Daniel Vighi Sorin Titel Monografie Critica

Coleqia "CANON" este coordonatfi de A/exandru CisteJecan

Daniel Vighi

Copena: Dan Zbarcea

Editor: Alexandru MU~ina :g 2000, Editu""a "AULA"

O.P. 14, c.P. 13.67, B~ov 2200 Tel/fax: 068/31.15.08 reI: 068/32.66.47 :l:J Sorin

Titel. pentru texlele ce ii apaI1in

Redactor: Mihai VakuJovski Corectura: Loana Druga Tehnoredaclare: Viorel Ciama

SORIN TITEL

monografie, antologie comentata, receptare criticl

IS B.N. 973-8206- j 0-3

Cartea a aparut cu sprijinul Minislerului Culturii din Romania

AULA

Cuprins ORIN TlTEL

roza lui Sorin Titel sub exigentele receptArii 7 ejllnul pe iarbti. LlIngo CalaLOrie a prizonierlilul, Noaplca inocen{iI01: .. ....................................................................... 11 .. 2 iclul rom an esc sub lupa criticii . DATE BIO-BJBLlOGRAFICE

..

.............................. 4\

ANTOLOGIE DE TEXTE TEORETICE Sorin Tite! Intre autorererentialitate ~i tictiune (fragment din Herman Melville. Fascina{ia marii) CAHitoria se Int'ilne~te (fragment din Billy Budd. gaMeI'll!) A,tarile teme ~i cotidianul Cercill nebl/nilor In call/area Ira Cehov

4

46 48 50

53

ANTOLOGJE DE TEXTE BELETRISTICE

Ii/ra CU ochii inchl$i

58 60

DeiwlUl pe iarbii (fragment) Pusarea $i lim bra (fragment)

Cllpa cea repede (fragment) Femeie, iata Fiul Tall (fragment) DOSAR DE RECEPTARE CRITIC..\

licolae Manolescu; Livius Ciocarlie; Mircea lorgulescu; VaJeriu Cristea; Vasile Popovici; Luclan Raicu; Gabriel Dimisianu; Cornel Ungureanu; Ovid. S. CrohmAlniceanu: Mircea Martin

,

64 70 73 79

SORIN TITE Proza lui Sorin Titel sub exigentcle rcecptilrii imbajul aratl! ~i explicli oarneni, comuniHi\i, istorii; limbajul lumineaza ~i poveste~te ~i prin alteeva dedt prin ceea ce spune; el, Iimbajul, ~i c1nd nu spune. spune; numai eli pentru ea sl! ajungi la asemenea rafinament e drum lung ~i nu ii e dat oricui sll-1 poatli srrabatll. Sorin Titel a reu~it sll-~i gAseascli drumul propriei originalitAli In chiar acest fel, de aeeea este proza lui astllzi altfel decit a lui Marin Preda, dedt 3 lui A)exandru lvasiuc, dedt a lui Nicolae Breban. Ascultali cum zice prozatorul. asculta\i cum spune ~rA sll spun~: ..... 0 cotsa coaplii a cii:;UI lingii farfuna doamnei Leli(ia ~'i a palal {ala de masa. N-el,i cules coisele ntci asla:i. a spus dOJnllll{ direclo/' Penfrll dulcea(a sint numal bune, e pacal sale lasall sa se frecca, Cherna/i-I pe Cornel sa Ie sfringil. daca voi nil va a;unge(l, dadi nil va putel; {ace pUlin fimp.. _S-a pormt. din senin, a pala de vi/1{ pe masa a pUpi;t u$or" (CUpa cea repede. 89)

$1

lampa ell petrol de

Opera lui Sorin Tilel este asemenca aceleia bacoviene, simp 111 ~i complex1\, la indemina ~i plinA de un rafmament care scapa oricami avint analitic doar ambilios. La fel ea in cazul poetului care ~i-a spus sic~1 ~i posteril~tii ca, iatil, veacul I-a ~cut alit de cult inelt prive$te peste semeni ~i aici. ClI toat~ eullura marc a lui Sorin Titel, un ceva de nepoveslit (doar) eu uneltele ob~re~li ale henneneuticii nj se impune. I-a$ spune acestui ceva: drum clltre a-culturalitate'; nu ~liu daca acesta este numele exact a ceea ce imentionez sa pun in evidenlil in paginile care unneaz.l\. A-culturalisll1ul prozei tHeliene (ea .,achizilie" ultima ~i ne~teptatA a unui scriitor infometat de cultura) este unul dintre marile paradoxuri ale literaturii noastre modeme. Modul in care a-cuJrura\ia i s-a impus trebuie scrutat din unghiul ingust ~i dificil al raportilrii Ja imaginarul creator, la destinul acestuia, a~a cum ni se aratl'l in devenirea serisuJui sau prin dezvAluiri succesive ~i mereu reluate al resorturilor vielD, Ce ~i cum anume este viata, cum se intimplil toate de-a lungul ei. care esle ace) ceva care ii imprumutil. semnificalii adinci. pe linga care trecem orbi in viata de zi cu zi pentru c~ estc nesemnificaliv, toate aeeste intreMri-tcme-obsesive slnt prezente Inca din vremca yolurnului de debut intitular Copacul. A$adar redutabilul paradox pe care s-a priceput Sorin Titel sa-l aduca in Iiterarura romana s-a ivil din convingerea sa. treptal dobinditA, ell "marele" $i "definitivul" sens al vietii se aseunde ill aparente1e ei nesemnificative; aeeasta eonvingere I-a impins ineet spre tTeptata a-eulturalizare a prozei, a~a cum se manifesta aceasta in vastul ciclu romanesc care in cepe eu romanul Tara indeparlQl1J ~j sfi'r~e~te eu tulburatorul poem epic Femeie. latli Fiul Tau. 7

an;el VIghi

. '~I Sorin Tilel (monografic) ' .Pe de alta parte, Ideea cli • !n ntmuri anodine este a vlala I~j poarta sensu rile '. . ., . . lmpune Ca atare In scr' I~r~ape? banaJirate a mod ~e" a.?/ncl Asemenea lucrun se afli'i, cum se spune, In mice In schl{ele dm pentru a devenJ Joc c ISU ul Sonn TiteJ Inca din v ernlra!lJ. Ea rimul volum, chiar dadi acesta este modest sub aspectul realiUrii ImpOrtant In proza IUio;U~l In .proza. oprzecista. N~eamea debutul artistice. Le depistealii .cro~icile de Inrfmp}nare, .ecourile c~it.i~e car~ capatli consistenlii ~. ~n~ T,rel, CI programul po .cest. fapr es au Insotit debutul; astlizl - dill perspectlva dlacronrdi a devenLm operel SOCotesc un ceva dob/nd,ev me ~un al scriirurii. ~IC pnn ,ca~e 10 ansamblul ci ~ modelele cUltu,raJe .~I eliberarea de acest:a ni se l'~resca; dirnporriva I It, ca Once lucTu profund cest CI~tlg impun cu Ii~pezlme. S~ poate.evlden~!~ bunl1~~, peste to.t, m pro:za P~Jn.tr-o continua ~i ~ ml ~~re a fi mai ales 0 ach ~~ ?oar pe ca lui Sorin Tlte!. tema ~I obsesla .,marll cultum", a cultum socot/te vlelli in aspecrele e,enara Jia experiere cum ar IZIfJe dobjn~i altar-~i-mlntuirc, aflate In conflict (psihanalizabil subtextual, launrr!te ale aminr'1 'lmodeste, anonim~, per etS~une_ teologli, contextual ~i textual) cu "frumuserea" (trans-estetica ~i greu de grait dc~elllte materic pri~k or, ale reveriilor, al/ bj~ale /n. ecouri/ intrUclt este a-cuM) a vietii eelei "obi~nuite". Cele doua se aflA in ex.,s! en 1e i pe care s ..a Un or CaVtilri iorr-un or' gra lei p~oprj geografia imaginarului creator intr-o confruntare muta (~i mai adesea orrgInai. cWIorul a ajuns sa-l povel20lH es:nrlal ~ neinteleasli) care i~j va gasi ceIe doua maxime 1'1 romanele LUllga Cum anume S-a dcz,v steasca In chI caliJtorie a priz~"i~rului ~i Femeie,.lat~ Fiul Tau. In LUllga ~ii'iitor~e care am enunrat-o ,.oltat ~cesl program al a'.. a prizo/fleruIUI. Ilteratura lUI Sonn Tltel se hrane!?te maXimal dm exemplificam ~i prin a~~lf:l~tlc mai sus, ne v~ultur/lllzilr~1 pe literaturli. in Femeie, lat~ Fiu! Tau, a.ce~ta~e h.rane~te, ~aximal, ~n preZ~ntlllui studiu Sa 0 °ola pe care 0 Yom or an m "Strlldu,1 sa via{li Cum am spus deja, cnllca a mtuII dm mceput cite ceva dm ?lJnl fe:tat prin ciieva :~~n~m .ca programul gepi~La, In cUpnnsul aceast1i perpetuli stare contlictuala dintre u~ soi de se~ti~entalism de Id~tle Inalre, nu maril e Iml.tan ~senljale: nu vorb e sper~ s-a romant1i cOQtrabalansat de un perpeluu ~I neadorrnlt simI cultural strrveasca Cilitoru} i-au a e. CflSP~f1 ~le dezbarerilor e m~f1, nu cenzu~aliv. In ~r!bu/fa ~in 1964,(n!,2) Ion Lungu. dupa ce a?uce acea~la am gasir-o sug nl ma! lu! S?rln Tite} opera' men lie sa cllveOitul harael IdeologIc (" lin final' proza/or falentat, recepllV 10 Dumllru Tepeneag din erala '~C~ dl~ 1968, intr_u~n pr.oza. Jdee~ problematic!.' eticii a societ~/ii no., soc!ali~te ") se lanse~ intr-un ~Ol1lallll'ui actllal In c "Roma~/a IHerarli" inritul ar;,col al lUI repro~ care Invederea~ un Vlllor laltmotlv ~I un PUlICt de rezJstenl~ al wrbti. "Sorm Tirel' seare est.e dlScUlat microromanaI, to.stau 01 prozei analizate; uce crilicul ~a: .. Nu toat'! instal1laneele sale devin p~"sonalelor sale" s~un.e acolo, .. nil se feme d U elullul pe ell adevarat il1leresante Si semmficative. in definitiv. bi'iJrinul care vla!~HJe'dincolo_de_ld O~lm,zarea este 0 forma de ~ ~1II011lm/~"rea ~reapta moarrea SO{let 1111 are in (ala 0 rragedie propriu-zisa. Moartea. in asemenea ca:wri. intra in ordinea fireascli a lucrurilor ~'i erOf/ romanului sinl ee, bceea cc reZU/Ia ne spune ch' e arpropla de p~,re ca, nJ~'{e sune/e," ;:~ re sfioase, ((ira ChiP, sim ,epeneag, nil vedem de ~e era nevOIe ca alilontl sa sforllie asupra ei ", cmdva :. Traseul uncI nll ,au ~eslm,. Sou fIIoi ex~ e <.ol1!urun. In. acelea~J vren~I, George ~unte~!1 (Co'!temporanu!, m.49, 1963) conceprllior des pre m d tre/?tale d~spnnderi de pI CI, l'd0li llVUJ examlOeaza alte clteva prcdlSpOZI!lI ale L01agrnarulul creator, spre deve.n1re Subtextualti. a~c ernJl~lea .JJtera~urii presupu~sa ~as~ a exempl~ ..Jmp/~calitle. virs.tei in coracterlll vall/emlor. (..:) determlflanle ~l modlficlmle pe care Ie aduce aCl?asta In nUI11It, cu vorbeJe lu ~tur~/-e>'IStenpali! a ceea e to\;mal 0 strome" Cn:dJnfa in ar~ uml~r~ Tepeneag, 0 c Ce ar p~tea fj

comporlamentul lor condian ". este remarcat~ ancorarea .• in al devenirilor literare r. t?tllCrnlc,a llteratuni ca Ii~ave~tul'a (... )

COlldiall", apoi .. relevtIrea semnificalillor banalulw. a inlimpliirilor celor mai ob/~nuite Cli pllltnto" Este depislatrt ~i 0 altl1 viitoare de propria sa menire 'loa~ea~,a aut~rul, con~ti~nr la ma~ pe ~rml1

eu cele ale /ileraturij' ,a t .estetle, s~ inlo cu iasC!1 IOU JJ1JII?a~~

insu~Lre a prozei lui Sorin Titel, $i anume capacitatea sa de a crea ate ale vlelll

atmosferll: imagmarul crealorse mobilizeazl\ prin locah~ri temporale mode~ In lumea de h~~·sa tl e Iillilcea.~ca Ia modul c'to ~ucruflle nu e de m,rarc / a propr/llor sale fantas~ se poate de (remancnte ~i ele In proza ce se va n~te) ~i anume \ remea amiezii ~i morra. n1l e,\"istiJ·, $i cli aplu! cil .. allfol'ul ajunge I ~ . A$a ~ttnd a dupl! amlezii, varn, in plina caldurli. iama mai inlotdeauna feericA, se~za1la ea scrisul tile!' ,,~eze,nlu/ nit Se paUle (.U'!.c!UZlO .cd ~oamna adesea posacii ~i ci\zl.Ilii in aUlomatismeJe unei vieti alunecare artlfe'Cu/uJ III care .. i~C: e ptna I~,telralogia e ican:ste. De aId Ir.cme~i~b,i1 ,in rutina. Alre c!teva :.trasaturi" .a.le vilto~rel~r (lutonom. ell 0 c1arilate Ie, se~II1I/icalii/e. pr~r la unul al dlSpOnlbJlttl!tl
T

An

'r

1

A

sP:

/lnprCturarilor.

8

.\OflOlJlaf/

carOl.uris/lc::! 1/1 ..-,,

l!,la~. Sf!

hI/curti SIIK('r de

Daniel Vighi

Sorin Tile) (rnonografic)

apt1/1 lor. se comporta ell 0 fermeciitoare ingenuitate, /e vm idei grozave, nemcJlpomemle, dar contextuJ e totdeauna unut cum /ILl se poote moi cotidlan" (George Muntean, art.cit.) Toate acestea sint

virtuallt1\ti ale lum ii aceleia a-culturale din ciclul romanesc de mai tiniu. Via\
a§e:e, CLI 1/$urilllo. pe ocelQ$i plan. seriitori mult difereniial i co putt're creatoare $i e:cperien/o artistic(i (N. Velea, FanU$ Neagu, Nicu/ae BrebOJI, V. Rebreanu. Sorin Titel, D.R. Popescu) ". Alaturarea lui Nicolae Breban ~i Sorin Titel unor Hn~ Neagu, N. Felea sau Vasile

blindetea filrn mari .. idei" ~i .. idea/llri" este mod de viatli; de aceea, chiar de aeeea, "substanfG epicii" e, yorba criticu lui, "wit de firavil"; sintem la incep.uturile unei lumi care. in fapt, nu prea va avea ce spune ,.ESENTLAL iN ORDINEA CUNOASTERll". Si aceasta datoritll (printre altele) ~i tehnicii .. cinemorogra(ice de expunere a faptelor" (Gabriel Dimisianu, Gazeta literara, nr.46/l 963), a acelui aparat de filmat care va deveni zeitate lutelarli a poeticii prozei noului roman francez inspre care va evalua scrisul lui Sorin TiteF. Pe de alti'l parte, ceca ee spune autorul ,.ESENTIAL iN ORDINEA CUNOASTERIl" este un amalgam (unk pinli la el in proza noastrn. intrucit este de origine ruseascii) dintre idilism ~i drama, respectiv tristetea inconsistentii a insului atlat fatA la falli eu marile teme ale conditiei umane pe care Ie vede limpede (~i a-cultural) to simplitatea oarecare a vletii oarecare l . Deiwlu/ pe iarM, LUflga cilllitOlie a prizollieru/ui, Noaptea iflOCell{i/or - carti ale diutarilor epice, ale experimentului. ale modernitatii canonice

arricol este respinsa a alti'l virtute inovatoare a scrisului titelian pe care o yom regasi, de altfel, ~i in scrierile de mai tirziu ale generatiei prozatorilor optzeci~ti, ~i anume literatura inspirata din cotidianul. socotit prea "obi$l1l1lt "; mal mult inca, autorul articolului respll1ge .. descnerile de fapte minore " deoarece acestea nu ar aduce ceva nou "in ordillea Cllno~'terii artistice" Sintem inca departe (cel putin in felul in care privt:sc poetica prozei unii critici ai vremi) de a socoti "descrierile de fapte minore ca fiind 0 infaptulre, valida estetic. a scriiturii modeme. Neajunsul rec1amat de Mihai Drogan imi pare a ti unul dintre cele mai importante desehideri ofcrite de opera lui Sorin Tite] in literatura aetuala romaneasea. Plonjarea in nesemnifieativ este chlaJ expresia modema a unei lum! in care plictisul, derizor!ul,

