David Servan A Anticancer

  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View David Servan A Anticancer as PDF for free.

More details

  • Words: 1,496
  • Pages: 4
David Servan-Schreiber ALIMENTELE ANTI-CANCER

despre...

SOIA Isoflavonele pe care le cuprinde (genisteina, daidezeina si glycisteina) blocheaza stimularea celulelor canceroase prin hormonii sexuali (estrogen si testosteron). De asemenea, blocheaza angiogeneza. Femeile din Asia, care consuma soia (inca din anii adolescentei), prezinta mult mai putine cazuri de cancer de san. Iar cand se imbolnavesc, e vorba, in general, de tumori mai putin agresive, cu sanse de supravietuire mai mari. Atentie! Soia modificata genetic e interzisa in Franta. In schimb, in multe locuri din lume, culturile de soia modificata genetic sunt permise. Desi impactul acestor plante asupra cancerului nu a fost studiat, e mai intelept sa folosim soia biologica. SOIA SI TAXOLUL Se pare ca genisteina din soia poate interfera cu Taxolul. In asteptarea confirmarii acestei interactiuni, studiata deocamdata pe animale, e mai prudent sa nu se consume produse alimentare din soia concomitent cu tratamentele chimioterapeutice cu Taxol. Mod de folosire: laptele de soia, iaurtul de soia pot inlocui produsele lactate obisnuite, la micul dejun. Preparatul numit tofu (se gaseste si in magazinele romanesti) se poate manca crud sau gatit. El imprumuta gustul celorlalte alimente cu care este preparat: usturoi, ceapa, curry etc. Poate fi adaugat si in supe. E o sursa excelenta de proteine complexe, care inlocuiesc carnea. CIUPERCILE Stimuleaza puternic multiplicarea si activitatea celulelor imunitare. In Japonia sunt utilizate frecvent ca tratament suplimentar in chimioterapie, pentru sustinerea sistemului imunitar. Mod de folosire: adaugate in supa de legume sau in supa de pasare, preparate la cuptor sau calite in tigaie, impreuna cu alte legume . FRUCTELE

ROSII

.

Fragii, capsunile, zmeura, afinele, murele, coacazele, rujincinile(coacaze rosii - n. red.), agrisele contin substante care stimuleaza mecanismele de eliminare a tumorilor canceroase, inhiba angiogeneza si faciliteaza apoptoza celulelor canceroase. Mod de folosire: la micul dejun, amestecate cu lapte de soia si cu cereale integrale, care, in mod opus cerealelor comerciale de tip corn flakes, nu ridica nivelul zaharului in sange. Cele mai indicate sunt combinatiile de ovaz, tarate, in, secara, orz, grau incoltit etc. Se recomanda si folosirea lor intre mese, ca salate de fructe, pentru ca nu declanseaza o crestere glicemica in sange, desi sunt dulci. Iarna, fructele rosii pot fi pastrate in frigider, pentru ca nu isi pierd moleculele anti-cancer prin congelare .

CITRICELE Portocalele, mandarinele, lamaile, grepfruitul contin flavonoide antiinflamatoare. Stimuleaza, de asemenea, detoxifierea zonelor atinse de cancer din ficat. S-a demonstrat ca flavonoidele continute in coaja de mandarine penetreaza celulele cancerului la creier, le grabesc moartea prin apoptoza si le reduc potentialul de invadare a tesuturilor vecine. (Atentie! Consumati mandarine biologice, daca le consumati si coaja!) Mod de folosire: coaja rasa a citricelor poate fi adaugata in vinegreta, in cerealele de la micul dejun, in salate de fructe sau infuzata, sub forma de ceai, cu apa fierbinte (nu clocotita!). SUCUL

DE

RODIE

.

Este utilizat in medicina persana de milenii. Proprietatile sale anti-inflamatoare si anti-oxidante sunt dovedite, de altfel, la fel ca si capacitatea lui de a reduce considerabil cresterea cancerului de prostata, chiar si in formele lui agresive. La barbati, consumul cotidian al sucului de rodie divizeaza la trei viteza de propagare a cancerului de prostata. Mod de folosire: un pahar (225 ml) pe zi de suc de rodie (se gasesc in toate pietele) se bea dimineata, la micul dejun . VINUL ROSU Contine numerosi polifenoli, intre care faimosul veratrol. Fiind extrasi prin fermentatie, concentratia lor e mai mare ca in struguri si must. Cum ei provin din pielea si semintele boabelor, sunt mult mai putin prezenti in vinul alb. Conservarea vinului - care e ferit de oxigen - permite evitarea oxidarii lor rapide, ceea ce nu e si cazul stafidelor, care si-au pierdut polifenolii. Resveratrolul actioneaza asupra genelor insarcinate cu protectia celulelor sanatoase fata de imbatranire. El are, de asemenea, capacitatea de a incetini cele trei etape ale progresiei cancerului - initierea, promovarea si progresia (am vorbit despre ele in numarul trecut al revistei). Mod de folosire: aceste rezultate au fost observate prin consumul unui pahar de vin rosu pe zi (nu se recomanda o cantitate mai mare, pentru ca antreneaza - conform unor studii recente - o crestere a cancerului. Cantitatile sunt, deci, decisive. CIOCOLATA NEAGRA Numai atunci cand contine peste 70% cacao, e bogata in antioxidanti si multi polifenoli (un patrat de ciocolata contine de doua ori mai multi decat un pahar de vin rosu si aproape la fel de multi ca o cana de ceai verde bine infuzat). Aceste molecule intarzie cresterea celulelor canceroase si limiteaza angiogeneza. Un consum de pana la 20 g pe zi (o cincime de tableta) nu reprezinta un aport caloric excesiv si, totodata, taie foamea eficient. Indexul ei glicemic e moderat, mult mai mic decat cel al unei chifle sau corn din faina alba. Atentie! Amestecul de ciocolata cu lapte anuleaza efectele benefice ale moleculelor de cacao.

