca mari bancheri care se ocupă de aacerile lor, la care avem gri!ă să ataşăm mai mereu aşa-numitele acte de caritate şi bineacere prin intermediul unor undaţii care au ost create tot de noi $e apt, acestea ne permit să acţionăm şi să vehiculăm sume uriaşe de bani sub aparenţa legalităţii şi a intenţiilor caritabile. Noi suntem cei care deţinem, în apt, monopolul inanciar mondial, controlând orice piaţă bursieră 2roiectul de stăpânire a lumii este un plan E>

oarte bine pus la punct. - $ar cum aţi reuşit să stăpâniţi inanţele lumiiA a întrebat 4ezar. Nimeni nu poate avea acces la toate sumele de bani vehiculateC - 5n cea mai mare parte controlăm aceşti bani dar adevărata inluenţă o exercităm prin intermediul creditelor uriaşe cu care obligăm practic dieritele guverne ale lumii să acţioneze în domeniul economic şi prin aceasta în cel social - după cum dorim noi. %cesta este, de apt, scopul principal pentru care am îniinţat cele două mari organisme inanciare alelumii: 1anca 0ondialăşi ondul 0onetarInternaţional (0I). $arcare ceaînmai importantă a ost îndatorarea 'tatelor ale %merica, prezent depind lovitură aproape şiîn victorie totalitateobţinută de politica inanciară pe care noi o@nite stabilim. $upă cum îţi spuneam, esenţa acestei politici o constituie creditele cu dobândă şi, de aici, creanţele care apar şi toate celelalte orme de obligaţii sau concesii pe care şi le creează statele datornice aţă de noi. în elul acesta, stăpânim lumea economică, ghidând-o în direcţia pe care o vrem. 2utem crea adevărate dezechilibre sau chiar incapacităţi de plată acolo unde avem interesul de a obţine ceva anume. Fările alimentare sunt "specialitatea# noastră, deoarece ne oeră practic accesul indirect la conducerea unui popor întreg. $esigur, noi pregătim şi corelăm în prealabil aceste strategii cu acelea ale dezinormării prin mi!loacele mass-media internaţionale, care ne aparţin. = un sistem care şi-a dovedit cu prisosinţă eicienţa în decursul timpului şi pe care noi îl stăpânim oarte bine. $acă cineva se opune, eliminarea lui de pe eşichierul politic sau ca personalitate socială nu prezintă, în general vorbind, nici o problemă, datorită multiplelor relaţii pe care le avem, a corupţiei şi a sistemului inanciar pe care îl stăpânim, în cazurile mai deosebite, cum ar i de exemplu cel al 'tatelor @nite, nu putem permite greşeli sau acţiuni exterioare în aara te dea noi. $e aceenoastre a, iecare preşedinteelame rican nuobligatoriu reprezintă să în ie realitate decât o alegerecelor şi oprevăzu emanaţie scopurilor masonice, trebuind membru marcant în lo!ile noastre, de obicei cele ale eşalonului doi. 2entru a ascunde cât mai bine manevrele politice şi inanciare pe care le declanşăm în aceste scopuri ne servim de cea mai spectaculoasă, dar în acelaşi timp cea mai hilară idee pe care am reuşit să o iniltrăm maselor de oameni în ultimii două sute de ani. %ceasta este probabil una dintre cele mai de preţ achiziţii ale noastre, care ne-a adus multe servicii şi care se dovedeşte oarte eicientă chiar şi în prezent. ;e vei mira, dar ea poartă un nume oarte cunoscut: democraţial Noţiunea în sine nu ace nici cât o ceapă degerată6 cu toate acestea, ea este cea mai potrivită piesă în angrena!ul planului nostru, care are mare succes la masele populare. 0otivul principal este acela că le trezeşte acestora orgoliul şi sentimentul de a avea putere, dar în realitate nu ace altceva decât să producă un anumit gen de învră!bire, luptă şi tentaţie, oerind astel posibilitatea manipulării. %parent, !ocurile politice ascunse şi marile interese inanciare şi de putere sunt la mâna alegătorilor, a celor care votează. ;rebuie să aci mici compromisuri,pentru a te putea bucura ulterior de toate avanta!ele.4e obţinem noi, de apt, prin aşazisa democraţieA în cele mai multe dintre cazuri aceasta duce în primul rând la dezbinare între dierite categorii sociale care alcătuiesc un popor şi la o înruntare de multe ori ăţişă între populaţiile de pe glob. Ideea pe care o oerim lumii, dar prin care acoperim de apt cu acordul tuturor adevăratele noastre iluzia alegerii libereîn cazul iecărui individ. 4ând este însă intenţii şi acţiuni, este aceea de a crea vorba de zeci şi sute de milioane de oameni dieriţi, stresaţi şi pervertiţi, alegerea lor aşa-zis "liberă# poate i lesne diri!ată prin dierite metode. urtuna trebuie lăsată să se dezlănţuie, însă direcţia ei generală poate i inluenţată astel încât să prote!eze anumite zone şi să distrugă altele. Noi am găsit modalitatea cea mai simplă şi sigură de a obţine haosul şi dezbinarea6 căci, în ciuda aparenţelor înalt umanitare şi a valorilor morale cu care am poleit ideea de democraţie, acestea nu ac altceva decât să ascundă miezul de la care am pornit şi pe care -am dezvoltat în timp: învră!birea semenilor între ei, lipsa unităţii.2entru noi, unirea oamenilor în idei şi lupta oarbă pentru o putere acilă şi vremelnică, concepte puternice beneice, pozitive, estelor. oarte periculoasă, deoarece numai atunci masele de oameni devin cu adevărat în acţiunea %cesta este şi motivul pentru care urmărim adeseori să provocăm ragmentarea teritoriilor stataleîn cât maimulte etnii,iecare cu interesele,cultura şi cre dinţele ei religio ase. 4eea ce urmărim în inal este estomparea tradiţiilor culturale şi religioase ale diverselor ţări şi populaţii până la pragul de la care acestea nu mai au orţa necesară individulizării6 atunci ele devin uşor de controlat şi de asimilat într-o ormă unică de guvernământ, care bineînţeles că va i diri!ată de elita noastră masonică la niv el mondial. <+

@nul dintre marile obstacole pe care le avem în aţă şi pe care trebuie să le depăşim este reprezentat de tradiţiile dierite ale popoarelor şi de dorinţa acestora de a se raporta la ele. Noi urmărim să obţinem o "turmă colectivă de animale# care acţionează în mod automat, căreia îi dai ân şi apă la momente bine stabilite şi care te slu!eşte astel în mod necondiţionat. 2entru aceasta, după cum îţi spuneam, trebuie slăbit ilonul tradiţiilor strămoşeşti, trebuie aplatizate şi chiar ignorate adevăratele valori şi simboluri populare, trebuie pervertit suletul şi otrăvită simţirea generaţiilor tinere cu idei alse, minciuni şi cu tentaţiile dieritelor vicii6 în mare parte am reuşit. % ost destul de uşor în cazul %mericii, deoarece ea practic nu are tradiţie, în prezent, estedelocul din lume unde planul nostru a ost bine dus la îndeplinire: dependenţă totală aţă sistemul eco-nomico-social, control totalcelşi mai sub!ugare inanciară, toate acestea iind îmbrăcate în mira!ul tehnologiilor extraordinare şi a ideii penibile şi orgolioase de primă putere a lumii. 2opulaţia are nevoie de certitudinea chiar şi a unei alse puteri, are o nevoie inconştientă de a se agăţa de ceva care îi poate crea o vie impresie sau siguranţă interioară. Noi întreţinem această idee a puterii în mintea americanilor, deoarece ea îi determină în mare măsură să nu se răzvrătească împotriva sistemului care, de apt, le-a urnizat chiar această idee conortabilă de supremaţie, în plus, orgoliul şi supericialitatea care derivă de aici ne sunt de mare olos. 0ai puţin vigilenţi şi uşor de manipulat, ei servesc practic ca vâr de înaintare în planul nostru de cucerire a puterii absolute la nivel mondial. %ici, 4ezar a dorit să ale mai multe amănunte. ? $acă ea se dovedeşte a i un blu, de ce totuşi se pune un aşa mare accent pe democraţieA ? $ragul meu, democraţia are doar aparenţa unui aspect beneic, dar de apt permite maniestarea celor mai mari abuzuri sau conlicte, a răspuns senior 0assini. Nu sunt oare oameni care au murit sau mor în numele Nu sunt oare toate şi principiilea civilizaţiei actuale structurate după legile democraţ ieiAdemocraţieiA =i bine, apariţia acestui pol, carelegile estedemocraţia, determina t de asemenea şi apariţia posibilităţii unei idei contrare şi a posibilităţii de luptă contra democraţiei, în acest el, noi am obţinut conflictul.4onlictul reprezintă o bază solidă de pe urma căruia poţi stăpâni întreaga lume. îţi aduc din nou aminte despre o regulă undamentală a metodei noastre masonice: serveşte în secret ambele tabere, ii alături - prin manevre politice şi economice abile - de partea iecăruia dintre combatanţi şi în acest el ţi-ai asigurat succesul pe care îl doreşti. 4uvântul şi conceptul als de "democraţie# a devenit astel o pavăză pentru multe guverne pentru a acţiona nestân!enite în sensul pe care îl urmăresc, slu!indu-şi astel, de apt, interesele proprii. %proape toate statele s-au înglodat în datorii pentru a-şi putea susţine cheltuielile militare, chiar dacă nu se ală în război. Noi acordăm aceste împrumuturi, dar cerem guvernelor să ne garanteze pentru ele cu multe bogăţii: mine, păduri, căi erate sau anumite sectoare industriale de mare importanţă. %ceasta este modalitatea principală prin care noi acaparăm în mod gradat avuţiile unui stat şi controlăm poporul ţării respective. ? 0i se pare, totuşi, că ideea democraţiei este bună, numai elul în care este aplicată se dovedeşte a i pervertită, a observat 4ezar dorind să vadă reacţia venerabilului 0assini. ? =ste oarte adevărat, în ea însăşi, democraţia are valoare numai atunci când civilizaţia a a!uns de!a la un înalt grad de înţelegere şi aplicare a misterelor universului şi ale vieţii. 4hiar şi atunci, însă, ea trebuie olosită doar în cadrul unui grup restrâns de oameni, care iau deciziile ma!ore într-o comunitate sau la nivelul unei naţiuni. $emocraţia, în adevăratul ei sens, nu poate uncţiona eicient în cazul mulţimilor mari de oameni, care sunt eterogene. Noi ştim că ea reprezintă un concept viabil doar în cazul unei societăţi care este orientată în mod beneic, în care oamenii gândesc şi acţionează în general la unison şi au o conştiinţă elevată, ceea ce nu e cazul cu civilizaţia modernă. ? $ar biserica nu are nimic de spus în această privinţăA Dtiam că masele populare se încred mult în biserică şi îi urmează saturile, se arătă interesat 4ezar. 'enior 0assini a lăsat să-i dintre scapeduşmanii un gest noştri de nervozitate. ? 1iserica creştină este unul cei mai periculoşi. Inluenţa ei este încă destul de mare, dar noi acţionăm cu perseverenţă pentru a o diminua cât mai mult. 2entru aceasta ne îndreptăm atenţia cu precădere asupra generaţiei tinere, pe care urmărim să o dezaxăm prin intermediul ideilor noastre. Ne-am orientat cu precădere spre inocularea în minţile oamenilor a ideilor de libertate şi democraţie, pe care ştiam că omul civilizaţiei moderne nu le poate înţelege şi gestiona în mod corect. ;oată lumea vorbeşte despre şi susţine libertatea şi democraţia, dar aproape nimeni nu se întreabă cum se ace că, în ciuda <

bunelor intenţii, a umanitarismului şi a dorinţei de pace care sunt exprimate pretutindeni în lume, există mai mult ca oricând războaie, conlicte, tensiuni şi neînţelegeri în toate zonele de pe glob. în elul acesta noi am ridicat ipocrizia clasei conducătoare la rang suprem şi olosim din plin avanta!ele acestei situaţii. %m mizat de asemenea pe lipsa de bun simţ, pe orgoliul şi inatuarea unei ma!orităţi zdrobitoare a oamenilor, care în elul acesta îşi închipuiecă înţelege oartebine aspectele şimecanismele democraţiei şi a libertăţii de expresie. 7erindu-li-se posibilitatea să acţioneze în acest el, oamenii de rând capătă sentimentul importanţei de sine, pe care uneori îl exacerbează la cote cu adevărat ridicole şi penibile, în micimea şipolitică, chinulcei preocupărilor lor zilnic e şi înguste, să-şi închipuie că personalităţile cu răspundere care îi conduc, se spri!ină pe ei ei şi a!ung pe părerea lor. 2oliticienii oeră astel oamenilorde rând senzaţia că părerea pe care aceştia o exprimă este oarte competentă, dar în apt nu se urmăreşte altceva decât inluenţarea cât mai mare a opiniei alegătorilor nu în direcţia a ceea ce este cu adevărat necesar şi olositor pentru ei, ci în direcţia intereselor care sunt mascate cel mai adesea de promisiuni şi platorme politice înşelătoare şi ără acoperire, în elul acesta suntem apăraţi chiar de cei pe care urmărim să-isub!ugăm. $acă din conglomeratul general răsare o poziţie contrară intenţiilor noastre, atunci reprezentantul ei trebuie înlăturat cât mai repede, în general, adoptăm tehnica discreditării prin mi!loacele mass-media. %poi continuăm prin satirăşi ridiculizare, stârnind suspiciuni şi neîncredereoameni în aţăde comportamentul şi airmaţiile persoanei respective, astel încât în mod treptat nimeni nu îi va mai acorda credit pentru cele spuse. $eoarece atacul nostru este concertat şi perseverent, iinduneori însoţit şide metoda şanta!ului în dierite direcţii, omul se va simţi curând părăsit de toţi şi chiar acuzat pentru ceea ce a avut cura!ul să spună va i ameninţat, liniedorind proesională, marginalizat astel încât până lasau urmăsăvascrie. ceda,=l renunţând la actul săuşanta!at de cura!pe iniţial, să-şi recapete avanta!ele în pesocietate care le avea. în unele cazuri el devine chiar aliatul nostru. %ceasta este drama principală a societăţii create de noi: cei mai mulţi oamenislabi suntşi laşi. oarte puţini sunt cei care rezistă atacurilor şi metodelor noastre. ;otuşi, aceştia ne stân!enesc acţiunile şi, ceea ce este mai neplăcut pentru noi, se bucură chiar de simpatia şi de a!utorul altora. %ceasta înseamnă unitate şi orţă de opinie colectivă, adică exact ceea ce noi dorim să împiedicăm. 0ai grav este însă aptul că unele dintre aceste persoane sau grupuri de persoane cunosc oarte bine anumite metode şi tehnici ezoterice pe care le aplică pentru a contracara acţiunile noastre. Nu e mai puţin adevărat că şi elita noastră, marii Iluminaţi, aplică procedee secrete de inluenţare şi determinare a unor eecte precise în planul izic. $ar totuşi suntem stân!eniţi şi de multe ori chiar împedicaţi în unele dintre planurile noastre de către orţele opuse nouă. $e aceea este important să atragem în rândurile noastre o persoană care de!a deţine anumite puteri remarcabile, aşa cum eşti tu. 'untem dispuşi să-ţi oerim oarte mult6 abia atunci vei cunoaşte cu adevărat viaţa. ? $ar atacurile împotriva organizaţiei masonice nu scot în evidenţă tocmai planurile si intenţiile ei în lumeA ocoli 4ezar un răspuns direct. ? @nele persoane, care se opun cu multă orţă planurilor noastre, cunosc adevărul în ceea ce ne priveşte. 2entru că metodele obişnuite de anihilare acţionează mai greu în astel de cazuri am adăugat un artiiciu: anumiţi venerabili pe care noi îi alegem mai ales din eşalonul doi prezintă lumii unele aspecte despre organizaţia noastră, utilizând pentru aceasta mi!loacele mass-media pe care noi le stăpânim. =i dau interviuri şi scriu câteva cărţi sau articole în care sunt expuse unele aspecte adevărate, dar inoensive, despre structura şi activitatea nostră. '-a mers pe principiul de a strecura o parte de adevăr şi patru părţi de minciună, în amalgamul de date care este prez entat există deci şi ceva adevăr, pe care oricum noinu- puteam contesta, dar care apare astel în aţa lumii ca iind expus de înşişi membrii organizaţiei. 4um ar mai putea atunci cineva să ne bănuiască de ascunzişuri, când noi înşine ieşim în întâmpinare cu unele inormaţiiA ireşte acele adevăru sunt îmbrăcate şi împănate ele înseleinteresul cu minciuni, încât nimeni să nu mai, înţeleagă mareri lucru şi, ca urmare, să abandoneze pentru astel cercetarea subiectului. $in toată această mişcare, noi suntem însă cei câştigaţi, deoarece adversarii noştri nu mai pot prezenta adevărurile pe care noi de!a le-am expus într-o ormă pervertită, iar dacă ei vor aborda alte laturi ale activităţii noastre, noi vom i atunci în postura de victime oprimate şi nevinovate, având de partea noastră susţinerea unor oameni maturi şi inluenţi. In prezent am început să adoptăm tot mai des această metodă, deo arece este timp ul să ieşim într-o oarecare măsură din anonimatul pe careni -am impus <*

secole de-a rândul6 datorită ascuţirii luptei, ocultarea prea mare ne-ar crea acum mai multe probleme decât avanta!e. $e aceea, în ultimii cincisprezece-douăzeci de ani am început să ieşim discret în evidenţă airmând câte o rântură de adevăr amestecat cu multe alte minciuni. Noi ştiam prea bine că, repetând mult o minciună, aceasta va sârşi prin a deveni adevăr, ceea ce a determinat în cele mai multe dintre cazuri adormirea vigilenţei oamenilor. 4u toate acestea, lupta acum este mult mai strânsă, pentru că şi modul de reacţie a populaţiei a devenit intempestiv. ;rebuie să creăm impresia că îi a!utăm pe oameni, că suntem lângă ei la #necaz şi suerinţă. $irecţiile noastre de acţiune, în special prin intermediul oamenilor politici, sunt aceleamai de ales a simula un intereseconomică ma!or pentru problemele sociale curente, pentru provocate de recesiunea mondială diri!ată de organizaţia noastrănecazurile - şi, prinomului intermediul "zilierilor# de care ţi-am vorbit şi a a!utoarelor acestora, să inoculăm ideea că ne interesează oarte mult aceste aspecte şi că luptăm pentru îmbunătăţirea lor. $e apt, acest "spectacol# este numai pentru a câştiga încrederea maselor populare pentru ca, la momentul cel mai potrivit şi în con!unctura cea mai bună să luăm în stăpânire conducerea politică şi economică a întregii planete prin instituirea unui guvern unic mondial, alat sub controlul nostru direct şi total. ;rebuie deci să câştigăm cât mai mult încrederea maselor de oameni, pentru a crea iluzia unei eşalonări ireşti a evenimentelor care vor urma, a crizei mondiale teribile şi pentru a ieşi astel la supraaţă în chip de salvatori ai omenirii, deoarece avem resursele inanciare care sunt necesare pentru a realiza aceasta, în principiu, sarcina nu este chiar aşa diicilă, deoarece vigilenţa maselor populare este de!a mult slăbită de alte modalităţi pe care le aplicăm de mult timp cu succes: rutina zilnică a serviciului, programele de televiziune structurate în aşa el încât să inoculeze în subconştientul oamenilor atitudinea pasivă şi lipsa opoziţiei şi a discernământului, hrana chimizată, stupeiantele, de tot elul. &ostind acestea,de!a senior 0assini la ceasul elegant, încrustat cu diamante, debolile la încheietura mâinii. 'e ăcuse seară şi aerulprivi recebrusc provoca risoane. ? 4red că e timpul să ne oprim, zise venerabilul. Ne bizuim pe capacitatea ta extraordinară de adaptare şi, personal, cred că am reuşit să te ac să înţelegi destul de bine aspectele de bază ale activităţii organizaţiei noastre, în seara aceasta voi pleca la %msterdam, unde trebuie să rezolv anumite probleme. 2rinte altele, voi înştiinţa pe ceilalţi venerabili despre impresia pe care mi-ai ăcut-o. Cezar, 'enior 0assini îl privi câteva clipe pe cu un aer binevoitor. ? %preciez rezultatul întâlnirii noastre ca iind pozitiv şi mă aştept la un a!utor pe măsură din partea ta. =ra necesar ca tu să cunoşti în mare parte adevărul predes organizaţiamasonică, pentru a evita ulterior un bloca! de concepţie. 2este puţin timp voi veni să te vizitez din nou şi acela va i un moment important. %ş putea chiar spune că va i un test diicil pentru tine. 2ână atunci vom pregăti tot ceea ce este necesar pentru a te integra în organizaţia noastră. 3enerabilul se ridicase de!a în picioare, spri!inindu-se de bastonul lui splendid încrustat. 4ezar -a însoţit până la elicopter. 'trategia lui părea să dea roade, deoarece reuşise să convingă ără să acă prea mari eorturi şi ără să se oblige încă la nimic. =ste drept, însă, că senior 0assini usese atât de sigur pe el şi atât de dinamic în explicaţiile şi în abordarea lui, încât practic acceptul lui 4ezar era considerat aproape ca un lucru iresc. orţa subtilă a venerabilului era ormidabilă şi doar echilibrul psihic deosebit al lui 4ezar şi stăpânirea ermă a energiilor sale mentale au ăcut ca el să reziste ără probleme uimitoarei inluenţe active pe care o avea marele mason atunci când dorea să obţină un anumit lucru. 4ezar mi-a mărturisit că în acele momente radiaţia psihică a venerabilului era atât de puternică şi dominatoare, încât ar i provocat un eect hipnotic pround asupra unei persoane obişnuite, care nu-şi poate controla nivelurile mentale superioare. 'imţise din punct de vedere auric impactul acelei energii, a cărei vibraţie era pround negativă, dar procedase simultan la sublimarea ei la nivelurile superioare ale mentalului său. 2oate că cititorul va avea tendinţa să considere în mod supericial semniicaţia întâlnirii dintre cei doi. %cum, când eu să cunosc de!aivul toate îi pota mărturisi, căele a ost o reală surpriză chiar şi pentru 4ezar ale mot realascunzişurile al discuţiei şisituaţiei, viclenia care stat mereu însă, în spat acesteia. ;otu şi, evenimentele ulterioare aveau să dea câştig de cauză lui 4ezar, datorită abilităţii lui extraordinare de a se strecura "pe muchie de cuţit# într-o situ aţie dramaticăşi oartetensionată, care aimplicat chiar deciziioarte  importante la nivelul conduce rii statului.

Capitolul 2 <

A DOUA CON'RUNTARE+ IN'ORMAȚ IA ESENȚ IALĂ /a câteva luni după ultima întâl nire în care 4ezar mi-a relatat uluitoarele dezvăluiri ale venerabilului 0assini, am ost din nou contactat pentru a avea o întrevedere cu el. =ra la începutul lunii iunie, *++ şi acela avea să constituie un moment extrem de important pentru aproundarea elementelor pe care le alasem despre masoneria mondială. =xplicaţiile lui 4ezar m-au ediicat atunci asupra unor aspecte care încă îmi eraunecesară neclare din relatarea care a avut-o cu senior %ceastă clariicare a ost pentru ca eu primei să am odiscuţii viziunepecât maiel !ustă asupra situaţiei0assini. actuale la nivelul întregii omeniri, asupra anumitor mecanisme şi legi subtile care scapă înţelegerii proane şi asupra unor raporturi directe între metodele de manipulare ale rancmasoneriei şi iluzia în care trăiesc cele mai multe dintre iinţele umane. @n alt aspect undamental al acelei întâlniri a ost alarea unei inormaţii ultrasecrete pe care senior 0assini i-a dezvăluit-o lui 4ezar. $e altel, aceea a constituit chiar baza de plecare pentru uluitoarea descoperire care avea să ie ăcută în munţii 1ucegi, la puţin timp după revelarea inormaţiei. =venimentele s-au desăşurat curapiditate, iar eu am !ucat rolulspectatorului care urmăreşte extaziat ilmul extraordinaral unor taine ancestrale. $upă o perioadă de mai multe luni de la prima lor discuţie, senior 0assini şi-a ţinut promisiunea şi a vizitat din nou pe 4ezar, însă de data aceea întâlnirea a avut loc într-o vilă luxoasă din 1ucureşti, care reprezenta centrul de protocol înalt, la nivel diplomatic, al uneia dintre cele mai puternice ţări ale lumii. Invitaţia şi pregătirile de rigoare au ost ăcute de senior 0assini prin intermediul canalelor diplomatice la vâr de stat,ceaproape elinţat ca şidirec în tcazul primei întâlniri. constat în secretarii aptul căde nustat generalul 7badea a ost l care -alaînşti pe 4ezar de acea invita$ierenţa ţie, ci chiara unul dintre din guvern, la ordinul unuia dintre miniştri. 5ntrevederea dintre cei doi a ost mult mai scurtă decât prima întâlnire şi a constat într-o propunere relativ stranie pe care venerabilul i-a adresat-o lui 4ezar6 el i-a oerit atunci o inormaţie extrem de conidenţială în schimbul promisiunii de a asigura accesul unor reprezentanţi ai masoneriei la descoperirea ce urma să ie ăcută pe baza acelei inormaţii secrete, încetul cu încetul, vălul de pe intenţiile ascunse ale venerabilului începea să ie dat la o parte. 4ezar a intuit atunci că mobilul primei întâlniri cu senior 0assini îl reprezentase, de apt, pregătirea terenului pentru obţinerea acceptului său la cea de-a doua întrevedere, în acele condiţii, era oarte probabil că tentantele propuneri ale venerabilului nu useseră, în realitate, decât pra de aruncat în ochi pentru a câştiga încrederea lui 4ezar şi a- determina pe acesta să aciliteze controlul masoneriei asupra a ceea ce s-ar i putut dovedi un mare secret de stat în &omânia. =venimentele ulterioare aveau să conirme aceste bănuieliCezar. ale lui 4ea de-a doua întrevedere cu senior 0assini a avut loc în luna mai a anului *++, când 4ezar a intrat în posesia datelor secrete pe care i le-a urnizat marele mason. $atorită uncţiei pe care o avea în $K şi pentru că acest departament constituia singurul organism de acţiune care era abilitat să intervină în acel gen de situaţii speciale, 4ezar a înţeles repede motivul principal pentru care el a ost solicitat cu insistenţă de senior 0assini. %şa după cum acesta îi precizase, reprezentaţii de runte ai masoneriei la nivel mondial aveau o putere teribilă aproape în orice guvern de pe planetă, dar totuşi inluenţa lor nu putea să depăşească un anumit cadru de acţiune. =i puteau, de pildă, să "abrice# şi să declanşeze războaie între ţări şi populaţii, dar nu puteau orţa în anumite direcţii care ţineau mai ales de structura internă şi de modul de operare al organismelor de securitate şi de apărare ale unei ţări. 4u alte cuvinte, ei puteau asigura relativ uşor un cadru general de conlict pe o anumită zonă continentală, dar nu puteau totuşi să oblige o acţiune armată în interiorul unei ţări, dacă nu exista un motiv ma!or care, de obicei, implica luptele interetnice sau cuceririle de noi teritorii. 4azul cu inormaţiei o importanţă excepţională pe se care seniorla0assini i-a localizare oerit-o luiîn4ezar încadra dar într-o totul altă de categorie. Inormaţia respectivă reerea o anumită munţiise1ucegi, ea era incompletă. %şa după cum 4ezar a alat de la venerabil, acolo eista ceva care nu putea i identiicat nici chiar prin mi!loacele tehnologice de ultimă oră şi acela constituia, de apt, marele semn de întrebare al problemei. 4ezar şi-a dat seama că venerabilul avea totuşi unele inormaţii suplimentare, pe care acesta nu i le-a dezvăluit. $eşi nu cunoştea motivul, el a înţeles că inormaţiile respective erau probabil oarte importante pentru capii masoneriei mondiale, din moment ce aceştia <E