In plinli epoca a libertatilor literare, adica In anul 1968. critica alatura proza titeliana unei vadite orientari ,,spre anliepic"'. Este admis ~I faptul cA acesta, adici'l "epicll/ antieplc", adica aventura frazei care inlocuie~te aventura, dupa cerinta lui Jean Ricardou, un corifeu al Noului-nou roman. "se impLine tot mai mult ca 0 realitale eSlellcii"I. Ca mai Intotdeauna dnd apar asemenea provoci'lri dinspre modemismul european estc adus in discutie mult hulitul mimetism, reflex sp~imos al anilor treizeci, cauza sigura a pierderii chipului, a ~tergerii specificului Iiterar (~i. mai apoi, desigur, national). a modei literare ultime, care, ca de ftecare dat~ nu este la zi. ci mai degrabli reflex tardiv al unei sincronizi'lri intirziate. Microromanul Deiullul pe iarM antreneazi'l ideatic noi abordAri conceptuale, temele mari precum Istoria, medita\ia dramatici'l, insul singur In fata puterii siot inlocuite in hermeneutica provocati'l de proza lui Sorin Titel de un cu totul altul protocol conceptual, se vorbe~te despre strategii narative (expresie a unei autoreflectAri textuaLe) despre durat!. despre tlmpul interior trAil tensionat, despre subcon~tieDt. Personajullui Sorin Tilel "nu are nume $1 nil prinde cons/stemo"; ceea ce reline dill evolutia sa rOlTlanes~ in cele din urmli, cititorul sint (doar?) .. sen:o/ii1e sale ", (doar?) "trliinle sale intens a(eclive core-i coloreazjj existenra". 0 alt~ specificalie care calitlel\ micul roman in rindul inFaptuirilor innoitoarc, in sens modem. ale creatiilor literare din deceniul al ~aselea este faptu] c~ aiei, in spatiu I aceSlel proze, "individul are senIoria depersonalirorii ", .,(l/lgoosa se insinueazo", lumea pare definitiv "allenata'" Solidaritatea ci\utl\rilor epice este corect dlagnosticflla: ,.De;unlll pe iarbif continuii, ell stare de sentiment. romanll/ care I-a preeedat

\0

11

Rebreanu este socotitli excesiv~. Lui Matei ClIJinescu Ii este repro~ata un reI de "atitudine opologelica" camuflatli. In ceea ce-J prive~le pe Sorin Titel, Mihai Drligan respinge tocmai ceea ce va fi si'l fie partea de adinc1\ ~i substantiala umanitate din proza sa, ~i anume aspira~a spre "armome ~i pllrilOtea I/1ferioarii" care ar fi tulburata (inestetic?) de

"oroarea lor (0 personaielor n.l1.) de slngllratale Si r{jva,~/re sll[leteosca ce-i c:uprinde uneori" Apele judecatilor axiologice ale

rccept1'lrii debutului titelian se despaJ1isera deja intr-un drum ireversibil, [impede conturat. lata cum apar ele intr-o fraza revelatorie din anicolul citat: "este U$or de dedus eli pentrll cromcani

COlltemporan1llu; crealia Illi Sorin Tite/ ar sra, de pi/dO.. in privim a va/orii, mai sus decit aeeea a lui Ion Lancrcin/(In (des(iin{ata alci). ceea ce or pUleo sa faca placere Illi Nicotae Manoleseu". In acela~i

I,

Sorin Tilel (monografie)

l1aniel Vigili

Reimoareerea posibtlo'''. in sehimb, repro~ul cronieii 'imi pare a fi ehiar miza modemita!ii subtextllale (existentialismu) ~i contextuale (eonditia soeial1i a insului postbelie) a microromanului despre care ni se spune cum c1i suteJil de .. 0 prezentare prea undimensionala a olnulut', Unidimensionalitatea aeeasta este ehiar expresia a ceea ce existentialismul a erezut a fi - ~i I-a ~i botezat - cu coneeprul de reificare, adic1\ pierderea individua~ei 'in llnifomlitatea metropolei sau a ideologiilor. Ar mai fi de adllugat cll toemai aceastll .. prezentare prea undimensionala a omului" este eea care 11 reproiecteaza 'iOlr-un alt rapon eu tot ceca ce el nu pare a fi. Omul, object intre oblectele lumii. intra in re)atie de solidaritate muta eu tot ceea ee este exterior menescului din el: "camera de hOlel, Sfrazile, stell/a de autobu:e, gara, (II II' lui, ninsoarea rnsti,~i - loate primesc 0 insemnafclle specialii, /iindcii lOale sint ni~/e permanen{e pe linga care eroii free lasind In ele doar frlste(ea ireversibil/ta{ii lucrurilor '" In privin\a romanului LUI/go ciiliitorie a prizol/ierulul,

eompunerea eea mai ap1\sat modema ~i cea mai evidenta ca efort experimental, eritiea ~i-a marturisit adesea perplexitatile. alteori iritarea. de eele mai mulle ori a catalogat-o ca pe 0 insu~ire eon~tiineioas~ a unei tehniei prozastice dublate de asimilarea eon$tiineioas1\ a unei ideologii Iiterare. "E greu de spus ee ur11liire,~te Sorin Tilel cu aeeasta Lunga catiitorie a prizonienLiui ", marturise~te Al Dobreseu'. Criticlli SQcoate d\ in primele pagini ale cal1ii "serterea respeCIiva" ar putea fi "lin rOil/an de razboi ", pe um11i Ii atrag atentia ,. pasaiele de ah:.urd discref ", spre final romanului comentatorul .. inc/inti" spre "parabolci" penfru ca abia dup~ ultima paginli "sa intllle,w (adresaretJ se indreapta spre un ipotetic cititor, n.Il.) adevli.ru!. Ai fost Ira'S pe :.(oara. 01 10s1 momil ~i chiar constrms sa a~tepli ceva, ceva ce nil poole sa vinJ pentni co totu/ nu e dedI 0 farsa. Frullloasa. ce e drept, l1li insfl Si (Jrtgmolii, ea af/indu-$i riiddcinile in ear(ile Noullii roman'. Coneluzia previzibila. este unnatoarea: "Luflga c(i/(i/orie 1I prizoJlierului este 0 carte mimelieii". De buna seaml1 cli., In fa~a acestei senlinle. se Impune oricui 0 intrebare inevitabila: este tOlu$i ceva original In acest roman? Pentru cronicaroJ djn capitala MoJdovci dlscursulul lUI Sonn TiteJ i~i are doul1 fundamente care iI justifica estetie $i Cd originalitate posibil1l.: valoarea distantei (e de inleles aiei sentimcnrul pe care tl-1 dl1 instrliinarea presupusa de callHoria spre niciunde ~I penlru nll se $tie dt timp) ~i Jocurile. adica ludicul, in care raportul \ietima-calliu este Vazllt c1nd ca expresie a advt>rsll<'llll ireC'oncillabilc. etnd ca una a solidaritatii ine-xplicabile ~i, de aceea, mi,ten(\J~e Cu toatc nccstea "romal1ul"/bl ui Sorin Titel nu e alt~ev.a dedt. (l simp/Ii demrJ11.\'frape a IInei reze, exerclriu epic iar nil

epIL'a 1/1 Ltmgu elililfor/I! a pri7.oltierului mat mult decit in De;u"ul (Ie i,uhl' "\',rm TIfl!1 I'I! rloved"~fe perleel srclpfn pe fe!ll1icCl ,fcrmtllli ~i

1~

e de ~teptal ca eo sci-$i gaseasca Implinirea intr-o viitoare carle pe asura posibililaldor autoruJul". SI1 remarcl1m d\ aceasta "perfecta stapinire pe tehmca scrisului" va fi subsumatll In ciclul romanesc

povestirii; de la cum spune, interesullui Sorin Titel va evolua spre eee ce spune; tehnica devine 0 chestiune secundara: cum se va TncUna definitiv In fata lui ceo o interesanta observatie, ca prefigurare a traseului de mai tirziu al autoruJui, am gasit Intr-o cronica a Danei Dimitriu. Yn viziunea cronicarului, Sorin Tilel are djsponibilitatea de a eauta materia epica dincolo de reflectia euJruraJl1, malt reflex ivA, eu excurSUTl filozofiee ~i eseistice in care autorul ll , prin eroii slli, seruteaza sensul isroriei (cititi u majuscule), Despl1rt.irea aceasta este esenliall1; ea se Intimpll1 in sensul a-culturatiei pe care am amintit-o ea fUnd 0 componentl1 dominantl1 a scrisului titeJian ce va ci~tiga treptat teren 'in defavoarea modelului "castrator" al culrurii "inalte", Virtualitalea aceasta este pus!! tn evidenlA de Dana Dumitriu prin alaturarea romanului lui Sorin Titel de Carteo {ii/or a lui Mircea Ciobanu. Si de 0 parte ~i de cealaltli maniera este cea aIegoricil: ,,(.;eea ce deosebe$le i11S0 aceSle dOUG modalJlati alegoriee esle, pe de 0 parfe. factura eseisticii :ii moraliZaJoore din Carteo {iilor :ii, pe de alta parre, natziro strict sugestivii a materiei romanului LUllga callitorie. LiPSI/ de so(istiea determmanta $i esenliaJ(j a carlii lui Mircea Ciobanu, romanll/ lui Sonn Titel este in fond 0 opera poetrca deghizatti. 0 medita(ie ill termerri alegoric/ osupra corrditiei umane ",: (s.n.)

I:. de am intit ~i faptul eli., 0 data cu emanciparea In sens modem a caqilor etapei experimentale a lui Sorin Tite!. referinteIe la modele literare ilustre se indesesc; cutare critic erede a vedea sirnboluri mitice ~i culturale in roman: "e cll se pOOle de plau:ihil" spune el ,,0 vedeo [/1 eei trei drume(i (...) $i in fantastica lor ealatorie 0 u/uzie, eu sensul tnversat. la legenda bibliea a celor trel magi 1/1 cautarea pruncului s(int AU/orol insu$i ne vine [n fntfmpinare, de vreme ee, la [nceputul romanulUf (... ) "'J este "pomenit un distih eminescian" alaturi de alte .. contammari" avind origini tn mitologii Ie pagine .. (mau/ FeclOarei Maria, ace/a 01 lui Charon, {umra$ul, :ii al (luviului de la treeerea in Infern: Acheron etc.) ". Nu lipsitll de ternel este aIArurarea de romanul Nebunul $i {Ioarea a lui Romulus Guga: modemitatea este vadita in

ambele romane ~i cre~te dintr-un soi de absurd eu involburari fizlologice ~i Cll notatii concrete. reaJizate printr-un remareabil simt aJ pJasticitatii" , Itinerarul eelor trei eroi ai romanului poate fi expresie simboliea a cautilrii substanrei epice, dupa. cum poate fi. desigur, ~i altceva Inca mal definiliv gray in ordinea semnificaliiJor Iiterare: expresie a lumii eonccntratiqnare, a deIirului pu[erii discrelionare, a anihiHlrii Individului. Inamte de toate insa, drurnul prizonierului $i al dllailor sAi eslc 0 lunga defilare a nimicurilor lumii aeesteia, adica "stUlle pustil 13

Sortn Tilel (monografie)

Damel Vighl ale IInor restaurante, nop{i/e pnn hale. bariicile de tir deteriorate. oCl/rile "irane "/$; toate acestea produc "un ioc fantastic ~i semnificatlv pentru dllrata acestei tJ'eceri de 10 libertate la moar/e, de la condilia comuna 10 ceo tragic'o, de la simpla observare a lucrurilor la medita{ia existen{ialii Vitrine, manechine deteriorate etc., devin imagmi-simbol. dar .yi imagini-clio$eu. nil a data inti/nite in prow $1 pic/ura de avangardo" 'O.Odatli pornite, conota{iile culturale se impun 'in mai toate cronicile care iau in discutie Lunga eiiltitorie... Rela{ii

dintre cele mai ne~teptate se ivesc 'in paginile de hermeneuticli aplicata. Lui Nieolae Balota: .. texte din scolastici. Orl din Pascal", ii .. vin in minfe ", acestora Ii se allituril gindul "refer/tor 10 existen/a ctilatoare a omului (homo viator), 10 eondilia omullli co raptura

nil ramine door pasivt1 (<< Am incepul atunel sa roc fOI ce-mi sla in pUlin/a co sa ingreunez $i sa fac insuponabil drumul asra al nostru in com Am incepur s-o lovesc pe 10 spale pro(itind de neaten{ia ei, am un incep"/ s-o lovesc pesIe genunchi CII doslIl po/mei. ori de cile ori se ulta in olui parte, ba, din cind in cind. mOlivind co sinl obosit, ilia lasanl dmadins in bra/e ohligfnd-o in felul acesta sa mii tragii Cll (or{a dllpa eo»), de$i «em) conlinua a {i cea mai tare; adormilo de droguri. eJ 0 ia in brare ~i urcind as/fel scarile. conszalo ca poarla de fapt po.... ara de piatra a slaluil Venerei din Milo; e acum glorios ~i plin de

raspundere. cO/7$lient ca ochl/ III/nil inlregi se 0lintesc asupra lui.

Madar aspiralia (I/rcaLUI scarilor) se dovede$re 0 (i realizarea

artistica, transcendentl/I prolan. esteticul". Poate s~ fie a~a eeva, dar poate fi ~i altceva. Lacob, din exemplara

nuveH'i Moarlea lui lacob. poate fl ~i el un simbol biblic. Cu toate

acestea cpicul nuvelei "se men/me. ea Sellll1i(icupe. inlr-o :ono mull

mOl obS<.'lIra". Ceea ce contrabalanseazll aceastA dezvoltare simbolicA

inchlsa $i la divertismentul care ne face sa Ultam, sa suportam con$tlil1/a propriei noastre condi{ii ",' Urmarea este eil .. Sorin Titel a i:butit, in pll{inele pagllll ale romanului sau. sa conslruiasca din elemente aparen/ derizori/. 0 re{ea wlburafoare de referin{e ". unilaterala $i, inerent, tnai sarac{j, este faptul eli scriitorul $tie (sau

Pentru Ion Negoirescu, analiza aplicat1'l asupra volumului Noaptea simte nevoia) sa construlascll. alte sirnboluri care, paradoxa I, Slnt tara.

iIlOCell(i/or pleacli de la douli presupuneri cu valoare axiomaticli pentru sii fie: $i ele funclioneazA in maniera acelui 'lea $i cum". latll-Ie

"daca pare i'ntreaga arhitecturn a interpreH\rii"; astfel, chiar descifrate prio perspicacitatea analitica a lui Ion Negoilescu: "balrinul {ntfmplare", faptul cli in volumul analizat ,,1111 lillu cllprinde numele ocob m se irl(a/!$eaZa inchis ;nlr-lln spa/iu rara ie$lre, inl,.-O odaie dill lui locob, iar altul smragma <wi ure scanle» " (.) nu estc gratuit, dupli care nu poote decit, tirfndll-se. sa priveascii pnntr-o fereslruicii cum .. nu mai apare imimplatoare prezen{a obsesiva, in oceste proze. a ml/rdaro inciiperea mislerlOasa unde se afla {illl sail losif, incon;ural IInlli anumll element spalial - complet slrain hlerofaniei scarii lui de cO$uri Cll rO$ii $1 trllcte. SiLUalla lUI {acob e de (apl beckel/iana Jacob - ell valoOl'e de simbol profan, prectllli $i simbolismul profan­ Importanre se "lidesc insa elementele spallale: odma sordidii.. slab eslelie allemei din bucala Ea vrea sa urc sciirile. ", lummota. coridorlIl. lI$a (care. fie ca se deschlde singllra suu re:isla, .. Swlbolul profan" pe care-I reclaml\ criticul este impus chiar de 1111 dii afarii) Sail interiorul camlOnlll w acoperil de prelata. SOlI cllrteo prozli. de feluJ in care ea j'~j construie~te semnifica{iile in maniera "co palratli $1 slrimta. .. $/ cllm" ceea ce esle narat pare .. co $1 cum" ar fi 0 alegorie, in acela~i Desigur c~ intrebarea pe care avem a ne-o pune este cum se poate limp, scrulat dintr-o perspectivli larg culturalli (mai comodl\) pare .. co "prelala camionlllui" sa fie altceva dedt ceca ce este, cum poate ea ca $i cum ,. ar fi dezvoltarea unui simbol tarn sl\ fie, in cele din urmA, nici dob'indi semnificat ii simbolice. 0 daH\. ce nimic nu 0 poate proiecta 'in una. nici cealalta. Ceea ce tensioneazli lectura este locmai aceasll\

nesituare nici in alegorie ~i nici in simbol, aceastli "oscilatie temalicli" iotre cele douli. Reproducem fragmenlul, scris cu mAiestria cunoscuta de Lon Negoi\escu, care pune in luminl\. mai bine dedt am putea-a face noi, aceasta .,oscilalie lematica" In schi(a sus pomenita (EQ vrea $(/ lire scari/e): ,,«Ea» indeamnii eu slaminla (uneari. imperios) pe naralor «Sa urce selinle» «<murdare» - de altmmleri atmosfera e naluralista. femera are miini man $i nodllroose. expresie. poole. a voluntarismului ei vinl. al (ranspirii. ail/indO! inflilaca senviciuri. ea consuma anlinevralgiee, drogun); 10 un moment dot il leaga la ochi cu 0 balisla. el 0pllne din cind in cind reristen{o. fiindu-i leoma de a aiunge «.'IllS» inainle co acoperi.yul cllidiril, in construcpe. sa fie gata; urclI$ul se orala foorte dificil. el aluneco $i se roslogole.yle inapoi pe scliri. pina (OS. 10 capullor. apO! aluneed ~I se rostogole$te ea: rerlslen/a lui 14

vreun fel de vechime prestigioasll care sll a facA sa devinll ,. inlereSan/a ,. cullural. Rll.spunsu! este posibil de dat din perspectjva aceasta a situlirii duble a prozei ~i a st~rii de creatie care Ii dl\ na$tere, ulturala ~i a-culturala 'in mAsuri diferite ~i predamintnd c1nd una, dnd cealalta pentru ca, 0 data cu ciclul romanesc, drumul prozatoruJui sli se tndrepte cu obstina~e unilaterala dinspre coltura spre a-culturalitate, sau, altfCI spus, spre un ceva resim\il ca fiind esenlial in ordinea fiintlirii ra.r~ sa fie depistabil in unilateralitatea incredinlarilor (daar) cultura\e. Aceastl\ contrabalansare a simbolului cultural, mitic, sau profan-estetic, cum il nume~te Negoi\escu, se petrece printr-o proliferare a concretului. a senzorialului. a vizualizllrilor tarll "mizli", cultural vorbind. Enumerarile acestea sint de gasit in aceasta analiza a lui Ion Negoi\Cscu, ele VOl' reapMea sistematic analizate peste ci~iva ani In studiul lui Livius Ciocarlie intilulat Sarhlitoarea $i IImbrcr". 15