Mod de folosire: cateva patratele de ciocolata in locul dulcelui fainos la sfarsitul mesei, combinate cu ceai verde, reprezinta un desert ideal. VITAMINA D Supranumita si vitamina soarelui, e produsa de piele in timpul expunerii solare. Populatiile care traiesc departe de Ecuator sunt deficitare in vitamina D. Din motivul acesta, copiilor din tarile nordice li se recomanda sa ia o lingura de ulei de peste in fiecare zi, pentru a-i feri de rahitism. S-a dovedit ca un aport suficient de vitamina D reduce considerabil riscul dezvoltarii a numeroase tipuri de cancer. Asociatia canadiana a cancerului le recomanda tuturor canadienilor sa consume 1000 de unitati de vitamina D in lunile de toamna si de iarna (acces limitat la lumina soarelui), si pe durata intregului an, persoanelor varstnice sau care stau putin la soare. 20 de minute de expunere la soarele Europei centrale si de sud, cu intregul corp, aduce intre 8000 si 10.000 de unitati de vitamina D. Dar atentie la pericolul supraexpunerii la soare. Alimentele care contin cea mai mare cantitate de vitamina D naturala sunt: uleiul de ficat de morun (1.360 UI intr-o lingura de supa), somonul (360 UI la 100 de grame), macroul (345 UI la 100 g), sardelele (270 UI la 100 grame). Laptele imbogatit cu vitamina D nu contine decat 98 UI la un pahar, un ou - 25 UI si ficatul de vita, 20 UI la 100 de grame. OMEGA 3 Prezenta in cantitate mare in pestele gras, reduce inflamatiile, intarzie cresterea celulelor canceroase intr-o mare gama de tumori (plamani, san, colon, prostata, rinichi etc.). Actioneaza, de asemenea, reducand diseminarea tumorilor sub forma de metastaze. Numeroase studii au dovedit ca riscul cancerului de colon, san, prostata, ovare - este considerabil redus la persoanele care mananca peste de cel putin doua ori pe saptamana. Atentie! Cu cat pestii sunt mai mari, cu atat sunt mai contaminati cu mercur si dioxina, care abunda pe fundul oceanelor. Cele mai bune surse de peste gras sunt, deci, pestii mici, ca sardelele (inclusiv sardelele din conserve, cu conditia sa fie conservate in ulei de masline, si nu in ulei de floarea-soarelui, prea bogat in Omega 6), ori macrourile. Pestele congelat isi pierde progresiv continutul in Omega 3, pe durata conservarii. Intre plante, cele mai bogate in Omega 3 sunt semintele de in. Ele reduc activitatea nefasta a hormonilor asupra cresterii cancerului. Intr-un studiu recent realizat la Universitatea Duke din SUA, s-a dovedit ca administrarea cotidiana de 30 de g de seminte de in macinate intarzie cresterea tumorilor de prostata cu 30-40% . Mod de folosire: se macina semintele de in (intr-o rasnita de cafea) si se amesteca cu lapte de la tarani sau cu lapte de soia (sau iaurt). Aceasta pudra poate fi combinata, de asemeni, cu cereale, la micul dejun, sau cu o salata de fructe, careia ii da gust de alune. Uleiul de in este, si el, bogat in Omega 3, dar atentie la felul in care il conservati. Trebuie tinut neaparat la frigider, intr-o sticla opaca, pentru a evita oxidarea (si mirosul de ranced). E preferabil sa nu fie conservat mai mult de trei luni de zile .

PROBIOTICELE Intestinul contine in mod normal bacterii "prietene", care participa la digestie si la regularizarea tranzitului intestinal. Ele joaca un rol important si in echilibrarea sistemului imunitar. Intre cele mai frecvente sunt lactobacillus acidophilus si lactobacillus bifidus. S-a dovedit ca probioticele inhiba cresterea celulelor canceroase ale colonului. Accelerarea tranzitului intestinal reduce, de asemenea, riscul cancerului de colon, limitand timpul de expunere a intestinului la substantele cancerigene aduse prin alimentatie. Probioticele joaca, deci, si un rol de dezintoxicare . Cele mai bune surse de probiotice sunt iaurtul si kefirul. Iaurturile din soia sunt, in general, imbogatite cu probiotice (scrie pe ambalaj). In sfarsit, exista si anume alimente care sunt prebiotice, in sensul ca stimuleaza cresterea bacteriilor probiotice. E vorba de usturoi, ceapa, rosii, sparanghel, banane si grau . ALIMENTE BOGATE IN SELENIU

.

Seleniul este un oligoelement (prezent in pamant) care se gaseste din abundenta in legumele sau cerealele cultivate biologic (natural). Se gaseste, de asemenea, in peste, fructe de mare sau ABATS. Seleniul stimuleaza activitatea celulelor imunitare. Este, de asemenea, un stimulent al mecanismelor antioxidante din organism .

Related Documents

A Anticancer
May 2020 11
Anticancer
July 2020 13
Anticancer
November 2019 46
Anticancer Drugs
June 2020 6
David A Woodmanse
December 2019 20