au ăcut uz de toată inluenţa lor pentru a-şi asigura accesul la ele. =ra evident că nu se putea pune problema unei descinderi în orţă a trupelor armate străine în &omânia, indierent de motivul invocat. 4hiar dacă, de exemplu, s-ar i escaladat conlictul teritorial în ;ransilvania, acest lucru ar i necesitat probabil un timp îndelungat, multă agitaţie, război, distrugeri şi mai ales un mare scandal diplomatic european, în mod clar, de această dată masonii nu doreau aşa ceva. 4oncluzia care se impunea era că ceea ce îi interesa pe ei în cel mai înalt grad excludea o intervenţie în orţă şi, ecludea mai ales, cunoaştereaacelui aspect de către anumite persoane.2rintre altele, aceasta explica secretul la vâr care a ost solicitat de senior 0assini în cazul celordoar douăpeîntâlniri, hotărârea repre zentanţilor de runtetrebuia ai grupului 1ilderberg de a- contacta 4ezar înprecum aceastăşiproblemă. &aţiunea era simplă: găsită persoana potrivită care să aibă o uncţie oarte mare de decizie şi intervenţie în acel caz6 apoi ea trebuia tentată cu multe promisiuni, câştigându-i-se astel încrederea6 în sârşit, ea trebuia determinată să accepte colaborarea cu marii masoni şi să le permită acestora să-şi exercite controlul şi inluenţa la acel nivel. 4ezar a ost considerat persoana ideală pentru acest plan, însă acţiunea de cooptare trebuia să se petreacă repede, pentru a nu-i lăsa prea mult timp de gândire şi, de asemenea, pentru a evita o reacţie imprevizibilă din partea lui. 2robabil că misiunea era considerată ca iind de o importanţă vitală pentru masoneria mondială şi ea trebuia neapărat să reuşească. ;ocmai de aceea a ost trimis un reprezentant de seamă al grupului 1ilderberg, expert în psihologia racolării, care, în plus, era dotat şi cu anumite puteri psihice de inluenţă la distanţă. $in datelepe carele aveaatunci ladispoziţie,4ezar şi-a dat seama că maso neria mondială urmărea să dobâ ndească într-un timp cât mai scurt controlul asupra unei locaţii secrete din munţii 1ucegi, excluzând orice ormă de popularizare şi dorind chiar tăinuirea gradată existenţei acelui loc aţă de puterea de la 1ucureşti, după ce reprezentanţii elitei ar i avut accesa acolo. %stel de situaţii erau pe muchie de cuţit. 4a întotdeauna în cazul marilor secrete de stat, scurgerile de inormaţii puteau periclita întreaga acţiune, deoarece existau ormaţiuni politice rivale care nu erau controlate în întregime de masoni. %şadar, operaţiunea se anunţa a i una deosebit de delicată. ;rebuiau îmbinate cu măiestrie inluenţa, discreţia, exercitarea controlului şi puterea acţiunii. 4hiar şi pentru maeştrii masoni, cazul era unul deosebit de diicil, în special datorită accesului limitat pe care ei îl aveau la coordonarea acţiunilor de cercetare a zonei respective din 0unţii 1ucegi. %ceasta era situaţia de ansamblu pe care mi-a descris-o 4ezar încă de la începutul întâlnirii noastre, în lunile anterioare relectasem asupra multitudinii de aspecte şi implicaţii care decurgeau din relatarea primei discuţii dintre 4ezar şi senior 0assini. 7ripilarea de care usesem cuprins explica într-un anumit el incapacitatea de a înţelege toate nuanţele elementelor pe care le-am alat atunci. Neavând de la cine să obţin inormaţii suplimentare, m-am mulţumit să ac doar unele cercetări discrete şi să-mi ordonez în minte câteva repere generale care ridicau chiar anumite probleme existenţiale şi am aşteptat cu răbdare semnalul unei noi întâlniri cu 4ezar, pentru a găsi răspunsurile la ele. %vea să ie o întâlnire plină de semniicaţii şi explicaţii valoroase, care a culminat cu alarea secretului pe care senior 0assini -a dezvăluit lui 4ezar. 4ontrar obiceiului, directorul tehnic al $K îmi solicitase întrevederea la doar două săptămâni după cea de-a doua întâlnire pecare a avut-o cu venerabilul 0assini. 0i-a mărturisit că a procedat astel deoarece lucrurile se dovedeau a i de maximă importanţă şi că, dacă nu se ocaliza asupra canalizării corecte a acţiunilor viitoare, acestea puteau scăpa de sub control, iar eectele ar i putut deveni neaste. 4ezar nu ştia dacă în viitorul apropiat ar mai i avut timpul necesar şi oportunitatea de a mă întâlni pentru a-mi dezvălui totul6 de aceea el a preerat să urgenteze întâlnirea cu mine, pentru a i sigur că şi eu voi ala toate inormaţiile necesare pentru a le publica într-un mod credibil. @rmătoarele luni aveau să ie extrem de tensionate şi uluitoare prin ineditul descoperirii care a ost ăcută în 0unţii 1ucegi. în ceea ce priveşte întâlnirea mea cu 4ezar, care a premers marele eveniment din luna august, *++, aceasta s-a integrat oarte bine în oaza de dinaintea "urtunii# care apăruse de!a la orizont. E&pli#a%iil"ini%iati#"

1ucuros că aveam ocazia să-mi lămuresc nedumeririle cu privire la unele aspecte ale primei discuţii dintre 4ezar şi senior 0assini, am întrebat care era cauza pentru care masonii şi cei care sunt racolaţi în rândurile lor aleg - de multe ori cu bună ştiinţă răul-şi acţiunile care îi sunt speciice. Dtiam că, în epoca <<

actuală, tendinţa generală a umanităţii este aceea de a aluneca pe panta decăderii morale, etice şi spirituale, dar totuşi eram convins că binele poate să biruie această stare de marasm în oameni. 4u o liberuleste mină oarte serioasă, 4ezar mi-a explicat atunci că elementul undamental în destinul omului arbitru. ) %şa cum este structurată, fiinţa umană nglobează at#t binele c#t şi răul. $e aceea putem spune că în

cazul omului coexistă atât natura lui superioar ă cât şi natura lui inerioară. Important este care dintre aceste două aspecte este trezit şi apoi ampliicat în interiorul nostru. 0ă vei întreba acum, poate, ce reprezintă binele şi că, ce reprezintă răul.mai Nusimplu, vreau să divagăm şi comentarii îţi voi spune totuşi la modul cel binele poateînfiobservaţii nţeles ca absenţa răului.ilosoice, $esigur, dar respectând aceeaşi logică, răul este absenţa binelui. 4red că nu e un secret pentru tine aptul că tradiţia creştină asociază acestor două aspecte raiul şi, respectiv, iadul. $incolo însă de serele sau planurile subtile de maniestare care le corespund, raiul si iadul - sau la modul general, binele şi răul - se regăsesc complex nuanţate în viaţa de zi cu zi a iecărui om. $e aceea, nu întâmplător unii oameni a!ung să spună, în nenorocirea lor, "viaţa mea a devenit un adevărat iad# sau, dimpotrivă, când sunt oarte ericiţi, că trăiesc o viaţă ca-n paradis. =ste clar că în uncţie de opţiunea sau alegerea pe care o ace, omul se poate îndrepta, metaoric vorbind, către iad sau inern, ori către rai sau paradis. $aca alegerea lui este să acă rău, ără îndoială că el se va îndrepta spre iad şi atunci, într-un anumit sens, inernul se va maniesta prin el6 radiaţia şi inluenţa unei astel de persoane va i atunci maleică şi aceasta o va îndepărta de tărâmul binelui şi al ericirii. 4ei care aleg răul nu înţelega armoniei, menirea de a se desăvârşi în existenţa carenecesar o au şisădeştiiaceea luptă uribund împotriva binelui, a iubirii şi a rumuseţii. ;otuşi,peeste că iinţa umană este complet liberă să aleagă între cele două extreme, adică între bine şi rău. Nimeni nu o orţează, nimeni nu o obligă6 este pura ei alegere. %ici, desigur, o mare inluenţă o are destinul personal şi unele tendinţe oarte prounde din mintea sub-conştientă, însă chiar şi atunci când orţa şi determinarea acestor impulsuri par să ie de neînvins, rămâne totuşi un anumit procent şi pentru libertatea de a alege. 'iberul arbitru nu dispare niciodată complet. $acă ar i aşa, omul nu ar mai reprezenta atunci decât o simplă marionetă, pe deplin supusă unor orţe exterioare obscure. $e aceea, chiar şi în cele mai dramatice situaţii, iinţa umană este liberă să aleagă6 ea are deci posibilitatea să aleagă în mod inspirat binele, care o poate îndrepta către o şansă nesperată şi de aici, din aproape în aproape, ea îşi poate reace viaţa în mod uimitor de pe cu totul alte baze. că orice alegere spre bine implică sacrificiul. =ste la el de adevărat, însă, %i auzit tu vreodată pe cineva bazează că se sacriică pentru a ace un răuA &ăul este întotdeauna acil, alunecos şi sepe orţa inerţiei, a lentorii şi a ignoranţei, pentru că nu implică eort. $e aceea se spune că este oarte uşor să aci un rău, dar este oarte diicil să ăp-tuieşti un bine. Ideea principală pe care vreau să o înţelegi aici este aceea că, atunci când omul îşi "sacriică# inerţia şi acţionează într-un mod armonios, el se îndreaptă de!a către o altă stare şi condiţie de viaţă. =l evoluează pentru că se sacriică, adică renunţă la ceea ce este inerior pentru a accede la ceea ce este superior. 0ulţi nu au însă orţa interioară care este necesară pentru a renunţa la obiceiurile lor rele sau la tendinţele negative pe care le maniestă şi de aceea există, la nivelul global al omenirii, o pronunţată tendinţă de regres şi de ampliicare a răului şi a perversităţii. ? 5nseamnă că elita masonică se oloseşte tocmai de această inerţie, lene şi întunecime mentală a ma!orităţii oamenilor pentru a controla populaţia globuluiC am intervenit eu. ? =ste perect adevărat. 0asonii manevrează cu mare uşurinţă această energie a lipsei de reacţie, a încetinelii, a inerţiei, a obscurantismului care la cei mai mulţi dintre oameni este structurată pe nivele de vibraţie oarte !oasă. In asemenea situaţii masoneria generează, practic, o veritabilă stare de "somnoleîn nţă# colectivă îi serveştedeoarte bineale interesele. %cest aspect este oarte  important pentru a înţelege mod corect, care modalităţile acţiune rancmasoneriei. $e multe ori, aceste acţiuni - care în anumite cercuri masonice înalte implică realizarea unor ritualuri complexe de magie neagră - sunt eectuate chiar de la distanţă, iar cei care sunt receptivi aţă de aceste energii înlănţuitoare, apăsătoare, le cad cu uşurinţă victime, lunecând într-un el de somn bizar, ca de plumb. %ici nu mă reer, însă, doar la somnul izic, ci şi la un gen de stare abulică de care sunt cuprinşi oamenii, care îi ace să devină oarte obedienţi şi să se comporte precum nişte marionete. %ceasta este <

condiţia ideală în care ei pot i controlaţi şi conduşi ără să opună rezistenţă. Iată, deci, unul dintre scopurile principale ale masonilor, pe care ei se străduiesc să- generalizeze la nivelul întregii planete. $intr-o altă perspectivă, trebuie să ştii că acest "somn# straniu al oamenilor este chiar o modalitate de protecţie cu care orţele demoniace se apără de revelarea anumitor adevăruri spirituale. $acă vei i atent şi vei observa reacţia oamenilor în momentele în care li se comunică aspecte oarte elevate, spirituale şi valoroase despre existenţa şi evoluţia lor, vei constata cu mare uimire că, mai ales atunci, cei mai mulţi dintre ei se conruntă cu o stare de somnolenţă stranie, în mod evident, o astel de stare inerţială exclude înţelegere superioară, orice reacţie şi orice atitudinetoate constructivă. ? $upă cum mi-ai expusorice tu lucrurile, înţeleg că organizaţiile masonice deţin aproape pârghiile de acţiune în societate, pe care le olosesc în scopul dezbinării popoarelor şi a controlului lor eicient. %ş zice că ele atacă cu vehemenţă tot ce este spiritual, autentic, sublim, urmărind să transorme umanitatea într-un gen de mecanism viu, pe care îl pot acţiona şi conduce la voinţă exact după cum vor. =ram abătut. 7 urie neputincioasă îmi răscolea iinţa şi nu puteam să-i găsesc antidotul. Intuindu-mi starea lăuntrică, 4ezar mi-a vorbit cu multă bunătate. ? %i dreptate în ce ai spus. $in neericire, oamenii au devenit precum nişte "roboţi#, ascultând ordinele care le sunt date şi executându-le întocmai. ;otuşi, trebuie să ştii că orţa binelui este colosală şi că orice acţiune în acest sens poate să se dovedească extraordinar de eicientă. 'peranţe există mereu, trebuie doar să ştii să le hrăneşti cu multă credinţă şi puritate. %ceasta îţi va ascuţi vigilenţa şi te va inspira să acţionezi în mod oportun. 'ă ştii că masonii au şi ei slăbiciunile lor. ? 4hiar voiam să te întreb, în lunile anterioare am urmărit să mă documentez în legătură cu acest subiect şi lo!i am masonice alat cu mirare că sunt oarte opiniică divergente, contradicţii şi neînţelegeri între dieritele în lume. $acă-i aşa,multe înseamnă ei înşişi sunt dezbinaţi şi ără de putere. 4ezar zâmbi cu înţelegere şi îmi lămuri dilema. ? @na dintre marile păcăleli pe care le realizează elita masonică este aceea de a genera impresia că două sau mai multe lo!i masonice se luptă între ele. în realitate, la vârul structurii lor piramidale marii maeştri masoni care alcătuiesc elita conducătoare a rancmasoneriei mondialese înţeleg oarte bine, însă la baza ei apar ca iind duşmani. Ideea este aceea de a crea derută şi conuzie, deoarece se ştie că acestea adorm vigilenţa omului de rând. $e apt, este vorba despre o păcăleală diabolică6 cel care cade în plasa ei ără să ie avizat nu va alege una dintre lo!i - crezând că aceea este rea -, ci o va alege pe cealaltă, despre care va crede că este bună. /ucrurile se prezintă astel doar în aparenţă, pentru că în realitate rancmasoneria este şi rămâne aceeaşi, indierent de "artiiciile# la care recurge pentru înşelarea omului de rând. ;rebuie să ai încredere şi să ii perseverent în acţiunile beneice pe care le săvârşeşti, în ultimă instanţă, chiar orţele răului sunt subordonate orţelor binelui. Di pentru că veni vorba, să ştii că o mare taină a universului este rolul ocult pe care îl !oacă orţele maleice în contextul evoluţiei, adică elul în care se încadrează răul în economia creaţiei. %m rămas mut de uimire. 4a marea ma!oritate a oamenilor, ştiam că albul este alb şi negrul este negru. %cum alam că, de apt, există un sens şi o corelaţie chiar între aceste extreme. ? 4e vrei să spuiA 4ă până şi răul are o menire în viaţa noastrăA ? Di încă una oarte importantă. ;otuşi, pentru a înţelege corect acest aspect trebuie să ai o minte deschisă şi lipsită de pre!udecăţi. anatismul, mai ales cel religios sau ideologic, nu ace casă bună cu evoluţia spirituală. %m încuviinţat în tăcere. =ram numai ochi şi urechi, pregătit să ascult explicaţiile valoroase pe care mi le oerea 4ezar. ? aptul că în univers, aşa cum poţi singur să constaţi, există atât binele cât şi răul, este o dovadă a fiinţeiumane, adică a voinţei sale individuale de grăitoare care atestă existenţa libertăţii alegere de a-şi exercita arbitru în viaţă. ori, înacest aspect sa delicat să aleagă răul, care prin natura luiliberul este autodistruc-tiv. 4u $e altemulte cuvinte, ignoranţa omulace alegecasăomul se autodistrugă, preerând în acest el să se nege pe el însuşi. $e aceea, la o analiză mai proundă, alegerea răului înseamnă în primul rând alegerea de a lupta împotriva propriei iinţe, care până la urmă se va autodistruge. %ceasta adânceşte misterul raportului între bine şi rău, deoarece implică existenţa unui scop ascuns al prezenţei orţelor rele în univers şi, prin urmare, în viaţa iecăreia dintre iinţele umane. Nu ştiu în ce măsură eşti amiliarizat cu ideile despre sensul existenţei şi cu cele ale progresului <8

spiritual, dar îţi voi spune că evoluţia omului înseamnă, mai presus de orice, reîntoarcerea lui la sursa primordială, pur spirituală, din care a provenit. Imaginează-ţi deocamdată că această origine este însăşi realitatea eternă a ericirii sublime pe care şi-o doreşte orice om. %ceastă reîntoarcere a iinţei umane la originile ei spirituale trebuie să ie însă pe deplin conştientă şi liberă de orice tentaţie inerioară, de tot ceea ce ar putea însemna iluzie, constrângere, pre!udecată. $acă înţelegi corect acest aspect, poţi spune că ai înţeles necesitatea existenţei orţelor răului în creaţie. =ram puţin derutat, deoarece încă nu prindeam esenţa problemei. 4ezar a continuat să-mi explice cu multă răbdare. ? $acă răul nu ar exista, tu nu ai putea să-ţi dai seama de necesitatea reîntoarcerii la sursă şi ai rău* are n cadrul creaţie i rolul zăbovi indeinit prin cine ştie care colţuri ale universului. %şa, însă, principal de a testa fiinţele umane. 5n elul acesta se testează practic nivelul de cunoaştere, de realizare spirituală şi de capacitate de a iubi al iecărui individ pe drumul evoluţiei lui spirituale. 5n uncţie de reacţiile şi alegerile pe care le ace, se poate spune dacă a trecut sau nu testul de viaţă. ? 4a la examenele de la acultate, am ăcut eu o paralelă. ? =xact. 4a la examenele de la acultate sau ca cele din domeniul proesional, cu deosebirea că în timp ce acestea au o natură iluzorie şi eemeră - iind încadrate într-un domeniu spaţio-temporal limitat -, testele sau examenele vieţii, care au un sens spiritual, reprezintă trepte oarte importante în cadrul evoluţiei personale. ;recerea cu succes a unui astel de test constituie o victorie importantă în lupta de dominare a naturii inerioare din om şi această victorie se poate concretiza într-o capacitate mărită de a înţelege unele aspecte subtile ale vieţii, în dobândirea gradată a maturităţii şi a discernământului spiritual saucaîntr-o multitudine de alte şi interioară. pozitive. 4ezar a ăcut o scurtă pauză, pentru a-mi lăsa timp de aspecte gândire beneice şi relecţie ? 3reau să iu sigur că am înţeles. 4e anume se testează şi cum putem să recunoaştem aceste testeA am întrebat eu oarte atent lanoul curs al discuţiei. ? 0a!oritatea examenelor vieţii îţi testează credinţa şi discernăm#ntul. %deseori, însă, datorită ignoranţei, oamenii interpretează aceste teste ca pe nişte mari nenorociri, ca o năpastă sau un rău care îi loveşte cu putere, ăcându-i să se clatine, în astel de cazuri, răul se maniestă în primul rând pentru testarea şi puriicarea iinţei umane. Nimeni nu scapă, de-a lungul evoluţiei sale, de testele, lecţiile şi examenele de tot elul ale vieţii. 2ractic vorbind, aceste teste reprezintă însăşi conruntarea noastră cu orţelerăului, care aparţin planurilor subtiledemoniace şi satanice ale creaţiei. 'ituaţia este valabilă atât în caz individual,cât şi în cazul unui cuplu ori chiara unei comunităţi de oameni sau al unei naţiuni. ? 1ine, dar noi suntem de multe ori a!utaţi de alţii atunci când ne conruntăm cu necazuri sau atunci când le cerem satul într-o problemă oarte diicilă de viaţă. 4ine trece atunci testul: noi sau persoanele care ne a!utăA ? ;rebuie să ii conştient de aptul că a a+uta nu nseamnă a forţa.7 persoană poate i sătuită şi impulsionată pe calea cea dreaptă, dar nu uita că ea are propriul ei liber arbitru. % avea însă liber arbitru, cu alte cuvinte a avea posibilitatea de alegere, implică aptul că omul este responsabil de libertatea pe care o are şi pe care o maniestă. =l poate i a!utat, spri!init, impulsionat dar dincolo de aceasta este libertatea lui de a alege între dieritele posibilităţi pe care le are la dispoziţie. $acă el ar i orţat de alţii să urmeze o numită cale, chiar dacă această cale este pround beneică, ar însemna atunci că libertatea lui este practic anulată. $e aceea, este oarte important ca iinţei umane să i se lase libertatea de a alege, însă alegerea bună este dată de gradul de conştientizare şi discernământ pe care îl are acea iinţă. 4unoşti acum destule elemente despre implicaţiile rancmasoneriei la nivel mondial şi eşti conştient că pe această planetă se dă de!a o bătălie teribilă între orţele binelui şi orţele răului. 4u toate acestea, liberaiînale iecare clipă să alegi de partea cui vrei săşiii. prin ta lăuntrică, cum este eşti evident, s binele, atunci vei acţiona în consecinţă vei$acă urmări cu structura perseverenţă să lupţi aşa pentru anihilarea planurilor masonice. %celaşi lucru este valabil şi în cazul celorlalţi oameni, numai că mulţi dintre aceştia nici măcar nu cunosc realitatea în ceea ce priveşte modul de acţiune şi inluenţă a masonerie în lume. 0ai mult, !ocul orţelor releeste atât de pervers încât ele se iniltrează în mod insidios oriunde găsesc un "teren ertil#, adică oriunde apare o conştiinţă slabă sau destul de pervertită, pentru a o determina să airme cu mare violenţă verbală aptul că suntem încon!uraţi numai <J

de paranoici care văd pretutindeni în !urul lor doar atacuri, conspiraţii, manipulări sau !ocuri de culise6 că, de apt, nimic din toate acestea nu există şi că totul este bine şi se desăşoară în mod iresc şi natural, în realitate, un astel de comportament este tipic pentru o iinţă chinuită de multiple inluenţe demoniace, cărora ea le ace !ocul. $acă persoana respectivă ace parte din elita intelectuală, dacă ea este om de ştiinţă, ziarist sau scriitor, atunci cu atât mai bine pentru planurile masonice. 2ărerea neastă a unei astel de persoane, despre care se poate presupune că are o anumită autoritate intelectuală, contribuie din neericire în mod semniicativ la inluenţarea concepţiei celorlalţi oameni. $e altel, probabil ştii celeatana mai mari păcăleli ale atanei este aceea de a- face pe om să fie convins că că una dintre iavolul - adică nsuşi - nu eistă.

4am aşa uncţionează şi organizaţiile masonice, dând senzaţia că ele ac şi doresc binele. ;otul este însă o aparenţă, pentru că în realitate ele luptă mai mult sau mai puţin ăţiş împotriva binelui, a religiei, a credinţei şi a spiritualităţii. ? Nu înţeleg cum este posibil ca oamenii să trăiască în această uriaşă conspiraţie şi, totuşi, să nu-şi dea seama de existenţa eiC am exclamat eu plin de revoltă. ? $e ce te miriA ;u însuţi, până de curând, obişnuiai să-ţi duci existenţa ără să ai nici cea mai mică idee despre masonerie şi despre planurile ei îngrozitoare. 3edeai, probabil, la el ca toţi ceilalţi, că multe lucruri nu merg bine, dar totuşi nu abordai problema într-un mod mai matur. %cum cunoşti adevărul şi ondul tău interior, care este oarte bun, te-a ăcut să iei imediat atitudine şi să doreşti să împărtăşeşti şi celorlalţi aceste cunoştinţe. %i de!a posibilitatea extraordinară de a o ace, publicând cele ce ţi-am relatat până acum. 2rimul pas este acela de a atrage atenţia opiniei publice asupra realităţii care ooamenii încon!oară. ca atunci într-un oraş adormit6 încep=ste, să seanalogic trezeascăvorbind, încetul cu încetul când şi vortragi cereclopotele apoi maiduminica, multe amănunte. $ar chiar mai important decât atât este aptul că ei vor deveni mult maiatenţi la tot ceea ce se petrece în !ur şi chiar în lumea întreagă, deoarece atunci ei au de!a o bază solidă de inormare. 3igilenţa lor este o primă lovitură, oarte grea, care este dată rancmasoneriei, deoarece un om vigilent este mult mai diicil să ie înşelat, manipulat sau controlat. 0ai apoi se va naşte un curent general de opinie care va prinde din ce în ce mai multă orţă şi astel multe dintre planurileşi iniţiativele masonice vor i blocate chiar din aşă. 4ezar se opri şi mă privi pătrunzător, pentru a vedea dacă am înţeles. ? ;otuşi, reacţiile oamenilor îmi par oarte slabe şi chiar mă întreb cum vom reuşi să realizăm ceea ce ne-am propus, am spus eu. ? 0a!oritatea proeţiilor prevăd că, până la urmă, orţele binelui vor învinge. 2e de altă parte, lupta este oarte diicilă. rancmasoneria mondială, ca o hidră oribilă, este cea care concertează toată această orientare satanică pe care o suportă oamenii de pe întreaga planetă. în &omânia, de pildă, mai ales în ultimul timp, rancmasoneria acţionează aproape după bunul plac. 'ărmanul popor care este ţinut în ignoranţă şi manipulat, nici măcar nu bănuieşte care este cauza tragediei pe care o are tot timpul sub ochi şi o trăieşte obidit. $acă această hidră ar i învinsă, atunci am putea vorbi despre o regenerare rapidă, sub toate aspectele, la nivelul întregii planete. $in neericire, imensa ma!oritate a oamenilor din 7ccident nu este atentă să sesizeze modalităţile de manipulare - unele dintre ele chiar oarte evidente - ale masoneriei. %patici şi egoişti, cei mai mulţi preeră să se izoleze într-o ormă stranie de "hibernare# citadină, având impresia eronată că îşi ghidează singuri viaţa. 4hiar dacă ală despre acţiunile diabolice săvârşite de masoni, preeră să le nege din comoditate sau să se bizuie pe aptul că alţii vor lua atitudine în locul lor. 0ai mult decât atât, ei aderă cu o crasă ignoranţă la anumite orientări satanice care sunt inuzate şi încura!ate de masonerie prin intermediul muzicii rocR dezlănţuite, a drogurilor, a alcoolului, a tutunului şi a concepţiei materialiste, în aceste condiţii de abrutizare gradată, dar sigură, a iinţei umane care devine astel lipsit ă de voinţă şi determinare proprie, este destul de uşor pentru rancmasonerie să-şi împlinească planul. 4ezar a tăcut brusc. % ost o pauză destul de lungă, în care amândoi am rămas adânciţi în gânduri, în cele din urmă el a continuat să vorbească, dar în glasul lui puteam sesiza o uşoară undă de tristeţe ? $in păcate şi la noi în ţară situaţia este identică. 7amenii parcă "dorm#6 nu sunt tre!i, nu sunt lucizi. 4hiar dacă au mai ost publicate unele date undamentale despre rancmasonerie şi planurile ei la nivel mondial, inerţia şi dramatica stare de "somnolenţă# a oamenilor -care este corelată şi cu somnul <>