Daniel Yighi

Sorin Tilel (monogratie)

Yom reveni. in finalul acestUl mventar al unei tumi concrete, reproducem alte eiteva fragmente din analiza lui Ion Negoitescu care pun In evidenta dinamica prin care textul gliseaza in permanent1\ de la cultural la a-cultural: In-~I-dincolo-de-simbol,

"MOlivul spatial al odilli revme mereu in prozele din Noaptea inocenlilor: odaia mincala de igrasie. camarula murdarii cu dU$umelele soioase, odaia imbicsiUi de fum (bucala titularii a clliegerii); odaia ineuiata. baricadata. din care evaziunea se (ace halucinant. in alte aOOi. slraine (Diminet; eif/dale): odaia Cll mobile vechl, greome. mahorite (Luminil tin;e); odaia ell paturi grosolane. fotogra{li veehi pe pereli, lfimpi acoperite de prat: biblioteeti diirlipiinata. odaia banalli, ell versuri pe lapelu! de deasupra aragazulU/: odaia co un dormilor comun, de azil de blitrini (Strigillul. I-Il). odaia cu nla$ina de C/lSW, (otogra{li ingalbenite pe pere!i $i vuza eu flori de hirtie pe masti; adO/a mobilatli in stil renaissance, ne/acuilo; odaia eu nlobila veche $i pra(uitli. unde locuiese doi balrini: odaia imensa, cu nllros greu de urina $1 lranSplrQrie inere(ea lui Aldo); odaia cu U$a incuiatii. Cll gratii 10 ferestre (Audiell(e); odaia goata. cu perelii murdari. cu resluri de tala; $i hirlie de inlpachetat pe podele (Scurt circuit); odlii in care Iineeze$le 0 racoare mueegiiilti, sola de bal Cll luminarile slinse, cu flori omite $i ctoburi de pahare sparte. trans(ormindu-se in arena de eirc pustiu, in sola de mUleu" Ji.

pentru surprinderea nesemnificativului este 0 cllrare in marginilc careia se ajunge de la "simbo/is/ica pueri/a" a unui "didacticism naiv" la ..!'eer;a cotidianull/l" de mai tirziu, Aici se aflll secretul reu~itei, in aceSl posibil ne<:onventionalism pe care I-am numit grund a-cultural; acesta (~i numai el) rezista cu inc1\p1\tmare tendintei .,spre conven/!onalislll" pe care Mircea lorgulescll 0 intelege ea "sti!izare $1 apel (reel/em la simbol": eriticului nu-i este pe plac faptul ca .. scriitorlll «compune)) "; ~i eu toate di pro7.atoru I ajunge "Ia virlllo:ili'i{i de invidial, in regisIre Slilistice (ot mai pretentlOCJse, .)rogresiv a,mnilme", eu toate acestea, zic. "sporul de subSlan/a ramine minim ~·t in orice caz mult lI1(enor gr(1dullli de per(ec/ionare (ormala ", De aici "arlifieialilotea" care "I:beste pretulindelli. mdileren/ cli I1ste vorba de puerilele (cdetalil re\'elalort/)) din ,'olllmlll de debul sail de cO/l1plicarele povesliri iii romane de mai tir:iu; nit' intimpllilor. (lini a Ii ell purin(ci semnolarea vrel/net exeeptii. prOIa Iz/l Sorin Titel eXCIlta nostalgiC spall III pilI' al candorilor infantile, liilldca insii~1 atrac{ICI spre vapOrO;;ifale $; suav/liill, sprc inocenJii Sl /'oge:mle indiciJ tendin/a spre mmiatllrii ar/izanalii. evidenlii ~i in propor(iile delicme ale earlilor tipiirile de autor ".1

la enlzime aceastl1 constatare, cu toate acestea, inzestrarea prozalOrului

Grele vorbc! Stra~nice dezv1\luin ~i judecali! Citeva disocieri se impUJ1. totll~i. E real1\ ~i intemeiatl:\ toala sehita aeestu; drum "spre convenlionalism" dobindit prin .. still:are $1 apel (recvenl la simbol"; e adevlirat ell scriitorul Ie cam ..«compune)", ~i eu simt ~a. percep fOl1area de a fi cum trcbuie. de a avea mi~ culturala: ambitia par sa lin1\ loc de once altceva. peste mai toate construqijJe, imaginile ~i pove~tile plule~te. nenumit ~i dominant. sentimentul ell literatura e ceva nemaipomenit. 0 escatologie este ea, sfintele moa~te ale marilor modelc vcghc
16

17

Jocul dintre determinarea culturala ~i indeterminarea a-culturalli este resimlit de Mireea lorgulescu ca 0 "epopee a depersonaliziiTli ":: manifest1i ~i in De;lInlll pe iarM (1968) ~i Noaptea iJlocen(ilor (1970); aceasta "mareheazii op(irmea hOllirili'i a seriitorului pentrll 0 (ar/l1l1/ci de lalga raspindire inlileratura europeana: Kafka $i Beckett. nOli! roman france: sint, s-a remareal, repere/e >~i modelele sale".

In ciuda acestei optiuni "hotarlte", criticul a$teapt1\ ca dincolo de "tehnica desiivfr-iifa" s1\ apar1\ ~i miza pe aeea ., erea/ie tulburlitoare delermlnata de 0 fntuilie profunda asupra suflefului omenesc". Ceva

similar

a~tepta ~i

Gabriel Dimisianu Tntr-un articol scris peste doi ani

(1973): "lips€$te totll~i", spune el, "acester /ileroturi de ral/nament artistic (... ) vigoarea de 0 propulsa 0 metaforii existentia/6 de anvergura "-". Mircea lorgulescu este Inell mai aspru. Pentru aceasta, Sorin Titel "era interesut" inc1\ de la volumu I Copacul .. de surpnnderea sub aparenle eOl/ltille a unui liear de umanitale banala $i fnduio.yatoare, mai amenlica dedI senlfmemele de pOl'ada ale eroilor inra!l~'a{i sub (orma unoI' bllsturi de bran: intiltale pe soell/rile unoI' evenimente speclacl/loase Didaclicismul naiv esle insii simetrie didactfcismulUl de superproduc/le ", Concluz.ia se impune de la sine: in aceste pagini din volumu{ de debut .. /ipse~te tocmai perceplfa cofidianului. fn/OCllifa ell 0 ,wnbolisticti puerilii ". Este adevl1ratll pinl1

DanH~1

Sorin Tilel

Vlgh'

ingenuu-miratll a vreunui portret renascentist se afla un ceva integrator cl\ pesre toare artele se poartl1 (precum Sllntul Duh in vremea de dinaintea Genezei) viala-cea-de-zi-cu-zi. via\a acelei priviri Tncremenite secular In expresia ei ingenuu-mirata, viata care seaman1'l acelor ritmuri de prin cUlare cvartete schubertiene, viata care seamllna capodoperci epice a lui John Cowper Powys intitulata Cercul nebu/lilor Posibil ca asemenea imbolduri sa-I fi cutreierat pentru a dobindl ceca ce Mircea lorgulescu Ti repro~eaza cll nu poate ave~ ~i anume "slIgerarea umll (i'ogmenr de vWia integralii, de la nh'el social la eel 01 eonJlI/IIiei Si chlGr 01 biologiculw", vorbind el despre acest .. il1lreg e(ort tehnic" pc care Sorin Titel I-a "depu.'i inlru ~i

aulenliellate ", A~adar. critica a pus in valoare aceasta posibill.l dubla dlsponibilitate a scrisului titelian, pc de 0 parte anvergura culturala, efortul spre cit mai mult ~i mai bine in tehnica ~i sincronism ~i, de cealalHi, 0 anume vocalie a ceea ce Lucian Raicu nume~te .Jondlll a(eetiv·· t' al pl'ozei. Acesra se impune cititorului printr-o scrutare a ceva ce se ana. dincolo de "complicatele tehnici narative "; dincolo de tehnici ~i amb1\ii sincrone se arata un imens rczervor de stan potentiale care, prin schimbarea intimplat~ 0 dat1i Cll Tara indepllrlfJtii, se arata cititorului in toata. amplitudinea sa. Abia din acest moment autorul ajunge la acea pricepere de a spune ceea c~ pTna atunei era intermediat de "complicotele tehnici norative ". In ce const1i .. ongmarul fond "fectiv 01 pro=elor "? Lucian Ralcu enumera mal ales stan, ., dlspol1lbililari a(ectlve "; l1lai liniu. dupll Cfipa cea repede, devine vizibil CUIl1 anume accste disponibilita\i afective au devenit bUll d~tigat prill regindlrea lor" poictica Lucian Raicli ellumer1\ aceste virtualil~!i afective:

"delicala sansibilitate contraria/(j. pudoarea merel1 ranlta de contactll Ii "CI". ell alfli, ell lumen brU/alii. impura. cinicii"_

Mariajul dintrc hiperrealisrnul noului roman (cu efectele sale clltre absurd ~i in\'entarieri "reci") ~i acest "original' fond afectiv" nu este intordeauna cel mai bun cu putill\a, ~i probabil ell sCrlitorul a simtit. con~tiellt sau nu, nevoia unei rupturi, a unui pas decisiv, a un~-i evadari din ehinga cenzurii culturale, a modelului, a panuiui doar pe "compllcatele tehnici naralive ". Din perspectiva ,.originarului fond afectil.' ,. realitatea narata "fncepe su piarda dill consistenla.

(monografic)

ivelul .. auster $1 grav al I'elollirii" printr-o tensiune intre\inuHl de ..rapidele dep/asari de planuri, (enormlliirile» Imaginarului, surprtn=otoarele hufoneril $1 contra-sensu", iromce ". Ceca ee rezuha e alci este "inJepanarea voita a oncarui efect prea $ocant" eu urmAn direete, aproape connictuale, dintre intJInirea "c//Idala" a ceea ce Lucian Raicu soeote~te a Ii 0 prozA cu "un aer de poveste (ru11/oasa, melanculica $i tandra, :''Pllsa la 0 tonalitale dlSCrela ( .) ,. ~i "contex{ul ravtisit de tenlativa tntratabila a (Ismcroni:ani» ". IntlLnirea dintre

disponibilitatea afeetiv~ a zieerii ~i restringerea ei in limitele protocolului textual (predeterrninat din nevoi de sineronizare poeticll)

na~te to onginalitatea acestel pro:e de esenlti lirica. dar $i fIIolivul unui de(iclt al ei. al unei estompiiri de aeuifate $1 vigoare ". Criticul socote~te, pc bunll dreptate, ca prozatorul "nl( acceptCi (oo) sa mearga pina ia captit ": aceastll retinere este generata de 0 .. (ireascti rezerva. de raporlat 10 natura lalentullll sau ". Capatul ar fi 0 sconnonire "in g,rolesc. in tragic "; luciditatca sa eulturaHl aClioncaza, a~a cum am mai

spus. cenzlU'ativ, de aceea Sorin Tilel, cel din vremea de atunci

(Noaptea i/locen(ilor), "i$i examineazii propriul strigat, sau eeea ce £II" fi vrut sa (ie strigat, CII un fel de umor receptiv $1 binevoilOr. oricum premalur; care (ireste it intoarce din drllmul incepllt cu multa deelZle ", CapaLUI drumului, a~a cwn ~i-l imagineaza Lucian Raicu, ar fi sa lie

unul in grotcsc ~i tragic: nu ~tiu daca Sorin Titel ar fi avut resurse pentru a!;a ceva, 'imi pare dimpotriva c1'l nu era natural dotat pentl'u un asemenea drum. Asumarea pinli la capal I1lerge in altll diree\ie, una Tn care .. u11/orul receptiv $1 bmevoitor" nu funqioneaza in feluJ ulI<::i cenzuniri a exceselor in direetia grotescului tragic, ci in aceea a rccuperarii vieli i intr-un orizont care se "Tea a-cultural, avind, desigur, c(ln~tiinta acutl.l a culrurii, un ceva anume eare trebuie tnglobat, asimilat ~i transfigurat inspre un "cap/i'" in care aceasta ar fi doar fundalul indepartar al unei refleqii secunde. Drumul acesta iI gase~te Sorin Titel, cautTndu-l pe Cehov, pe Melville, pe Cowper Powys. raseul lui. a~a cum este schitat de Lucian Raicu (c~ un Sorin Tirel care ar tinde Tn prozele sale" cu toala energia spre 0 cota a adincimii.

Ort a a/titudinii, mai abrupta. mai riscontd, mai prime;dioasa "), ~j-a gllsit 0 rezolvare tehnica ne~teptata. eu toate ca, sub .. pres/unea sporitG a abisuri[or ", scriitorul riscl1 sa piarda din organicitate ceea ee ar ci~tiga ill acuitatea "percep\id concrerului ~i a viz.iunii existen\iale",

rapoT/urile se rare(iaza, vistirtle incerte inunda terilOrittl percepriei exacte Q lucrt/rilo,; contururile devin evaflescente, spre a liisa sa Sf! dislingi'i door murmurul unei vo.:i rnlerioare "11. Efectul, In planul naratiunii, eslc "un debll egal, sllsrinut. monaron al ((fe-.:tll/llii) care se na~te din proprii/e resurse. mU/liplicfnd 0 (r<:::a inillCll
capatul acestui drum schireaza una dintre cele mai speclaculoase schimbari de tehnidi narativA din proza rom§neascl1 modema: 0 modificare tl'eptata. in care .,presillnea abisurilor", a .,origmarului fond a(ecllv". i~i gi1se~te, intr-un mod nea~teptat. ~i acuitatca ~i organ icitarea. Unul dintre reperele in modificarea perspectivei viziunii ~i a tehnlcd naralive in sensul acelui praces pe care I-am nunllt ~l·culturatje epica este revalorificarea stereotipiilor eomportamt'ntale

18

19

Daniel Vighl

Sorin Tilel (monografie)

ar ~i a eelor lmgvistiee. 0 analizli complex~ a acestci modifidlri apartine lui Livius Ciocarlie. 0 reproduc pe larg inrruc'it arata, mai bine dedt a~ putea eu sa. a fae, ceea ee se atlll la baza acestei schimb1\ri:

verosimil in lleverosimil printr-o arhitectur1\ epiert logic venebratl1, Sarin Titel nu procedeazfI ~a pentru ca, pur ~i simplu nl! dore~te sO scrie tn aceasta maniem. Dar iata mai tntH reprosurile lui Valeriu Cristea:

,. Exisla in carlile lui (aLe lui Sorin Tilel n.n.) 0 sumedenie d, repel/{II, de c1/~ee fila! hine :IS, cli$ee in sensul obi~nuit al Cllvinlului. adiea refel'iri {a un mod banal de a prrl'i via{a, sau cli$ee propm alllol'ului, repeliin de vorhe, de slIuatii, de mO/lve in scrisul {ui. E(eclul " parado:cal $1 implicil polem/c, Pe clnd in epoco moderna. de 10 '{uuhert, Irecind prin Carogiale ~'i pinQ 10 Eugen lonescu, c/i$eu{ a osl semnul reifielirti, al go!lrit mdivi!ilor de interiorilate. Sarin Tilel produce un (el de magnifiear/! a c1i,~elllui, ((kind din el. pm'eli semnlll fericini de a ex/sll1. S-ar pulea vorbi in aeeasla privin{ll despre lin revers al eondlflei miet/lui burghe:. Aeesla poole /i vii:lIT ca 0 (jmfti intoorsa caire sine, geloasa de m/cul ei 0\1/11, agres/va la nlNoie ca /In 'ime cure i~i paze$fe cialanul. 0 (jin{a in(iori'Jlor de bOllOla 'it de sellca dalonta limitorii universulu/ III inreresul illledial. Literar. ntmle 11-0 exprima film hrne decil cli~eul, euvin/ul ItpStf de reverbera/le $1 de .~1!1II11I1/calii. strins eC/ un nod In sariicia micii lui utililiili. Pnvll aSlfel, /llIml burghe: sa Irans(jgllrea:a, adica dispare devenmd allclf.. .a. Este ([ClIm 01111/1 inSlI$l, redl/s la 0 condi{ie precarii in sel/rla lui viafa pind/lii de pru/lc/dii. ciirora 1111 Ie (ace (ala decil ghemlllfldll-se. insa ~1II"d s-o prell/la.I'ca, iI/hind dm /Oafe pllterrle VIOla eil mat simplii. cif fIIal lipS/Iii de avenlllra, viola ()lIr ~i simplll, rarii aile deterll1inari, Sorin Tilel Llmple treplal cli,\eele $1 repel/lllie ell 1lII1I117a C/ceste/ fencl//"!'

