Deficitul Structural.docx

Deficitul structural

România, ca şi celalte state din UE care doresc schimbarea tratatului european, vor trebui să îndeplinească un criteriu care sună foarte bizar pentru români: să atingă un nivel de deficit structural de 0,5% din produsul intern brut. Ce se ascunde în spatele acestui termen? Comparaţie cu deficitul bugetar Deficitul structural este un fel de termometru care reflectă fidel modul în care un stat îşi gestionează veniturile şi cheltuielile. În raport cu acesta, deficitul bugetar, adică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile unui stat pe parcusul unui an, prezintă un rezultat mult mai puţin transparent. Acesta este marcat de tot felul de "bruiaje" care pot fi foarte înşelătoare atunci când încerci să vezi dacă un stat este sau nu riguros în modul în care îşi colectează veniturile sau cheltuieşte sumele de care dispune. De exemplu, "într-un an de creştere economică este foarte probabil ca încasările din taxa pe valoarea adăugată să fie foarte mari. Lumea cumpără multe maşini, deci este normal să fie venituri mari la buget", a explicat pentru EVZ Eugen Rădulescu, şeful direcţiei de audit din cadrul Băncii Naţionale a României. Bazându-se pe aceste venituri mari, care sunt doar conjuncturale, respectiv au fost posibile doar pentru că economia a mers foarte bine, un stat poate fi tentat să cheltuiască mai mult decât ar trebui bazându-se pe faptul că, la final de an, va avea oricum un bilanţ (deficit bugetar) bun pentru că veniturile sunt mari. De asemenea, în recesiune, chetuielile cu bugetul de şomaj sunt mai mari, pentru că mai multă lume este disponibilizată, a explicat economistul. Atunci când se calculează deficitul struc tural toate aceste "bruiaje" sunt eliminate. Cum se calculează Pentru calcularea deficitului structural se porneşte de la nivelul celui bugetar, din care sunt eliminaţi factorii de "bruiaj". "Din deficitul bugetar se adaugă şi se scad diverse valori, în funcţie de modul în care a funcţionat economia", a spus Eugen Rădulescu. Acesta a explicat că, dacă economia a cunoscut o creştere puternică în acel

an, şi a înregistrat deficit bugetar, atunci deficitul structural se consideră ca având o valoare mai mare. Asta deoarece se porneşte de la premisa că, dacă economia nu ar fi crescut foarte puternic ci doar la un nivel optim, veniturile nu ar fi fost la fel de mari şi nici cheltuielile la fel de mici. Ce înseamnă creştere economică optimă? Potrivit lui Eugen Rădulescu, creşterea optimă este aceea în care inflaţia şi şomajul sunt stabile. Condiţiile optime de funcţionare ale unei economii sunt însă ceva destul de abstract, aşa încât nivelul deficitului structural nu poate fi stabilit foarte exact. "La nivelul Uniunii se va institui însă o metodologie de calcul aşa încât aceleaşi criterii să stea la baza valorilor obţinute de toate statele UE", a spus Rădulescu. Avem şanse să ne încadrăm? De exemplu, pentru acest an, România a convenit cu FMI un deficit bugetar de 4,4% din PIB. "În aceste condiţii, deficitul structural va fi de circa 3% sau puţin peste", a spus Eugen Rădulescu. Va putea România să se încadreze anii viitori într-un deficit structural de 0,5% din PIB? În opinia economistului, ţările UE vor avea la dispoziţie o marjă de manevră. "Cred că nu va fi un capăt de ţară dacă acesta va varia între 0,2 şi 0,7% din PIB, să zicem. România şi-a fixat pentru la anul o ţintă de 1,9% deficit bugetar, în termeni cash", spune economistul. Economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionuţ Dumitru, a declarat recent că ţinta de deficit structural de 0,5% nu va intra în vigoare începând chiar de anul viitor, spunând că va exista un calendar pentru a se atinge acest obiectiv. "La nivelul UE se va institui o metodologie comună de calcul a acestui indicator." EUGEN RĂDULESCU, director BNR