raţiunii - s-a ampliicat atât de multîncât suntoarte puţinicei care catadixesc chiarsă creadă că tot ceea ce se spune despre masonerie este cu putinţă şi că reprezintă o realitate cruntă. /i se pare totul atât de monstruos şi incredibil, încât într-un impuls subconştient de teamă şi de autoconservare, ei preeră să creadă că poate situaţia nu este chiar aşa de rea cum e descrisă, că poate inormaţiile de acest gen reprezintă de apt acţiunile de denigrare ale unor orţe destabilizatoare pentru cine ştie ce motive obscure, astel încât preeră să se închidă din nou în cochilia lor şi să rămână mai departe în inerţia de care erau cuprinşi înainte. %ceastă situaţie este chiar mai gravă decât aceea în care ei nu ştiau nimic despre planurileeste satanice ale laşitate rancmasoneriei, deoarece şti la şi codul totuşi amoral nu acţiona în conormitate cu ceea ce cunoşti o mare şi o gravă abaterea de elementar, într-o asemenea situaţie nu este prost cel care nu ştie, ci e prost cel care ştiind, acţionează ca şi cum nu ar şti. $e aceea, prima etapă şi cea mai importantă estetrezirea conştiinţei oamenilor din această cumplită "somnolenţă#. $acă ei nu devin lucizi, nu vor înţelege de ce condiţiile de viaţă sunt atât de grele şi nici de ce se petrec atâtea lucruri aberante. %ceasta are loc şi datorită aptului că, de multe ori, esenţa acţiunilor masonice este ascunsă în simboluri care sunt oarte bine ocultate. =ra unul dintre "punctele nevralgice# pe care doream să- lămuresc, deoarece ăcusem şi eu unele corelaţii dar aveam nevoie de mai multe explicaţii. %m proitat de ocazie şi -am întrebat pe 4ezar: ? olosesc anumite simboluri în acţiunile rituale pentru a inluenţa rezultatele planurilor sataniceA ? =xistă, într-adevăr, unele simboluri masonice care sunt de!a oarte cunoscute, cum ar i compasul şi mistria. %ltele, însă, sunt mult mai ocultate6 de pildă, piramida cu "ochiul atoatevăzător# din vârul ei, reprezentată deloc întâmplător pe bancnota americană de un dolar. 2e lângă simboluri, devizele rancmasonice sunt celorlalţi de asemenea oarte$e impo rtante pent lo!ilordemasonice, ele sunt destul de puţin cunoscute oameni. exemplu, totrupeadepţii bancnota un dolardar există deviza în limba latină/0Pluribus 1num2,care într-o traducere sintetică înseamnă "2rin haos, la ordine#, ceea ce acum îţi poate sugera oarte multe corelaţii. $acă vei analiza cu luciditate situaţia actuală în lume şi de asemenea în &omânia din perspectiva socială, economică şi politică, vei putea să constaţi cu uşurinţă cum acest haos este structurat în aşa el, încât să asigure gradat instituirea Noii 7rdini 0ondiale, căreia nu i se spune Noua 7rdine rancmasonică - pentru ca cei ignoranţi să nu ştie cine sunt de apt creatorii ei -,ci doar Noua 7rdine. @n alt principiu pe care rancmasonii îl aplică cu stricteţe, mai ales în lo!ile masonice şi în "răţia# /3oţi pentru unul şi unul pentru toţi2. lor, este acel imperativ care spune: 2oate să pară straniu, dar să ştii că respectarea acestui imperativ le coneră o stare de unitate, precum şi o maniestare de orţă şi de tenacitate care sunt considerabile. $in acest punct de vedere trebuie să-ţi mărturisesc că, dacă oamenii din &omânia sau din oricare altă parte a globului ar maniesta aceeaşi stare de tenacitate, aceeaşi orţă de acţiune şi aceeaşi angrenare sistematică precum în cazul masonilor - dar, ireşte, orientate în sens pround beneic şi pozitiv - atunci situaţia actuală a omenirii sau cel puţin a unei părţi din ea ar i cu totul alta. $ar - şi acest aspect este oarte important de remarcat -, în timp ce omul obişnuit are totdeauna la dispoziţie libertatea de a alege, în spatele rancmasonilor se ală orientări pround maleice, chiar satanice, care imprimă membrilor din această organizaţie o anumită stare de teroare, o atitudine aproape de subordonare ca în armată. %ceasta ace ca cei care acţionează în aceste grupări sau lo!i masonice să ie aproape implacabili în deciziile lor. @n ordin în rancmasonerie nu se discută, deoarece în momentul iniţierii, cei care sunt primiţi depun un !urământ oribil şi realizează un ritual pervers, prin care se obligă eectiv la o totală supunere şi ascultare, în caz contrar acceptând să ie ucişi. ? 5nseamnă că, dincolo de acţiunile lor în planul izic, masonii aplică şi unele procedee oculte şi ritualis-tice care sunt maleice, am constatat eu. ? %cestea ac parte din sistemul lor practicmaleice şi ideologic, darrealizate numai dedoar la unde anumit în sus. 4a să înţelegi mai integrantă bine, ritualurile şi invocaţiile sunt acei nivel membri care au a!uns la un anumit grad sau poziţie ierarhică oarte înaltă în cadrul lo!ei din care ac parte. $e obicei, inormaţiile care sunt revelate despre rancmasonerie nu insistă asupra impactului de natură subtilă sau paranormală pe care îl are gigantica seră de inluenţă al acestei grupări maleice asupra celor care se ailiază la ea. ;ocmai de aceea, pentru omul de rând care ală anumite adevăruri despre ea, rancmasoneria reprezintă mai mult o grupare de a!utor reciproc, ceva în genul unei bande de hoţi sau +

şarlatani. 4u toate acestea, ailierea sau integrarea unei iinţe umane în rancmasonerie are puternice eecte negative de natură ocultă, care o va pune în rezonanţă cu trăsăturile distinctiv e ale grupării. $e apt, această uziune prin aderare la grupările masonice va crea modiicări negative atât de prounde în aura iinţei respective, încât prin comparaţie cu starea pe care o avea înaintea aderării ea va i nevoită să recunoască natura pround maleică a orientării pe care o are rancmasoneria. ? %tunci cum îţi explici puterea lor ormidabilă în domenii de bază ale vieţii contemporane, de exemplu în economie sau politicăA ? ea 5ntr-adevăr, unaare dintre cele mai puternice grupări lagrupări ora actuală6 aş putea spune că este unicarancmasoneria grupare ocultăeste care scopuri politice. ;oate celelalte sau organizaţii oculte care există, au, de regulă, scopuri spirituale. =le nu se angrenează ca să realizeze acţiuni !politice, deoarece în viziunea lor acestea sunt eemere, în cazul rancmasoneriei, însă, situaţia este complet dierită. rancmasonii pun un mare accent pe această implicare politică pentru a-i ace să stagneze pe cei care aderă la organizaţia lor doar la acest nivel, legat de inluenţa şi puterea pe care ei pot să o aibă asupra maselor de oameni. %ceastă acţiune diabolică a rancmasoneriei ducela aşa-numita "rupere a suletului# pentru cel care intră în rândurile ei. $e altel, este iresc ca masonii să acţioneze în acest el, deoarece iniţierea ocultă la care ei recurg nu urmăreşte în nici un caz să dezvolte şi să sensibilizeze suletul celui care aderă la organizaţie. $acă suletul s-ar trezi în iinţa umană respectivă, atunci ea nu ar mai putea i manipulată şi determinată să acă numeroase acţiuni care sunt în mod evident maleice şi satanice. $in acest punct de vedere, sentimentele de aecţiune, bunătate şi compasiune sunt complet străine pentru un rancmason, deoarece atunci lui nu i s-ar mai putea ordona orice. 2rin intermediul ocultă, celui careeladeră rancmasonerie i secu"extirpă#, practic, aceste sentimente, ritualului deoarece de dininiţiere punct de vedere subtil ace laatunci un e de pact orţele demoniace, cu orţele tenebrelor. $in neericire, de cele mai multe ori iinţa în cauză nici măcar nu-şi dă seama de acest regres teribil care se petrece în existenţa ei. 5n momentul în care elita masonică promovează un membru al unei lo!i într-o poziţie înaltă şi oarte importantă în organizaţie, ea are anumite criterii subtile prin care îşi dă seama dacă persoana respectivă este îndea!uns de "modelată# în direcţia acţiunilor demoniace. =u însumi am alat ulterior, după prima mea discuţie cu senior 0assini, multe dintre aceste dezvăluiri despre rancmasonerie. =ste aproape incredibil câtă mizerie umană poate să existe sus, în vârul piramidei lor ierarhice, însă totul este poleit şi ăcut să apară strălucitor şi nobil, prin intermediul bogăţiilor abuloase pe care le deţin, al relaţiilor, inluenţei şi controlului extraordinar pe care îl au în lume. în condiţiile în care ei sunt experţi în testarea celor pe care îi primesc sau pe care îi avansează în poziţii oarte înalte în organizaţia lor, am ost naiv să-mi închipui că -am înşelat pe venerabilul 0assini, ăcându- să creadă că accept ără discuţii propunerea lui de aderare şi colaborare. 1ătrânul a ost oarte viclean6 înseşi inormaţiile uluitoare pe care mi le-a urnizat cu privire la metodele lor de acţiune au ăcut parte, într-un el, din testul sau, mai bine zis, "cursa# la care m-a supus. 4el mai probabil, însă, că el ştia cu mult înainte că nu se punea problema ca eu să accept aşa ceva. într-adevăr, nu corespundeam standardelor lor de putreziciune suletească şi aveam de!a o mare orţă spirituală şi un puternic discernământ pentru a realiza adevărul odios în ceea ce îi priveşte, ără să iu ademenit de propunerile lor. ;otuşi, aşa cum vei vedea, "cartea# de !oc era mult prea importantă şi ei au trebuit să rişte, dar au ăcut-o într-un mod oarte complex. 0asonii nu sunt proşti6 dimpotrivă, au chiar o mare inteligenţă, dar aceasta are o natură perversă, chiar diabolică, pentru a le putea slu!i la înăptuirea planurilor maleice, în plus, la nivelele superioare ale ierarhiei lor, ei olosesc în mod curent anumite energii oculte ale Naturii, dar le olosesc pe cele rele sau pe cele oarte !oase, inerioare. Nu întâmplător, rancmasoneria este, aşa după cum ţi-am spus, singura grupare care are scopuri ce. $eci nu ocultă sunt deloc proşti, dar politi în anumite cazuri extreme ei pot sa se preacă, urmărind un anumit scop, că sunt proşti. %cesta a ost cazul celor două întâlniri pe care le-am avut cu senior 0assini. =ste oarte probabil ca venerabilul să i proiectat mental, încă dinainte, toată discuţia - mă reer la prima întâlnire pe care a avut-o cu mine. $e apt, a ost mai mult un monolog al lui, ceea ce pledează pentru ipoteza mea. % ştiut cu precizie ce să-mi spună, cum să se comporte, cum să-mi acă propunerea de colaborare şi cum să mă tenteze pentru a o accepta. 0ai presus de toate, însă, a ştiut cum să mă lase să cred că eu însumi -am 

înşelat, dându-i de înţeles că i-am acceptat propunerea. =l ştia, deci, că eu mint, dar eu nu credeam că el ştie aceastaC %bia după mai multe săptămâni am avut surpriza să alu adevărul,prin intermediul unor canale secrete de inormaţie şi spiona! ale '&I-ului. 'e pare că 0assini a relatat, plin de orgoliu, câte ceva despre discuţia avută cu mine, unor personalităţi politice sus-puse în ierarhia europeană şi astel am alat, de apt, "scorul# real al primei întâlniri. 'ituaţia rămânea, însă, oarte complicată. $acă el ştia că eu îl mint şi mă preac, atunci de ce a mai !ucat toată acea mascaradă, spunându-mi chiar că îmi va ace o a doua vizită, când urma să îmi comunice ceva deosebit de importantA &olul pe care îldespre !ucasemasonerie, laprima întrevedere magistral interpretat. 'punându -mi toate acele adevăruri zguduitoare el practica ost m-a orţat să-mi "programez# strategia minciunii, pe care o aştepta. %poi a ost necesar ca eu să iu convins că el a crezut minciuna acceptării mele. 0ai mult decât atât, a programat o a doua întâlnire, care avea să ie chiar mai importantă decât prima. 4are era, însă, planul lui complex şi oarte ocultatA 4e anume urmăreau masonii cu înverşunare, dacă erau dispuşi chiar să rişte pe o atitudine înşelătoare din partea meaA însemna că obiectivul era cu adevărat oarte important pentru ei şi că nu se dădeau în lături de la nimic pentru a- obţine. 7 primă concluzie a ost aceea că, într-un anume el, constituiam pionul principal în toată acea problemă enigmatică, despre care încă nu ştiam nimic. =ra evident că, dacă mă solicitau în continuare, nu se puteau baza decât pe mine în legătură cu obiectivul urmărit. $ar care era acelaA 2rin natura activităţii pe care o depun de mult timp în $epartamentul Kero, puteam bănui că interesul lor era legat de ceva cu totul excepţional, care era conex doar cu intervenţia echipelor operaţionale din departament, echipe pe care le conduc eu însumi. /ogic vorbind, aceasta implica aptul că ei doreau să aibă acces la un secret de stat pe care nici eu nu- cunoşteam, dar la care ei ştiau că nu pot a!unge decât prin intermediul meu, datorită uncţiei speciale pe care o aveam în departament. %cestea mi s-au părut singurele concluzii de bun simţ care puteau i corelate cu atitudinea venerabilului 0assini. =ra clar că, pentru a-şi ating e scopul în aces t caz, el era dispus sărişte totul. 4e-ar i iputut determina, însă, pe cei mai mari masoni ai lumii să se orienteze cu atât de mare interes spre &omâniaA Dtiam de!a despre existenţa unor proeţii oarte ocultate, ăcute de doi mari sinţi creştini de la începutul secolului trecut6 ele se reeră la viitorul &omâniei în contextul viitorului întregii omeniri. %m alat, de asemenea, despre existenţa strict secretă a unui pergament oarte valoros, în marea bibliotecă de la 3atican, care expune aceeaşi problemă în legătură cu teritoriul &omâniei, situaţie aproape de neconceput pentru mentalitatea şi orgoliul marilor state şi puteri ale lumii. =xistă,de asemenea,în arhiva secretă a 0uzeuluide Istorie din 3iena, un document oarte vechi care expune trecutul istoric extrem de îndepărta t şi totodată abulo s al civilizaţiei care a existat în acele timpuri pe teritoriul &omâniei. 2rin urmare, toate acestea sunt surse dierite, două dintre ele oarte vechi, care în mare se reeră la aceleaşi lucruri, în aceste condiţii este greu de crezut că avem de a ace cu o înşelătorie, în plus, există multe alte aspecte care se corelează. $e pildă, proeţiile airmă că este o problemă de doar câţiva ani până la declanşarea"semnelor# care vor atrage atenţia asupra acestui teritoriu. 2e de altă parte, trebuie să ali că rancmasonii sunt oarte atenţi la această ţară, deoarece ei ştiu de m ult timp că cea mai mare problemă pentru ei, la nivel planetar, o reprezint ă acest loc. =i înşişi cunosc oarte bine proeţiile în legătură cu viitorul apropiat al &omâniei şi ştiu că cele mai multe probleme le vor avea chiar din această zonă a globului. $e aceea, sunt oarte atenţi şi interesaţi de ceea ce se petrece în ţara noastră. %şa se explică intrigile şi maşinaţiile lor de culise în economia şi politica ţării, tocmai pentru a-şi asigura acest control şi pentru a genera el şi el de grupări ciudate pe care le susţin şi adeseori le inanţează cu sume abuloase de bani. 5n aceste grupări ei au atras şi încă atrag oameni naivi, cu un caracter slab, dar avizi de câştiguri acile, dispuşi chiar să-şi vândă suletul numai pentru aparveni în aşa-zisa societate înaltă şi bogată. 'copul principal al acestor mini-organizaţii e acela de a bloca orice tentativă de dezvoltare spirituală sau de normalitate socială şi economică a populaţiei, creând totodată impresia activitatea este asiduăplanului tocmaipeîncare aceste domenii. $e aceea,căatunci când amloralat viclenia îlconce puseră cei din elita grup ului 1ilderbe rg, am corelat toate aceste aspecte, deoarece situaţia mi s-a părut evidentă, în plus, aveam cunoştinţă şi despre unele elemente secrete care se reereau la viitorul acestui popor, pe care le alasem de la părintele %rsenic 1oca, cu mai binede cincisprezece ani în urmă. 4el care este at înzestr cu unminim bun simţ, cuo !udecată lucidă şicu o anumită intuiţie, este practic imposibil să nu observe modul - de multe ori uimitor şi oarte complex - în care se adeveresc ma!oritatea proeţiilor. *

1azat pe cele ce ştiam de!a şi văzând insistenţa cu care acţiona senior 0assini în acest caz, am intuit că problema era de o maximă importanţă atât pentru rancmasonerie, cât şi pentru întreaga ţară. Nu-mi rămânea, însă, decât să aştept următoarea întâlnire cu venerabilul pentru a înţelege ce vor, de apt, masonii de la mine. 2ractic, nu conta absolut deloc dacă eu îi minţeam sau nu, deoarece oricum nu şi-ar i respectatniciodatăpromisiunile extravagante pe care mi le ăcuse ră. 2entru ei important era ca să le acilitez accesul la ceva pe care, în prezent, nici eu nu- cunosc. 'e pare însă că problema era oarte delicată, din moment ce nu-şi permiteau să intervină la persoane cu o putere de decizie mai înaltă, adică la personalităţile din serama!oritatea politicului şiintrigilor a conducerii statului. $acă doreau discreţie şi ocultare tocmai de cei şi se încadra în cu care întreţineau şi planurilor oneroase, însemna că situaţia eraaţă extremă parametrii maximi de securitate. 0ărturisesc că eu însumi eram oarte incitat de acest aspect, dar pe atunci nu aveam alte date suplimentare. $eşi mă bazam doar pe deducţii logice, pe intuiţie şi pe inormaţia de securitate pe care o primisem, a doua întâlnire avea să-mi conirme toate bănuielile. 2uterea politică usese ocolită. ? 4hiar m-am întrebat de ce venerabilul nu a decis să intervină în această problemă prin canale diplomatice oarte înalte, am spus eu. %m înţeles că elita masonică nu dorea deloc publicitate în cazul planului pe care îl avea, dar pe de altă parte un ordin direct, oarte de sus, ar i scutit tot alambicul întrevederilor cu senior 0assini. în cazul tău nici măcar nu puteau i siguri de rezultatul inal, pe când în ipoteza intervenţiei guvernamentale directe ar i putut avea oarte uşor şi imediat accesul la ceea ce doreau. ? 7bservaţiile tale sunt corecte. ;otuşi, nu uita că au şi ei anumit limite ale inluenţei politice, care dieră de la ţară la ţară. 2robabil că au considerat această cale ca iind nesigură în &omânia, deşi în mod evident ea ar i ost dar nu şi controlul supra mai uşoară. 4hiar dacă i mers0assini pe această ei oarte ar i avut accesul a ceea ce îi interesa. 7r,arsenior mi-avariantă, speciicat clarnumai termenii colaborării, laacea de a doua întâlnire6 mi-a spus că vor avea acolo oamenii lor, cu care trebuia să conlucrez îndeaproape, urmând astel directivele elitei masonice. In cazul implicării unor personalităţi politice în această problemă, lucrurile nu ar mai i putut să ie la el, din cauza orgoliilor sau a unor imprevizibile reacţii de maniestare a puterii, îmi era, deci, destul de clar că în această privinţă nu voiau să rişte nimic. $e aici am tras concluzia că ceea ce îi interesa în principal, aş putea spune chiar în cel mai înalt grad, era păstrarea unui secret erm în problema respectivă. $e aceea au preerat calea mai ocolită şi mai diicilă de a mă contacta pe mine, de a mă "convinge# şi de a mă "racola# în rândurile lor. '-au olosit de canalele diplomatice doar pentru a a!unge la mine oarte repede şi pentru a evita orice nedumerire din partea altor persoane de rang înalt. ? 7ricum, inluenţa şi imixtiunea lor în politica ţării sunt oarte mari, astel încât pot diri!a sau chiar bloca, la nevoie, orice zvon sau ştire care nu le convine, am observat eu. ? 5n plus, au tot interesul să menţină acest popor la un grad de sărăcie şi prostie care a atins cote aproape incredibile. Dtii bine că însuşi venerabilul 0assini a precizat aceasta. ;otuşi, politica lor a devenit, mai ales în ultimul timp, destul de evidentă. Nici chiar ei aproape că nu se mai obosesc să ascundă acest lucru, aparenţele iind menţinute doar prin ipocrizie şi minciună, care atestă sidarea ără limite şi totala lipsă de respect pentru naţiune. 2olitica lor oarte stranie şi vicleană urmăreşte, în primul rând, să secătuiască din punct de vedere material acest popor şi să- aducă la acea stare abulică de totală dependenţă, impunând printre altele el de el de împrumuturi externe de a!utorare, care creează obligaţii. 'copul principal este acela de a menţine oamenii în această stare ciudată şi, din păcate, aşa cum vezi şi tu, în multe cazuri au reuşit. $acă lucrurile vor continua în acest el şi nu va exista o trezire a elementelor de răspundere, este posibil ca această stare critică de lucruri, care nu mai poate i negată de nimeni, să continue şi chiar să se ampliice în perioada următoare. ;ocmai de aceea îţi spuneam că este oarte important ca oamenii să ale cauzele care stau la baza acestei situaţii care există la nivel

naţional şi chiar poţilor, ii să-i sigur"trezească# că cei careşiaupeînceilalţi. mod necesar anumită deschidere suletească vor imondial. capabili,%tunci la rândul = ca uno eect de avalanşă în care, după atingerea unui punct critic - care este de cca
olosindu-se de intermediari, sunt oarte virulente şi peride. 0etoda olosirii intermediarilor - care atunci sunt precum o "carne de tun# - în acţiunile pe care le angrenează rancmasoneria este oarte veche şi des aplicată. 2rin aceasta, ei se prelevează de răspundere iar dacă lucrurile nu ies cum au urmărit, vor da vina întotdeauna pe sursa intermediară, arătând-o cu degetul şi incriminând-o pentru aptele comise. %m inspirat adânc şi m-am îndreptat în otoliu. %ceste inormaţii imi păreau aproape hilare, dar totuşi nu le puteam nega evidenţa. 0-am gândit că trebuia să existe, însă, o cale spre victorie, chiar şi atunci când suerinţaeste oarte apăsătoare. $e aceea -am întrebat cu mult interes pe 4ezar: ? %cum lucrurile îmi sunt destul dediabolice clare, dar mă care ar i cele mai potrivite modalităţi pentru a neutraliza orţa maleică şi planurile ale întreb rancmasonerieiA 'imţeam că 4ezar era mulţumit de atitudinea pe care o abordasem. ? = un început bun, îmi răspunse el zâmbind. 0odalitatea cea mai practică, în contextul actual, este în primul rând divulgareaacestor acţiuni maleice ale rancmasoneriei celorlalţi oameni, ie în mod direct prin discuţii, ie prin publicarea lor, aşa cum îţi sugerez să aci cu relatările mele. 'e creează astel un ront comun al celor care nu sunt angrenaţi în organizaţiile masonice, ceea ce va ace ca multe dintre planurile şi acţiunile masonilor să ie demascate prin creareaunui curent clar de opinie împotriva lor.'igur că acţiunile lor au ost şi sunt de multe ori oarte insidioase, orientate cu precădere către blocarea, de pildă, a oricărei idei geniale, a oricărei invenţii extraordinare, aoricărui salt calitativ care ar putea să amelioreze traiul oamenilor din popor. =i sunt cei care dau indicaţiile atât pentru contracararea invenţiei sau ideii respective, cât şi pentru exasperarea inventatorului şi aducerea lui într-o totală stare de marasm, stres şi neputinţă. $e aceea, mulţi preeră să părăsească ţara şi saşi oere capacităţile lor intelectuale de excepţie în alte zone ale lumii, într-un el, aceasta este$eşi o situaţie paradoxală, care nupromovarea cred că ai nonvaloril mai avutoocazia întâlneşti în cazul altor ţări. masoniiabsolut urmăresc, la modulpegeneraU, r şi să o anihilarea sau chiar eliminarea iinţelor umane deosebite, care au o mare iniţiativă şi putere de acţiune beneică, totuşi aş putea spune că la noi în ţară acest plan este pus cu precădere în aplicare. $e altel, situaţia politică şi economică a ţării demonstrează că masonii acţionează exact aşa după cum(i-am descris6 ei urmăresc să promoveze mai mereu oameni de paie, oameni corupţi şi chiar să instituie o atmose ră generală de corupţie, tocmai pentru a putea după aceea să-şi asigure această iniltrare care să le asigure succesul !ocurilor murdare pe care ei le ac. Bândeşte-te că, dacă în posturile cheie ar i plasaţi oameni intransigenţi şi de bună credinţă, aceştia nu s-ar mai putea preta la intrigile, !ocurile şi mizeriile de culise care, după cum bine ştii, inestează în prezent politica şi economia ţării. =i nu ar mai urma, deci, directivele rancmasonice şi în scurt timp s-ar produce un reviriment extraordinar în viaţa oamenilor, în toate domeniile. aptul că, dimpotrivă, lucrurile nu urmează acest curs - deşi de ani de zile sunt "încercări#, schimbări, remanieri, sau se iau anga!amente şi se ac tot elul de promisiuni - îţi poate arăta adevărata aţă a inluenţei masonice, care întreţine înmod deliberat o stare oarte tensionată în ţară, prin ascunderea adevărului,prin minciună şi prin ipocrizie. 4u cât oamenii devin mai lucizi şi avizaţi de planurile rancmasoneriei, cu atât mai repede ei se vor opune !ocurilor murdare ale acesteia. 0ai apoi trebuie realizată demascarea publică a intenţiilor maleice ale masoneriei. $emascarea este un element oarte util în lupta contra rancmasoneriei. $e!a multe dintre acţiunile lor sunt evidente pentru toată lumea, dar nu sunt corelate cu organizaţia masonică. 4hiar dacă m-aş reeri la un singur exemplu, cel al exodului de inteligenţă din &omânia, ar i suicient pentru a atrage în mod serios atenţia asupra elului în care masoneria manipulează populaţia. 'unt mulţi alţii care au observat aceasta, care au scris maniestându-şi îngri!orarea pentru acest enomen, dar totuşi ei nu cunosc adevărata sursă, cauzaacestei "ugi# a intelectualuluiromân peste hotare. Neştiind nimic sau aproape nim ic despre masonerie, ei pun acest apt pe seama sărăciei din ţară şi a dorinţei de îmbogăţire a celor cu mari aptitudini intelectuale care se anga!ează în străinătate. ;otuşi, când o astel de stare trenează de oarte mulţi ani, este necesar să analizezi problema dintr-un alt unghi, în realitate, masonii momesc iinţele cu înzestrări intelectuale excepţionale către o viaţă tentantă, lipsită deadeseori gri!a zilei de mâine, în institutele sau irmele de cercetare din 7ccident, în elul acesta, prin plecarea a sute şi mii de "creiere# dotate din &omânia, ei reuşesc să-şi pună în aplicare, până la urmă, planul lor diabolic de ani"ilare a impactului de trezire spirituală care trebuie să se producă n această ţară, la care cei oarte dotaţi intelectual, care au plecat în alte state, şi-ar i adus un aport considerabil. %ceastă trezirespirituală este oarte utilă pentru că permite oamenilor să devină conştienţi de menirea E

lor în aceste condiţii grele. =a chiar le dă tăria necesară să suporte anumite vicisitudini inerente perioadei prin care trece &omânia, rămânând acolo unde sunt tocmai pentru a contribui la "trezirea# accelerată şi a celorlalţi oameni din popor, însă prin exodul masiv al acestor iinţe umane deosebite, trezirea spirituală ar putea i întârziată6 un alia! de aur este cu atât mai valoros cu cât cantitatea de metal nobil - adică de aur - este mai mare. $acă această cantitate scade, atunci se micşorează şi valoarea şi chiar rezistenţa alia!ului. ? 3rei să spui că până la urmă e posibil ca orţele rele masonice să învingăA am întrebat eu îngri!orat. ? =u am spus doarse căvatrezirea spirituală a acestui mai întârzie un uribundă timp, dar este indubitabil că ea produce până la urmă, popor chiar poate dacă săaceastă zbatere a rancmasonilor urmăreşte să o anuleze. ;ransormarea spirituală este inerentă, chiar dacă unele iinţe umane sceptice, rezonând cu ideile negative ale masonilor, îşi exprimă îndoiala şi chiar credinţa că nu vom reuşi să învingem. %ceastă politică subversivă, care este întreţinută în mod diabolic de rancmasoni, are ca scop principal să genereze o rezonanţă negativă de absenţă a speranţei în oameni, de lipsă de încredere în orţele extraordinare, beneice ale acestui popor, până când întreaga naţiune poate chiar să a!ungă să nu mai aibă deloc speranţă, însă atunci când o mare masă de oameni are o speranţă pe care o cultivă, o hrăneşte şi o întreţine cu entuziasm, gândind despre ea în mod creator şi pozitiv, ea creează un curent gigantic de orţă spirituală care accelerează oarte mult realizarea acelei dacă aspiraţii colective a oamenilor. $e aceea îţi spun că, o idee profund benefică şi spirituală cuprinde masele de oameni, ea generează atunci o undă colosală de energie pozitivă care poate fi nsăşi c"eia transformării acestui popor.%cest aspect este valabil pentru oricare altă populaţie de pe glob. 4ea

mai importantă ideile beneice ar i aceea ca de oamenii să se alte trezească "somnul adânc# impus de rancmasoni şi, dintre devenind lucizi, să acţioneze erm pe cu totul poziţii,dinavând atunci o înţelegere superioară asupra situaţiei de ansamblu. /a polul celălalt, însă, este cumplit când o idee negativă cuprinde masele de oameni. 2rincipiul de rezonanţă este acelaşi, dar natura energiei care este atunci ampliicată în exces este pround negativă, distructivă, rea. =a determină în oameni o stare de marasm, de absenţă a speranţei, de neîncredere în orţele proprii şi, ceea ce este mult mai grav, ea este puternic contaminantă, generând o stare de indolenţă, de lene, de lipsă de angrenare pozitivă, într-o astel de situaţie, este clar că !ocurile maleice ale masonilor pot i realizate cu destulă uşurinţă. %şa se şi explică dece ei acţionează extrem de virulent şi cu o maximă îndâr!ire prin mi!loacele mass-media atunci când unii oameni sau grupări sprituale ac cunoscute lumii întregi adevărul oripilant despre acţiunile şi intenţiile lor. 0asonii de la vâr caută atunci să distrugă prin orice mi!loace persoanele sau organizaţiile respective, proitând de credulitatea tâmpă a omuluide rând, care poate i manipulat cu uşurinţă. ? $a, am rămas şi eu pround uimit de viclenia şi peridia lor în manipularea oamenilor, mai ales după ce mi-ai relatat planul complex al venerabilului 0assini, am comentat eu. = stupeiant ce poate concepe inteligenţa lor diabolică. 4ezar m-a aprobat şi, pentru că timpul pe care îl avea la dispoziţie era oarte limitat, a început să-mi relateze discuţia pe care a avut-o cu marele mason. Pani#$ la P"nta0on