" Dura parerea /1oaSlrii, insii. Sarin Tilel a gre$il in alegerea suhieelului: fungo cdflitorie (pe ;os) a pri::onieruilli ni Sf! pare /1(!\1erosimilii. Se poare oare apliea acest crilerill lllll/i gen care mlzea:el toemai pe ie~irea din ab/~nuil. din nOlural, din (jresc? No/ credel!! cli da. Caei bi:arul ml exclude a verosimilitate a sa, speej(icli. iar absurdul - lin anume sens. Cii lin (unclional' e areslat pe nea$leplare $i eel el se zbale so aile mOlivele pentr/( care a {OSf luma aceaSfa masuru (Procesul) eSle veros/mil: eli ni$te lueratori deseopera, la Roma sau la Milano, eu ocazlU uno/' SapOIUN arheologice poarta ill(emului (Dino 8u::ali. un all nl/me de care pro:alorul noslru poale (i apropwt) eSle. ior{j,~i. in plan lilerar \.'Orbind, verosimil: dar co in epoca Irenlflui, a aUfOmobilului $i a avionului (lOate ellvintele se afla in lexl). lin inclIlplll (oricit de grea I-ar (r vinal) $i gardienii sai (oricil de I11feriori in grad) trebuie so l17earga pe ;os ani de :i/e pinii la 10cIII punifiunii - nu mai e; oricit de sublili. de f/ni $i de ((mela(izicl>I ne-om vrea. pe lOl pan:ursul lecrurii ne sieiie intrebarea. (oane naiva desiRl/f, dar in ace/as I lilllp $i (oarle ineaptilinolJ1 de ce oare nu It s-a pus 10 dispozilie celor Irei Lin vehicul. oncil de modesl (pina ~i Geslapoul 4i transporla nu v data vielimele in automobile (oarte luxoaseF A,ya e/lm se desfCi$oara. eiiliiloria ni Se pare insa mai degraho dogico decil absurdii. ":'J Raspunsu I la intrebarea ..(oarle naiva" a criticu lui poale fi ~i ea tot

Inamtea ciclului romanesc lOate pareau sa meargn inspre 0 supralicilare in masura sa-I 3slgure lui SOlin Titel UII loc de seam1\ intre epigonii ul1ui stil narativ, acela al nou)ui roman. Drumul ducea direct spre un soi de abstl'actizare artificiala pe care a reclamat-o M ircea lorgulescu ~i a intuit-o la vrcme ~i Valenti Cristea atunci dnd spunea di LUllgu cliltitorie a prizonierul/li este mai degraba un construct epIc ilogic dedt absurd. Exemplele sinl fhra j'ndoialll concludente. cu toate ea paclituicsc, dupa cum cred eu. prin referin~tI la a categorie, aceea a abstlrduJui, ~i a unor repere, kafkian ~I post-kafklan reprezentat de Dino BU72ati, care nu se potrivesc; e ~a ca!?i I:um ai dori sa scoli cuie dintr-u scindura ~i Ie folose~ti de 0 mislrie. De ee spun asta? Pentru cil eu SOCOI Lunga eli/lilorie... ca nu se situeaza alit dc .. clar ~i neml;locit" intr-o .. deseendel1{o kaf}aona" Chiar dac1\ am socoli intreg romanul ca tiind .. perpefllarea la in(rnit iI ullimei CalalOrii 0.1 lui Joseph K. (.. ) srrins in mengJlInu illSO(IIOrtlor sa, clilbi' ~i tot nu ar fi de ajuns pentru a socotl romanul acesta " ciaI' $i nemi;locl/" Io.afkian Argulllcntele nl Ie ofcm chiar Valeriu Crlstea alunci cind il Imputli pmzatorului faprul c~ nu resp~ctll principiul constituirii prozel absurde. ~i anume aluneearea din

naiv~, nieidecum subtilrt, frna sau de esenlii merafizica. ~i anume eroii cartii .. trebuie sii meurg{j pe ;os ani de :ile pina la IOClt! pllni(iumi" pentru c1\ a~a a vrut autorul. Desigur c~ problema se eomplic~ in momentul in care incercam sa aflllm de ce anume a dorit el a~a $i ntl altfel; am putca i'ndrazni s1\ credem ca, punindu-i "pe ias ,. a simlit ca reda mai bine sentimentlll departarii (al indepllrtllrii $1, poate, al instr§marii eare deeurge de aici). Ar mai fi ceva: drumul pe jos este 0 incursiune inrr-un concret mai degraba al fizlologicului care ne pare a fi ceea ce ~i-a doril sa aducll in pagina prozatorul, inaintea altor investigatii in concretul mundan. alit de pregnante in Dejul1uf pe iarbii. carte pc care 0 scrisese cu doi arli inainte Aceste explicatii vait naive s-ar fi putut cu adevarat sa-i fi trecut prin minte prozatarului, mai ales c~ literatura nu se n~te (unilateral) din cap, ci (multilateral) din minte ~i inima, din ratiune ~i sentiment, din idee ~i din contopirea acesteia. a ideii. intr-un-mai-mult-sau-mai-putin-decIt-aceasta. Ar mai fi ceva de adllugal aici: e<1JlItoria cu autobuzul, cu avionul, cu trenul ar fi antrenat eu sine inevitabile incursiuni in social, ora~ele ar fi c1\patat nume, lilrile la fel, oamenii ar fi dobindil aile chipuri, calaloria ar fi capatar u~oare (~i inevitabile) conota\ii luristice; eu nu spun ca in acesl

_0

21

Daniel Vighl

SOrln Tllel (monografie)

fel proza nu aT fi fost poate mai interesanta, Indrnznesc sll ered ell dirnpotnvli, Durnai ell, abia In aees( din urmii caz, mi se pare ea mai aproape de absurdul kafkian i'ntmdt, doar ~a, am fi avu! CD adevllra! alunecarea din verosirnil i'n nGverosimil printr-o arhitecturll epiclilogic vertebrata, Ciclul romanesc sub lupa criticii sau de la tehnica la misterul impenetrabil al conditici omu/ui

Prin urmare, sehjmbarca la fall! a prozei lui Sorin Titel se petrece dupll ce, prin LUllga cdliilorie... , scrijtorul pare sa fi atins un prag al construcliei compusc lucid, aVlnd ill falli modelul cultural ~i poetic a1 vrernii sale; abia apoL dupli aparitia romanului Tarn fltlleplirtutli proza inclinil vadil spre un alt curs epic; ceea ce exista i'neil din vremea volumelor preeum Valsuri nobile $i ~'el1timelltale. Noaptea illocellrilor sau De;l/llul pe iarbii: 0 disponibilitate spre conerelU! uman, deproblematizat, reeuperat cu 0 anume melancolie atent strunitli capllta aici deplinll preponderenla, invadeazli nara\iunea ~i se (l$eaza in prim planul acesteia, deven1l1d principaluJ subject. principala temit Romanele apaqinind clclului inaugurat cu Tara YlldepiirtlJta pun In pagina rnai ales stllri ivlte dintr-un soi de resernnare in fala evidentei dobindite in chiar timpul vietii: oricaror inlrebliri menite sa dezvllluie cite ceva din rnistcrul impenetrabil al conditiei omului nu Ii se poate r~spunde dedI prin noi intrebari care nase alte intrebllri ~i tot ~a intr-o succesiune care figureazll. in acest fel, un e~ec al cunoa~terii, Dm sentlmcntul aceslui e~ec se na~te inlTcaga arhitecturl! a eiclului rornanese. Prin meandrele cllutarilor textuale C, excesiva cerebralizar, ,~i v/Olenlo, cam puerilli, a eplc/llui ", dublate de "experimentulmodem adeseori gratuit"'"). scriilOrul ajunge sa fie preocupat de "redescoperirea semimentului poelic 01 vielii "". Unnarea acestei ultime op!iuni. vizibilll in Tara YlldeplirtQtli, "aduce 0 I11lensl[icare erceperii concrelUlui. 0 sporire a elementullli descriptiv-realislic. dar :ji cu ptilrunderi in (antasIIC. COl1lactele alltomlui eu pro::a slld­ americana (Borges, Marquez) sint evidente, "J,

o dovadll a schimbllrii. resimtita de crjtica in chiar momentul apariliei romanului. este retinerea pe care 0 formuleaza Gabriel Dimisianu "In legtilurii Cll elemel1lul de constanta din crea(lCJ scriitorullli", Este adevllrat ea, in momentul in care i'ntimpina noua fata a scrisului ritelian, eriticul nu avea la indemi'na perspectiva pc care, astltd, 0 avem prin apariria tuturor carrilor eiclului (PlJsiirea $i umbra. Clipn cea repede, Femeie, {atil Filii Tau). Aeum pot fi evidentiate elementele "de constanta" care milsoara tocmai disranla dintrc carrile de dinainte $i cele care urmeazll romanului Tura f"depiirtafli, Atunci ins!! plireau a fi jntemeiate re~jnerile criticului: accsta crede cum ell .. Nil doar spirilele eli lotlll re!i'aclare innotrilor 22

priVl Cll sl/spic:illne catre lin aulor care ell [iec!lre carle explorea::a lin mod de (J relata epic deosebil de cel anterIOr ", Intrebarea daca (oate aceste "schimbari de tehnici narallve (, ) sint cenae I/Ilplacabtl de .I'llbstan(a mesajlllUl" t~i va gasi raspuns In tot ceea ce, de atuncl

pOI

inarnte, va serie Sorin TiteL Pinli la acel moment, observa\ia ca scriitorul "esle (oarle preocupal de 111lUra tehmca a scriSlllu; sau ~'i pOGle prea disPllS la adopp'uni. prea mobil" avea justificare. dupa um, ~l faptul eli, In ehiar aeele momente ale lungii calatorii prin variate tehnici narative, se simtea nevoia "Ilnei canlontin de mai llinga dl/rata, a ,\'Iahiliziirii Infr-un leren epIc" Acest fapt va deveni, de altfe!. destin Incheiat 0 data cu ultimul roman anrurn (Femeie, [atti Fiu! Tau),

In tot cazuJ. dupa romanul Pas area ~'i umhrtl, care apare In trei ani (in 1977) dupa T,Ira Yudepi!.rtatli, schill1bartie incep sa tie tot mai vadit percepute de comentatori. ]n viziunea lui Anton Cosma, in Pasiirea $i umbra, povestirea rflmine "proc.edelll de ba:a", de~) viata .. I!Sle

(Jr;Vilii, ~i aiel, ca ,~i in cartile antenoare, dll1lr-o perspecIll'ti hleclllaiti. dm care umanul apare nil ca ISlorie soclQlii. mCI ca elernllale llrhelipala, $ll1Ici ca ml$care Impellloasii a suhlecflVila(II, CI pre:en{ii care se ofera cOl7femplallel - in mod direct sail indirect, pnn rememorure or; (iclllme" J • N-a~ spune ea umanul chlar nu apare "ca Istorie ,WCillli'i', ca ,,€Iernitute arhel;palii", dupa cum nu se poate

accepta nlrll rezerve nici surghiunirea subiectivitalii, fie aceasta ca "ml$Care illlretlioasci ": perspectiva " oblectllalti" nu elimin1\. prezenla acestor~ elc (istoria sau etell11tatea arhetipala) i'mi par mai degrab~ a Ii ni~te elemente constitutive ale vie~ii ca ,,«prezen/{lJ) care se vlerci cOl1lempla(lel ", tn cele din urma, "coJl/emplapa" ~i Ie are subsumatc. ea elemente constitutive. tot a~a cum .. miracolul iI7S11$1 ai eXlSienJel wnane" nu este strain in romane de "once seml1l[icalii soclGle SQU filo::.o[ice sublimate ", Aeestea wate eXlst1l. In "mlraeolul lI'lSII$1 al xislenlei IImane" mai degraba ea ni~te intreb~ri care, nllscind alte intreban. i~i relev1l. deplinul lor aspect cvasi-miraculos, De aceea. atunei ci'nd cutare persona] se manurisc~te "vreau :jl ell sa vad Ct! gusl are hllllea asta", el nu spune rna; nimic in ordinea .. semni[icaJiilor sociall! sau [ilozo[ice" ~i totu~i, implicit contextual sau subtextual. Ie mc\rturise~te, Dincolo de cli~eul asumat. dincolo de stereotipijle vorbei ~i ale gestului existll. dup1l. cum crede Livius Ciocarlie, ,,ldeea cea mare ( ) ca VIOla nu treb/JIe slricala, caCI via(a poote sa fie frumoasa, alir mOl frulrloasa, ell cit eSle repede treCaloare. De aceea, persona;ele flulresc, loole, 0 sfi,~ieloare sele de petreeere $1 de fer/cire, IIlla luminara de me/oneolle. (lira prea multe iluZl/, insa ~timd sa se bucure de ce eSle dat, lemlndu-se doar sa nil scape (lulinullimp hartizil petrecerii ".lJ, Nu personajele au iluzii, ci doar eel care Ic-a dar viata, el Cli

cSle contll1uu obsedat de ceva ce ar putea Ii ~i miraeol, ~i semnifiearii soclalc, $i filozofie. ~i etemitate arhetipaJ1'i: pe lOate acestea Ie are 23

Damel Vlghi

Sotin Tilel (monografie)

seriitoruJ in vedere atunci cind serie. Poare rocmai de aeeea. a~a cum crede Anton Cosma, In romanele cicJulu i "inlond istoriei propriu-:ise, exisla (.. .) sugesllCl IInei inrelepcilln/ a ISloriei'·.

Prin unnare, ciclul romanesc i~i are asumata varietatea procedeelor tehnice exersate in c<1rlile anterioare, doar c<1 drumul este aici spre ahceva, experimentul nu se mai afJrmii ca scop suficient sj~i. lata Ull ascmenea "ci$tlg tehnrc" in Pastirea ¥i umbra; aicL forma monologala a scriiturii este tnJocuita de 0 ..forma dialoga/a sail co!ocvia!ti"'J, ceea ce rezulta este 0 polifonie a vocilor care ,.se amesteca, se suprapun, se inrretaJe, dind na$/ere 1111111 zum:el exis/en{wl, 0 Imagine mai mutt (ludlflva a exis/en{ei omenes/i co I!xlslentii comlin/can/a, vrednica de Inleres prtn inslIsi acesl aspect "~.

Cu toate acestea. ~i dincolo de posibilele ac1lizi{ii narative, sun{im acum duhul unei unicitatij provenlle dtntr-un imaginar care. In datele lui fundamentale, se regase~te cu smele sau dintru inceput: "il1lr-l//1 fel", crcde Vasile Popovici. .. seriflorul Cl ClVUI mereu inain/e 0 slI1gurii

car/e. Fleeare nOI/G lenlatlva, (iecare nou 1'011/111, era 0 aproximalle a aceS/CI {antoma/lce. IJlIracl/!oose Cela!1 II1lerlOare, !uore eli asal/ (ie pe versantul senllmenlaliliirii, (ie pe ver.wntul inle!ectuali/arii, schimbind febril slralegule $1 armele "".