? % doua întâlnire cu senior 0assini a echilibrat cumva situaţia. $eşi întrevederea a continuat în spiritul unui !oc de-a şoarecele şi pisica, la el ca şi prima dată, totuşi acum îi cunoşteam de!a intenţiile adevărate6 venerabilul, însă, nu ştia aceasta. = adevărat că micul meu avanta! asupra lui nu modiica prea mult datele problemei, dar cel puţin îmi permitea să iu mult mai vigilent. %cţiunile mele trebuiau să ie oarte abile, pentru a nu deran!a echilibrul relativ al situaţiei. $acă, de pildă, m-aş i arătat revoltat şi aş i ameninţat că dezvălui totul la vârscopului de stat, cel mai probabil că şi aşchiar i ostîntrecut imediat pe oviaţa liniemea. moartă, cu un rezultat imprevizibil în direcţia urmărit de masoni ceea ce priveşte în deinitiv, se poate spune că, practic, eu nu exist în această ţară: singurul dosar de înregistrare este cel din biroul generalului 7badea. Nu am legături politice, relaţii diplomatice,aaceri în economie sau obligaţii sociale. =ste o situaţie cu totul specială, care are multe avanta!e, dar comportă şi anumite riscuri. %vanta!ul este acela că pot avea acces la cele mai importante date şi secrete de stat care ţin de anumite descoperiri sau evenimente cu totul speciale de pe teritoriul ţării. 2rin "evenimente speciale# mă reer la acele situaţii care <

aparţin domeniului inexplicabil, cel puţin din punctul de vedere al ştiinţei moderne sau al concepţiei obişnuite. $ezavanta!ul este acela că n-am ca susţinere decât pe generalul 7badea, care se apropie de pensionare. N-am nici duşmani, deoarece departamentul este ocultat6 dar el rămâne un "teritoriu# care poate i revendicat de '&/ %bia atunci pot apărea problemele. 'candalul nu era, deci, o soluţie. 'unt interesat să a!ut această ţară, nu să ratez ocaziile avorabile care se ivesc. 2robabil că pentru ven erabilul 0assini nu ari ost oartediicil săobţină înlocuirea mea cu - toată opoziţia generalului 7badea - însă aceasta ar i însemnat mai multă agitaţie, incertitudine şi, cel mai neplăcut pentru marii ar i determinat o amânare 'e interes. pare că aceasta îi deran!a cel mai mult. ? $emasoni, ce aşa mare grabă şi mai ales pentru ceAnedeinită am întrebataeuacţiunii. cu un vădit ? 5ţi voi spune imediat, dar te rog să ai în vedere aptul că nici eu şi nici chiar cei din elita masonică mondială cel puţin din câte mi-am putut da seama - nu cunosc prea multe în această direcţie. ? $in câte înţeleg, se pare că ei au acceptat o soluţie de "compromis#: nu agreează colaborarea cu tine, deşi ţie îţi mărturisesc contrariul, dar nici nu sunt dispuşi să complice lucrurile care pot degenera într-un veritabil scandal, prin îndepărtarea ta din uncţie. ? $a, este clar acum că ar i ăcut-o de!a, pentru a-şi plasa omul lor în locul meu, ceea ce le-ar i rezolvat complet şi imediat problema. $ar, deşi ei pot cauza îndepărtarea mea din uncţie, se pare că le lipseşte totuşi pârghia principală pentru a mă înlocui cu cine vor ei şi atunci s-au decis pentru soluţia de compromis pe care trebuie să o a!usteze "din mers#. ? 4ine stabileşte în prezent schimbările în uncţii la nivelul $KA am întrebat eu cu inocenţă. $acă ştim iliera diplomatică, nu cred că e prea greu să ne dăm seama care sunt, de apt, adevăratele !ocuri de culise şi inormaţii. cine le ace. $in păcate, uncţia pe care am avut-o în guvern nu mi-a permis să am acces la astel de 5n cameră s-a lăsat o tăcere grea. într-un târziu, 4ezar mi-a răspuns cu voce !oasă: ? 'ă lăsăm lucrurile în această privinţă aşa cum sunt. aptul că inluenţa pe care o are venerabilul 0assini nu a garantat rezolvarea problemei aşa după cum ar i vrut el, ne poate da de înţeles că nu toţi sunt corupţi. %cesta este un lucru îmbucurător. 2robabil că după prima conruntare cu mine, după ce a raportat rezultatele ei în cadrul grupului 1ilderberg, venerabilul 0assini a propus continuarea planului iniţial care, deşi era relativ riscant pentru masoni, avea totuşi avanta!ul rapidităţii de acţiune şi al inducerii mele în eroare, între timp, însă, eu am alat de preăcătoria venerabilului şi mi-am reăcut planul iniţial. $acă la prima întâlnire gândeam să le ac !ocul, acceptând în aparenţă să colaborez cu ei, la cea de-a doua întâlnire, ştiind de!a intenţiile lor peride, luasem hotărârea să mă preac doar până când voi a!unge la ceea ce îi interesează cu adevărat, după care urma să le blochez accesul prin dezvăluirea acelei probleme la vâr de stat. %cesta era, de apt, riscul la care se expuneau ei, dar pe care - aşa după cum ţiam spus - credeau că -au anihilat în mare parte. ? 4um s-ar spune, cărţile erau de!a ăcute în iecare "tabără#, am spus eu oarte interesat de relatarea lui 4ezar. ? %şa este, răspunse el zâmbind. 4ând am ost înştiinţat, acum o lună, că venerabilul 0assini urma să mă viziteze din nou, am ştiut că sosise momentul culminant. %ceşti oameni nu ac niciodată ceva gratuit sau ără un interes personal6 de aceea, mă aşteptam ca senior 0assini să-mi expună "punctul ierbinte# al problemei. aptul că şi-a anunţat din nou vizita m-a ăcut să înţeleg că, la vârul orului lor decizional au hotărât să meargă mai departe pe varianta care mă implica direct, după ce în prima întâlnire tatonaseră şi pregătiseră oarecum "terenul#, însuşi aptul că marele mason a ost de această dată gazda întâlnirii în vila luxoasă a unei diplomaţii străine, unde sistemele de securitate erau perecte, mi-a întărit convingerea că ceea ce aveam să alu era oarte important. remătam de nerăbdare. /-am implorat pe 4ezar să-mi dezvăluie mai repede secretul. @şor amuzat, acesta a continuat vorbească: ? 5ntâlnirea nu a să durat mult, poate ceva mai puţin de o oră. ;rebuie să-ţi mărturisesc, însă, că inormaţia pe care mi-a oerit-o senior 0assini m-a lăsat perplex chiar şi pe mine. %m putut să mă conving astel încă o dată de imensa putere pe care o au rancmasonii chiar şi la cele mai înalte organisme de stat în lume, iniltrându-se tot mai mult în acestea şi având acces la inormaţii de o importanţă covârşitoare pentru omenire şi pentru siguranţa ei. 0ai mult decât atât, masonii vor să controleze şi să manipuleze aceste inormaţii ultrasecrete în olosul lor propriu, pentru a-şi duce la 

îndeplinire cât mai repede planul de control şi dominare la nivelul întregii planete. 0-am întâlnit cu venerabilul în vila respectivă şi, după câteva minute în care ne-am întreţinut amiabil şi am glumit - timp în care eu am avut gri!ă să-mi reairm în mod voalat disponibilitatea de a adera la organizaţialor elitistă - senior 0assini a intrat direct în subiect, conorm stilulu i său caracteristic. =l mi-a spus atunci că dispune de o inormaţie ultrasecretăcare provinedirect de la 'tatul 0a!or al 2entagonului şi că acea inormaţie se reeră la un anumit loc din &omânia. 0i-a mărturisit că grupul 1ilderberg are reprezentanţi în cele mai importante dintre organismele politice, economice şi de apărare a '@%, conexiunile mergând la grupuri otoliul oculte prezidenţial. poziţia inluenţă a preşedintelui american, există totuşipână câteva a căror$incolo putere de este oartedemare, în special datorită legăturilor, intereselor şi relaţiilor politice complexe şi reciproce pe care acestea le au cu anumite personalităţi de runte, şei de stat şi bancheri la nivelul organismelor internaţionale, în sârşit, dincolo chiar şi de aceste grupări masonice oarte puternice există trei ormaţiuni de elită care supervizează, respectiv, desăşura rea vieţiiştiinţiice şi a tehnologiei pe întreaga planetă6 orientarea direcţiei de mers a economiei mondiale6 şi stabilirea curentelor şi tendinţelor politice, pe zone ale lumii. $easupra tuturor se ală grupul 1ilderberg, iar în cadrul acestuia există trei persoane care au putere de decizie supremă asupra acţiunilor cele mai importante şi ideilor care urmează să ie puse în aplicare la nivelul întregii planete. %ici însă am remarcat la senior 0assini o anumită nesiguranţă, ca şi cum ar i cumpănit dacă să-mi acă sau nu o mărturisire. %m simţit atunci că este un aspect extrem de important, care mi-ar i dezvăluit însuşi secretul undamental al masoneriei de pe întreaga planetă. ;otuşi, după o scurtă ezitare, venerabilul 0assini a renunţat la revelarea acelui aspect, continuând să-mi vorbească despre datele ultrasecrete de la 2entagon. 0i-a spns că tot ce este mai important şi seobservaţiilor descoperă pesecrete planetăîneste imediat teritoriul la cunoştinţa celor din elita mondială. %cesta a ost şi cazul ceeaadus ce priveşte &omâniei. 2entagonul derulează în paralel mai multe programe militare secrete şi de spiona! geodezic, iar pentru aceasta el a investit sume abuloase într-o tehnologie care depăşeşte cu mult cunoştinţele actuale ale ştiinţei. @nele surse ale acestei tehnologii abuloase sunt menţinute însă într-un secret desăvârşit. Important de ştiut este aptul că, datorită capacităţilor tehnologice extraordinare pe care le are la dispoziţie - şi trebuie să ştii că ele depăşesc cu aproximativ douăzeci de ani posibilităţile din prezent, la ritmul de dezvoltare actual -, 2entagonul deţine mai mulţi sateliţi geostaţionari care au sarcini precise de observare. @nul dintre aceştia, care se bazează pe tehnologia bionică şi pe cea a undelor de ormă, a reperat în anul *++* o structură aparte în interiorul unui grup muntos de pe teritoriul ţării noastre, mai precis într-o anumită zonă a munţilor 1ucegi. Iniţial s-a crezut că este vorba despre o ormaţiune carstică mai ciudată, la el cum au ost identiicate multe altele pe întreaga planetă. ;otuşi, aşa după cum mi-a dezvăluit senior 0assini, specialiştii din compartimentul de analiză a datelor secrete de la 2entagon şi-au inormat ulterior superiorii că există trei elemente distincte care ridică mari semne de întrebare în legătură cu datele care au ost înregistrate,caracteristiceacelei zonedin munţii 1ucegi. 5n primul rând, spaţiul gol identiicat în interiorul munţilor nu avea corespondenţă cu exteriorul, ci începea direct din interiorul ormaţiunii muntoase, la o anumită distanţă de panta acesteia, în al doilea rând, el avea orma unui tunel pe care înregistrările de date îl prezentau ca iind oarte regulat şi cotind brusc, sub un unghi de * de grade, spre centrul muntelui, în plus, traiectoria tunelului era perect plană6 prin raport la nivelul de bază al muntelui, considerat ca reerinţă, tunelul pornea de la aproximativ o treime de la bază dar se desăşura într-un plan perect orizontal, însă cel de-al treilea element a pus cel mai mult pe gânduri sta-ul 2entagonului. 'canarea din satelit a muntelui a pus în evidenţă două bloca!e ma!ore ale structurii din interiorul solid de piatră, care mărgineau începutul tunelului şi sârşitul lui. 3enerabilul mi-a arătat atunci o copie xerox după schiţa computerizată a ciudatei structuri din interiorul muntelui, care era cadrilată şi plină de numeroase cire şi date. Konele blocate erau însemnate cu roşu, iar venerabilul mi-a explicat că ele respingeau pur şi simplu orice tip de sondare sau analiză, ca şi cum ar i prote!at ceva în acel loc. ? 'e prea poate să i ost vorba de nişte bara!e energetice artiiciale, am spus eu dintr-o răsulare, uluit de ceea ce alam. ? =xact aşa au concluzionat şi ei după ce au eliminat, rând pe rând, toate celelalte posibilităţi, care includeau eventuale intererenţe, metale sau alte compozite, însă aceasta i-a ăcut să ia în consideraţieo problemă mult mai delicată... 8

? 2robabil cine a realizat structura în ansamblul ei, nu-i aşaA m-am repezit eu, surescitat.

SC3EMA STRUCTUI I ENI4MATICE DIN INTERIORUL MUNILOR 5UCE4I

6ROM,NIA7

? $a. %u ost destul de bulversaţi de acele date şi au ridicat imediat la maxim nivelul lor de securitate. 2rimul bara! energetic, cel de la capătul de început al tunelului din interiorul muntelui era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul la intrarea în tunel. %l doilea bara! energetic era însă imens, ca o cupolă sau semiseră care se ala la capătul opus al tunelului, aproape de centrul muntelui. 3enerabilul 0assini mi-a explicat că, în mod evident, acolo se ala ceva extrem de important la care conducea tunelul, dar care totodată era oarte bine prote!at, îţi voi desena şi eu schema pe care am văzut-o, însă mult mai simplu, pentru a putea să ai o reprezentare cât mai clară a ceea ce a ost identiicat acolo. %proape mut de uimire, priveam cum 4ezar desena cu mişcări precise schema aproximativă a structuriiciudate din interiorul munţilor 1uceg i. ? 4ei de la 2entagon nu au putut să înţeleagă motivul pentru care tunelul cotea într-un el de zigzag spre zona centrală a muntelui şi nici semniicaţia unghiului de * de grade care intervenea în construcţia lui. %nsamblul se ala într-un plan paralel cu solul, iar bara!ul energetic semiseric se ala pe verticala ce corespundea stâncilor de pe creastă care sunt numite 1abele. $e apt, aşa cum au determinat mai apoi măsurătorile noastre pe baza datelor de la 2entagon, verticala ieşea la aproximativ patruzeci de metri de acestea, între 1abele şi 'inxul din 1ucegi. 4ezar a desenat atunci pe o altă oaie schema plană a ansamblului. ? 'enior 0assini m-a lăsat să înţeleg că elementele structurii interne, artiiciale, din 0unţii 1ucegi nu ar i suscitat mult interesul eliteienergetic masonicesemiseric mondiale,are dacă reprezentanţii lor dinde 2entagon nu ar itotuşi ăcutprea observaţia că bara!ul exact aceeaşi recvenţă vibraţie şi aceeaşi ormă ca cel dintr-o altă structură subpământeană oarte secretă, pe care ei o descoperiseră cu câteva luni înainte, în apropiere de 1agdad. $in motive pe care deocamdată nu le cunosc şi pe care venerabilul 0assini nu mi le-a dezvăluit, elita lor masonică a ost extrem de interesată la acea vreme de datele secrete urnizate de satelitul de spiona! militar în legătură cu structura energetică ciudată din subsolul IraRului. /a scurt timp după aceea s-a declanşat războiul şi după câteva luni americanii au avut acces, în cel mai mare secret la zona respectivă despre care iraRienii nu ştiau absolut nimic. 3ene rabilul mi-a mărturisit că oricât de mult s-au străduit, nu au reuşit să penetreze zidul energetic, dar nu mi-a mai dat şi alte amănunte, întreaga operaţiune era ţinută în cel mai strict secret. =l mi-a precizat doar că ceea ce se ala acolo avea legătură cu trecutul misterios al planetei dar şi, într-un anumit el, cu istoria organizaţiei lor. %m intuit atunci că senior 0assini deţine şi alte inormaţii, poate chiar şi anumite documente sau dovezi în legătură cu aceste aspecte despre care, însă, nu era dispus să-mi vorbească. aptul că 2entagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare între structura subpământeană de lângă 1agdad şi structura interioară din 0unţii 1ucegi i-a agitat oarte mult pe cei din elita masonilor. $upă cum am putut să remarc, o mare pondere în această agitaţie care iniţial aproape că s-a transormat într-o veritabilă panică, a ost cauzată de aptul că respectiva structură - mult mai mare şi mai complexă decât cea din IraR - se ala pe teritoriul &omâniei. aptul în sine pare relativ straniu, însă corelându- cu J

unele aspecte despre care de!a ţi-am vorbit, reeritoare la viitorul &omâniei, vei putea să-ţi aci o idee destul de exactă în ceea ce priveşte motivele de îngri!orare pe care le au în prezent marii masoni. 7ricât de mult ar dori ei să disimulze aceasta, acţiunile şi intenţiile lor ne arată cu prisosinţă contrariul. Braba oarte mare în rezolvarea problemei, actorul de risc pe care şi -au asumat, dorinţa expresă de a avea accesul şi controlul la respectiva structură sunt doar câteva elemente care îmi întăresc convingerea interioară în această direcţie. 'enior 0assini mi-a încredinţat toate datele de reper, oarte secrete, ale locaţiei din 0unţii 1ucegi, de acoloîndecare unde se putea cel mai bine şisămai repedestructura la gura tunelului. enigmă oarte mare era elul reuşiseră ceia!unge care -au construit realizeze şi golurile7direct în interiorul muntelui, ără nici o corespondenţă în aara lui. %mândoi am presupus că aceasta s-a realizat ca o măsură de maximă protecţie împotriva eventualei deconspirări a ansamblului respectiv. 'ingura explicaţie a tehnologiei olosite ar consta în aptul că au acoperit cumva intrarea principală în tunel, după ce au activat bara!ul energetic de protecţie6 aceasta ar i implicat însă un volum imens de rocă, pentru a nu mai vorbi deutila!ele care erau necesare pentru o astel de lucrare. 'enior 0assini mi-a urnizat, de asemenea, planul corect pentru a a!unge la tunel, aşa cum a ost el calculat de specialiştii din cadrul 2entagonului. 4ea mai apropiată străpungere se putea realiza rontal în munte, după o direcţie optimă al cărei punct de pornire se ala pe coasta acestuia,undeva la o distanţă de aproximativ şaizeci-şaptezeci de metri de primul bara! energetic alat în prounzimea masivului de piatră. $eşi aceasta era soluţia cea mai rapidă, totuşi exista inconvenientul bara!ului energetic de la gura tunelului despre care nu se ştia dacă poate i străpus. 4hiar dacă el nu avea aceeaşi recvenţă de vibraţie ca marele bara! energeticdarsemiseric, puteamtehnologice şti dacă vom de consta, a- depăşi. 7colirea luiîn era posibilă, implica nu probleme maiavea diisau cile.nu% posibilitatea doua variantă de asemenea, străpungerea rocii muntelui, dar de data aceasta oblic, cumva pe deasupra tunelului, pentru a a!unge în spatele bara!ului. $istanţa de orare era mai mare, deoarece trebuia să se respecte un anumit unghi de înaintare, dar măcar exista şansa de a ocoli bara!ul energetic. 5n ceea ce mă priveşte, am ost relativ sceptic aţă de această soluţie deoarece puteam să-mi închipui oarte bine că cei din vechime care au ăcut construcţia respectivă au putut să intuiască această posibilitate şi să ia anumite măsuri de prevedere. ;otuşi, venerabilul mi-a garantat spri!inul tehnologic ultrasoisticat al armatei 'tatelor @nite, punând la dispo ziţie un dispoz itiv uluitor de perormant orarea în cu mare viteză a rocii, care utiliza un !et de plasmă oarte puternic şi un câmp magnetic rotitor, în elul acesta se putea a!unge la peretele tunelului în mai puţin de două zile, luând în consideraţie şi pregătirile de rigoare. Ne-am înţeles, deci, să mergem mai întâi pe această variantă şi în cazul unui eşec să abordăm varianta mai scurtă, a străpungerii directe până la bara!ul energetic al tunelului.

>

5ntreaga operaţiune trebuia însă realizată în cel mai mare secret. $acă venerabilul ne urniza mi!locul tehnologic principal, noi trebuia să organizăm restul de aşa manieră, încât totul să nu pară decât o acţiune obişnuită a $K. în plus, una dintre condiţiile esenţiale ale marelui mason a ost aceea ca, în mod excepţional, această acţiune să ie raportată eronat '&I-ului şicarstice preşedinţiei, ca oînsimplă a unei intruziuni în munţi, plus, descoperire senior 0assini a dorit să aducă o echipă specială din 'tatele @nite ale %mericii pentru a însoţi, alături de câţiva reprezentanţi ai elitei masonice, propriile noastre echipe pe parcursul operaţiunii. N-am ost de acord cu această cerere, invocând imposibilitatea de a asigura scurgerea inormaţiilor în aară, dar am propus prezenţa acestor echipe imediat după realizarea străpungerii tunelului, în realitate, nu ar i ost nici o problemă pentru asigurarea securităţiistricte chiar şi în cazul prezenţei echipei americane, dar am exagerat în mod intenţionat posibilitatea deconspirării secretului, tocmai pentru că ştiam că acela era punctul vulnerabil al masonilor în problema respectivă. Nu doresc, bineînţeles, ca ei să pătrundă o dată cu mine caolo, în interiorul muntelui ci vreau ca mai întâi să mă conving eu însumi despre ce este vorba şi, în uncţie de ceea ce voi descoperi, să iau o hotărâre la aţa locului. 'ituaţia se anunţă a i oarte tensionată, având prea multe variabile6 de aceea, ea poate oricând să devină imprevizibilă şi chiar periculoasă pentru noi. ;otuşi, important este să a!ungem în tunel şi mai apoi la bariera semiserică de energie. necesartehnice să-i dauoarte impresia venerabilului că voi colabora în destul de mari, mod deschis deoarece el ne2entru poate aceasta urnizaeste mi!loace importante. 2resiunile lui sunt dar pe de altă parte el este limitat în acţiune datorită dorinţei de păstrare a unui secret absolut. %parent, nici unul dintre noi nu ştie ce se ală acolo, însă după cum ţi-am mai spus eu intuiesc că venerabilul cunoaşte un element esenţial, pe care nu mi -a dezvăluit şi pe care doreşte să- controleze în exclusivitate. %şa îmi explic, de pildă, insistenţele lui de a i prezent acolo în momentul străpungerii. 0i se părea că visez. @rma să se producă ceva de o importanţă excepţională şi totuşi eu simţeam totul ca iind aproape ireal. ? N-ai mai discutat cu nimeni despre aceastaA -am întrebat pe 4ezar. ? %m vorbit în particular cu generalul 7badea. =ste singurul care cunoaşte toate ramiicaţiile problemei. %m convenit împreună să amânăm anunţarea acestei acţiuni structurii politice superioare, pentru că altel reacţia elitei masonice ar i putut i teribilă. Nu doream să riscăm, mai ales că aveam nevoie şi de tehnologia oarte avansată pe care ei sunt dispuşi să o pună la dispoziţia noastră. %ceasta este o acţiune care implică siguranţa naţională şi, în uncţie de ceea ce va i descoperit acolo, ea va constitui poate cel mai mare secret de stat.Nu ne putem permite, aşada r, să acţionămrbeşte o . 5l priveam contemplativ pe 4ezar. $estinul oarte straniu al acestui om mă ăcea să analizez cu o mare seriozitate complicatul angrena! al relaţiilor umane şi al intereselor în această lume. în deinitiv, cu toţii suntem precum nişte"relee#, mai multsau mai puţinsoisticatecare transmitem în mod corect sau inc orect "inormaţia# vieţii. 4omplexitatea situaţiei de atunci, greată pe iminenţa momentului crucial al descoperirii, mă ăcea să simt în tot trupul iorii nebănuiţi ai unei emoţii oarte intense. ? Di acumA în ce stadiu se ală acţiuneaA 5n orul meu interior, nutream speranţa ascunsă că poate voi reuşi şi eu să văd misterioasa structură din interiorul muntelui, după ce va i descoperită. 'esizându-mi gândul, 4ezar îmi spuse: ? $eocamdată ne alăm în toiul pregătirilor, pe care trebuie să le direcţionez cu mare atenţie. 0ai întâi am asigurat securitatea zonei care,spre norocul nostru,este greu accesibilă si relativ neumblată. %m apelat şi la serviciile armatei, organizând chiar o mini-bază în exteriorul perimetrului-ocar, pe care -am identiicat şi izolat împreună echipa noastră'-a deconstruit specialişti. circulară a zonei, aducând acolo aproape două cu sute de militari. un %m mic asigurat drum de de!a accespaza împre!muit şi s-a perimetrul circular cu sârmă ghimpată. %m montat, de asemenea, peste treizeci de pichete de pază. în interior am stabilit un al doilea cerc de securitate ormat din echipa a treia a departamentului. =xistă două bariere de acces pe drumul improvizat, care sunt prevăzute cu puncte de control. $e data aceasta, logistica este masivă şi complexă, mai ales că durata acţiunii se poate întinde pe mai multe săptămâni. Beneralul 7badea s-a ocupat de relaţia cu 0inisterul %rmatei pentru spri!inul material6 au ost 8+

aduse corturi de campanie pentru militari şi se montează releele de comunicaţie. %m vrut să imprim întregii acţiuni aspectul aparent al unei aplicaţii militare. 2roba bil că totul va i gata în următoarele douătrei săptămâni. /a sârşitul lunii iulie soseşte dispozitivul de orare cu plasmă, iar după aceea nu ne mai rămâne decât să pătrundem în interiorul muntelui. $eşi nimeni nu intră în perimetru decât cu acordul meu sau al generalului 7badea, voi ace în aşa el încât să poţi vedea şi tu ceea ce vom descoperi. %ceasta, bineînţeles, dacă lucrurile vor decurge în mod normal, aşa după cum au ost stabilite. 0ai sunt multe alte detalii, care nu prezintă însă o importanţă mare. 4unoşti principiu, prima orare exterioară va începe în ultimele zileprea ale lunii iulie. 2ână acum atunci esenţialul, nu ne vomînmai vedea, deoarece evenimentele intră în linie dreaptă iar speciicul lor îmi solicită în mod deosebit prezenţa în acel loc. $ar, aşa cum ţi-am promis, te voi chema atunci când totul va i în siguranţă şi bine pregătit. 'punândacestea, 4ezar s-aridicatș i şi-a luatrămasbun de la mine. Ne-am despărţit cu speranţa de a ne revedea curând în condiţii cu totul extraordinare. %m preerat să merg pe !os spre casă. Bândurile şi presupunerile îmi invadau mintea, iar multitudinea posibilităţilor şi complexitatea intrigilor aproape că îmi dădeau dureri de cap. în noaptea aceea am adormit cu gândul la enigmatica civilizaţie care a construit ansamblul din interiorul muntelui, ăcând astel dovada unei tehnologii incredibile. 4ine au ost acele iinţeA $in ce genuni ale timpului ne transmiteau mesa!ul lorA Nu bănuiam însă nici pe departe imensa surpriză care aştepta de zeci de mii de ani să ie revelată în inima munţilor...

Capitolul 8 MAREA DESCOPERIRE $upă acea întâlnire cu 4ezar mintea mea era mai mereu preocupată demisterul structuriiidentiicate în interiorul 0unţilor 1ucegi. $oream oarte mult să iau şi eu parte la toate operaţiunile preliminare şi la momentul pătrunderii în marele tunel, dar realizam că aceasta nu era posibil. ;rebuia să mă mulţumesc doar cu şansa de a avea acces pentru un timp scurt la locul marii descoperiri, în eventualitatea că lucrurile nu se complicau pană atunci. ;imp de o lună şi !umătate de la convorbirea pe care am avut-o cu 4ezar am aşteptat ebril un semn de la el. îmi ăceam în minte tot elul de scenarii, îmi imaginam dierite posibilităţi şi, practic, iecare clipă devenise pentru mine o dorinţă intensă de a a!unge şi eu în acel loc din munţi. %veam o încredere desăvârşită în 4ezar şi ştiam că va ace tot posibilul pentru a-mi acilita intrarea în"perimetrul principal# al zonei.Nu ignoram nici aptul că tensiunea acel ei perioade trebuie să i ost enormă pe umerii lui şi ai generalului 7badea, datorită !ocului de culise oarte complicat care trebuia menţinut într-un in echilibru. 4eea ce se petrecea atunci în munţi constituia cu adevărat o situaţie excepţională, a cărei importanţă viza nu numai siguranţa naţională ci chiar situaţia întregii omeniri, dacă luăm în consideraţie interesul enorm pe care îl maniesta în acea direcţie elita mondială a masonilor. 7peraţiunile de la aţa locului şi planul pe care îl concepuse 4ezar erau îngreunate şi de aptul că, în paralel, era necesară înşelarea vigilenţei lui senior 0assini şi a celorlalţi venerabili din elită. /a toate acestea se adăuga presiunea exercitată de pericolul ca inormaţia să a!ungă la structurile de vâr ale statului, într-un astel de caz, era puţin probabil ca situaţia să mai poată i controlată cu eicienţă. 2lanul lui 4ezar includea inormarea conducerii politice a statului la un moment de timp bine deinit. 5a1a ("#r"t$ din mun%i

4lipa mult aşteptată a sosit puţin după mi!locul lunii august, într-o dimineaţă însorită am ost contactat prin iliera obişnuită, dar curând aveam să realizez că măsurile de precauţie erau de acea dată mult mai severe. Nu voi intra în amănunte, care oricum nu interesează prea mult. 2uţin după prânz am a!uns la una din bazele militare secrete de la poalele munţilor, de unde am ost preluat cu elicopterul $epartamentului Kero, iind însoţit de doi militari cu uniormă specială, care erau înarmaţi, încă de la 1ucureşti, după consemnele ştiute, nici unul dintre cei care mă escortau nu a rostit o vorbă. 'chimbările de vehicul 8

şi de pază erau însoţite doar de ordine scurte, la obiect, întreaga acţiune se dovedea a i rapidă şi precisă. $eşi cunoşteam prea bine aspectele implicate şi motivele pentru care era necesară asigurarea unei maxime securităţi, mărturisesc totuşi că eram puţin contrariat de stricteţea măsurilor de siguranţă care erau luate, consi-derându-le exagerate. 0i-am dat însă repede seama că nu eram aproape deloc în măsură să apreciez la adevărata ei valoare întreaga operaţiune şi că trebuia să mă consider un tip oarte norocos pentru că mi se oerea nesperata şansă de a avea acces la ceea ce consideram a i, probabil, cea mai importantă descoperire din timpurile moderne. aptul că am ost chemat de 4ezar acolo fusese şi că măsurile u extraordinare îmi oere a certitu că, ce într-a devăr,ma!oritate descoperit ceva de osecuritate importanţăeracolosală. &electam la aptul că,dinea în timp imensa a

oamenilor îşiduceau traiulzilnic, demulte ori într-un mod cât se poate de banal, această descoperire ar i putut să transorme radical concepţiile tuturor într-o perioadă oarte scurtă de timp. Kâmbeam amar la gândul că, în con!unctura mondială prezentă, părerea mea era probabil mult prea idealistă. 2entru a determina o transormare de proporţii care să implice o !ustă analiză şi înţelegere atât a trecutului umanităţii cât şi a semniicaţiei prounde a vieţii, este nevoie de o abilă diplomaţie, de inteligenţă şi de virtuţi nobile pentru a te "strecura# printre numeroasele piedici de natură mentală, psihică sau chiar materială care încă domină masele de oameni. 4uundat în aceste gânduri aproape că nu am observat coborârea elicopterului, care se apropia de noua bază ce usese construită în munţi. &elecţiile mele s-au evaporat ca prin armec la vederea ansamblului care se ala la câţiva zeci de metri sub mine. $eşi eram oarecum amiliarizat cu operaţiunile de tactică militară şi cu tehnica olosită în astel de ocazii, totuşi ceea ce puteam să văd atunci întrecea cu mult orice rândleam realizat prezenţa şimasivă orţelor americane mare închipuire. de vehiculeIndeprimul teren care sunt caracteristice a unoraansambluri masive ,datorită ascunsenumărului sub nişte prelate uriaşe pe care se vedea desenat steagul '@%. 2uteam, de asemenea, să observ singurul drum amena!at, destul de larg, care venea din vale prin pădure, precum şi cele două centuri de securitate militară a accesului în bază6 ele apăreau ca un el de hotare late, ormând iecare aproape un cerc complet în!urul unei intrări mari în peretele stâncos al muntelui, între cele două centuri concentrice de securitate exista un parc de camioane militare, câteva autovehicule de teren, precum şi două trei vehicule a căror ormă şi scop nu le-am putut identiica pe loc. %m estimat că de-a lungul celor două centuri erau plasaţi aproximativ două sute de militari. 4ei de pe centura inte-rioră purtau o uniormă specială, de culoare neagră, iar militarii de pe centura exterioară purtau uniormă obişnuită. iecare dintre aceştia avea armă automată, iar distanţa dintre ei era de doar câţiva metri. %m văzut că barăcile soldaţilor erau plasate între cele două hotare, iar cele ale echipei speciale se alau imediat în spatele celei de-a doua centuri. $rumul era blocat de bariere duble şi masive în dreptul iecărei centuri, cu dublu pichet de control de iecare parte a lui. %m apreciat distanţa între cele două centuri de securitate la aproximativ cincizeci de metri. 'e pare că activitatea era renetică, deoarece observam un du-te-vino continuu între cele două comandamente, dar mai ales în interiorul perimetrului-ocar, până la peretele care usese tăiat în munte. 7bservaţiile mele generale au ost întrerupte de aterizarea elicopterului pe un loc amena!at în interiorul perimetrului principal, după a doua centură de securitate. %m coborât şi imediat am ost încadrat de doi militari, care de această dată erau americani. Ne-am deplasat doar vreo *+ de metri de la elicopter, cei doi din echipa specială iind în aţă, iar americanii în spatele meu. 0i s-a spus să mă opresc şi am rămas acolo în picioare, toţi <, cam o oră6 în mod evident, aşteptau ordinul de preluare a mea. %bia atunci am început să realizez cu adevărat proporţiile operaţiunii care se desăşura în zonă şi să intuiesc importanţa ei excepţională. Iniţial am ost mirat de "tratamentul# la care eram supus6 nu pentru că m-aşbaze i isimţit !ignit, maipatru ales car pentru stricteţeapo aproape incredibilă cu care seclintit desăşurau acţiunile în cadrul , îi privea m pecicei e mă încadrau liticos, dar oarte erm6 nu s-au din poziţia în care se alau, nu s-au relaxat, nu au vorbit şi aproape că nici nu au clipit timp de o oră, cât am aşteptat acolo. 4omplet impasibili, îmi dădeau mai mult impresia unor roboţi, decât a unor ăpturi umane. Neavând încotro, am rămas şi eu aproape nemişcat între ei, îndoindu-mă doar din când în când pentru a nu amorţi. %m încercat să alu motivul aşteptării noastre, precum şi alte amănunte, dar era ca şi cum aş i vorbit la patru stâlpi de beton. %m înţeles atunci că ordinele erau extrem de severe şi stricte şi nu am 8*

mai pus alte întrebări, aşteptând resemnat venirea lui 4ezar. 4u toate că era relativ obositor să rămân în picioare un timp destul de îndelungat în acelaşi loc, am olosit acel prile! pentru a observa cu atenţie ceea ce se ala în !urul meu. =moţia de care usesem cuprins încă de la plecarea din 1ucureşti se ampliicase şi mai mult. 0ă alam, practic, la mai puţin de o sulă de metri de ţinta viselor şi presupunerilor mele, de o enomenală descoperire care aştepta poate de zeci de mii de ani să ie revelată. iorul necunoscutului ce plutea în aer cuprindea parcă întreaga bază, insulând tainic iecărei persoane de acolo un aer aparte, grav, de enigmatică ocalizare interioară. 5n aţa2uteam mea, puţin lateral dreapta de la locul în care mă deschidea în munte guracontinua largă a în unui tunel. să văd sistemul modern de iluminare carealam, usesesemontat la intrare şi care interiorul tunelului. $in neericire, unghiul în care mă alam şi prezenţa unui mare cort de campanie şi a două construcţii modulare ultramoderne, în ormă de emiseră, îmi bloca perspectiva, în aceeaşi zonă principală în care mă alam existau mai multe !eep-uri şi vehicule americane, iar în marginea din stânga mea erau două ansambluri uriaşe, acoperite iecare cu câte o prelată, care după ormă sugerau că adăposteau lăzi uriaşe, al cărui conţinut nu îl cunoşteam. Bura tunelului era blocată de o barieră lată din metal, iind păzită de o parte şi de alta de doi militari americani6 uniorma lor sugera că ăceau parte din trupele de elităale puşcaşilor marini. Insă ceea ce mi-a atras îndeosebi privirea era uriaşul hangar săpat în piatra muntelui, care se ala în dreapta tunelului păzit. =ra imens, măsurând cam zece metri înălţime şi, din câte am putut eu aprecia, cam cincizeci de metri adâncime. =ra perect realizat, cu pereţii inisaţi şi bolta curbată în mod impecabil. 0-am întrebat ce tehnologie au olosit dacă au reuşit să construiască tot ceea ce vedeam în aproximativ o lună. @lterior aveam să alu cu stupoare că realizarea ora!ului în cazul hangarului nu durase decât o singură zi. 5n interiorul halei erau stivuite multe lăzi pe o parte, iar pe cealaltă parte se alau trei construcţii speciale, ca nişte camere lungi al căror scop, cred, nu putea i decât cel de analiză şi cercetare. $e altel, în interiorul hangarului era o relativă agitaţie, deoarece puteam să observ multe persoane cu halate albe, care intrau sau ieşeau grăbite din acele mini-laboratoare, purtând în mâini dierite obiecte sau hârtii. %tât pe culoarul din mi!loc al hangarului, cât şi aară, aproape de gura tunelului, am văzut mai multe vehicule mici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le oloseau pentru a se deplasa în interior. Nici tunelul şi nici hangarul nu erau prevăzute cu uşi culisante, probabil datorită complicaţiilor constructive, care nu erau momentan necesare. Pangarul avea totuşi, în partea de sus, un sistem mecanic de "perdea#, conecţionat dintr-un material semitransparent, care nu era lăsat decât pe un sert din înălţimea intrării. 'istemul de iluminat era impecabil şi am observat două mari generatoare care uncţionau undeva mai !os, pe coasta muntelui, între cele două centuri de securitate şi control. /a o oarecare depărtare de marele cort de campanie, în stânga mea, se ala un şir de barăci moderne iar în spatele lor mai multe corturi de campanie de dimensiuni medii, care cu siguranţă reprezentau adăposturile de noapte pentru personalul de cercetare şi pentru militari. Nu am observat însă nimic care să semene a loc în care se pregăteşte hrana6 concluzia mea a ost că aceasta este adusă zilnic cu un camion, probabil cu o pază oarte severă. @lterior aveam să alu că bucătăria usese amena!ată câţiva Rilometri mai la vale şi că, într-adevăr, un grup de militari din echipa specială a $K ăcea zilnic drumul cu un camion, aducândhrana pentrucei din bază. %ceastăsoluţie a ost preerată pentru a reduce şi mai mult activitatea perierică a personalului şi pentru a micşora, de asemenea, riscurile de securitate. 0asa era servită separat de iecare grupă de militari, la barăcile lor. în perimetrul-ocar ea era servită în cortul mare de campanie, atât pentru militarii români şi americani, cât şi pentru echipele de cercetători. %m alat că americanii veniseră cu alimente proprii şi cu bucătarii lor, însă aceştia useseră trimişi la un loc cu cei români, în bucătăria de la poalele muntelui. 4ele două construcţii reşedinţele sta-ul român şi, respectiv, american. 4ezar iar în mi-a dezvăluit ulteriorsemiserice că în una erau dintre acestea, care eraui mai mică, locuia elal şicelui generalul 7badea, cealaltă se alau doi generali de la 2entagon şi un consilier pe probleme de securitate naţională de la Washington. %ceste clădiri extraordinar de ergonomice semănau mai mult cu clădirile unor staţii de cercetare de pe alte planete şi lăsau o impresie oarte plăcută, de comort şi mare siguranţă. 0aterialul din care erau ăcute avea culoarea albă şi era delimitat în supraeţe hexagonale, iar în apropierea vârului exista o bandă lată dintr-un material de culoare albastru închis. 2e această bandă 8

erau dispuseun el de leduri luminoase uriaşe, despre care mi s-a spus că, atunci când luminau noaptea, creau o atmoseră calmă şi deosebit de rumoasă. %m urmărit un anumit timp activitatea din perimetru6 iecare persoană se mişca rapid şi dădea senzaţia că ştie cu precizie ce are de ăcut. $in când în când venea sau pleca un !eep, ori militarii descărcau ceva din lăzile de sub prelată. $in păcate, distan ţa şi obstacolele nu mi-au pe rmis să observ clar obiectelecare erau deplasate. =ram totuşi mirat de prezenţa relativ masivă a americanilor, deoarece 4ezar mă lăsase să înţeleg că va i doar o echipă care să mânuiască dispozitivul de orare cu plasmă. 4hiar în momentele în care ăceam dierite supoziţii privirela laurechea acest aspect, remarcatcuaptul că şi unul dintre militarii români, se ala în aţa mea a dus cu o mână dreaptă,ama ascultat atenţie apoi a rostit repede câteva cuvinte. Imediat după aceea ne-am îndreptat spre gura întunecată a tunelului, care pe măsură ce mă apropiam îmi părea tot mai mare şi mai ameninţătoare. Ne-am oprit în aceeaşi ormaţie lângă una dintre cele două construcţii semiserice, la doar câţiva metri în laterala tunelului. Inima a început să-mi bată cu putere6 dincolo de bariera lată, păzită de cei doi militari americani inlexibili, se ala poate cel mai teribil mister de pe planetă. 4e se petrecuse în intervalul de o lună şi !umătate de la ultima discuţie pe care am avut-o cu 4ezarA 4e s-a descoperit în acea zonă a munteluiA %m observat atunci că prin aţa tunelului şi în interiorul lui, pe o âşie lată de aproximativ doi metri exista o bandă de cauciuc canelat, pe care erau înşiruite câteva vehicule electrice de producţie americană. 3edeam acum interiorul tunelului, luminat discret de instalaţiile cu neon plasate pe tavan şi pe pereţii laterali, însă tunelul se curba spre stânga după doar zece metri, astel că nu puteam să observ mai mult. %tunci a apărut 4ezar. 3enea coridorului, un bărbat în vârstă, cărunt, dardin cu interiorul un chip având trăsăturiconducând un vehicul electric. /ângă el se ala erme, pline de hotărâre. %mândoi erau serioşi şi tăcuţi. 4ezar a coborât lângă mine şi abia atunci cei patru militari s-au retras discret, după ce au salutat. %m ăcut cunoştinţă cu generalul 7badea, care ma privit pătrunzător câteva clipe6 mi-a strâns mâna cu putere şi după ce am schimbat câteva amabilităţi s-a retras în construcţia semiserică. =ra evident pentru mine că generalul ştia totul de la 4ezar în ceea ce mă privea şi că îşi dăduse consimţământul să iu adus în acel loc. 2robabil că această mişcare ăcea parte din planul lor de demascare a acţiunilor masonice şi au considerat că este necesar să iu şi eu în acel loc. 4hiar dacă mă simţeam doar o rotiţă în acest imens angrena! de elemente misteriose, aspecte şi intrigi, eram oarte bucuros că aveam acea şansă extraordinară şi eram hotărât să mă achit cu cea mai mare responsabilitate de sarcina pe care mi-o asumasem.

Mar"a 4al"ri" ? 'ituaţia este destul de critică, a spus 4ezar preocupat. &elaţia cu senior 0assini a devenit încordată, însă ceea ce este mai gra v e că totul s-aalat la vârurile puterii de stat. Ne aşteptam la asta, dar în nici un caz atât de repede. Intenţia noastră era să prezentăm datele problemei la un moment din viitor, care trebuia să ie mult mai prielnic. %cum lucrurile sunt oarte tensionate, atât pe plan intern, cât şi pe cel extern. Nu cunoşti multe din câte s-au petrecut în ultima lună. 3ino, am să-ţi rezum principalele elemente în timp ce vom merge prin tunel, zise el îndreptându-se spre intrare. 5n elul acesta câştigam timp6 nu am luat un vehicul electric, tocmai pentru ca 4ezar să poată să-mi relateze pe scurt elul în care au decurs evenimentele, în plus, aveam posibilitatea să privesc totul îndeaproape şi cu mai multă atenţie. ;unelul era "pavat# cu o olie groasă de cauciuc. $e o parte şi de alta a acesteia, până la pereii de piatră ai muntelui era doar stâncă. /a intrare şi încă pe o lungime de câţiva metri după aceea erau iniltraţii perect de apă,uscat. însă după tunelul cotea lin spre stânga, la aproximativ zecepereţilor metri de din la intrare, devenea =ramceuluit de exactitatea orării şi mai ales de inisarea piatră, totul care aproape că păreau şleuiţi. /umina albă scotea în evidenţă într-un mod splendid culorile variate ale dieritelor ormaţiuni geologice, luminând discret interiorul tunelului într-un ireal !oc de sclipiri şi umbre. Kgomotul paşilor noştri era înăbuşit de covorul de cauciuc, iar în galerie domnea o atmoseră enigmatică dar oarte incitantă pentru mine. =ra cam rece pentru elul în care mă îmbrăcasem, însă 4ezar mi-a spus că această situaţie nu va dura prea mult. 8E

? 0aşina a orat la început după o ciudată deviaţie a câmpului magnetic. /a scurt timp, însă, am realizat eroarea, astel că s-a procedat la corecţia traiectoriei. @ite, chiar aici, spuse 4ezar, oprindu-se în curba spre stânga a tunelului. 0-am oprit şi eu, admirând modul elegant de racordare a galeriei. $upă curbă, aceasta se întindea perect dreaptă cale de vreo cincizeci de metri într-un el oarte asemănător cu un tunel de metrou, deşi era poate ceva mai lată. /a capătul acestei distanţe, în inima muntelui am văzut ceva ce semăna cu o poartă imensă, care parcă se deplasase prin culisare spre stânga, ocupând acum mai puţin de un sert din lăţimea galeriei. %colo se alau, de asemenea, militari înarmaţi, iar locul era oarte bine luminat pe toată circumerinţa tunelului. =xista şi o doi gheretă modernă, îngustă dar destul de lungă pe partea dreaptă, imediat înainte de marea intrare într-o altă galerie pe care de!a o puteam vedea6 această intrare era stră!uită de uşa enormă care culisase. %m ştiut atunci că acela era începutul aventurii, al marii descoperiri care usese ăcută. 0i-am adus aminte de schiţa pe care o desenase 4ezar la ultima noastră întâlnire şi am realizat că ea corespundea realităţii pe care o vedeam atunci, cel puţin în ceea ce privea plasarea misterioasei galerii în munte. ? %m ost uluit de tehnologia pe care o aveau la dispoziţie americanii, îmi spuse 4ezar. 0aşina de orat cu plasmă nu are dimensiuni mari, dar necesită un echipament special pentru cei care se ală în prea!ma ei şi a locului orat. =ste ceva asemănător cu echipamentul de anti-radiaţie atomică. =u însumi am îmbrăcat un astel de costum special şi am urmărit orarea de oarte de aproape. 'pectacolul care ţi se înăţişează atunci în spatele lentilelor care conţin o substanţă soisticată de protecţie este aproape incredibil. %i senzaţia că piatra realmente se "topeşte# sub acţiunea !etului de plasmă, dar de apt roca este ăcutăexercitată oarte mal , până în apropiere punctul decurgere şi esteşiimediat modelatăNucircular presiunea deeabilă câmpul magnetic rotitorde care direcţionează totodată !etul plasmatic. există de deloc pra iar resturile sunt chiar negli!abile. 3iteza de pătrundere este colosală pentru o astel de lucrare6 distanţa de la intrare şi până la cei doi militari pe care îi vezi acolo a ost parcursă în doar cinci ore. în urmă totul rămâne ca şi cum a ost şleuit şi oarte curat, astel încât covorul de cauciuc şi instalaţiile erau de!a pregătite la gura tunelului înainte ca maşina de orat să ie scoasă aară. 5n timp ce ne îndreptam spre galeria cea mare, 4ezar mi-a relatat aptul că, iniţial au orat într-o altă zonă a muntelui, pentru a urmări să ocolească bariera energetică de la intrarea în tunelul principal din interiorul muntelui. %u ales o locaţie mai sus, pe coastă, la aproximativ trei sute de metri de zona în care usese stabilită baza şi au orat câteva zile, deoarece distanţa până la tunel era mult mai mare, iar pătrunderea nu era în plan orizontal, ceea ce îngreuna mult procedurile tehnice. 2ână la urmă au a!uns la peretele tunelului, însă orice eort de a- străpunge a ost zadarnic. Nu ceda nici la !etul de plasmă, nici la câmpul magnetic şi nici la dinţii rezelor. %u ost nevoiţi să abandoneze acea variantă şi să astupe intrarea în galeria pe care tocmai o oraseră. '-a revenit deci la punctul iniţial şi s-a început străpungerea plană a peretului de rocă, până când au a!uns la bariera de energie. ? ora!ul era urmărit în iecare clipă pe monitoarele de control şi era corelat cu distanţa până la zona energetică. 4u câţiva metri înainte de aceasta am dat de începutul galeriei pe care o vezi acum, astel încât tot ceea ce aveam de ăcut era săracordăm cele două tunele, mi-a explicat 4ezar. 5ntre timp am a!uns în aţa intrării care era păzită de cei doi militari din orţele speciale. $upă uniormă şi însemnele de pe ea, unul era român, iar celălalt american. 0ilitarii -au salutat pe 4ezar, care s-a îndreptat câţiva metri în dreapta, spre gheretă. %mericanul a intrat înăuntru, unde probabil avea un pupitru de comandă, căci dintr-o nişă a construcţiei a apărut imediat un braţ lung din metal cu un dispozitiv complicat la capăt. 1raţul era articulat6 4ezar -a ridicat la nivelul ochiului şi după câteva secunde s-a auzit un sunet scurt de acces. ? %u ost luate toate măsurile de prevedere, îmi zise el, revenind lângă mine. %mprenta irisului meu a ost analizată şi stocată o inormaţie-cod. 'istemul%cum, de securitate nuareacţionează decât la citirea o rază laser a irisului meucasau al generalului 7badea. de pildă, ost dezactivat sistemul de cu senzori cu laser, oarte complicat, care a ost montat exact aici, la intrare. =ste invizibil, iar dacă am i trecut direct ar i declanşat în mod automat alarma în bază. Noi am reuzat amprentarea iridologică a generalilor americani şi am insistat ca accesul în 0area Balerie să ne aparţină în exclusivitate. $e aici au început, de apt, primele probleme, zise el gânditor. %m observat că ghereta avea o prelungire dincolo de poartă, în 0area Balerie, din care ieşea de 8<