Pcrspectiva unei omogeniUlti interioare care se manifesta unilar. mcolo de dlvcrsllatea cllilor de acces, este prezenta prm recurenla a .. doud mari leme "; acestea ar Ii. In viziunea lui Lucian Raieu, cele care .. obsedcl.J:i1 ,II SlIs{il7, dinial/Illru! ei" opera lui Sorin rile!. Pe dt: o parte, ciclul romanesc afirm <1 .. 0 mSlllll{il vllalii. a vie/if mature, c:!oCOtlIOare. Irium(aloare in i/1sasi a(in/larea propriilor rifmllri ". De

cealalta pane avcm .. 0 II1s/anrti a sensihililiJtii s{i$iale " aceasta este '. dllreros iJllerORulIvii $i Iragicc'"'' ca suspecteaza ~i contesta

"a(irmareo /1t!pnsa/Oore a instil/CII/!ui vilal, a rilmurilor nalurale. a ciclllrilol' fatale ". in acest caz... celalea mlerioarfj ", dup1! propunerca

alegorica a lui Vasile Popovici. ar putea fi sufletul care recepteaza lumea din JUT; acesta este luat cu asalt pe versantul intelectualitatii (care ar putea fi [~iJ acela al modelului cultural. al cilutlirilor experimentale) dar ~i, In simultanellale. pe acela al sentimentalilatii, dupa cum Ii spune Vasile Popovici. Ceea ce ar corespunde celor doua aJegorice versante ale cetiltil interioare sint raSlUmate In viziunea lui Lucian Raicu: 8stfel, versantul inteJectualira!ii apare ca tiind unlll al "sensibilila{U sfi,~iole ". al uneia "dureros lI1/erogaflve ~'I IragtCe ". Vial8 ~i toate ale ei par a apanine mai degrabl'.l "afirmaril nepiJsalOare {[ I/Isl/l1crului vital. a rltmllrllor nailirale. a cic/urilor (ala!e ". Paradoxul acestor disocieri analilice este perspectiva lor dubla ~i

naturale. ginde~te. de aceea este slab; mai mult, a~a fiind et. se apropie mai degraba de "versanw! senllmentahtli{li" Prin unnare. in proza titeliana. sentimentul exista atita vreme elt omul are" sitibiclUnea" de a gindi. atita vreme cit este mai ales 0 fiinta cuhurala, in tUllp ce omuJ celalalt, eel concret, al "inSlincluah/a{ii vi/ale", tijnd dincolo de asemenea "slabiciuni ", nu este (mai ales) 0 fiinia sentunentaHt Adica slaba. Insul care i~j castreaza pornirile suf1ete~ti cu bisturiulluciditli\ii se Indeletnice~le cu medita!ia. este bolnav; complicatia sa sufletcasca sc al1\tura precariraiii biologice, in limp ce insuJ ceHllah, cel integrat rilmurilor vitale ale existen\ei, este sanalOS ~i nesimtitor. Ciclul romanelor lui Sorin Titel poveste~te nostalgia dupa starea de a fi a omului "normal ", omul "ins/me/uahliifii vitale ", acesta este precum sOlia domnului plutonier de politie din Tara fl1deparlolii. Povestirile ~i preocuparile dumneaei sint de 0 .. mimIT/ulii" absenii1 a ()ficaror posibile complicafii suflete~ti. adica illtelectuale. tatoo povestind cum in cutare iarnli a ti1iat un porc "de aproape dOUG sule de chile "; e>.plica ~i de ce anume (" err am gas it SUI bun "); doamna lutonicr povesle~te ~i transforma realitati ignobile in subiect narativ (" co m'w mai multo $unnl decil shinina "); caracterizeaza indirect prin hedonlsme .. subllllelecllla!e", ,. non-reflexive ", I ipsite de orice tensiune ideatica In mMura. sa dea noblete ~i tinut1'i cplcului (" co al /IIell (plutonlerul, se inlelege, n.n.), mar ales dupa $lIncli ii marl, males sou singere/e PO{I nici sci nu facio nici nu se uita la ele, el sa Site cli are ~'unct!e in dimarii $i-i mllirunllt "). Prozatorul nu se mullume~te numa.i eu atit, nu Ii este d.: aJuns elt anume a "gloSG/" pe margmea placeri lor acelora. pe marginea consecintelor acestora in comporlamentul gastronomic al personajului (" c.·a a! meu, mai ales dllpa SllIlCa ii mnrl"); autontl noStru continua povestea construind un orizom de a)leptare in care. initial, erosul pare sa ocupe eel dlntii loc ("Ne Irezeam amindol noap/ea, doamna, asIa eind eram lineri, a/orl.i I1Ingea duduia ill sobii, sa sparga saba nu alra, se /rezea el mai inlii $i mii Ire:eu $i pe mme. cii ell ma tre::esc repede - nlllllai sii pUlle, asa cineva mina pe mine, co in/roo cllpittl sim ell oC/1Ii deschist "), Mai

~'I (OCII

lrebuie spus ca. in momentul in care serie eel dintii roman al ciclului. Sorin Titel avea deja doblnd.ita pe deplin ~tiinla anlln~rii: prozatorul ~tie sa povesteascil prill ocoli~uri, prin meandre descriptive, prm detalieri (aparenl) inutile care fac deliciul oric1:lrui taifas: ca tehnica, nu e putin acest lucru pentru ca. dm asemenea priceperi aClunulate de-a lungul ani lor, se n~te verosimilitatea care se ofera deodatli cititorului in toati'! miraculoasa ei simplitate. 10 feeria nimlclllui. Zice doamna plutonier: "Mci Ire;;ea si I/n fillip sllifeum amindol a$a, liniSlifi,

interschiJnbabill\: pe de 0 parte lraiectul intelectualita~ii este cel care evoea precaritatea tilliiei umane; Otl1uJ eSle slab pentru c~. in loe sa se lase cuprins de simplitatea !Ii de instinctualitatea vitala a ritmurilor

G.sCIIllam cum duJure saba, co lemne aveam. 0 indopoJ1l bine de ell seara .,. Magistrala ezitare. rnemorabilll scenll; aievea ii putem vedea Cll ochii mmti pe cei doi tinen (pe atunci) cum stau "umindai a$u, ll1l~/i{1 ", cum asclllta. duduitul sobei "indopat?j" eu lemne; ne

24

25

Sorin 1itel (monografie)

Damel Vighl pAtrundem de poeZJ8 seeurizanta a unei literatun intlmiste, un SOl de poezje a odllii se insinueaz3 pe nesim!ite. Unnarea este una nea~teptala, modema ~i postmodema totodata. eapabila sa surpe eonvenlii ~i s1\ detumeze ~teptari intr-un registru spumos ironic pina a umor: "el imi =icea: ((Ce-ai Zlce III sa mergem ~i sa gll.Sliim din $w1culi{a aia din camara, ca aseara n-am avul po(iii $i alii mincal cam pll,il/» Si, sa fila cre=i, ne dllceom omindOi in camara $1 /(liU1I1 cite 0 eliu{a din $unczdi/a. dupa ma 0 lalOm in doua $i-o mincam eu cile un aslravete. acolo, in camara, macar cti era Frig. "

Ar mai trebui remareat eeva: Sarin Tilel nu ~tie ~i niei nu poate uri definitlv, pina la eapatul ideilor ~i ideologiiJor; "dom ' plwonierlll" sau este primitiv, este abuziv, ~ste prostanac ~i eu toate aslea nlciunde aceste pacate grele nu apar majuseulate in eonotapi sau in subtexte care sl! ne dea noua. cititorilor sai. sentimentul ca prln el se intelege Sl ltceva mult mai gray. bunl10arll Puterea sau Rilul lstoriei. L-am putea citi fll.ri'l. indoiaH1 ~i a~a, numai cll s-ar putea ~ pierdem, proeed\nd astfe!, 0 alta anume eomplexitate, aeeea a omului {Mil profunzimi; aeesta - omul fara comp1icalii - pare a fi un ceva anume misterios doa din perspectiva judedltilor inalt-intelecwale, dnd, de fapl, el este simplu-mimetie ~i dincolo de gindul la oriee responsabilitate, chiar daca aceasla n-ar insemna c
2

piQua e tare uril (.) Nu pol su(eri =ilele de loamna" Yorbele oarecare: (,,«(Unde e$ti 'inva!aroare')>> ( .) «De lInde $Iii co sinl invalotoare?)} (. .) (Dupa acordeon» "] insoresc gesturi la fel "a pus mina pI.! acordeon, pesle mina mea, ml-am rerras-O bineinleles (oarle repede". Mai apoi unneaza invitatia la bal; aeola muzica era .. minunalo" deoareee .. cinla RO$u 10 acordeon": urmeaza .. iudecata de va/Dare": ,,$Iii tu cum dntii r~O$lI. nu-li mai vine sa sial pe scaun ", alte intimpiliri .. minunale" au loc: .,organizaserti $ i 10m bola ~'I ell am ci$f1gal un fier de (acul parul, Anda nI$le bigudiuri $; el lin ereion Hardmulh pe cure ml I-a (lrCli/ mie cadou ca sa am eu ce pune nOle".

Pe umll\ alte asemenea lucruri se petree, domni~oara apudl aeordeonul lui Ro~u ~i clnta Cruce alba de mesteacan ~j abia la urma s-a facut In capul ei lumina ~i a priceput ea era indrllgos titli . $i bucuriile ~i nenorocirile Slnt descoperite deodal~ se aratrl ca 0 lumin~ intr-o lume eare trllie~le. plnll atunei. 'intr-un fel indistmct. Nimic deosebit nu face domnul inginer Cristea, sta in ploaie dinaintea bucaU'tresei Eva Nada ~i ide, ~i ploaia este din aeeea de varci, s1lnatoasa ~i vitalll ea pomirile domnului plutonier. ~i curgerea ei 11 euprinde pe domnul inginer Cnstea care este doar aparent sanaws ~i al vieri i, el ride 'in ~irul ploii celei vitale ~i este menit moliii celei grabnice: alta data intra in bucatllrie, e searl!, ~i domnul inginer sta pe intuneric ~I Eva Nada, buc!'tUireasa, tocmai se necl'lje~te ell cartotii pe care-i cura~ ~i, iacatll, mai bine de ,1umatate dintre ei sint strieati ~i nu pot Ii folosit i pelllru piure; domnu\ inginer este palld, pare bolnav, 11 doare capu! ~i-i cere un bumb. un antinevralgle, ~i pleael\. ride ~i-i spune ca are ocht buni dadl vede sa cure\e eartofii pe intuneric. ~i Eva Nada il da dreptate: chier daea-i femeie bl1trina, eu ochii nu are probleme~ e\ ride ~i disparc tn sufragerie, ~i de aeolo i~i urmeaza destinul sau tragic, iar eititorii simt ca el este un cineva important, pare a fi un artist, un tilozof, un ginditor, d~i nimic din ceea ce face nu ne indrept3te~te sa credem asta. Singura explicatie pe eare 0 putem oferi pentru senza~ia care ne incClIrea este doar asta: personajlll acesta este menit mortii (~I noi ~tim asta) $i de aceea estc el altfel, de aceea este difcrit chiar lara sa fadi nimic ie~it din C01l1un. Noi ii rezumam wate ale lui cite Ie facei dupa ce a murit ~i de aceea ni se par ahfet, diferite de vielile celorlall , eum ar n. bunaoara, viata lui Bantu, lacomul ~i imoralul. care, la vreme de inceput de primavara, in uoapte. se intoaree din pu~cllrie impreuna eu un june student. Este noapte. sint in sala de a~teptare din Lugoj, aeolo stateau ei pentru trenul de dimineata, ~i tinarul s-a trezir ~i il urmare~te pe Bantu eum doarme pe bancci, in frigul nopt ii . cum plescale. cum 'i~i mofl1iie batrineSre gingiile, cum se rt'lsueeste de pe 0 parte pe alta, 11 prive~tc Si inlelege deodata eeva amar ~i trist. niei el nu stie ce, ~i ntci noi nu ~tim ce, un gol simte studentul stind pe banca aceea in sala de asteptare, precaritatea fiintel omene~ti 0 simtc, timpul eel care \reee ~ontic-$ontic inalllte, in noapte, pc frig, Tn sala de a~teptare. 27

Daniel Vigh

Sonn Titel (monografie)

Vlata este eomplicata pentru ell este simpla; Sorin Titel a reu~it, la fel ca marii scrijtori, sa spun~ marile adevl1ruri povestind fapte m11runte, sa aducll ceea ce este dincoJo de fire in firea eea doar lumeasea a narariunii, sa metamorfozeze misterul vietH ~i al mOJ1ii intr-un ceva care, nepulind fi spus, ramine la fel prin chiar zicerea lui. Sorin Tilel spune tarl1 s1'l spuna. vizualizeaza ~i obscurizeaz:i simultan .o;i definitiv. Sotia 11m1r11 a domnului inginer Cristea simte via~a .<;i moartea, Ie percepc pe amindoua In ceea ce pentru allii nu inseamn1'l mai nimic; ea simte lumea altfel pentru ell a lreeut prin zguduitoarea nefericire a monii eelui iubit. Experienra mortii este experienra unei stari cu totul altfel, cum ar spune Rudolf Otto, deflOlOd sacrul. Totul este peste tot astfel '<;1 pina la eapl\tul vietiJ va mmine a.<;a. in acest fel poveste~te (dincolo de poveste) Sorin Titel viata vaduvei celei june: ,. Prin geallll/l descliis sim/ea cl/m plimmde in hllcatarie miroslil "picios al pmlliiveril fimpuril. 111 pamintului reavan, al /lonlor de pCI,. scutl/rare, pentru co pesre noapre bawse vinlul. plouase si se SClllurasera flori/e. Statea intotdeallna un limp neIl7l.~cat(j £n miilaclIl bl/caltinei pina 0 cl/prindea (riglll, apoi aprindea 11/1/1 ina. (iicea cu mare grabtl (aeul $1. Iremurind, se reimarcea in odaia in care darmea el. se strecura in pat ~i se fipca de trupul lui mare ~'i cald co sa se inc61:eascii: () simien intordealma~; 0 lua a$a adomut in brale $i ceea ce i~i amilllea ac/ml, dupli moarlea lui. era truplll acelo mare S' cald, U$OI' rral/Sp,rOr, de biirbat lil/(Ir care 0 cuprindea parca iniiunrruill/i. aparind-o. ~'i caldura oceilli rrup era ocum cea mm putermca omll7ure I'alllwlii de la el. muir mat pl/rernico decir vocea IlIi, decir inrreaga 1111 infarisare :llrilti la IWllma zilei. decir mersul sou dedI orice gesl al lui, acea ciildurii care Irecea incel. incer in ea. acea caldura pe care 0 sim/eo CUll! urea in ea, (1$11 ellrn urci'! sella in iarba abia riistir;tll, a(ar­ pe cimp." Aceastil compljcat~ stare simpl~. acest d~tig, aceasta pricepere la care a ajuns Sorin Titcl de a spune a~a ,,idei pro{llnde" 0 reg~im ~i In C1ipa cea repede ~I in Femeie, Latli Fiul Tau!. Critica a inventariat repertoriul de ., rdel esenliale" care animi1 dinllluntru arhitecrura romanelor, Ie asigura slructurile de rezistentli. coerenta .<;i soliditatea: singuratatea, dragostea mamei indurerate de pierderea fiului, misterul na~terii ~i al mortii, lrecerea timpului. Acestea slnt Calitalea prozci inlregului cielu eS1C data chiar de faptul ell ele revin de fiecare datll imbogarindu-se eu noi aspecte epice, detalieri omene~ti, coneretizAri modeste. perspective ale uneia ~j aeeleia~i priviri animate de una ~i aeeea'<;l mLrare ea din departe, u~or lnstrainata, vag perceputll de personale. de cititori, de Insu~i prozatorul care Ie da viata ~i care el Insu~i pare ca Ie scrulcazA mirat de bogalia Jor simplu-expresivA. Revenirea. iar~i ~i iarli~i. a acelo~i glnduri, oftaturi ~i aspiralii care par un fcl de linJlrl dupa ceva neclar ~I dlO departe, asigura coerent ciclului. cireularitatea faulknerianll a lumii, a eroilor. a gesturilor; e de

aralat, de asemenea, cil toate acestea nu sint predeterminate, ele nu se nasc dintr-o voinr1\ lucid urmatl1 de a face neaparat a~a ~i nu altfe!. Prin asta nu vreau sli spun ea Sarin Titel compune Pclra sll intuiaseil, sl1 refleeteze, ~rA sl'l-.o;i cons!ruiascil alibiuJ'i, motivati i, polem ici implicite, uneori. explicite. Aceastl1 coerenrA a motivelor, a temelor, a imaginilor chiar, are 0 explicape simpla ~i 1a indemina. Ea este legata de imaginarul creator. Dupa lunga calatorie a cautarilor sale prozaslice, Sorin Titel (re)descopera lumea Banatului, 0 lume a copilllriei dintii, a primelor senzalii. a celor dintii senti mente, Insotile de infior1\rile pe care ri Ie poale da doar trecerea anilor ~i (in)dep1'lrtarea concreta; nu intlll1pHitor proz.atorull~i incepe eiclul dupa ce s-a mutat la 1311cure~ti, adie:! dupa ce distanta in timp ~i spatiu ii va stimi necesarul apetit creator pentru siluari "in concrelu)" memoriei $1 al imaginarului. Nu este lipsit de sens nici faplul cA. 0 data cu aceasta virsta a crealiei, In roza lui Sorin Tite! intrl'l denumirile concrete de locun, de sate ~i ora~e. toponime .o;i porecle, alaturi de c1i.<;ee verbale savuroase prin varietatea $i autenticitatea lor. A.<;ezari alaturi ~i Iimbajul gcstual de 0 cxcep\lonala expresivitate f1Imica: Eva Nada vorbe~te in timp ce impline~te, riruaJic aproape, tot felul de lrebllri in bUditllrie. Cutare temeie leagl'lna prin aer cl1ldHorul eu Jar, alta da la intors un pallOn, cealaltll des face un pulovar penlru a tricota altul feeiorului care merge la liccu, in multe locuri apar "Indeletnlciri" artisllce cum ar Ii goblenul eu ala penrru macrame, InsolH de nume rare precum mulin~ sau. din gastronomie. crema de zahar aTS. tortul dobo~, "pancovele" moi .<;i ..crovnele'· asemenea, zaharul de eartofi ~I cite ~I mai cile. Dincolo de 10atA aceasH'i fojg~ialli care se intimpH\ in anonimatul concret al unei lurni care rrliie~te la lumina rozalie a chipului Mariei Magdalena din utare gobleT!, se ana sensurile ceJe mari ~i grave care tensioneazll totul pe dinlauntru ~i asigurl\ Intregii panoramari tensiunca care scoate proza din posibilul rise al lipsei anvergurii tematlce. a salveazA din escriptivul (doar) eOlografic sau (simplu) naiv '<;1 0 iT!eareli cu selllimentele unei vinovlitij fl\ra nume, .;;ind paradisul se mai arara chpa in eulare seara, in cutare rememorari cu parfum de nori d~ tei. In lumina Lunii sou in scJipirea euforIca a z.Apezli dm Ajunul Cn'iciunului. Toate aceste "descoperiri" au legatur;1 cu univeraul banatlc .<;i Cll e:xpenenta de viata personala. De altfel. pc aeestea eornentatorii Ie sublinia711 in~;stenl pc masura ce romanek' ultime vad tum ina tiparului. Chiar ~i cei d<: prin part.ile locului It se alatur1'l: un Livius Ciod.rlie (eu pUWJli rclincre), un Cornel UngureaJlu ~i NicoJae Ciobanu (eu aplomb): lor Ii se adaug1'l Gabriel Dunisianu. Valeriu CriSleR, Lucian Ralcu, Eugen SimlOn sau Mircea lorgulesell ". To{.i spun in esel1~l\ acela~i lueru. ~i anume faptlll ca, dupa Tara indepartatii, Sorin Tite! descopera 0 lume ~i un stit de viat~. una aproapt> exotlCil. in pelsajul prozei romant:~ti. Privit din aces! punet de vedere. S0Tin litel e~\e (~i 8.';3 va ramine: in iSioria Iiteratuni romane~ti)