asemenea un dispozitiv laser de citire a irisului. 4ezar mi-a explicat că acela era pentru revenirea din 0area Balerie. %m alat de asemenea că el puteaanula sistemulde securitate prin aplicarea, simultan cu citirea irisului, a palmei şi a degetelor de la mâna lui dreaptă într-un locaş special. 0etoda era olosită atunci când trebuiau să se eectueze transporturi masive prin 0area Balerie. 4ezar a mers câţiva metri mai în spate şi a început să-mi explice: ? 1ara!ul energetic acţiona cam în această zonă. =, practic, o proiecţie energetică, dar nu ne-am putut da seama cum a ost realizată. Nu putem înţelege nici cum a ost posibil ca acel bara! energetic să subziste continuu, milenii cunoaştem sursa îl alimentează modalitatea tehnologică prin caretimp estedereal izat aceîn st şir. lucruNu . 2racti c, cu exce pţia care aptului că am reuşitşisănici pătrundem dincolo de el, nu ne-am lămurit în nici o altă privinţă, însă depăşirea lui a implicat un apt tragic. 0ă alam în spatele lui 4ezar, privind tavanul galeriei, acolo unde se realizase racordul cu marele tunel. $e apt, mai întâi erau câţiva metri de galerie în roca muntelui, la un diametru mai mare decât galeria săpată de dispozitivul american cu plasmă6 pe această porţiune pereţii nu erau inisaţi, ci neregulaţi, cu multe colţuri, în plus, această zonă a galeriei, care avea aproximativ şase metri în lungime, nu era circulară ci avea secţiunea pătrată. &acordul celor două galerii s-a ăcut doar la nivelul solului, care a ost nivelat într-o uşoară pantă descendentă, dinspre galeria noastră către galeria antică, de dimensiuni mai mari. $ierenţa de nivel era cam de un metru şi puteam să o observ oarte bine în zona tavanului, la îmbinarea dintre cele două tuneluri. orarea a ost aproape concentrică cu galeria antică, însă nimeni nu putea să explice cum a ost posibil ca acest tunel să înceapă brusc, din interiorul muntelui. =a era în mod evident o lucrare artiicială. 2osibilitatea ca intrarea să i ost acoperită o distanţă de aproximativ şaizecidin de!ur. metri nu era credibilă, deoarece structura masivă dinpepiatră era identică cu cea a rocilor /-am întrebat pe 4ezar ce s-a petrecut când au a!uns la bariera energetică. ? 5n acel moment discutam împreună cu generalul 7badea şi cu generalii de la 2entagon aspecte legate de securitatea bazei. %m ost anunţaţi că s-a realizat străpungerea şi uniicarea celor două galerii. 2ână să sosim şi noi, militarii începuseră de!a să retragă dispozitivul de plasmă din galerie. 4ei trei din prima echipă de intervenţie specială a $epartamentului s-au strecurat înăuntru pentru a vedea condiţiile din noua galerie. %ceasta a ost o mare greşeală, deoarece au ignorat protocolul de acţiune. %u sărit treapta de nivel de un metru între cele două galerii şi au început să cerceteze zona de aproximativ patru metri pe care ştiau că o au la dispoziţie până la bariera de energie, care era invizibilă. $in păcate nimeni nu a putut să explice cum s-au petrecut lucrurile. 2robabil că cei trei s-au apropiat oarte mult de bara!ul energetic, deoarececâteva clipe mai târziu s-a auzit un zgomot ciudat, dar puternic, ca un scurt-circuit. I-am găsit prăbuşiţi la baza inerioară a barierei invizibile, cu trupurile ciudat contorsionate, ca şi cum ar i ost delimitate de marginea precisă a unui perete. ;oţi trei erau morţi. 0edicii au declarat moartea lor instantanee prin stop cardiac. %cest lucru a creat o oarecare panică, deşi noi ne-am străduit să aplanăm incidentul. $upă cum aveam să-mi dau seama imediat, panica era determinată mai mult în rândul sta-ului american şi se datora aptului că temerile iniţiale ale membrilor săi începeau să se adeverească, într-adevăr, în acel moment nu aveam practic nici o cale de acces în galeria antică. orarea laterală eşuase datorită materialului necunoscut care rezista la orice tentativă de străpungere, iar bara!ul energetic se dovedea a i inexpugnabil. 3enerabilul 0assini era şi el prezent acolo şi mi-a cerut părerea, în acea perioadă, detaşamentul de comando american încă nu venise. =rau doar specialiştii cu dispozitivul de orare, o echipă de cercetători şi reprezentanţii lui senior 0assini, care sunt şi acum: doi generali de la 2entagon şi consilierul prezidenţial. ;otuşi, nu sunt atât de sigur că preşedintele '@% usese anunţat de această operaţiune. =ra evident o problemă internă, de culise, din care ei doreau să tragă cât mai multe avanta!e. 3enerabilul ştia mai multe desprecare srcinea acestei şi, după cum mi-am datpeste seama, el timp. avea cunoştinţe puţin un element se găsea în descoperiri sala cea mare, în care vom a!unge puţin Nerăbdarea despre cel masonului era reţinută, dar ermă, în acel moment aş i putut să dispun îndepărtarea lor din zona aceasta, dar nu aş i rezolvat nimic, decât că aş iompl c icat oarte mult lucrurile. Inluenţa lui senior 0assini ar i condus în cele din urmă chiar la înlocuirea mea şi a generalului 7badea de la conducerea unei operaţiuni care încă nu usese adusă la cunoştinţa puterii politice. %veam, desigur, toate !ustiicările şi circumstanţele atenuante, dar era bine ca inormarea să vină de la noi şi nu de la cei străini. @n element cu 8

totul neprevăzut a modiicat însă radical situaţia, îndreptând-o pe o pantă oarte tensionată şi periculoasă, care există şi în prezent. 'per, totuşi, că aceste tensiuni să nu escaladeze dincolo de un anumit punct, pentru că atunci va i diicil de spus ce se poate întâmpla. 4ezar veni mai aproape de imensa poartă din piatră,care stră!uia intrarea în 0area Balerie. 'e apropie de peretele din stânga al nelului, tu în parteaîn care culisase poarta,şi îmi spuse : ? %cum te ali chiar în zona barierei energetice, atunci când este activată. 3ezi ceva pe peretele de lângă mineA 0-am de uitat cu douăzeci atenţie şi de amcentimetri, observat înperect roca denivelată o porţiune destul de înmare, de ormă pătrată latura circa inisată, care părea încrustată peretele muntelui. 2e cu ea era trasată cu precizie orma unui triunghi echilateral cu vârul în sus. ? %ceasta este "cheia# pe care ne-au lăsat-o cei care au construit acest ansamblu. ără ea am i ost complet neputincioşi. $upă moartea celor trei militari am venit exact unde te ali tu acum şi am cercetat atent locul cu privirea, observând acest pătrat de piatră oarte bine şleuit pe care este reprezentat simbolul triunghiular. %tunci, însă, galeria era blocată de poarta uriaşă pe care o vezi aici. 2roblema era că eu mă alam oarte aproape de bara!ul energetic, care se găsea cam la doi metri în aţa porţii, adică acolo unde eşti tu acum. $upă cum vezi, pătratul şleuit care este încastrat în roca muntelui se ală între imensa poartă de piatră şi bariera energetică. 4um era şi iresc, presupuneam că uncţia lui era aceea de a comanda deschiderea porţii. $ar cum să a!ung la el dacă drumul era barat de zidul invizibil de energieA 5I priveam descumpănit pe 4ezar. 4ei doi militari intraseră de mult în gheretă, lăsându-ne singuri la intrarea misteriosul pround marcat de emoţia alăriicorpul unor secrete vechi mii şi mii deînani care mi secoridor revelauantic. acum=ram în mod gradat. $atorită surescitării, îmi părea maideuşor iar cuvintele lui 4ezar îmi a!ungeau oarecum estompat la urechi. 4u toate acestea, dobândisem o luciditate extraordinară şi înţelegeam totul oarte repede, în mod intuitiv. ? =ra o problemă de recvenţă de vibraţie, am spus eu, mirându-mă de calmul cu care am rostit acele cuvinte. 4ezar mă privi cu surprindere. ? =xact, mi-a conirmat el. 4ăutând o rezolvare, am închis atunci ochii şi m-am ocalizat asupra bara!ului energetic. $upă puţin timp am simţit că de apt acesta era "viu#, dar într-un mod oarte special, pe care nu- puteam explica celor de aţă. $oar venerabilul cred că ar i putut înţelege, dar el era chiar cel căruia nu doream să-i dezvălui nimic din tainele pe care le alam. %m simţit că între mine şi energia bara!ului exista o anumită "compatibilitate#, ceva în genul unei simpatii reciproce şi că testul "vibraţiei personale# îl trecusem cu succes. Nu m-am putut opri, totuşi, să mă întreb ce grad excepţional de dezvoltare tehnologică şi spirituală au avut cei care stabiliseră acest veritabil "prag# de veriicare energetică pe care ştiinţa actuală nici măcar nu îl poate concepe, nicicum să- realizeze practic. %poi am luat de !os câteva resturi de rocă şi le-am aruncat spre peretele invizibil de energie. Imediat ce piatra atingea bara!ul energetic, se transorma într-o pulbere ină care cădea la sol, ormând o linie dreaptă. %m cerut să mi se aducă şi alte obiecte din metal, plastic, lemn sau piele. 4oncluzia era clară: tot ce era alcătuit din substanţă amoră era preăcut instantaneau în pulbere şi tot ceea ce reprezenta materie organică era respins, dacă nu avea o anumită recvenţă înaltă de vibraţie analiză şi apoi am atins uşor cu mâna supraaţa individuală. %m trimis pulberile la laborator pentru invizibilă a barierei de energie. %m simţit doar nişte ine urnicături pe piele, care erau oarte plăcute, astel încât am înaintat cu tot trupul, trecând în partea cealaltă a peretelui energetic. Brosimea acestuia am apreciat-o la cel mult un centimetru. 2riveam acum eţele uluite ale oicialilor americani şi ai celor câţiva membri din echipa mea, care se alau în partea cealaltă a bara!ului de energie. 0-am apropiat de perete şi am apăsat pe triunghiul de pe pătratul rocănu perect şleuită pedoar care supraaţa îl vezi aici.lui$eeste aptdelimitată nu a ost nevoie decât să- ating, deoarece el nu arede!oc, se deplasează6 în perete. 2oarta de piatră, din care tu vezi acum doar o mică parte, a început imediat să culiseze lin şi aproape ără zgomot spre stânga şi s-a oprit în poziţia pe care o are în prezent. %cela a ost momentul când am văzut cu toţii, pentru prima dată, 0area Balerie. % ost un moment de încărcătură emoţională deosebită, în primul rând am ost şocaţi de aptul că ea era luminată, aşa cum o vezi tu acum, ără să conţină totuşi nici o sursă de lumină, cel puţin dintre cele convenţionale pe care noi le cunoaştem. 88

4ezar ăcu o scurtă pauză. =u priveam stupeiat în interiorul 0arii Balerii şi abia atunci mi-am dat seama că în ea nu exista nici o sursă de iluminat. 2rea absorbit de cele ce îmi relata 4ezar şi de propriile mele observaţii ale zonei de uziune dintre cele două tuneluri, mi-am închipuit că lumina din 0area Balerie provenea, de asemenea, de la instalaţiile de iluminare care probabil useseră montate de-a lungul ei, aşa cum era cazul tunelului orat de curând. %bia acum realizam însă, uluit, că acea lumină parcă că nu avea nici o sursă, deşi eram tentat să spun că ea provenea din materialul extraordinar care învelea pereţii galeriei. %ceastă lumină era mai puţin intensă decât cea din galeria noastră, dar era oarte plăcută, inducând o evidentă stare de arelaxare detensionare izică şi psihică. ? %poi ost acestşi sentiment complex şi pround pe care i- provoacă mărimea coridorului, culoarea şi modelul materialului din care e alcătuit, a continuat 4ezar să vorbească. 4u greu îi vezi capătul de aici, însă îţi spun că tunelul coteşte brusc spre dreapta, cam după ++ de metri. ;e vei convinge imediat şi singur. 'ă revin însă la bara!ul energetic: %m atins din nou triunghiul şleuit, iar poarta a alunecat la loc, închizând accesul spre 0area Balerie. %bia după ce am deschis din nou poarta , trecând prin zona bara!ului de energie, mi-am dat seama că el era anulat. $eci comanda unică îndepărta obstacolul energetic şi totodată deschidea şi poarta din piatră care bloca accesul spre 0area Balerie. @lterior, am ăcut mai multe experimente, mai ales după ce am delimitat cu precizie zona de acţiune energetică a bara!ului. Beneralul 7badea a venit şi a atins cu buricul unui singur deget supraaţa invizibilă a barierei energetice dar, deşi nu a păţit nimic grav, totuşi el a ost cuprins de ameţeală şi de o vagă senzaţie de greaţă. 4onsilierul prezidenţial american a ost însă izbit cu violenţă la pământ, deşi contactul între piele şi zidul energetic nu a ost decât unul oarte in. Di-a revenit din leşin mai târziu, sub îngri!irile medicului. $upă aceea nimeni nu asimultan mai dorit încerce sămult străbată zidul energetic. 2robabil pe să o supraaţă mai mare, care le-a ost atal. că cei trei militari care au murit au avut un contact 2roblema este că nici în spatele acestei bariere invizibile, adică între poarta închisă şi zidul energetic, cei care nu îl pot traversa nu pot rămâne prea mult timp. %m ăcut probe cu câţiva militari şi, după ce am închis poarta şi sistemul energetic, aceştia mi-au spus că simt o senzaţie de suocare care în timp devine din ce în ce mai acută. %m ost deci nevoiţi să lăsăm deschis atât bara!ul energetic cât şi poarta de acces, dar după cum ai văzut am plasat doi oameni de pază şi am recurs la sistemul de alarmăcare previne astelorice intrare neautorizată în 0area Balerie. 'istemul cu identiicareairisului se resetează după cinci secunde de la anularea lui,care sunt suiciente pentru a traversa linia de intrarerie, în gale dincolo de sistemul culisant al porţii. 3ino lângă mine, vreau să-ţi arăt cum uncţionează poarta. 4ezar a atins uşor pătratul din piatră şleuită. Imensa poartă, care avea o grosime cam de treizeci de centimetri şi înălţimea cât cea a 0arii Balerii, adică peste şase metri, se deplasa oarte silenţios, graţie unui sistem de angrenare pe care nu puteam să- identiic. 4ând poarta a închis complet intrarea am putut să remarc că era perect şleuită, însă ără nic i o inscripţie pe supraaţa ei6 era doarun perete imens de rocă aproape lucioasă, cântărind probabil mai mult de douăzeci de tone. 4e anume îl ăcea, totuşi, să se mişte atât de uşor şi delicatA ;ocmai când căutam răspunsul la această întrebare cercetând cu atenţie marginea inerioară, am simţit că încep să respir cu greutate şi că mă cuprinde o vagă ameţeală. 4ezar, care mă urmărea cu atenţie, deschise din nou poarta şi eectul dispăru la el de brusc precum apăruse. =l îmi citi din ochi întrebarea. ? Nu ştiu ce anume declanşează acest eect speciic. 2robabil este un gen de acţiune interactivă între supraaţa porţii, atunci când aceasta este închisă şi bariera de energie, care aectează corespunzător orice organism viu din acest spaţiu intermediar. Nu am reuşit să descirăm nici taina deplasării porţii, care este gigantică. $acă priveşti cu atenţie, constaţi că atunci când sedeplasează spre dreapta, ea împinge această dală de piatră care acoperă spaţiul pe grosimea porţii. 4ând culisează la stânga, dala de piatră şleuită revine şi ea, strâns lipită de marginea porţii, ca împinsă de un resort. ;otuşi, nu cred că este vorba de o astel de metodă tehnologică oarecum primitivă, deoarece se desăşoară într-un mod mult lin şipragul silenţios. ;rebuie să ie o cu totul altă tehnologie. Beneralii totul americani au venit cu propunerea de aprea sărâma de piatră pentru a vedea ce este dedesubt, însă noi nu am acceptat aşa ceva. 0i s-a părut o soluţie inantilă. %m privit cu atenţie calea de rulare a porţii6 îmbinările erau incredibil de exacte şi oarte bine şleuite. Nu putea pătrunde nimic printre ele şi nici nu se putea observa ce era dedesubt. 2oarta modelată cu exactitate "ieşea# pur şi simplu din peretele din stânga al galeriei şi culisa până la peretele din dreapta, unde se îmbina perect cu acesta. 8J

? 5n timp ce ăceam aceste experimente şi observaţii după dezactivarea barierei energetice, unul dintre militarii care asigurau paza a venit la grupul nostru şi ne-a anunţat că tehnicienii americani solicitau prezenţa noastră în bază pentru a ne anunţa ceva deosebit, a continuat 4ezar să relateze evenimentele care s-au petrecut. @nul dintre cei doi generali americani şi generalul 7badea s-au deplasat repede aară, unde se ala centrul tehnic de interpretare a datelor. 2este puţin timp ei mi-au transmis că, în mod straniu, imediat după dezactivarea primului bara! energetic de la intrarea în 0area Balerie, scutul semiseric uriaş de la celălalt capăt al ei s-a activat brusc trecând la un nivel de vibraţie superior şi emiţând o mare radiaţie luminoasă. &ostind acestea, 4ezaracum, se îndreptă către or.în 0area Balerie. 3ei putea să te convingi singur de cele ? 'ă mergem îmi spuse el. =ghereta timpul militaril să intrăm ce ţi-am spus. &eluă procedura cu recunoaşterea irisului şi astel am putut trece pragul porţii, păşind pentru prima dată pe materialul acela atât de straniu şi oarte special al tunelului antic, în spatele nostru cei doi militari îşi reluară tăcuţi posturile de pază. 4hiar la intrarea în 0area Balerie erau două vehicule electrice, dar noi am preerat să mergem pe !os, pentru ca 4ezar să aibă timpul necesar să-mi relateze ceea ce s-a petrecut, în timp ce el vorbea, eu studiam cu interes galeria. /a o privire supericială se putea spune că pereţii ei şi solul pe care călcamerau chiardin piatra muntelui, atent şleuită. 0-am apropiat de peretele din stânga şi -am pipăit: era acoperit cu un material ce părea sintetic, dar în acelaşi timp crea strania senzaţie că are şi o parte organică în el. %vea culoarea petrolului, dar adeseori relexiile sale erau verzişi chiar albastru închis.Impresia tulburătoar e de ape provenea de la dungile careşi îlelebrăzdau toate direcţiile. @imitor era aptul atunci când ne deplasam dungile neregulate îşi modiicau poziţia,înlăţimea şi culoarea, dar acest lucru că, se petrecea oarte lin, creând, impresia că era doar un eect relativ al mişcării noastre aţă de perete. Nuanţele culorilor aveau un eect pround relaxant asupra psihicului şi modiicau sensibil aprecierea corectă a distanţei. 4ând am remarcat acest lucru, 4ezar mi-a spus: ? Di noi am sesizat acelaşi aspect. %m ost nevoiţi să măsurăm distanţa totală şi pe segmente a galeriei şi chiar să plasăm unele indicatoare pe margine. Intr-adevăr, pe partea dreaptă a galeriei se puteau observa borne care indicau distanţa în metri şi în arzi de la intrarea în tunel. %m observat, de asemenea, că materialul era oarecum aspru la pipăit, dar nu putea i nici zgâriat şi nici îndoit. 4ezar mi-a spus că rezista la orice tentativă de rupere, străpungere, zgâriere sau tăiere, indierentcât de ascuţit era dispozitivul olosit,în plus, în mod straniu, lăcările erau absorbite înăuntrul său6 practic vorbind, ocul nu putea subzista pe acel material. ? 4ercetătorii americani nu se pot pronunţa asupra naturii acestui material, deoarece nu au la dispoziţie nici un eşantion din substanţa lui. 'ingurul lucru pe care -au putut airma este că materialul reprezintă o stranie combinaţie între materia organică şi cea anorganică, însă modul în care acestea sunt organizate în structura lui internă constituie cel mai deplin mister pentru ei. /a borna care indica distanţa de două sute optzeci de metri, galeria cotea brusc spre dreapta, într-un unghi ascuţit. Nici raţiunea acestei traiectorii nu a putut i descirată. /a o distanţă mult mai mare, în depărtare, puteam să întrevăd o lumină albastră eerică, ce scânteia precum o stea. 3âzându-mi emoţia de pe chip, 4ezar zâmbi şi îmi spuse: ? %colo se ală capătul călătoriei noastre. $ar, într-un el, el este totodată şi un început pentru ceva încă şi mai grandios, conorm datelor pe care le cunosc acum. 0odalitatea tehnologică prin care neau ost revelate aceste date este colosală, însă din păcate tu nu poţi să ai acces la inormaţiile respective. 3ei înţelege mai bine când vom a!unge la 'ala 2roiecţiilor, după cum am convenit s-o numim. 5nseamnăcecăam aureuşit pătruns americanii acolo, am spusscut eu. energetic, senior 0assini a vrut să intre în ? Imediat să şirezolv problema primului coridor şi să a!ungă la sala cea mare. %m invocat problemele de risc crescut, care de altel au determinat şi moartea celortrei militari, precum şi necesitatea unui sistem seve r de siguranţă şialarmă care trebuia dispus la intrarea în coridorul principal. Nu i-a convenit, dar nu a avut ce ace. @rmăream să trag de timp cât mai mult, dar mai ales să a!ung în sala cea mare ără să iu însoţit de nici un mason. Nu ştiam ce voiau ei acolo, dar speram să-mi dau seama imediat ce aş i intrat în sală şi aş i inventariat conţinutul ei. 8>

înregistrările din satelit arătau existenţa unui spaţiu imens la capătul galeriei mari, dar acesta era şi el prote!at de un ecran energetic. 5ntr-o pauză de organizare, proitând de absenţa americanilor şi a lui senior 0assini în tunel, am luat un vehicul electric şi am străbătut singur acest coridor - după mai bine de cincizeci de mii de ani în care a ost pustiu - , până la lumina pe care o observi în depărtare, în aţa ta. ;otuşi, ceea ce vezi tu scplipind este doar relexia unei porţiuni din scutul energetic protector al sălii uriaşe în ormă de aulă, la care vom a!unge în curând. $upă cum vei remarca, în partea inală galeria mai ace un cot în unghi scurt. Nutream speranţa4ând că puteam să acolo, trec şi am de această barierăBaleria în mod prin asemănător ca în cazul primului bara! energetic. am a!uns ost copleşit. care mergem noi acum se deschide brusc într-o sală gigantică, chiar în inima muntelui, care cuprinde un imens scut energetic semiseric6 la rândul lui acest scut delimitează 'ala 2roiecţiilor cu tot ceea conţine ea. Brandoarea ansamblului era neasemuită, însă tocmai când mă pregăteam să studiez modalitatea cea mai potrivită de a pătrunde înăuntru, am ost chemat urgent prin radio la bază. 3estea pe care urma să o primesc avea să complice extraordinar de mult lucrurile. %cela a ost un moment crucial, pe care totuşi nu puteam să- prevăd.

Mari t"n(iuni diplomati#" %m a!uns repede înapoi în bază şi am intrat în camera americanilor, unde eram aşteptat şi de generalul 7badea, a continuat 4ezar să povestească. Intervenise un element neprevăzut, care dădea peste cap toate planurile, atât ale noastre cât şi2robabil ale lui senior 0assini. $e altel, era aşezat pe un scaun, mai în spate, adâncit în gânduri. că de!a îşi ăcea noilevenerabilul calcule, reconsiderându-şi poziţia. ? %lase ceva presa din &omâniaA am încercat eu. ? 0ai rău. Fii minte că venerabilul îmi spusese despre descoperirea pe care americanii au ăcuto în vecinătatea 1agdaduluiA Di că acolo exista de asemenea o barieră energetică ce nu a putut i străpunsă, dar a cărei natură era identică cu aceea a scutului energetic semiseric care încon!ura marea sală de aici, din 0unţii 1ucegiA %m încuviinţat, înclinând din cap. $escoperirea americanilor nu usese ăcută deloc întâmplător, ci a urmat anumiteindicaţiioerite de acelaşisatelit de spiona! militar care revelase şi datele pentru harta aproximativă a structurii din interiorul munţilor 1ucegi. ? =i bine, a continuat Cezar, consilierul american pe probleme de securitate naţională primise un ax ultrasecret în care era înştiinţat de aptul că scutul energetic semiseric din subsolul 1agdadului se activase brusc, pulsând cu o mare recvenţă. Inormaţia uluitoare era aceea că în aţa lui apăruse o hologramă a planetei care prezenta secvenţial şi progresiv continentul =uropa, apoi zona de sud-est a acestuia, apoi teritoriul &omâniei, apoi 0unţii 1ucegi şi în sârşit localizarea structurii din interiorul lor, arătând coridorul0arii Balerii şiscutul energetic semiseric care puls a cu putere. =ra evident că cele două scuturi energetice semiserice se alau într-o directă dar misterioasă legătură, astel încât activarea unuia a dus Ia activarea şi a celuilalt. 4ine ştie, poate există chiar o reţea de astel de structuri subpământene în întreaga lume. 3estea proastă era însă că preşedinţia '@% a ost înştiinţată despre toate aceste lucruri şi a contactat diplomaţia română prin intermediul serviciilor secrete de inormaţii. In doar câteva zeci de minute, întreaga operaţiune usese deconspirată. usese de!a anunţată sosirea iminentă a unei comisii de stat de la 1ucureşti, îniinţată ad-hoc, care să evalueze situaţia la aţa locului. =ram atât de captivat de ceea ce-mi spunea 4ezar, încât nici nu-mi dădusem seama că m-am oprit, ascultân-du- cu toată atenţia. 0ai aveam aproape o sută de metri până la ultimul cot al coridorului şi lumina scutului energetic care se relecta de pereţii marii Balerii era acum mult mai puternică. vrutcred să preia controlul la nivelul politicA am întrebat plinmult de nerăbdare. ? %u Iniţial că acesta a ost ordinul,organismului dar problema s-a complicat şi mai atunci când au văzut cu adevărat despre ce este vorba. ;emerile mele s-au adeverit, pentru că politicienii noştrii - cei care aveau dreptul să ie avizaţi asupra acestor aspecte - au intrat în panică. =ra evident că nu puteau ace aţă evenimentelorşi că deciziile aveau mari şanse să ie luate într-otare s avansată de stres. Beneralul 7badea a ost chemat la 1ucureşti6 era un moment oarte critic, care punea în !oc însăşi existenţa departamentului sau cel puţin a structurii lui independente. Beneralul trebuia să !ustiice J+