28

2

Damel

Vighi

Sonn Illel (mol1ograi1c)

Scriitorul insu~i este, dup~ cum marturise~te inlr-un Inferviu din revista Orh.Oflf, con~ticnt de importan!a excep~ionala a descopenrii spatiului nalal, cu loata bogatia sa de concretc!e pe care 0 poule aduce in peisajul interior al imaginarului artistic, Reprodue un fragment: "Reporter, Cum $1 ce gindl(i despre locZll'lle natale: - NIII1umOl ,·u nostalgie, ci $i cu selltimentul cil prin ele SI! illsti(ica aproape tot ceea ce serill, Adevarul e ca am descopent desllil de tir:11I - cind am ineeput sci Illcre: 10 Tara indeparta((J - cit de mult apar(in aces/or locllri $1 ct? resurse, intr-adew}r inepui:abile, poore oteri scrisullll mell, fllmea in care am copt/anI Tm ceea ce VOl sene de aClim inainre va avea (wmprentali acefei fllmi. Oriee opera luerara este, dupa credm(a mea, U/1 produs deopoll'lvii 01 memOTIel ~I af imagina/lei Cit apartine I(reall/lulil, lapluhll de viola tralf, $1 cit Imaginarulw lin rOil/an' lara 0 intrehare la care grell SI! pOG/e da lin riismms (oarre exact "I'

Ideea aceasta a "resurselor" epice pe care Ie ofera prin reverii ~i amintiri un loc, ConCret deterrninabil geografic, care sfir~e~te pnn a deveni unul apartinind unei geografii a imaginarului artistic se impune ~i crilicilor afimla!i in deceniul 9pl. Am vorbit inainte de slUdiul­ postfata al lui Vasile Popovici, Intr-un eseu publicat in Romal/ia literarii, loan Bogdan Lefter revine asupra temei printr-o inventariere atenta. chiar daca syccintl1, farll. de care i~l cauLA distanla cuveOlta unei abord1\ri diferile: .. /11 volumele IIciclulu/)) desehls de Tara illdepiirtflfii 197-1) 'Ii cnnti/1IIat cu Pasarea $i umbra (1977). Clipa rea repede (/979; SI Femeie, late} Filii Tall (/983) .'I-a ohser.·Qf raro grelliole eli, llisincl in IIrmii etapa 11101 violent-experimel7lafCi dominata de Lllnga cillatorie a priZOllierului (/971). auroT/1f ,~i-a /ixar mspiratia a.wpra

spatiului ,~i tilllrllllli (orma{i.:i safe, intorcinJu-se catre !Janowl aproape (ablllos in CQre se nasclIse ,~i-,~i pefrecl/se coplltina, adofescen/a ~i a parte din rmere,e. M(// mull dedt atit. loan Holbon ~'I_() cOllStrull comenlarllJl tocmai pe ideea ne/a a (wlItobiogra!lsmulu/)) int"egli opere a lui Saml 7itel (et.' Profil"ri epiee cOllfemporalle, I' 106) Cons/arind cO/nciden(o - daca II/( 100atei, in orice ca: ,whslan'JOfil - dll1lre ViOla $1 ellr(I, cn/ieii romonelor s-uu /ixat praeth <1mpro transrerufu! biograjic odlcel a reel/perii,-ii lllJOr lIIartllril (loblecrivl!» ,w in (lcelasi limr de sellsihi!ifate legate de a epocu )'1 ele /1/1 medlU "J(.

,.Autobiografi5lnului" transfigurat fiqional prin intermediul imaginaruluJ '"Ii corespullde t'libcrar~a de mocleJul cultural castrator ~i cenzurativ, Aceste Joua mari Illodificfiri in substanta idcatica a prozei angrenCa711 d~plasan de profunzime In registrul narativ, in tehnica, in stil ~i scnitura, TonIC sc schimbll, resplraria epica este mai ampla. la fel dimensiunile c~rtilor. amplitudinea frazani, eurajul abordarii vietii In <;tereotipJile CI le"cale. compol1amcnlale, de gindire; toale se emancipeatii prin eliberarea de sub spalTna de ;} nu fj ..in" lilcrarura. ill 32

"marea" cultura. de a nu ti pc masura Illoddelor, a lot ceea cc adnlll'i ~l respecfi pinil la pierderea de sine, Accasl1't emancipare este cea rna' \ i7ibilil dm llteratura l10astra conlelilporana. ea marchcati1 un deslin onsumat in plan poetic, 0 ellberarc care a imbogarit literafura printr­ vOila indepartare de exigen\ele ei paralizante Nu lipsll de lile. eli acesl punel de vedere, apare azi polemica stimlta de eplsodul din ullJll1ul roman antum (Fell/eil!, lati; FiliI Tau) referitor la gn]ile narunte ale mamei pentru scarlatina prullcullll ei ~i cdc ampl rlanetan: ale lUI Sartre, Referitor la eplsodul acesta, Mlrcea lorglilescu se e,prima critic (tran~ant ~i limpedl') repro~ind alltorului cr:I practica e,act ceea ce vrea sa respinga' "eseul' in proz1i, Ideolog,13 ~i Jdcologlzarea pnn literaturii, rat~ textul: ,S-orm Tirel est/! 1111 scrinor c, ~ II rrorwllw de/Of drsimufat dimporril·ti, e'plls (/de~ea eu u dil':ci ,yi IIiWO/'l IIPSIfCJ de mlOl/{r! oS/(!n/a!11? !/lI'IIl~)/(JI in {/I'licolele ~I escunlt'/1I1 entIce. dar ,\I in eorpuf romal/rilor sale III Femeit', 111M nul "I/( aCi!S (//itonral'lsl/1 al al/tnrl/Illt L'~/e Sl/rsa /11101 l:h/fll(1re seLidel'l, de fa f}/ahdlteJfeu form/iliJl'II Imel e'(pfica/II nete:1 (g ill fOlld, (cdsfl). dill categorw acelora prell/ire. de CTI/lcil I}(!/Ilr/l care Ilil/ll/rtrlfc darl: de IIl1lorll il1.)I)'1 III/ Joar.l'C subrclllllle prOel'lel {uJecti(i dur ->1: ~'I (we/ac in "cleVe/rate wXlllllenle cIe UlllOnrare - till/deo ar fi I'orbo de 0 ClIl'le ill care temallll:;!/Irataril oellflli lin Itx de pl'lm plan, )1 If! 355), .>1 pil/cI o 0 l1ua,~tt:r>ratt7 $1 de 1//1 KII.\'t (II/acar') (U f01U1 indoie/JIIL IIl1'On1re lIolellllcci a flli JeC1n--f'mJl Sarlre. 0PIIS fIIlel mWIlL rn'oel/pare de ,; cm)ottlla /ill/III el Il/1a.f!lJ1ara con/runtare sill/twill''' ill/ rc fUll/eta c IIlIIsl!cwie L't.' Ie f.il1de,~t~ (11
so

co

11111 pem11t obse,rvalla ca, in \Iz\unea mea. lalgcrele balantei. la care ,c refer;) criticul Mlrcea lorgulescu, nu rnasoar~. de 0 parte ,heol//lco/rea I'leril maTlil/r/!" iar de cealaltc1 "rdll:1I1 Ideilor $1 al IO/lil/fUl I'/ll/'lwlUl C)

parte

'clllevOla de rclativlLart: a ideii de Itlcratur~ pt: de inall al modelului cll/tllntl ~i literar, ll:slrntil (in

~I pre~ligiul

_'J

Daniel Vighi

Sorin Tile! (monografic)

registrul imaginarulul creator} ca fiind cenzurativ ~i castnllor, de cealalta. Yorba lui Budai Deleanu. prin Same .. se inreleg $i al(ii", prin mama la reI. Mai este ceva de urmaril aiei, ~i anume leetia marii literaturi ruse, in special a prozei ~i dramalurgiei cehoviene, ~i nu numa/. De altfel, polemica dintre Valeriu Cristea ~i M ircea lorguJeseu i1ustreaza bine aeeasta poz.itionare dubla fala de menirea literanJrii ~i a atinJdinii fa{li de Jumea in carc lmirn. Prill Valeriu Cristea sintem mai aproape de substanta cvasi-metafizica a sentimentelor care alimenteazA dinlliuntru proza lui Sonn Titel, (~i) prin coneetarea acesteia. cum am spus, cu marea literatura rusa. Observafiile lui Mireea lorgulescu SIn[ mai aproape de 0 anume abordare tradilional realista a prozei; observatiile, percutante ~i bine fom1Ulale ale acestuia, imi par ancorate 'in tradilia autohtona a realismului eu miza ,,1;7G/Io". mai degrabli decit a celui care "beaMico via,a marunta" pentru a dobindi (prin aceastli abordare) mai multa libertate in crealie. Secvent disputei dintre manlli ~j Same ar putea ti ciuta, din acest unghl, ca lez.a titeliana a eliberarii de tezism. Deslgur ea s-ar putea spune cum ca romanul nu are nevoie de a$a ceva $i ca. mai mult, scriind paginile respective. Sorin Titel a comis un fapt ,. de un gusl (macar/) cu 10/111 indoielmc" (M ircea [orguleseu, art. cit). Raspunsul posibil- pe lfuga eel prevlZibil, de t1pul .. dacI! l1-ar (i I1U s-ar comenta" - ar putea Ii urmlitorul: In secventele eu pricina (aeolo, dar ~i In alte locuri. nu multe, ce-i drept) seriitorul a cedat ispitci de a e,xplicita ceea ce. pe tot parcursul ciclului romanesc, a tot impJicitat. Ca este bine. ell este r;:lu dil] PUllct de vedere estetic ramine de vazut de fJecare dintre noi In parte. In ce ma prive~te, inclin sil. dau dreptate lui Mircea lorguleseu referitor la aceastl1 seen~ $i lui Valeriu Cristea eferilOr la toale eelelalte atlatc in litiglU 0 sa Ie dau cuvlntlll pe rind. Pentru Mircea lorgulescu: .. Umversullradi/ional deVine la Sarin Tuel

pran,uri/or inalle ale existenlei. Feeria pro:c/lcu!ui are acesl revers. dinco{o de clipii nu se atJii nimie. SatisraeUla, sigurli pe sine, 'e:islenla, mul/umindu-se eu un «puti/l») mereu atJalla indemina, ria/a - Sail, mOl exact, vie/Ilirea - aeeslei lumi esle sll(iclema sie$i; se perpelueaza rara sa 0 claline eeva. in Femeie, lata Fiu! Tilu ae(i/lnea se intinde pe durala aproape a unw veac $i se poarta pc un sparill considerabil, din Banat pina la Allantic $; din lugoslavia pinG in Gafiria; dar e.nslen/a eroi/or eiirfli ramine aceea$i in drllele lindamemate. nesclllmbindu-se /tiel miiear de fa 0 genera/Ie fa a/la, Deeorurile, dour. se modiftea, insa atiludlllea de inocenla bucurie a \'ie/ii esle 0 constama ce Ie face sa nil aiba nici un relie{ $i nici 0 semni(ica(ie "".

In raspunsul lui Yaleriu Cristea sint cl1utate adlncimile de dincolo e bucuriile inocente ale unor personaje care devin exponenli ai unui destin semnificativ. Refuzul "marilor" problemc ale veacului este pilduitor tocmai pentru viziunea nouA pe care aceastli proza 0 propune rnrr-un fel de apolitism (atune i) politic. Este adevlirat cli el nu ajunge. eli, in acela~i timp 7n Iiteraturile est $i central-europene, atitudinea explicit politica, de refuz deschis al dictaturilor eXLremist-comuniste devenise bun c1~tigat. eu toate acestea, proza lui Sorin Titel nu a mers mai departe, nu a putut ~i nlci nu ~i-a propus (probabil) mai mult. S-a multumit eu apolitismuJ unei abord1iri care dadea prinlOrdiaJitate programatica ~i anvergurll esteticii lum ii banale $i anonirne In care se gasesc .. mar/Ie" probleme dintotdeauna ~i de peste lOt. "Treiim desigllr il/ iSlOrie ,., afirma Valeriu Cnstea, .. dar ca sa

o Ilime vism1i: slabilii. neallnsa de mersul isloriei, ignorind" mari/e" ,1'1. se dedl/ce, inlflilete «(problemel>. 0 Inl'ufei a (ericililol' descoperG in realilale acesl etc/ii romanesc; (iecare clipii Irilila de\'inti aic' Sarbaloare, viara esle connSlenta. pima. tumll1ata de 0 hucune 0 XISlen,el pe care nlmlC nil 0 poole inluneca, V((alii, robusta. pofiicioasa (elol,.:venta in acest sens f/ind (recven(u aproape IIllfilOare a adfeclivlIllli dulce). aceasla lume se n~/e dintr-o percep{le (eerica a hanaliliir ii ~'I a cOlidianll/Ili. A$u cum in unlll dm cele mai blll1e capifole ale car/Ii ralacirea IInui copil plerdlll de ptirinrti sal {J/'Intr-un lirR saplaminal se preface in descrierea unlit $ir de mlraeo/e, baialul absorbil. {ermecal, prin privire. succesiunea caleidoscopico a personaielor $i a silua/iilat; vlO/a ml esle pentrii el'Ol/ lui Sarin Tilel dedI lin prile/ de incintore ~i de p/iieere. Anodinul. ges/llrile oarecare. intimfllari/e comune dobindesc 0 slrofllcire unied. I1Imic. in aceaslG /lime. nu eSle /iPSII de ImporrlmlG. eu exceptla imporral71uhll: (iindca in aceea$i masllra in care umillli se inal(iT are loc ~I 0 dimllluare a

Iraim in iSlorle Irebutemaiinliisalraimp"r~.isimpll.Sal1e nCL$lem. sa apar(inem vie{ii. Abundenla literaluro consaerala anilor '50 a educal gusllll unor calegoril de cit/lori (iar lIl1Il critici apar/in locmai ceslor categoni de clliforiJ in direclia inieresl/IIII exclusiv {a/a de sen:a/ional. dramallc. palpllant, oblsnuindll-I sei callie in orlee carte numai evenimel1llll ,~i culisele lUI, Jemascliri. sail dimpOlrira reabililiiri neCJ$leptal-GSleprale, dezviiluiri ce Ii (in CII su(lerlliia guru erc. Sint loemai cililorii care se pliew'esc cind Irebuie sa descopere «(aeul» lstoriei in carol cu fin 01 vieth Dar ce tare poale sa «in/epe» acest 01,..'. dacu izbute$11 s6 dai pesre ell o perspeclivo de asemeni inadecvala ({duce Mircea [orgllfescu in anicoful sail aill/ICI cind se referli 10 capacilaleo persona;elor lui Sorin Tilel de a ft {ericile $i la capacitate propne a aulorllilli de a descne ferieirea. Un (el de fer/cire unil'ersalii $; nedi(eren/iatii ar cadea. dupa Mircea lorgulescl/. ca 0 mana cereasea, ziua $; noaplea. clipi'i de c1ipei pesle capelele cam simphl(e. nein(ierbinlale de (marile» probleme, ale eroilor ce populeazii pro:a mai nOUl! a lui Sarin Tirel. Spune criliell/: (0 inslltii a feT/ei(i/or deseoperii in realitale acesl ciclu romanesc, ftecare clipii Ira/la devine aici 0 sorhiiloare. vlaTa esle consislel7la, p/il1a. luminalo de 0 hucune 0 eXlSlen(ei pe care nimic nu

34

35

Sorin Tltcl (monogralie)

Dal1le! Vighl poare inlllneca (s n.)). CIUJr ninllc? Nlci macar moarlea. alit d, pre=emti in IOale aceste curll ~i 111m ales In ulllma? Femeie. lata Fiul Tliu esle 1/1/ roman in care «CUCOOlUl moartell iSI face pur $i simplu de op. Cum de n-a observat Mirceo forgulescu un lucru aliI de balalor 10 oehi? Cum de n-a observot cil aceUSla «insula a (r?ricililon, e plinci de oame", care inlr-un (el sau alllll se raportea:::.!i SI sin! marco,i d, Eo? ( .. ). fn romanulllll Svrin Tilel moarteo luptG cu viola aproape de a egalla egal Departe de once idila. seninillarea VI=l1Il1ii despre lume a prazatorului esle (cl/m spll"eam) sfi:'lOla de melaneaILi, a seninatall? indolialii. Gusllll \'Ie/I/ (Ire la Sarin Tifel ceva din savoarea ocelli I 'l1efabil «dl/rero~ de dult.:ell ""

Tnteresante

SIn! ~i

argumenlele eu care Valeriu Cristea

ap~ll

seena

eu mama ~i filozoful Sartre, aeeea in care Mireea lorgulescu dcseoperea, coreel. 0 lezll a prozei titeliene ineorect cvaluata. in opinia

lui Valeriu Cristea. de carre Mircea Lorguleseu. Reproduc textual: " Trebllie .wi mat spun cill?l'o eZlvJnle si despre modul ill care Miree lorgulescli a cllil una dill celemaiillgenioasc~iinacela~.llimp111111 pro(unde pag/JII ale romanulul Femeie, lata FiliI Tau, aCl!ea care descrie v IInpvsihlli) (dar eife lucrun imposibile 1111 devm poslhile In literalllra!) $1 CII lOale aceS/(w (oarle cOl1vingiiloare polennca /l1lre .lean-Paul Sartre ,~i mama cellli de 01 doilea MarCil", Rezumind ceea ce cste de rezumat sa amintlln eli, in acceptla lui

Mircea [orgulescu, lermenii compara!lei (Ingrijorlirile materl)c cele sartriene, larg-universale) Sillt .. I/lcompalibtll . In replica sa, Valeriu Crislea suc9ate ca temH~nii acc~tia apartlfl unel veelll $1 mari" pl'Obleme. [n sprijinul afinna\ici estt: invocat Dostoievski ~i romanut Fm(ii Karamazov, Cartea a doua; acolo .. slare/ltl Zosima i~'1 al1llllfes,e de un meche pe care I-a CUllOSel/l cinc!va $1 PiJ Ctlrc it t'\,oc;a prill p"vpmle 1111 C/Mnle (i/ll/ pern/ll sii Ie reprodlle): oeMle. zicea el (medicul n.n.). ",i-e dragli IImamlalea $1 ,.manmle" 5i .J

rill sl1nbol (II gindirii !ji ~im/irli abslracle) e IriJ//is sa ia leC/ii raM de la 0 mama? Lu matena - de ba:ii, L'ea lIlai importanto - a iuhini.

Jeg

vr/ clM are ce

$i, In sfir~it, polemica aceasta l~j gl\:'e~te ecou ~i intr-un smdiu al lui Vasile Popovici; aici talgere\e bahlO\el slot deplasale inspre !iteratura *i inspre un anume rei de a 0 cancepe ~i de a 0 practica. poZl\ia aceasta imi pare ea i\u.strea~ eel mai bine ideca mea despre trUlcctul g1ndlrii literare a lu; Sorin Titel dmspre cultl.lra-ca-model­ prestiglos-cenzurativ-~i-canonic, pe de 0 parte, ~i eliberarea din cano modemitl'it 1i ca_fOm)a_~I_drum-spre-originalitatea-proprie pe nu1

de alta.

"La aparijla romanului Feme/e, [alii Pilii Tau, vpo:111Cl dmrre

invaja de la 0 mama "".

grl/ mamei {JfJl/lrU sana/olea copilulli l el $I gr,/a f/losofll/ll/ Sartre

Q pelltru soa/'Ia omenini a pllllli parea 0 simpla naivilale, un aci de

sf/dare lips ita de arme Cred /I1so. cli aeolo se opuneall dUl/Q feluri de

a face lilerallirii: U/1l1l al celor care gindindll-se 10 marile

rob/eme nesocolind indi\'idlll. fjl alflll al cel(l/' eare seriu despre omu/ /1l{irunl, penlrll a aiunge 10 acele mari pro>bleme pe un drl/III ce nu {inc la vedere !ii vonitatea intl'cprmdem Clllfo/'u/ui Era yorba. sii a!j(/lfar. desfJre un argument pro d{lmn. dm ~ I des-pre 1111 refllz af lInel mode. Se poale co f/-agmenlrd sa fie slingaei (1m insil mal srillgac.:i decil once IIIlr1c/une de aas/ (el a «esell/lli" i1l [iC/illlll!, dar s-a 11101 ",azul !i 1(1 case (oane marl) Fapwl co sCJ'/l/oml 0 pnlll co el sa aporii l imeLJ11Ina cti a consideral cil averiismenlllllalent mer//li saer/flcwl de () ('lipa. daca sacrilieill e, al lilerarulw. (J1Il,,1 wnplll, aparelll 110/1­ t!roul. acela door poate milloei epopee,j lIl/lmiui(il. Umilinla IIlI s-a unii n'lu/ aparal ill aeeasla billalie el/ cavale'rii obslraC/l !ii ai I/lIJrilor a

,'o;.!5I11ri 00':

~eriall

~coara

Note Selr,ni(ica\la conceprului difcr.1 de acc~.l sociologic~ in <;arc acullum\ta 1017l$i ma slirprillde lin lueru CII elf ml-e mai draga IImaniratea. ill reprc/lutIi ansamblul schimbillilor mental.: ~I de compor1amCnl ale unUI gnJP general. CII aliI il /IIbesc mal putin pe vameni. adieu indivlzli Izolan In Sl'IClal in conluclul sau islOric cu un all grup $Odal in accep\iunea no~irll a­ visurile pI! care Ie urzese (...) adeseori simI 0 dorlll{c1 piiuma,ya de (/ cilltura\ia csk acel mod de a fo\usl culwra pcnlIu a 0 dt:p~1 intr-un 3nllffiC Slllil /lmamlalea. si powe eli imr-adel'Qr as Pl'lfIll ehwr pori crllcea ct:Vz. pe care-I nllmim ca liind banalul_COlidian-de-dincolo-de Ideea-cultun~la u1 penlrll al{1I dact, (J~a ar cere impre,warile. ~·t ware asfea 1111 2 Alte cite va rcpere coreel r.Iiagnosllcntc in debulul prozatorul Ie simi ill slare sa sfall dOlla zl!e la rind in aceea~1 odaie ell alrcil1el'O, 0 cl1umcrli Nicolac Ciooanu e.arc alalura rliOZ3 lui Tite! a.:deia a lui Caragia\e. ~/JU dm expenen{li .)j Termenii (colllradictoril, nll incompaubdi) si/ll Banalu\ deri/oriu\. uu\om:ltismul componamenlal lIor fi terne de primD pe de v parte - vaS/(J ~I argoiioasa whlre "bstraCfa, pe de alfo - (linica', Imporla.n\a alt'. prc>7cllitdicne in Cl. la fel cum \'a ti slllie C'eho\. ~llImilQ dragosfe cOl/crela, dl! mama. SOIL (ala de aproape. (Cirti de care lItal in aceS1 artlcol din fcbruarie 1964 (Oritont. nr.2). Inlcrcsallt~, cu toall." ctl mci 0 altii dragnsle nu ('oale fi Gulenrlca. Sou Cll cuvintele lUI Zosima­ 11.1\ pUlin rclcvMta. estc ~i pomenlrea numc\ui lui Alberto Mora\ ia ~alJ Dosloievskl. «I"hlrea conlemplaliVli)} respeeuv «iubirea aef/v,]". rr.fl:rin\fl In Petre Slolca. llCc::,I
e"

sa

ma

hvre~ti

de~el1irea

~i

~i

lct:~la

36

an,,~rg.urll

37

Daniel Vighi

Sorin Tilel (monogralie)

la con:cta receplarc a accstei modificllri de poetiell a prozei sint prezenre IncA de awnei in receprarca eritica. Uncle intentioneaza (laudllbiJ) sa ofere prozei debulanlului un alibi ideologic. Spre exemplu. figura oarecare a unei mame, cele citevlI babe ~i mo~i. apo! adolescenlii eu mconsislente rdealuri de via(a, cu vlldile aspiralij spre un SOl de purirale 'Vaga cu greu pot fj legali de ceea cc prcfatatorul volumuJul de debul (profesorul $i erillcul Dumilru Micu) numise, abrupt Si indisculabil. ea Ii inu expresie a "moralei socialisle" Dac<1. in aceSl dill unnA caz, IIltcnlia fusese aceea a protejarii apariliei vo!umului unui june cu probleme (prozatorul fusese exmatriculal pOlilic de la Facullatea de Filologie a llniversiti'ltii din Bucure~tj), In alte siluatii. bunlloam In croniea de Inlilllpinare a prozalorului AI 1 Sletanescu (Gazela lilerard, nr 28f1964), IntlJnim manifeslll 0 neprieepere din adine. 0 lipsa de intuilii fUJldamemale care desparte. nu doar Ideologic. douA mod uri de a se raporta la lilernlura. in accepriunea lui AI I ~tef
5 T Tihan, art. cit..

6 Idem. art. Cll

7 Id . art. eil.

8 Valeriu C. }:e$lIan. la$ulliterar. nr. 12/1968 9 CroninJ, nr 17/1971 10 ghilimelele aparJin croniearului II in maniera. bunlloarA. a lui Mann Preda, Alexandru (vasiuc sau Nieolae Breban.

12 Dana Dumill'iu. 4.rges. nr. 6 11971

13 Nieolae Ciobanu. Lucea(drul, nr. 1611 971

14 . La Sorin Tilel. in Lunga... , caracteristicii e locmal opuleJlla. pregnal1/a Inlagi/JIlor; alit de \'ia $1 de aeula nVlare a sel/::a{iilor (i::ice Frigul. (oamea. arsi{a, oboseala. ramie su(ociirilt:. (ebrele. inrreg corlegiul de su(erin{e (izice fndurate de cel Irel caldlori ( ..) loate acestea (ormea:iJ materia unel aleme Si dense iI/regis/ran cO\'ir,ma de concret $1 nefs/ovlla ill piastlCltale • (Gabriel Dimisianu, RomanI? sllt/bolit'e # vi;:ionare. Ll/cea(iJrul. nr. 2/1 973) 15 Ion Vlad, Pro:a intre experiel//o $1 (ol'mu/e tradlfionale, Tribuna, nr. 24/1971. 16 Ion Vlad, art.cil., TriblOla, nr. 24fl97 J. 17 Nlcolae BaJo!!. Romania literara, nr J 611971 18 Aceasld SUsplclonare calc nll.$te ~j inlreline demersuJ hemleneulie eSlc generalll de lileralura care se ascunde. care sc dezvaluje pentru a se ascunde. arc se orera ea problrmatica a orice ~i din mai nimic pentru cA loate cite Ie aduce in paginll din villll! sint (mal degraba par a fi) de sorginte ~i de inlercs cultural: spunind banalilAfi. ~pu'lind nimicuri, spunind ccva tMa Insemn~IOlc

38

epicA. ceva care nu crc~le din tensiunea faplei menilt sa tie spuse. a faptei dt; cronica. de letoplse\: spunlnd .,doar·' aceSlea. nuraliunea nc: ia marlOrJ ~i compliei. in accl~i limp. a, unei promlslulll pc care. In definitiv, nimenl n-a fonnulat-o' aceea cil adevarul ziselor sale CSle allundcva, intr-un adine cultural prcsligios. intI-un orizonlln care omul se Inlilne~le Cll Esemele. cu Adevarul, cu Definitlvul. cu Torul. 19 Ion Negoileseu, 51mbolism spa(ral in IVvaptea inocen{i1or. Tomis. nr 5/1970 20 In volumul Esel/ri eritiee, Timi~oara. Facia, 983. 21 [on NegOlteSCll, art. cit., Tonzis, nr. 511970 22 M ireea [orgulescu, Romlinia literaI'd, nr. 24/197 [ 23 Lucea(iJrul. nr. 2/1973 24 Mircca lorgulescu., CO/H'orbiri literare, nr 2/1972 25 LUCian Raleu. Romnl/in literara. nr 22. 1970. p. 9. 26 Mai bine spus, prin practica scrisului ell mod de a explora ~i de a edllicll o culturil a scniturii; Sorin rile! 11 sjuns la accaslll balansare deeislva. spre afectiv ~i a-cultural printr-o t1rea~cll ~i inevilabilll simullancltate eu lehnica serisului Si prin practicarea obslmal1i a acest1J1a: asla.zi pUI,;m spune ell opera 1l1l $orin Tilel se prezinlll ca 0 lunga calalorie a scriilurii caIre rccuperarca accslui ., onginar (ond a{ectiv ,. 27 Lucian Ralcu., Romlinia literarii, nr. 22. 1970. p. 9.

28 Llvius Ciocarlie, Eseuri eritice, Timi$oara., Facia, 1983. p. 58.

29 Valcriu Cristea. DomeJIiul criticii, Bucure~ti. Cartea Romam:aseA.

p 251-252.

30 Valeriu Cristea. op. ell.. p. 256. 31 Idem, p. 256. 32 Gabriel Dimisianu, Noui1 prozalori, Bueur~ti. Edilura Eminescu. 1977.p.143. 33 Anton Cosma Sorin Tile! ~i prezcnleizarca eplcuJul. Valra, nr. 211980. 34 Livius Ciocfu"lie. SiirbtilOarea fi umbra, p. 65 35 AnIon Cosma. art. CIt. 36 Idem. ibidem. 37 Vasile Popovici. S()rill lilel sall (eeria cotidianullli. postfala la vo!umul Tara fndepiJrlaltl Pasarea ~i umbra. Edilura Emincseu. 1989, p -l49. 38 Blind ~i dispus sa iertc. Sorin Tite) p:JJt: S<1 ne intrebt: (printre rindurile

prozd sale apocalastallee. de esenta mtaeirilor origenbtc vri a predesllllElrilor augustimenc) cum dl ce vina. are prostul ell este prost? Dar callalia care din veae i s-a Cost men it sil fie lI.$u? La reI oe incredinl"azlj Manneladov. belivul care doarmc prin ~Iepurilc eu I1n de pc ma1urile Nevei, in romanul Crimli Ii pedeapsli, ea la ultima ~i cea de pc unna judccaJl1 'va Ii ehemal spre iertarc ~i poporul eel oenumarat de belivi ~J de pilclllOSi din ace~tia care fogjll.ie ~i prin proza tilelianA. 39 in viziunea lui Mircea !orguleseu. redescoperirea .."/leufrll unh:er. rustiC ~I provmcial" este insotila de aeeea a .. {Joveslini incintata de eo insd$/ .. Prin fleeastd .. redescopenre" se IIlsta1euLi:\ in proza lui Sorin Tilel .. (eeria

39

Danlcl Vighl ~orin JltcJ (date

banalilaru' care nu CSlc nicldccu/l1 stral11a aces!ci luml bi\na(cne care va dllloCfl .. indelermmrslllullelllporal $1 geografic" din proza expcrimentaJa dt:

dlila III Ie.

40 TrcbUic inlelcs ca. 1n actep!iunca 11II Lwius CiocarJic. apal1cnenla accasla eSlc una a imaginaru/ui cn:alor flin'! nlCI un Cel de conotalll axiologiee predclermmalc...Pro\·If1Cla cSletic~" (de ol"lunde) ~1 Iiteratura ei sint prada mai pesIe 101 veleiUlrIlor care IlCU,.<\ un SOl ue complieitalc carc ocultcaza \ Oil, prin loeul unor IIllerest a~eunse. reCUn(la~lcrea chlpunle. a proprlllllr ,.valori" eSleliee reglonnle Nu esle a~a. judeeala 'valorlea eSlc Central,Sla ~I IcrarhlCft., lar adcvlirul Cural ~I Itmpcde estc eft., spre deoscbire de Transihania. Cil sa nu rna; \Orblrn de ceklaltc pro\'inclI ISlorice. l3anmul nu a avul 0 lileralUrnal

41 Lhius Cloearlic. op oil. p.6

42 I ivius ClQe(lrhe. op CIL p.62,

43 Cornel Ungureanu. Pro::.a romlil/eoscii de 0:;:1, Bueurqti. EdiLUra

Canea /{omam:asC<1. 1985. r 513

44 Gabrlcf Dimislanu, op. cit.. 45 Orizal/(_ nr. 281 1981.

f)

146,

46 loan Bogdan Lefler. "PersOflaiul"

litertmi, nt. 22/ 19.119

vle(ii

~i

at ope I'd. in Romiinia

47. rome clIrrlle lUI Sorm Tllel

.1'1;71 pOVeSflrl. sell/(e 01"1 rOm aile ale unui f1armor care. fie cd se nUme$fe Andrei (in (ora illlleportatiI PasiIrea umbrn), /7elna sau (etipo cea repetle), rOIl/IilUJa CII aceea a 011101'11111/ Jail" pre;:PI1!a aees(ura ill lexlull1armi" IllI l sle doar 0 slml'M ",ser/le a ciJrel erpllcalle or pUleo /i coultJla el'f'I1IUu/, iI/ fJl'goll/l1 omfllSClel1{(!I, CI. Jncreu repetalii. merell accenwmci. ca,7ula ;mc(/()1falrlmea 1I/71/i mecanisJn car,.. dJ?c1an,w!a::a .yl progranrea::ii nelirmea I"('.\"orllll'l!or cor,tlor .. (10,11) I!olbnn, Pro/iltlr; I'pice contempONlIIe. (',mca i, (1/IIohrvpraficeil

,~r

/~f!,/Ir(J

~i

NU~'ca

i~1

Rllmaneascft., 1987. p. )06

4& Mircca lurgulescu, /-i!e.,.ra cOlilJrllllUl/ll Romal/ia !;/eraru, nr. 151 /983. -19 Mlrcea InrguksclI Fcclw COl1dWIlIlIIiI. Romwlia liferard, 15/19&3. 50 Valcriu CriS1C3, C'ea ce esle ;mpor/lllll. Romiil/in "terard, 18//983 51 Valerlu ensten. art. CI1,

52 Vasile Popovicl. 0 eoop:?e (J I/1trmilti!ir. OriZOIll, 33/1985.

bio-bibliografice)