ocultarea acţiunii aţă de puterea politică la vâr de stat. %cela a ost, poate, momentul cel mai tensionat al întregii operaţiuni, înainte de a pleca spre capitală împreună cu cei din comisie, 7badea s-a sătuit cu mine şi am decis de comun acord să dezvăluim toate aspectele, intrigile şi planurile din ultimul an, care implicau legăturile mele cu senior 0assini. 2roblema cea mai diicilă era aceea de a găsi exact persoanele potrivite pentru a ace acel raport de importanţă crucială pentru ţară, pentru că altel toate intenţiile şi planurile noastre construite cu atâta gri!ă până atunci ar i ost deconspirate iar urmările puteaui dintre cele mai neaste atât în ceea ce priveşte persoana mea şi a generalul ui, cât şi siguranţa naţională,a între timp, eu usesem la bază,precum toate lucrările iind aoprite. =chipa americană ost izolată într-un cortconsemnat şi paza tunelului, şi a noastră ost preluată de un batalion de intervenţie specială a armatei. ;ensiunea diplomatică creştea din ce în ce mai mult, pentru că presiunile Washingtonului cereau în mod imperios comunicarea cu generalii de la 2entagon şi mai ales cu consilierul pe probleme de securitate. 5n acele momente, nimeni nu ştia încă ce se ală în marea sală care era prote!ată de scutul energetic. 'e sistase orice iniţiativă şi orice operaţiune de cercetare. Nimeni nu avea voie să umble prin bază cu excepţia patrulelor de pază. Noua stare de lucruri era coordonată de doi generali de runte ai armatei române, care menţineau permanent legătura cu cele mai înalte structuri politice din &omânia. =i bine, în toată această con!unctură extrem de tensionată, singurul persona! care a reuşit să se "strecoare# în aara bazei, ca urmare a unui ordin oarte special sosit de la 1ucureşti, a ost senior 0assini. $in acel moment nu -am mai văzut, dar crede-mă că i-am simţit din plin inluenţa în modul cum s-au desăşurat ulterior lucrurile. 0ă reer la lupta surdă, dar oarte aprigă, din culisele diplomaţiilor română şi americană,deprecum la natura deciziilor politice carerepede6 au ostsunt luate după cu operaţiunea aici, dinşimunţi. ;otul s-a petrecut oarte doar optaceea, zile deînlalegătură acele evenimente. %scultând relatarea lui 4ezar eram oarte mirat de întorsătura pe care o luaseră lucrurile dar mai ales pentru că eu mă alam totuşi acolo, ca şi cum nimic din ceea ce alam nu s-ar i petrecut în realitate. ? $acă eu sunt aici şi dacă voi, aşa după cum înţeleg, aţi reuşit să pătrundeţi în 'ala 2roiecţiilor, atunci înseamnă că gene ralul 7badea a avut succe s la 1ucureşti. 4ezar zâmbi enigmatic. ? 5n mare măsură răspunsul este airmativ. 'uccesul a constat mai ales în aducerea aptelor la cunoştinţa unor persoane cu o mare probitate morală, care în plus sunt animate de un pround sentiment de patriotism. % ost convocată o şedinţă de urgenţă a 4onsiliului 'uprem de %părare a Fării - 4'%;. 4ei mai mulţi au ost cutremuraţi de cele ce au alat. '-a creat atunci, în mod spontan, un intens val de simpatie pentru general şi pentru acţiunile lui şi s-a hotărât pe loc continuarea cercetărilor sub comanda totală a generalului şi a mea. 4u toate acestea, criza diplomatică nu usese încă deblocată. 'ta-ului american i sa permis să părăsească ţara a doua zi, însă echipa de cercetători şi specialişti, precum şi toată logistica şi aparatura au ost reţinute în continuare. 2e moment am crezut că lucrurile erau rezolvate şi aproape că mă bucuram că se petrecuseră aşa, deoarece nu mai era nevoie să mă preac ori să cedez mai mult sau mai puţin în aţa cererilor venerabilului şi a elitei masonice. $in păcate, orţa de inluenţă a acestora şi presiunile pe care le exercitau pe cale diplomatică erau enorme. %!unsesem împreună cu 4ezar la capătul coridorului, care cotea din nou brusc, de această dată spre stânga şi doar pentru circa patru metri. 'pectacolul care ni se înăţişa ochilor era cu adevărat grandios. 4upola gigantică pecare o orma scut ul energetic avea o culoare sple ndidă dealbastru irizant, iind străbătută continuu de lash-uri intense alb-strălucitoare. $eşi 4ezar îmi spusese că 'ala 2roiecţiilor nu era izolată de exterior printr-o poartă, ca şi în cazul marii galerii, totuşi nu se putea vedea nimic în interiorul ei prin scutul energetic. 4oridorul se termina brusc într-o sală imensă, scobită în roca muntelui ca o semiseră. $e la pragul coridorului până la scutul energetic nu erau mai mult de şapte-opt metri, în acel interval, de o parte şi de alta a coridorului erau aliniate patru vehicule electrice.că4upola pe care realizaront scutul energetic era inclusă cavitatea semiserică din munte, dar am observat zona din spateo ăcea comun cu peretele din în rocă. %m apreciat că dierenţa de nivel între cupola scutului şi tavanul sălii era de aproximativ zece metri. /umina eerică pe care o emana scutul energetic se relecta în minunate sclipiri şi umbre pe pereţii stâncoşi ai muntelui. rumuseţea şi grandoarea acelui tablou era parcă nepământeană şi îmi îniora inima de emoţie şi încântare. ? 4um ai reuşit să pătrunzi înăuntruA -am întrebat pe 4ezar, pround tulburat de intensitatea trăirii pe care J

mi-o provoca acea privelişte. ? 'ă ştii că este mult mai simplu decât te-ai putea aştepta. 2robabil că cei care au proiectat întregul ansamblu au considerat primul bara! o adevărată "piatră de încercare# pentru eventualii pretendenţi, apreciind că el era suicient pentru securitatea întregii structuri. ;rebuie să recunosc că au avut dreptate: nimic nu poate trece de primul bara! energetic dacă nu este o conştiinţă superioară, pround beneică. 4hiar şi în cazul unei delagraţii atomice ansamblul esteoarte bine prote!at de munte6 poate tocmai de aceea 0area Balerie începe brusc, mult în interiorul acestuia. Nu-mi dau seama, însă, cum au reuşit să realizeze tehnologic întreaga 4ând amlucrare. primit noile ordine de la 1ucureşti am ost oarte bucuros. Intuiam că lupta abia începea, dar cel puţin aveam un spri!in politic important, precum şi conducerea operaţiunii, în aceeaşi zi am intrat în 'ala 2roiecţiilor pe care o ai în aţă. %tunci am ost singur şi am alat misterul teribil care este ocultat de cincizeci de mii de ani. 4u greu îţi poţi închipui sentimentele pe care le-am încercat în acele momente. ;otuşi, unele aspecte nu ţi le pot destăinui. ? %i mai menţionat acest număr de ani şi înainte, -am interpelat eu pe 4ezar. $e unde ştii că aceasta este perioada de timp de când datează tot ceea ce este aiciA ? % ost rodul examinării ştiinţiice ulterioare a unor date pe care "ei# ni le-au oerit şi pe care le vei putea vedea şi tu imediat, după ce vom intra în sală. în ultima săptămână s-au petrecut toate evenimentele pe care ţi le relatez. 0ulte dintre eles-au desăşurat oarte repede iar schimbările de situaţie au îmbrăcat uneori orme dramatice, îţi voi povesti totul aici, înainte să intrăm în sală, pentru că acolo vei i oarte captivat de ceea ce vei vedea. Ne-am oprit la linia de demarcaţie dintre 0area Balerie aulacegigantică interiorul muntelui, care adăpostea energetic semiseric, îl ascultam pe 4ezar înşitimp priveamdin ascinat la sclipirile nepământene de pescutul supraaţa albastră a semiserei. ? $upă decizia 4'%; de a se continua cercetările sub conducerea $epartamentului Kero, am pătruns de mai multe ori în 'ala 2roiecţiilor şi am inventariat totul, împreună cu echipa noastră de specialişti, a spus 4ezar. % doua zi, însă, au început să sosească primele semnale contradictorii de la puterea politică. 7rdinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau când vehemente, când evazive şi trădau o mare tensiune. 2uteam bănui că acolo este teatrul unei adevărate bătălii. ;ransmisesem de!a pe o linie de teleon securizată rezultatul descoperirilor noastre din 'ala 2roiecţiilor. 'e pare că acesta a ost itilul care a aprins "bomba#. Beneralul 7badea mi-a povestit acum două zile, după ce s-a întors de la 1ucureşti, că membrii 4'%; erau într-o şedinţă continuă, menţinând legătura cu noi. =i au hotărât să acă publică această descoperire ormidabilă din munţii &omâniei după ce în prealabil au dezbătut problema pe toate eţele. Beneralul 7badea usese inclus în structura 4'%; şi a avut un cuvânt greu în avoarea declaraţiei pe care statul român urma să o acă lumii întregi. =l mi-a spus că au însă aceştia erau în minoritate. 'piritele s-au ost câţiva membri ai 4'%; care s-au opusvehemenţă, cu încins atât de mult, încât la un moment dat acel e persoanes-au ridicat şi au părăsit sala. 4onsilierii preşedinteluierau într-un continuu du-te-vino, transmiţând inormaţiilede la biroul de relaţii diplomatice externe la şedinţa 4'%;. %tunci când diplomaţia americană a ost inormată că &omânia va transmite un comunicat mondial de presă de o importanţă crucială pentru omenire, totul a devenit un haos. Beneralul mi-a relatat că nu mai văzuse nicio dată oasemenea agitaţie şi atâta panică printre diplomaţi. Nimeni nu ştia cauza, dar toţi bănuiau că se întâmplă cevaoarte grav şi important. /a un mom ent dat preşedintele ost a chemat pentru a avea o convorbire teleonică directăcu 4asa %lbă6 aceea a ost o discuţie oart e specială şiultrasecretă. =l nu a revenit mult timp după aceea, dar a transmis că spre 1ucureşti se îndrepta de!a o delegaţie americană la cel mai înalt nivel diplomatic Inormaţiile zburau cu iuţeala vântului, în câteva ore uses eră blocate toate tranzacţi ile şi înţele gerile

statul ui starea romândecuurgenţă organi inanciare şi, inter naţionale .în'eacapitală. ştepta din clipă în%părării clipă ordinul să declare însmele zona montană de asemenea, 0inistrul dădusecare ordinul de alarmă gene rală pentru oiţer i. %u ost m omente de mare panică şi chiar de teroare printre cei angrenaţi în operaţiune, deoarece nimeni nu cunoştea cauza reală care declanşase acea stare de lucruri. $iscuţiile dintre oicialii americani şi partea română s-au eectuat ără translator. =le au ost atât de violente , încât nu puţine au ost momentele de criză în care diplo maţii striga u unii la alţii cât puteau de tare, proerând multiple ameninţăr i cu represalii. 2artea bună era că cele lalte state ale lumii nu cunoşteau J*

încă nimic din această problemă6 ori, americanii ştiau prea bine că existau oricând câteva ţări oarte

puternice care s-ar i coalizat imediat cu &omânia pentru a susţine declaraţia acesteia. ? 4e voiau să spună în declaraţieA am întrebat eu curios. ? 5n esenţă, aceasta ar i cuprins principalele date despre descoperirea din 0unţii 1ucegi, punând totodată la dispoziţia întregii lumi dovezi, otograii şi alte elemente esenţiale pentru clariicarea dieritelor aspecte legate de această structură din interiorul muntelui. %r i ost invitaţi cei mai mari oameni de ştiinţă pentru a eectua studii şi cercetări şi s-ar i mobilizat toate resursele pentru rezolvarea numeroaselor enigme cu care de ne îndepărtat conruntămal acum. însăşi cel mai important i constituit cuînprivire la trecutul extrem omenirii la istoria reală careaspect a ost-ar aproape completdezvăluirile contraăcută, plus, mai existau unele elemente oarte delicate, pe care nu ţi le voi putea dezvălui decât parţial. ? $ar de unde se ştiau toate acesteaA ? 3ei vedea imediat. 0ai ai puţină răbdare. %mericanii au reacţionat cu vehemenţă, deoarece acea declaraţie ar i spulberat într-o clipă inluenţa lor planetară şi mai mult decât atât, ar i putut arunca într-un adevărat haos economia şi societatea ţării lor, poate chiar a întregii lumi. $e apt, acesta a ost motivul principal pe care ei -au invocat, acela de a nu produce panică şi a nu bulversa populaţiile de pe 2ământ. 'e pierdea însă din vedere că această posibilă stare de angoasă şi perturbare socială ar i apărut ca un rezultat direct al minciunii şi manipulării care a ost întreţinută în mod deliberat de-a lungul secolelor de către clasele conducătoare şi mai ales de către organizaţia mason ică. 2rintr-un canal diplomatic oarte special s-a primit chiar şi o intervenţie personală a 2apei, care îndemna la o mare cumpătare înainte de a ace acest pas undamental pentru omenire. 3aticanul usese de!a înştiinţat de americani, ratcătre de aceştia un posibil ru a blocaputerea dezvăl3aticanului uirile, în mod straniu, lui deşi prezentarea iind acestorconside aspecte lumea întreagă ar ialiat reduspent considerabil şi inluenţa asupra credincioşilor creştini, 2apa nu a luat totuşi o poziţie ermă împotrivă, ci a îndemnat la buna cumpănire a aspectelor pro şi con tra înaintea prezentării declaraţiei. =l a transmishiar c că va pune la dispoziţia statului român anumite documente străvec hi din %rhiva 'ecretă a conducerii papale, care sunt de o mare importanţă pentru &omâniaşi spri!ină dovezile descoperirii din munţi. 5n sârşit, după aproape douăzeci şi patru de ore de discuţii şi deliberări, s-a a!uns la un acord inal de colaborare româno-americană, în nişte termeni precişi care echilibrau interesele ambelor ţări. Nu îţi pot dezvălui aceşti termeni, dar ştiu că poziţia statului român a ost aceea am#nare de a dezvăluirilor sau de prezentare a lor în mod gradat omenirii, în viitor. % doua zi, după ce apele se mai liniştiseră, în baza înţelegerii de colaborare dintre cele două ţări a sosit cu maximă promptitudine o echipă de comando american cu toată logistica necesară, pe care ai văzut-o de!a în interiorul bazei. 7dată cu ei au revenit şi cei doi generali şi consilierul pe probleme de securitate naţională, probabil având sarcini oarte bine trasate. %poi a ost orat hangarul imens în munte, pe care -au amena!at corespunzător. 2rin protocolul înţelegerii s-au instituit cele mai stricte măsuri de securitate, protecţie şi supraveghere, care urmează să ie dezvoltate şi în zilele următoare. $eaceea, înunele zone din'ala 2roiecţii lor nu vei pute a avea acces, dar îţi voi spuneuepe scurt ce se găseşte acolo.

Sala proi"#%iilor 4ezar îmi ăcu semn să înaintez. 0area Balerie se termina brusc în aula gigantică din interiorul muntelui, care măsura în înălţi me cam treizeci de metri şi avea olungime pe care am ap reciat-o la aproximativ o sută de metri. 'ala 2roiecţiilor, care practic era delimitată de scutul energetic, avea dimensiuni ceva mai mici decât cele ale aulei din munte, înălţimea 'ălii 2roiecţiilor era de circa douăzeci de metri, poate chiar mai mult.=a îmi apărea ca iind imensă. $e la capătul coridorului până la scutul energetic, în linie dreaptă erau cam şapte-opt această erascutului, delimitată de la două borduri din acelaşi coridorul. 1ordurilemetri6 înaintau până distanţă în dreptul exact lăţimea coridorului. $ematerial o parte care şi deînvelea alta a şi acestor borduri erau plasate cele patru vehicule electrice. %m păşit cu emoţie din coridor pe porţiunea ca o scurtă pistă, delimitată de borduri. %ceea mi s-a părut clipa adevărului. @rma să pătrund în inima unui mister tăinuit de zeci de mii de ani şi să mă număr printre cei extrem de puţini care au avut acces la revelarea enigmei lui. ? 'cutul energetic are rolul de a delimita sala, ca un perete, de restul cavităţii din munte şi, de asemenea, de a J

prote!a de diverse inluenţe exterioare neaste, a spus 4ezar, ăcându-mă astel să revin din gândurile mele. =l are doar o singură cale de acces necondiţionat, ca o uşă, exact în aţa ta. 5ntr-adevăr, îndată ce am a!uns mai aproape de zidul energetic, porţiunea din scut care era delimitată de cele două borduri a devenit mai întâi străvezie şi apoi a dispărut complet, marcând astel cu precizie conturul unei intrări înalte de aproximativ cinci metri. %m păşit în interiorul marii săli, urmat îndeaproape de 4ezar, în spatele nostru scutul a redevenit compact. 4ezar mi-a explicat că aceea era singura porţiune de acces în sală6 în oricare altă parte a scutului s-ar i acţionat, el respingea ca un zid de nepătruns orice tentativă de penetrare. ;otuşi, materia organică sau anorganică intra în cuoelproiecţie nu avea de suerit, ca în cazul primului bara! energetic, dar nici nu- putea străpunge.ce'cutul eracontact precum holograică perectă, însă consistenţa lui era pur energetică, oerind aceeaşi impresie de viu ca şi în cazul materialului care învelea coridorul, în interior, supraaţa scutului nu mai avea aceeaşi culoare albastră, ci albaurie, relectând o lumină clară şi intensă, dar care nu obosea absolut deloc ochii. %m observat că, spre deosebire de marea aulă din munte, care o cuprindea, 'ala 2roiecţiilor era aproape circulară. %m privit cu nesaţ acel spaţiu vast, care printr-un ciudat eect optic mi se părea gigantic precum spaţiul cosmic. 'olul era acoperit cu acelaşi material ca cel din 0area Balerie, dar aici lumina specială determina relectarea în compoziţia lui a unor nuanţe miriice de culoare turcoaz. %veam certa impresie că mă alam într-o altă lume6 aproape nimic din ceea ce vedeam nu corespundea cu valorile şi dimensiunile uzuale ale civilizaţiei în care trăiam şi cu care mă obişnuisem. 2rivirea mi-a ost atrasă chiar de la început de partea din spate a sălii, diametral opusă locului în care ne alam noi. 2e !umăta te din circume rinţă, sala ăcea cor p comuncu peretele dinrocă almuntelui. 'cutul energetic nu mai până la nivelul ca în zona aţăoprindu-se princare amîn intrat, se curba astel, sub orma unei cupole pânăcob la ora aproximativ zece solului metri ,înălţime dedin la sol, peretelecimuntelui6 'ala 2roiecţiilor avea !umătatea din spate a circumerinţei acoperită de zidul de rocă a muntelui. VEDERE DE SUS A AULEIDIN I NTERIORUL MUNT ELUI 5n acel masiv perete din piatră, înalt de +-* metri, am văzut dispuse trei guri enorme de tunel: una drept în aţă, iar celelalte două simetric, de o parte şi de alta a acesteia. =rau luminate diuz, într-o nuanţă verzuie. $e la acea distanţă nu puteam să remarc cu claritate celelalte aspecte, deşi vedeam că în !urul iecăreia dintre cele trei galerii existau şi alte dispozitive. %m putut să remarc, însă, că acele guri de tunel erau păzite şi ele, ca şi intrarea în 0area Balerie, de câte doi militari pentru iecare tunel. 0am întors nedumerit către 4ezar. ? %ţi montat sisteme de securitate chiar şi aiciA $eceA @nde duc aceste tuneleA ? %ceea este zona în care tu nu ai acces. =ste strict interzisă prin protocolul secret care a ost semnat între statul român şi '@%. îţi pot urniza unele inormaţii generale în această direcţie, dar anumite lucruri trebuie să rămână ascunse, cel puţin un anumit timp de acum înainte. 'ă începem de aici, zise 4ezar arătându-mi undeva, în dreapta mea. 0-am întors şi am văzut un şir de mese imense din piatră, în ormă de ";#, care erau dispuse de-a lungul 2e peretelui, urmând acestuia. unaîndintre avea o înălţime micădierite de doidintr-o metri. grosimea plăciicurbura de deasupra erauNici tăiate relie,mese cu o nu uimitoare precizie, mai semne scriere nemaivăzută, care semăna oarecum cu caracterele scrierii cuneiorme din antichitate. Nu exista decât o singură linie de astel de semne pe grosimea iecărei mese. 'crierea era complicată, dar conţinea şi simboluri mai generale, cum ar i triunghiul şi cercul. $eşi semnele nu erau vopsite, totuşi ele ieşeau în evidenţă printr-o uşoară radiaţie osorescentă, în culori dierite de la o masă la alta. =rau câte cinci mese pe iecare parte a sălii. 2e unele dintre ele am putut vedea dierite obiecte a căror utilitate JE

nu o cunoşteam,în orice caz, păreau a i instrumente tehnice, servind anumitor aplicaţii ştiinţiice. $e la multe dintre acestea coborau spre sol o mulţime de ire albe translucide, care se adunau în nişte cutii dreptunghiulare alate înaara mesei,direct pesol. 4utiile erau dintr-unmetal lucios, argintiu, care nu putea i zgâriat. %m încercat să mişc una dintre ele, însă era oarte bine ancorată în sol. 4ablurile ine erau extrem de lexibile şi uşoare, iar în interior puteam observa mici impulsuri luminoase, care "alunecau# pe toată lungimea lor. $ouă dintre mese erau goale, iind acoperite doar cu un strat de pra oarte in de culoare portocalie. 4ezar mi-a spus că s-au prelevat eşantioane din acel pra, care au ost trimise pentru o analiză preliminară în bază, darelementul încănu sedistinctiv primise niccare i un i-a rezudeterminat ltat. %devărata surprizălaalaborator, constituit-o, însă, pe cei din echipa de cercetare să dea numele de 'ala 2roiecţiilor acelei uriaşe aule din mi!locul muntelui. %tunci când treceam prin dreptul unei mese se activa simultan pe supraaţa ei o proiecţie holograică care prezenta aspecte dintr-un anumit domeniu ştiinţiic. Imaginile tridimensionale colorate erau perecte şi oarte mari, având o înălţime de aproape doi metri şi !umătate. $atorită aptului că mesele erau înalte, nu-mi puteam da seama care era sursa ae proiecţie a hologramelor. %m alat de la 4ezar că supraaţa dreptunghiulară a meselor din piatră şleuită avea în centru o antă îngustă, măsurând câteva zeci de centimetri în lungime, paralelă cu latura mare a mesei6 din anta respectivă apăreau proiecţiile holograice. ? ;ehnologia utilizată a ost ormidabilă, mi-a spus 4ezar. 2roiecţiile rulează singure, însă în acelaşi timp ele sunt interactive şi depind de cel care le urmăreşte şi atinge supraaţa mesei. %m mers la o masă lângă care se ala o scară-trepied adusă de echipele din bază şi am urcat câteva trepte până am a!uns cu trunchiul deasupra mesei. %ceasta avea o lungime de aproape cinci metri şi o lăţime de un metru şi !umătate. =rai acoperită cu o peliculă dintr-un sticla carendă nupe erasupraaţ însă transparent, ci întunecat. 2uteam să-m urmăresc capul şitrunchiul care sematerial relectau ca ca într -o ogli a acelei pelicule lucioase, de culoare albastru închis cu tentă umurie. 2elicula era împărţită în mai multe pătrate mari, delimitate prin linii drepte, verticale orizont şi ale, care ormau un el de cadrila!. $in anta centrală ieşeau razele care ormau holograma, într-un ascicul perect coerent. 'e pare că domeniul respectiv era biologia, deoarece în aţa ochilor mei se derulau imag ini cu planteşi animale, unele dintreele iindu-mi completnecunoscute. %m atins uşor unul dintre pătrate, care era şi cel mai mare, şi holograma a început să înăţişeze structura anatomică a corpului uman6 de apt, mi-am dat curând seama că era vorba despre propriul meu organism, după un semn speciic pe are c îl aveam pe raţ. b $eşi nu mămişcăm, am văzut atunci imaginile holograice ale dieritelor zone ale trupului meu care se rotea mereu, iind prezentat din dierite unghiuri. $acă ridicam degetul de pe acel pătrat, reveneau imaginile cu plante şi animale6 dacă mişcăm degetul în interiorul pătratului, imaginea pătrundea în interiorul corpului, oerind astel proiecţia organelor interne, în uncţie de poziţia degetului pe supraaţa pătratului. %m constatat că, deplasând degetul într-un anumit el, obţineam o mărire din ce în cea mai mare a zonei pe care o observam. @luirea mea nu cunoştea margini, deoarece am înaintat astel până la dimensiuni incredibil de mici, trecând de celulele individuale, de nucleul lor şi a!ungând până la domeniul molecular. 4redeam că visez, însă vedeam eectiv o moleculă componentă a propriului mei icat, care era prezentată la o dimensiune enorma, în câteva clipe depăşisem cu mult până şi cele mai îndrăzneţe visuri ale oamenilor de ştiinţă contemporani. Imaginea înăţişa mai mult un el de nor energetic care îşi modiica mereu culoarea, probabil datorită schimburilor energetice care se eectuau în timp real, însă în dieritele lui puncte observam un el de condensări, legate între ele printr-un el de punţi care vibrau continuu. 0-am gândit că acelea puteau i caenele moleculare. 4ând am mers însă mai departe cu rezoluţia şi am intrat în domeniul atomic, imaginea s-a ixat pe unul dintre atomi, dar a devenit nesigură şi s-a blocat. 3edeam atunci ceea ce interpretam a i un atom, precum o ceaţă diuză de energie cu un centru oarte mic şi luminos. @luit, am atins alte pătrate din cadrila!. $e iecare dată pătratul respectiv se lumina în portocaliu şi în interiorul lui apăreau semnealealevieţ scrierii necunoscute. parcurs ascinat mai multeatingeam pătrate, urmărind proiecţii incredibile ii de pe alte corpuri%m cereşti. %m constatat că, dacă simultan supraeţele a două pătrate dierite, imaginea holograică căpăta automat speciicu!. unei analize ştiinţiice oarte complexe, prezentând moleculele de %$N ale iinţelor respective şi posibilităţile de compatibilitate între ele. Imaginile erau însoţite pe lateral de linii verticale din scrierea ciudată, care probabil erau observaţii, comentarii sau indicaţii la analiza eectuată. %cestea erau dinamice şi prezentau în succesiune azele posibile ale mixării celor două orme de viaţă. 5n inal J<

apărea orma mutantă cea mai probabilă, ca o combinaţie între cele două inormaţii genetice. %m coborât scara tremurând. 0intea mea reuza să mai !udece coerent, începuseră să-mi apară gânduri stranii, de genul că mi s-a întins o arsă sau că totul este doar un !oc în vis. $ându-şi seama ce se petrece cu mine, 4ezar îmi linişti treptat tendinţele paranoice care useseră declanşate cel mai probabil de şocul mult prea mare provocat de avansul tehnologic la care avusesem acces într-un timp oarte scurt. 0i-am revenit în câteva minute şi am zis: ? %ici poţi să petreci ani în şir ără să te plictiseştiC %proape că nu-mi vine să cred că au atins un nivel tehnologic atât de avansat. 4ine erauA Nu se poate să nu ştii. 4ând îmi răspunse, 4ezar era oarte serios. ? 7ricât ţi-ar părea de ciudat, până în acest moment nu avem nici un indiciu. =ste ca şi cum au dorit să ne lase toată această zestre de valoare incomensurabilă, dar nu au vrut să ştim cine au ost. 'ingurul aspect pe care- putem bănui este acela că, probabil,erau oarte înalţi. %ltel nu putem explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor de aici. ;otuşi , poţi să ii mândru, căci în lutimii cincizeci de mii de ani ai ost primul care ai investigat masa "biologiei# şi încă destul de amănunţit. 0-a impresionat în special metoda încrucişărilor. Interesant, cercetătorii noştri nu descoperiseră încă varianta atingerii simultane a pătratelor. = drept, însă, că a trebuit să acem multe într-un timp oarte scurt. /a urma urmelor, sunt doar <- zile de când am pătruns în această sală şi doar  de studiu eectiv. %m mers mai departe. 2e iecare latură a sălii, până la !umătate, erau dispuse câte cinci mese uriaşe, cam la şapte metri distanţă de scutul protector. %m trecut rapid prin dreptul iecăreia, deoarece 4ezar m-a anunţat că prezenţa mea acolo era limitată în timp. $e altel, aducerea mea la bază a constituit rodul unei intervenţii dispune acea măsură. cu totul speciale a generalului 7badea, deoarece nici chiar 4ezar nu ar i putut 5n 'ala 2roiecţiilor se alau cinci români şi trei americani. 4ele trei tunele uriaşe din spatele sălii erau păzite de câte o pereche de militari, iar doi oiţeri asigurau supravegherea generală a sălii. ? 4onsemnul este să nu atingă nimic şi să nu proiecteze nimic atunci când sunt singuri, mi-a explicat 4ezar. ? 1ine, dar ce păzesc ei aiciA 0ai bine zis, de cine anumeA am întrebat contrariat. ? %cesta este protocolul, în plus, aşa cum ţi-am spus, există unele elemente pe care nu pot să ţi le destăinui, dar ele sunt în legătură tocmai cu aceste măsuri de siguranţă. 0i-am continuat "pelerina!ul# rapid prin dreptul iecărei mese. =rau proiecţii din domeniul izicii, cosmologiei, astronomiei, arhitecturii, tehnologiei, un domeniu care prezenta caracteristicile mai multor rase de iinţe inteligente - care nu toate aveau aparenţă umană - şi un domeniu al religiei. Inormaţiile, doar din câte am putut să-mi dau eu seama într-un timp oarte scurt, erau atât de vaste, încât ar i necesitat studiul continuu al unor numeroase echipe de oameni de ştiinţă timp de mai mulţi ani, ără teama că s-ar putea epuiza. ;otul îmi crea mai curând impresia unei ormidabile biblioteci a universului, care usese sintetizată în mod genial de o civilizaţie enigmatică, extrem de avansată atât din punct de vedere spiritual, cât şi tehnologic. 0-am îndreptat spre mi!locul sălii, unde se ala un el de podium înalt de circa doi metri şi !umătate, având cinci trepte care uşurau accesul pe supraaţa lui. întreaga construcţie era realizată din acelaşi material ca cel din 0area Balerie. %m urcat treptele împreună cu 4ezar şi am a!uns în aţa unui dispozitiv care semăna cu o cabină circulară, ecranată, dintr-un material transparent. %ceasta era înaltă de aproximativ trei metri şi !umătate şi lată de un metru şi !umătate. $e apt, reprezenta o !umătate de cilindru, având în interior mai multe instalaţii complicate. 4am la o treime de la baza cilindrului, din peretele lui ieşea un el de platormă, iar mai sus existau nişte vergele metalice cu un de senzori el la capete. ? Noi am tras concluzia că aceasta reprezintă o instalaţie de emisie mentală, a spus 4ezar, un posibil ampliicator al energiei ei. gândului, veritabilă "maşină a gândului#. =ste structurată în mod proporţiile constructorilor 'enzorii ometalici pe care îi vezi mai sus se potrivesc perect pe capul unuiclar om după înalt de aproximativ trei metri şi !umătate, care stă aşezat pe această platormă. $in păcate, nu am avut încă posibilitatea să ne dăm seama cum lucrează. ;rebuie ăcute anumite adaptări, dar înperioada următoare vor sosi mai multe transporturi americane cu aparatură de ultimă tehnologie şi echipe de specialişti pentru a începe o cercetare sistematică a întregului loc. ? Dtii cumva care era scopul în care utilizau acest dispozitivA am întrebat eu cu mult interes. 4red că îi J

acordau oarte mare importanţă, din moment ce ocupă poziţia centrală în sală. ? = adevărat, dar încă nu putem şti adevărata ei menire. 2robabil că iinţa care se conecta la senzori în interiorul cilindrului era capabilă să controleze energii psihice oarte mari şi să le direcţioneze corespunzător, dar deocamdată mi-e imposibil să-mi dau seama precis care era ţinta acelor energii. %m coborât şi am mers mai departe, trecând dincolo de acel podium. /a o distanţă de vreo cincisprezece metri pe aceeaşi linie centrală am văzut ceea ce, în termenii actuali este considerat un tablou de comandă. Nu era prea mare6 avea orma pătrată cu latura cam de un metru şi se spri!inea pe un picior central care ieşea din sol. văd prea bine ce se ala supraaţacapului lui, deoarece ca şi celelalte obiecte din Nu sală,puteam avea osăînălţime respectabilă, puţinpedeasupra meu. şi el, %m adus o altă scară-trepied şi am urcat câteva trepte. %m rămas uluit de modul în care usese conceput. =ra oarte complicat, dând impresia unei reţele de proiectare a plăcilor de computer, iar ceea ce noi numim butoane, acolo erau reprezentate de simboluri geometrice precise, având culori dierite. %m observat triunghiuri, pătrate şi spirale, care erau cele mai multe. /a mi!locul tabloului de comandă existau două ante paralele din care ieşeau în aară, pe o înălţime de vreo douăzeci de centimetri, două pârghii metalice pe care noi le-am putea asocia cu două manete. %mbele erau aduse în poziţia inerioară, la baza antelor şi în mod clar ele puteau culisa spre în sus. 4eea ce mi-a atras în mod deosebit atenţia a ost un pătrat mare, care era plasat în partea dreaptă a tabloului de comandă, spre colţul de !os. în mi!locul acestuia se ala un "buton# roşu, reprezentat de un cerc, cu mult mai mare decât restul semnelor de pe tablou. %m estimat diametrul cercului cam la zece centimetri. =l era încadrat de o serie de semne complicate, care păreau că ac parte din aceeaşi scriere necunoscută. =ra singura zonă de pe tablou în acest el. să nu ating absolut nimic de pe tabloul de comandă şi cu atât 4ezar, care care era mă însemnată privea de !os, m-a rugat mai puţin "butonul# roşu, dar mi-a sugerat să-mi trec palma pe deasupra pătratului în care se ala acesta. %m ăcut ce m-a rugat şi imediat în aţa mea, la aproximativ doi metri de tablou, a apărut o hologramă imensă care prezenta o imagine a 2ământului luată din atmoseră, de la vreo douăzeci şi cinci de Rilometri înălţime. %m recunoscut cu emoţie lanţul munţilor carpatici şi curbura lor speciică, însă am observat cu surprindere scurgerea unor imense cantităţi de apă către şes şi câmpie, până când solul a rămas liber. %poi peste imaginea din hologramă s-a suprapus, într-o parte, proiecţia pătratului argintiu cu marele buton roşu din interiorul său, care se ala pe tabloul de comandă. 1utonul clipea intermitent, în timp ce semnele din lateralele lui se modiicau cu mare viteză, schimbându-şi mereu culoarea. %m văzut cum, treptat, din solul teritoriului care azi cuprinde întreaga &omânie şi o mare parte din @ngaria şi @craina, apar şuvoaie tot mai mari de apă, ca nişte râuri gigantice, din toate direcţiile, îndreptându-se către munţi şi către podişul ;ransilvaniei. %poi, imaginea s-a ocalizat aproape şi am văzut cum, în scurt timp, întreaga &omânie devenise, practic, o nouă mare, din care apăreau doar în unele zone vârurile munţilor sau mici petice de pământ, ca nişte insule. 5n acel moment, proiecţia pătratului cu butonul roşu s-a stabilizat pe imaginea hologramei, ără să mai clipească. Imediat, însă, în partea stângă a hologramei a apărut proiecţia celor două ante centrale şi a manetelor de pe tabloul de comandă care au început să culiseze încet spre în !os. 7bservam concomitent cum apele încep să se retragă de pe teritoriul ţării noastre, însă în mod ciudat ele se îndreptau spre sud doar spre un singur punct, pe care -am localizat undeva în masivul &etezat, cel mai probabil în zona munţilor Bodeanu. întreaga mare de apă s-a scurs în pământ prin acel loc şi din nou teritoriul &omâniei apărea uscat, cu ormaţiunile geologice pe care le cunoaştem astăzi. ;otuşi, în zona de curbură a munţilor carpatici, la o anumită distanţă de aceştia spre est, adică pe teritoriul 3rancei de astăzi, am observat o antă de culoare închisă, a cărei lungime am apreciat-o la aproximativ treizeci de Rilometri, însă nu mi-am putut da seama ce reprezenta ea. în plus, zona $eltei nu exista şi, de asemenea, în loculho0ării Negre era un lapodiş se întindea spre 7rientul moment imaginea logramei a dispărut, el deimens brusccare cum apăru se. /-am privit uluit pe%propiat. 4ezar. 5n acel ? Ne-au lăsat chiar şi un "manual de utilizare#, nu-i aşaA îmi zise el râzând. 2rocedeul este asemănător şi pentru toate celelalte butoane şi comenzi ale tabloului, dar am vrut în mod special să vezi la ce poate duce atingerea butonului roşu. 'e pare că există, totuşi, un sistem de siguranţă6 cei din echipa de cercetare au identiicat până în prezent o succesiune de trei etape complicate care trebuie realizate pe comenzile tabloului, pentru ca apăsarea butonului roşu să declanşeze diluviul şi cataclismul pe care J8

-ai urmărit în sinteză. 0odalitatea prin care "ei# ne învaţă este oarte practică, uşoară şi intuitivă. Noi bănuim că aceste instalaţii menţin - într-un el care deocamdată ne este complet necunoscut - un echilibru energetic esenţial pentru zona tectonică în care se ală &omânia. %i văzut cataclismul care se poate petrece dacă acest echilibru este aectat. @luit din cale aară, am încuviinţat din cap. %poi am mers cu 4ezar mai departe, spre capătul sălii. $upă mesele uriaşe de proiecţie în ormă de ";#, pe laturile sălii am văzut că erau aşezate nişte dispozitive oarte înalte, metalice, din care ieşeau în lateral ramiicaţii din metal, de orme dierite şi oarte complicate. 4ezar mi-auriaşe, spus căcare nimeni a putut să-şi dea seama, în gigantice. acel moment, care era uncţia acelor dispozitive creaunumai curând impresia unorpână antene /a o distanţă de vreo zece metri după tabloul de comandă am a!uns la un pătrat oarte mare, delimitat în materialul de pe sol. /atura pătratului măsura cam trei metri, iar supraaţa lui, perect netedă, era de culoare gal-ben-aurie. în mi!loc era un mic dom, cu înălţimea de aproximativ cincisprezece centimetri, care prezenta o antă în partea superioară, înaintea domului, aşezat direct pe supraaţa pătratului se ala un recipient de orma unei amore antice, cam de !umătate de metru înălţime. ? 4onţinutul amorei reprezintă unul dintre punctele orte ale descoperirii, mi-a explicat 4ezar. 2ersonal, înclin să cred că aceasta este ceea ce îşi dorea cu atâta ardoare venerabilul 0assini pentru el şi pentru elita masonilor. %mora nu avea modele şi nici inscripţii. 'e vedea că era abricată dintr-un metal special, de culoare roşiatică şi nu avea toarte. 4apacul elegant nu lăsa să ie văzut conţinutul. 4ezar -a ridicat şi atunci, aplecându-mă înainte am putut discerne în interior un pra strălucitor, oarte in, de culoare albă. în mod curios,sclipirile pereţii interiori amorei mai mult în evidenţă aproapeaimagice aleradiau pulbe riidiscret albe. o uşoară lumină albastră, care scotea şi ? '-a analizat o mostră din această pulbere, mi-a explicat 4ezar. 4ercetătorii americani au rămas consternaţi să constate că ea reprezintă o structură cristalină necunoscută a aurului monoatomic. %cesta reprezintă un derivat al aurului, care are culoarea alb-strălucitoareşi atomii plasaţi într-o reţea bidimensională, spre deosebire de aurul obişnuit, care are culoarea galbenă şi atomii plasaţi în reţea tridimensională. 2ulberea de aur monoatomic este oarte diicil de obţinut, mai ales în ormula de puritate oarte mare, aşa cum o prezintă unele texte antice şi puţinele reeriri alchimice autentice din perioada =vului 0ediu. 2ractic, ştiinţa actua lă nu a putut obţine până în prezent această puritate extraordinară apulberei deaur monoatomic, darchiar şi în acest caz au ost observate eecte terapeutice incredibile asupra ţesuturilor vii, în special în ceea ce priveşte capacitatea lor de regenerare. $e aceea există încă oarte puţine surse de inormare cu privire la tehnologia de obţinere a aurului monoatomic şi din câte am înţeles de la unul dintre savanţii americani, există un mare interes din partea N%'% pentru cercetarea în această direcţie, întrucât au ost investite onduri uriaşe. Nu auzisem niciodată, până în acel moment, despre aurul monoatomic şi nici nu-mi era prea clar la ce poate i întrebuinţat. ? $ar de ce maniestă unele persoane aşa mare interes pentru această pulbereA -am întrebat peCezar. '-ai anunţat pe senior 0assini de existenţa auruluiA ? 3enerabilul era inormat încă înainte de a se pătrunde aici despre pulberea din amoră. Nu ştiu cum, nu ştiu de unde avea elita masonilor asemenea surse inormare, dar înpulberei mod sigur ea cunoştea de de mult existenţa monoatomice în acest loc. 0-am întrebat şi eu de ce senior 0assini era atât de interesat să intre în posesia ei. %m discutat cu savanţii noştri şi cu cei americani, care se pare că sunt mai în temă cu acest subiect. 0i-au spus că, în JJ

orma ei pură, pulberea stimulează oarte mult anumite luxuri şi schimburi energetice la nivel celular şi mai ales la nivel neuronal. 4u alte cuvinte ea provoacă un proces oarte accelerat de întinerire. =i mi-au destăinuit că, teoretic, un om poate să trăiască în acelaşi corp izic timp de mai multe mii de ani, cu condiţia să consume, la anumite intervale de timp şi într-o cantitate bine determinată, această pulbere. =ste uluitor şi aproape de neconceput pentru condiţia şi mentalitatea omului contemporan, dar aceasta explică multe aspecte enigmatice din istoria omenirii, legate de longevitatea incredibilă a unor persona!e importante şi, de asemenea, luminează intenţiile ascunse ale elitei mondiale a masonilor. 5mi pierise graiul de surpriză. %m rămas ţintuit în loc, aşteptând şi alte explicaţii de la 4ezar. ? ;ehnologia modernă nu ne permite încă să obţinem puritatea pulberii monoatomice, care este necesară pentru declanşarea procesului energetic general de revitalizare şi întinerire a trupului. 0ai mult decât atât, analiza eşantionului din această pulbere a arătat că atomii deaur sunt dispuşi într-o reţea plană, dar ei sunt combinaţi cu atomii unui alt element care nu este cunoscut încă pe 2ământ. %sta complică şi mai mult lucrurile, deoarece nu se ştie ce alte caracteristici prezintă pulberea, în aara celor menţionate în textele din antichitate, pe care de altel savanţii conservatori le ignoră în totalitate. 4ezar m-a îndemna t să păşesc pe supraaţa pătratului,aţa în micului domdin centru. ? %ceasta va i una din marile surprize pe care le vei avea în această sală, dacă crezi că te mai poate impresiona ceva în acest moment, a glumit el. %m văzut atunci, proiectată din anta domului, o imensă hologramă cu elemente în mişcare. %m înţeles aproape imediat că erau redate sintetic aspectele principale ale trecutului extrem de îndepărtat al omenirii, chiara de srcineaînsa. %mceputut să mă conving astel, în mod clar, de nu alsitatea evoluţioniste lui la $arXin ceea priveşte specia umană. =roarea ei oarte undamentală consta teoriei atât în concepţia pe care a promulgat-o, ci mai ales în necunoaşterea unor elemente concrete care s-au petrecut pe 2ământ într-un trecut uluitor de îndepărtat, elemente pe care eu le-am vizionat atunci întro sinteză care a ost realizată într-un mod excepţional de inteligent şi totodată pround intuitiv. $e emoţie, am simţit că mi se înmoaie picioarele şi m-am aşezat în genunchi, privind în continuare imaginile reale ale celor mai importante evenimente din istoria omului, incluzândadevărata sa srcine care naşte atâtea controverse în zilele noastre. $in păcate nu mi s-a permis să relatez în această carte anumite aspecte esenţiale aletrecutuluiplanetei noastre,pe care le-am vizionat într-o ormă condensată, exact aşa cum au avut ele loc, cu zeci şi sute de mii de ani înainte. %ceasta a ost condiţia pe care 4ezar m-a rugat să o respect, pentru a ne încadra în termenii acordului bilateral ultrasecret dintre &omânia şi '@%. 0ărturisesc cu sinceritate însă, că după aprecierile mele, >+V din ceea ce se cunoaşte în mod oicial la ora actuală despre istoria omenirii este als şi contraăcut, în mod incredibil, ceea ce este considerat că s-a petrecut cu adevărat este în mare parte minciună, în timp ce miturile şi legendele care umplu cărţile de poveşti şi sunt considerate de ma!oritatea oamenilor un produs al anteziei debordante, sunt aproape în totalitate adevărate. %ceastă stranie "inversiune# a cauzat de-a lungul -timpului multe probleme şi conlicte între oameni. 0a!oritatea ideilor şi presupunerilor arheologilor şi oamenilor de ştiinţă sunt alse, chiar dacă dovezile care au rămas sunt uneori oarte evidente pentru a le modiica părerile eronate. @nele "antezii# ale savanţilor şi cercetătorilor, cum ar i hilara teorie a dispariţiei dinozaurilor acum şaizeci şi cinci de milioane de ani sau considerarea vechilor continente ale %tlantidei şi /emuriei ca iind un mit, sunt acum complet spulberate, pentru că euam văzut atunci şi acolo, c#t se poate de clar,cum s-au petrecut lucrurile n realitatel 2robabil, însă, că pentru mulţi oameni de ştiinţă este mult mai conortabil să "doarmă# liniştiţi, în loc să accepte provocarea necunoscutului şi saşi recunoască limitele. $in când în când, atunci când a!ungea la un moment notabil în timp, proiecţia holograică păstra imaginea eveni mentului respectiv. dar pe undal apărea cerului, cu poziţii marcate ale principalelor stele ii la momentul 4ezar mi-aharta explicat că aceasta s-aledove dit o metod ă oarte simplă de şidatconstelaţ are istorică, pentru că savanţii nu au avut altceva de ăcut decât să suprapună acele poziţii ale astrelor cereşti peste poziţia lor actuală, obţinând astel perioadele relative de timp când s-au petrecut acele evenimente. 2roblema era că perioada de timp acoperită de proiecţiile holograice era enormă, de mai multe sute de mii de ani, ori ciclul precesional al 2ământului de *<.>*+ de ani aduce constelaţiile - în poziţia lor relativă aţă de planeta noastră - pe aceeaşi poziţie la perioade care sunt multipli de *.+++ de ani. 'oluţia era să se J>

urmărească proiecţia holograică de la început până la sârşit şi să se observe câţi "ani platoni-cieni# (de aproximativ *.+++ deani iecare) suntastel evidenţiaţi. %şa, de pildă, s-a putut a!u nge la concluzia că ansamblul din 0unţii 1ucegi a ost construit acum <+-<<.+++ de ani în urmă, deoarece a ost proiectată chiar imaginea 0arii Balerii şi a sălii principale, cu toate obiectele exact aşa cum le-am găsit noi, având pe undal poziţia constelaţiilor aţă de 2ământ. $upă aceea imaginea a mai apărut o dată, ca punct de reper, pentru a semniica trecerea a două perioade cosmice de precesie a echinocţiilor. "/ecţiile# erau uşoare şi totuşi extrem de bulversante prin conţinutul lor. %m văzut adevărul despre vechea civilizaţie şi despre elulinepţiile în care susţinute au ost construiţe ediicii de%m pe văzut teritoriul =giptului, care esteegipteană în totalitate altul decât în prezentmarile de egiptologi. ce s-a petrecutadevăr în realitate la 2otop şi unde au ost germenii civilizaţiei umane care a urmat marelui diluviu şi care a populat mai apoi teritoriul =uropei, %siei şi %ricii, însă nici aceste aspecte nu mi s-a îngăduit să le revelez deocamdată, întrucât implică unele realităţi mult prea şocante pentru mentalitatea, ideile şi cunoştinţele omului contemporan. Iniţial am crezut că proiecţia holograică îmi va arăta trecutul omenirii, începând de la srcinile sale şi până în momentul construirii ansamblului din 0unţii 1ucegi. 0ai apoi am văzut că proiecţiile prezentau derularea principalelor aspecte istorice ale evoluţiei diverselor rase pe planeta noastră până în secolul al 3-lea d.P. %ceasta însemna ie că uriaşii care au construit întregul dipozitiv din interiorul muntelui stăpâneau oarte bine accesul la clişeele temporale, ie - ceea ce pare mai probabil, datorită imensei perioade de timp care a ost acoperită de proiecţia holograică - că ei "actualizau# într-un mod misteriosbaga!ul inormaţiei holograice. 'e pare că ultima astel de actualizare a avut loc în apropiere de anul <++ d.P. Nimeni nu putea spune, însă,într-o care tulburătoare era motivul pentru care inormaţiile opreau la răstignirea acea perioadă. %m văzut, desăşurare de imagini, istorice existenţaselui lisus şi lui pe cruce, care şi astăzi este negată de unii . ;rebuie să spun că în acea per ioadă de timp s-aupetrecut aptecu multmai uluitoaredecât cele prezentate în =vanghelii. 2roiecţiile mi-au revelat, de asemenea, multe persoane dintre cele care au asistat pe colină la răstignirea lui lisus, care nu erau din acel timp, ci veniseră acolo din alte perioade istorice. %cele iinţe umane, care nu se deosebeau la îmbrăcăminte de evreii prezenţi la momentul răstignirii, aveau totuşi trăsături ale chipului complet dierite de ale acestora şi tocmai de aceea urmăreau să-şi ascundă aţa cât mai mult sub aldurile hainelor. Polograma a maiprezentat secvenţial vieţileşi misiunile spiritual e ale altor persona!e excepţionale, care cu adevărat ăceau dovada unor uluitoareînzestrăridivine, din trecutul oarte îndepărtat al omenirii. %m văzut astel acţiunile unor mari reormatori spirituali încă de acum aproximativ J-*+.+++ de ani, despre care nu se ştie absolut nimic. 2e atunci, însă, sistemul social si distribuţia populaţiilor pe întreaga planetă erau complet dierite de ceea ce se cunoaşte în prezent, iar arheologii, antropologii şi istoricii ar trebui să-şi revizuiască din temelii concepţiile pe care le au despre acele timpuri. %u ost atât de multe ele mente pe care le-am vizionat atunci şi ele au ost prezentate într-unmod atât de compactat, încât mi-ar i necesare, ără îndoială, câteva sute de pagini pentru a le descrie măcar aproximativ. ;otuşi, proiecţia holograică a durat numai o oră şi !umătate. 4hiar şi cei doi oiţeri care asigurau securitatea sălii şi cele şase santinele plasate la intrările tunelurilor urmăreau cu toţii uluiţi şi în tăcere derularea imaginilor, deşi în mod evident nuprima era dată când vedeau aşa ceva. $upă dispariţia hologramei am rămas mai mult timp nemişcat, privind în gol. Intr-un târziu, 4ezar mi-a spus că era timpul să ne întoarcem la bază, deoarece aceea era limita la care eu puteam să am acces în interiorul 'ălii 2roiecţiilor. %m privit în aţă. $incolo de pătratul pe supraaţa căruia încă mă mai alam nu mai erau decât deschiderile gigantice, aproape înricoşătoare, ale celor trei tunele enigmatice din peretele muntelui, alate cam la douăzeci de metri depărtare. In aţa iecăreia dintre ele, la o distanţă de şapte-opt metri se ala câte un tablou de comandă asemănător cu panoul mare de comandă, amplasat central, elecare aveau mai mici decât acesta. /-am întrebat pe însă 4ezar eradimensiuni misterul extraordinar al celor trei tunele. 0i-a explicat că elementele legate de această problemă nu mi le poate dezvălui, dar îmi poate spune că ceea ce s-a alat în legătură cu giganticele culoare din munte s-a datorat, de asemenea, unor proiecţii holograice care erau comandate de la pupitrul de comandă al iecărui tunel în parte. 'ingurul aspect pe care mi- putea dezvălui era că cele trei tunele se îndreaptă pe mii de Rilometri în trei zone dierite ale planetei. ;unelul din stânga are celălalt punct de legătură în =gipt, într-un ansamblu secret şi încă nedescoperit care se >+

ală sub nisip, între 'inx şi 0area 2iramidă de pe platoul Bizeh, lângă 4airo. ;unelul din dreapta are corespondenţă cu o structură care de asemenea se ală în interiorul unui munte din 2odişul ;ibet. %ceasta este însă mai mică decât cea din munţii noştrii şi nu atât de complexă. $in acest al doilea tunel există ramiicaţii secundare ce conduc într-o zonă din subsolul 1uzăului, aproape de curbura 4arpaţilor, iar o alta ace conexiunea cu structura din subsolul IraRului, lângă 1agdad. $e la aceasta, în continuare, mai există o ramiicaţie până în subsolul podişului Bobi din 0ongolia. %l treilea tunel, care era plasat central în 'ala 2roiecţiilor, ace obiectul - aşa după cum mi-a spus 4ezar - unui secret la nivel7badea mondial,nuasupra căruia '@% dorea oarte erme. /a acel moment, nici 4ezar şi nici generalul cunoşteau elementele noigaranţii ale discuţiilor româno-americane, însă cert era aptul că se perecta un el de "schimb# reciproc avanta!os. 4unoscând teribila inluenţă politică a masonilor şi relaţiile venerabilului 0assini în structurile politice ale celor două ţări, puteam bănui că se încearcă o "preluare# treptată a con- trolului asupra bazeide către actori externiintereselor statului nostru. $in ericire, 4ezar mi-a mărturisit că există totuşi şi persoane oarte importante în aparatul nostru politic şi administrativ care în prezent cunosc maşinaţiile odioase ale masoneriei mondiale şi care se opun cu vehemenţă inluenţei acesteia, mai ales în ceea ce priveşte controlul asupra marii descoperiri din 0unţii 1ucegi. =l mi-a mai spus că tunelul central coboară în interiorul scoarţei planetei şi chiar că o depăşeşte pe aceasta, dar nu a vrut să-mi oere mai multe elemente. % remarcat că imaginile hologramei care corespundeau acelui gigantic coridor în munte erau aproape incredibile dar că, în acelaşi timp, ele puteau oeri un posibil răspuns cu privire la srcinea structurii din interiorul muntelui în care ne alam noi şi a celor care au construit-o. 5nainte a părăsi mi-a spus că se apoi eectuau de!a, cel mai mare secret, pregătiri pentru ode expediţie maisala, întâi4ezar prin tunelul spre =gipt, către cel dinîn;ibet şi abia în inal urma să se intense organizeze marea expediţie către interiorul 2ământului prin tunelul central. $iscuţiile bilaterale româno-americane au decis să se ormeze o echipă de şaisprezece oameni de elită, care de apt provenea din uziunea unei echipe de şase americani şi a unei echipe de zece români. 4onducerea operaţiunii -i-a ost încredinţată lui 4ezar, căruia cu acea ocazie i-a ost atribuit imediat gradul de colonel-'&I. 0i-a explicat că investirea în grad era importantă mai ales în contextul psihologic al echipei. 2lecarea urma să aibă loc la sârşitul lunii septembrie, *++, deoarece pregătirile erau complexe. 4ezar nu mi-a dezvăluit nimic din ceea ce se ala în aceste tuneluri, deşi structura lor era dierită de cea a 0arii Balerii din 0unţii 1ucegi. =l nu mi-a spus nici cum se va eectua deplasarea prin tuneluri, având în vedere că trebuiau parcurşi mii de Rilometri, în sârşit nu mi-a oerit nici un detaliu cu privire la imaginile holograice care corespundeau iecărei ţinte de deplasare în parte. 4hiar şi aşa, însă, consider că elementele prezentate aici pot ace obiectul cel puţin a unor relecţii prounde, care să ne pregătească pentru evenimentele viitoare. $in raţiuni evidente am omis în mod deliberat precizarea unor date care să conducă la identiicarea zonei muntoase în care s-a ăcut marea descoperire. /a un an de la vizita mea în acel loc continui să am la el de vii în minte şi în inimă impresiile copleşitoare pe care le-am trăit pe parcursul celor câteva ore ale prezenţei mele în atmosera aproape ireală, creată de tainica structură din interior ul muntelui. $easupra tuturor acestor revelaţii pluteşte însă enigma ancestrală a ;impului şi a înţelepciunii celor care au reuşit să- controleze, aşteptând cu răbdare zeci de milenii momentul în care noi vom a!unge să cunoaştem adevărul...

S',R9IT

>

>*