DATE BIO-BmLIOGRAFIC Momentele mai importante din viata scriitorului Ie prezentam prin reproducerea unoI' fragmente semnificative din volumul de amintiri losifTitel, Clipa i-a fost prea repede. Via(a lui Sorin Tilel, CR. 1991. ..In noaptea de 6 spre 7 decembne a anului 1935, a venit pe lume Sorin, din pw-in\ii IosifTiteL subnotar, ~i Cornelia $tefrtnescu, nliscuta Crllciunescu. casruca: un copit nilscut prematur, la ~apte luni. Trebuia s1l vinrt pe lume in februarie 1936, dar el s-a gdiblt. ~a cum se va grlibi toaHi vja\a, a~a cum se va grabi ~i In moarte, de~i lubea netlim1Urit de mull viata ~i ar Ii dorn s<1 traiasca, sa se bucure de scrisul lui, de c3t1ile pc CMe Ie citea cu lnfrigurare ~l de rnuz,ica pe care 0 asculta in orele lui liberc" (p. 43). "DlIP~ 0 ucenicie de citiva ani, 111 \Irma unui concurs \inut la Timi~oara, am fost nllmu, in toamna anulul 1938, notal' In comuna Banloc, in Judetul Timi~, in pusta ban<1teanll, in apropierca frontierei cu lugoslavia. com una mare ~i frumoasa. eu un domeniu ~j un castel din c;ecoJul al XD\-Iea, cumpi\rat de la contelc Karacsony de fosta regina a Jreciei, Elisabcta, care l~i petrecea aici verile" (p. 46). "Adcvllrata viala con~tientn a lui Sorin a inceput insa numai dupi\ mutilrea noustra la Margina, In anul 1941: lmpfinise ~ase am, avea priet~ni, II pH'lcea sa deseneze. spunea poezii" (p 48). "In ace~ti ani, pc linga grijile Cll ~coala $1 dragostea pentru citil. marea bucurie ckClilt de .lce;!SI.':

(/ ~I

Sorin

Daniel Vighi

comisie, i-a intral in cap si!i devini!i regizor de film, zadamic am incercat s~-I opresc, Indemn1'ndu-1 sa se j'nscrie - fiindcll. avea inclinalii spre literaturli - la Filologie. (... ) Toale insistentele mele au fost, tnsli, zadarnice; nu a renuntat la dorinta lui de a deveni regizor de film" (p. 83). "Primul lui an de studentie s-a desfl1$urat ~ra evenimente deosebite. De pe acum Sorin a prins gustul concertelor - teatrul $i cinematograful erau doul!. pasiuni mai vechi, m special cinematograful; (... ) A venil $i vacanta de yarn $i Sorin s-a intors acasl!., de data asta foarte ablitut. Dupl!. multe ezitll.ri ne-a relatat cll., de$i i$i luase toate examenele, i s-a spus cli, fiind prea tinl!.r $i avind 0 figurll. de copU (sau poate cli profesorii lui au apreciat cll. nu are insu$irile necesare unui viitor regizor de film?!), va trebui ca in toamnll. sli se transfere la 0 facul)ate cu profila asemll.nll.tor" (p. 86). ,,1ncepind din toamna anului 1954. Sorin a fost student la facultatea de filologie din Bucure$ti. Dupa ce $i-a dat examenele de diferenta, s­ a obi$nuit repede cu noua facullate. Indragind In special cursurile de literalurll," (p. 87). "Sorin Titel este exmatricuJat in anullV de facullate din cauza cA s-a solidarizat cu unele critici aspre la adresa conditiilor in care traiau studenlii. Unnarea eSle cll. la 23 martie 1957 «srudenrul Titel Sorin a fost exmatriculat de consiLiul facultll.tii». Incearcli sA-$i continue studiile la Universitatea din Cluj. In toamna anului 1957 este exnlatriculat $i de aici, de$i este sprijinit de profesorul Mircea Zaciu." In aceasta perioad~ incepe sll. pubJice periodic. Ja revista clujanll. "Tribuna" dar ~i la "Gazeta literar1f', .,Viata romaneascll.", "Scrisul bll.nll.tean", Este num it "profesor suplinitor de lim ba romanl!. ~i rusa, cu decizia Comitetului executiv al sfatului popular al raionului Caransebe~ nr, 369/1958, la $coala generall'i din Com una Clrpa (in prezent Valea Timi$ului), pe data de 8 decembrie 1958" (p. 105). La I noiembrie 1961 este profesor la cercul dramatic de Ja Casa pionierilor din Caransebe~. mai apoi profesor la un liceu in !ocaJitale. In aceaslll. perioadll. a realizat Cll elevii "scurte dramatiZl1ri dupll. schi~c1e lui Cehov ~i ale lui Caragiale, dar realizarea lui de cll.petenie a fost piesa lui Vasile Alecsandri CJ71rila /a layi, jucata de elevii cursu lui superior ai liceuilli nr. I din Caransebe$. Penrru reu~ita spectacolului au (ost aduse costume de la Tearruf de Stat din Timi$oara" (p. 107). [n anul L964 Sorill Tilel este redactor la revisra "Orizont" din Timi$oara alll.turi de critlcul Nicolae Ciobanll, poetii Alexandru Jebeleanu, Anghel Dumbraveanu, Mircca ,c;>erbilnescu ~i Ion Arie$anu. In anii,clt a stat la Timi~oara - din 1964 $i Plna in 1971 -Ii apar cinci clirTi. lnceptnd din primllvara anului 1971, Sorin Titel cste redactor at "Romaniei literare". la Bucure$ti. ,,in yarn anului 19n a incheiat contracull eu editura [Parizianll.J Denot!l, pentru publicarea romanului Lunga ea/marie a prizonienl/UI" (p. 122). 42

Titel (date bio-bibliografice)

a Bucure~ti a scris cele mai bune romane din inlreaga sa activitate artisticll.. "Dimineala se scula pc la orele $apte, atit vara cit ~i iama; de multe ori noi mai ramineam 'in pat, in timp ce el i$i pregMea micul dejun ~i cafeaua; dup1'l ce dejuna. sc apuca de scris. Scria trei ore bune, lucrmd eu mult zel ~i cu spor ~i dadi, Intlmp1ll.tor, la bucAtll.rie se vorbea mai tare ne ruga sll. vorbim mai mcet ca sA poatA lucra (... ). In jurul orei lInsprezece lasa scrisul ~i se imbrnca penlru or3$; 'ii pUicea sli se imbrace frUlllos. nu pleca niciodatli nebll.rbierit ~i neingrijit" (p. 125). In timpul viet ii sale, Sorin Titel a cal1itorit mult prin Europa, in

Fosta Uniune Sovietic~, in Statele Unite. Acestea i-au fost bucurii la fel

de mari $i de consistente precum cinematograful, coneertele de muzica

c1asicll., literatura. expozitii1e de artll. plastica. "Era in noiembrie 1984 ... Nu mai scria, nu mai putea; ne povestea

ins~ c1i noaptea, uneori in vis, i se derula ultimul roman la care lucrase.

NOPli lungi $i grele, dimineata pijamalele ude, dup~ ce se rreceau prin

ap1'l, crau uscate la soare, cind mai erau zile Insorite, sau erau puse pe

calorifer" (p. 195). "Luni, 14 ianuarie, cuJcat pe can~pea, a mai privit la ultimul episod, pentru el, din Marco Polo C... ) In dup~-masa zilci de miercuri, 16 ianuarie, a venit inspre searli la noi prietenul lui de la Bertea, profesorul Mihai Nicolae; acesta avusesc un vis care 1'1 z.guduise, ca urmare a acestui vis i-a spus so\iei cll. plead\ 1a Bucurc~ti, sll.-I vad1i pe Sorin. C .. ) Diminea\a zilei de 17 ianuarie 1985 a fost ultima dimineatll. a lui Sorin." (p. 201). Bibliografie selectivli

Volume: Copacu/. Schi\e. PrefatA de Dumitru Micu, BlIcurC$li, Editura pentru literarurli, 1963. Refntoarcerea posihilii. Nuvelli. BlIcure~ll, Editura pentru literaturli, 1966. Va/suri nobile $i sentimenta/e. Schite $i povestiri Bucure~ti, Editura p~ntru literatura, 1967 Deiul/ul pe iarbO, Roman. Bucure$ti. Ed;lura pentrU literatura. 1961ts

Noaptea Inocen(ilor, Nuvele.

Bucl\re~t1. Editura penlTU llteratur1i,

1970.

LU1lga ciillitorie a pri:onierlllui. Roman.

Bucure~ti, Editura Cartea

romancascli, 1971 Mi-am amintit de zapadd. Povesliri. Bucure~tj, Editura Enlinescu, 1973. Tara fndeplirtlltii. Roman Bucure$ti, Edltura Eminc'>cu, 1974. Herman Melville. Fasdnatia mlirii. Eseu Bllcure~ti. Edi\Ura Albatros, 1975. Pasiunea leclurii. Tjmi~oara Editura "ada, 1976.

43

Daniel Vigh;

Pasiirea ~i umbra. Roman, Bucure~ti, Editura Eminescu, 1977.

Clipa /979. ceu repeele. Roman. Bucure~{i, Editura Carrea romaneasCll,

Sorin nt~1 (antologie de te"tc teorctiee)

ANTOLOGfE DE TEXTE TEORETICE Sorin Titel intre autoreferentialitate

'emeie, lalii1983. Fiul Tau. Roman, Roman, Bucure$ti. Edl£ura Canea romaneascil, in call/area 1984. lui Ce!tOII $i /llle eseuri. Bucure$ti, Edirura Canea romaneasca.

Melancolie, R0man. Bucure$ti, Editura Canea romiineascil, 1988. Tara flldepilrtaJ(]. Pasiirel/ $; umbra, Bucure$ti, Editura Emulescu, 1989. Clipa cea repede, Bucure$ti, Editura Canea rool
Clipl1 cell repede, Bucure$ti, Editura Eminescu, '991.

Femeie, laM Fiul Tuu. Bucure~ti, Editura Eminescu, 1991.

IInga ciili'itorie (J prizonierului. Bucure$tj, Editunl Eminescu, IQ9 J. Bucd/dria de "aNi. Scenarii de film. Edipe ll1griJitil $1 postfalatil de

Dorian Branca. Cu lrei evocilri de Livius Cioc;1rJie, Cornel Ungureanu $; Viorel Marineasu. TII11I$Oara, Edltura Marineasa, 1997. Scrieri {raduse in limb; stdiine:

A fogolV !tOSS'll; ulauisa, Bukarest, Krilenon, 1975.

Dluga podroz wiezlla. KraJ...ow, Widawniclo Literackie, f 975.

O Le long I' vl1ge dll priS01I11;er. Roman. Traduit du roumain par Marie­

France lonesco. Paris. DenOel, 1976.

Er Klilldullgell 24 RUnTtllI;<;che EI7Jihiultgelt _ Del' Verlag Volk und Well, Berlf1l. 1970.

LWlIicre 1972.

"'(lIIfOl1llllJ.

Schmeti~.

Skizze

"Les letrres nouvelles". seplcmbre-llctobrc,

"Les lettrcs nouvelles", fevrier. 1971.

Pluk ; ciell. WidawltlclwC\ Litemrkie, Krakov, 1983.

De I9SJlallge reis vall de CevolJqene. McuJenhoff Edttie, Amsterdam, La IIUll de.)

;JI/10C(>/JIs.

:4 mada t!s a: limie/i. ElIr'Jpa, Budapest, 1981. PtilQ

i /eni. Bibliotcca RUl1lunia, nr. 8/J985

Die Tam.ell/le KlI{ze- Rumiinische Erzahler de 20 Jarhundens. Philir Reclam Jun. LeipZig. 1985.

1-1

~i

fictiune

Pril1!1'e texlele teorelice ale f/ll 801'11/ Tite! putem gas/. co il1lr-o radlOgra(ie. prine/palele leme, obsesl/ $1 heelonlsme ale imaglJ1arului cr('otor. aceSla se mobili::eazii arlislie in preajma acelor spa(ii len/alice, de re)'erie ~i de i1u::ioniin (alJlasmaRorlce. care nose $1 inlre{in (ic{iunea. Una dimre acesle pltu:el'i Iwns(igurau.' erne este. rani indo/ala. cMillona. AJa se explidi eseul Herman Melville. :'ascilta(ia "'Iirii, dm care reproducem paginilc care urmea::c} BllclJn(/ aceasla a (ost pentru Scrtiloru! 110.\'11'11 "rlle; al /1/101' intfmpJari conaele (in tooIe aminliri!e despre ~'I Cit S(II!J1 Tllel es/e uteslala Iticerea .\'(1 de a cilliilOri) Plticerea Clceasta esle ($/) Wltl curc se "illl/fllp!a" Itvresc Romanul L/mga cl1/iilOrie a rJri;:o/lierului I1sle 0 expre,~ie a peregrtncirilj'iira caral carc elli ml,l/ere. dmcolo de ahsllrd/ll unoI' rapor/un IImane, poe::ie/ Indeterminal'/l, a pierderii In nd/slil/clul f{eogra(ic. Pre/uirea !ui Melvil!e eslc umtarea aces lor (/5f1ira(i/ caroro Ie sfnt cOlltare resort/lrtle 1II/.I'It'rioase ;/1 ciliaI' opera (Jce~IUI mare scriilQr. "Aiull~i

la capMul acestor lungi peregrinan, in afara CMora opera

lui Melville nu poate fi desigur inteleasa, intrebarea pe care ne-o

punclll - ~I 1a care vrcrn sa rnspundelll simplificind cit Illdi pulin - e~te un1\~\loarea: ,(De ce caHHore$te Melville?» Ce-t detennma pe llnlirul «de t'alllllre buna», pe onorabilul membru al «Societlll;; de pcrfectionare mutlJalli a tinerilool sli porneasdt in lunga sa c~lalorie pe m:irile lumir? Raspunsurile pOl It multiple. totU$1 inccnitudll1ea ce ne ruprinde in cltpa in care lncercam s5 k di\m, ru greu poate It eVllalli Pentru eli, simplificind prea muir rnspullsul, sim(im rum 11(' dl:pani\m, de fa pI de realuL adevaratul mobil al aceSlor call1torii. Ne vine in minte rantastiea cal1ilorie u vasului «Pequoch> ~i Indat5 inlelegem eli nlci 0 clilatorie nu seaml1na de fapt cu cea lntreprins<'l de Melville. Niei imaginarele dWHorii ale lui Swift in 101 alit de imaglllarele ~i Infico~atoarele tari'muri strl1balllle de Gullvcr, nici cele persanc ale lui Montesquieu, mel cell: ironiee ~I ati! de pilduitoare alc lui Zadlg, sau C.andide. Nlci. binelnlelcs, eea ~liiniiiic-anllcipativa a lUI Jule~ Verne.. E adevarat insa ca orice alta call.'ilorie are, dincoJo de mobilurile sau semnificatiile ei particulare, 0 valoarea instrucliva $i educativa «Tinta eaHitotiei - nc spune Swift - trebule sa lie aceca de a-i face p~ oameni mai bunl ~pi mai imelepti, de a Ie Imboga" mintea eu all/torul pildelor rele ~I bune, culese de el prln aecle tl1ri .. » o astfel de semnificarie nU-$i rcfuz'a binelnteles nlci dlll1toria realizatll de Melville Dorin13 de a ctlnoa~te nOI meleaguri II deterrninA pc Redburn - altas Melville - sa se il11barce intr-o bUI11'l zi. Ciiliitoriile

45

Damel

Sorin TitellaOlOlol!.ie de le~le leorelice)

Vighi

unui t1nar pe mare, iatli prin urmare un subtitlu pe care ar putea sli-I primeascli daca nu toate, aproape toate nara~junile scrise de Melville. Aventurile prin care tree tmerii din Taipi sau Mardi, din Vestonul alb sau cele din Omoo, ancorlnd de data aceasta In plin fantastic ~i in imaginatie, precum ~i cele ale lui Redburn, cele ale lui Billy Budd pinii In cJipn tragieului sau sfir~it sau eele a lui Ismael, reprezinta tot atitea momente ale unei experiente care ii marcheaza definitiv pe eroii mai sus amintifi... De pe marile lumii tOll ac~ti tineri se vor reintoarce cu fata br1\zdatli de uraganele cllrora Ie-au tinul piepr, zbircila de ridurile unor suferinte - orice experien~a nu poate ignora, nu poate trece peste surenn~ - care au lasat urme adinci ~i pentru totdeauna. Sau, cum spune Rlmbaud, marele adolescent, printul calatoriilor imaginare ~i in cele din unna al celor reale: «Voi veni tndarat cu madularc ca de fier, u pieJea eatrlinitll., eu prlVlrea minioasli. [...J Aerul marilor imi va arde pHlminii; cJima meleagurilor 'indeplirtate 'lmi va tllbllei pielea. Sli inoti. s11 vinezi, sa strive~ti iarba. dar mai cu seamll sa fumez.i, sa bei ticorile tari cn un metal In clocot - precum fliceau nepretuitii mei strlimo~i in jurul focuri lorl». Carli ale UDor tineri ce cl\l1\toresc pc mare sint in majoritatea lor nara\iunile scrise de Melville. Sil1gurul batrin care cailitore~te este Ahab. mgrozitoare ~i tara izbinda cliUitorie, dar in Moby Dick, sa nu uitlim, c1ll1ltOfe~te ~i Ismael, cel care se intoarce, cel tinar, cel care face 0 allfel de c1l.l1\torie decit cea a batr'inului marinar!. Cani ale unoI' tineri ce c~Witorese, a~adar, intotdeauna into\'ara~iti de un prieten nedespartit. Harry Bolton (in Redburn), Green Toby (In Taipi), Jack Chase (in Vestonul alb), sau enigmaticul Bulkington ('in Moby Dick), ma.einat, ca un adevilrat erou romantic. de 0 permanenta febra interioam. privindu-~j cu 0 anumitli dezinvolturll destinul de ratat"~. .(Herman l'rfelviJIe. FasciJ/(J(ia miirii I Citatele din opera lui Athur Rimbaud 1n tlilmacirea lui Petre Solomon au fost extrasc din volumul de Scrieri (lIese, aparut in colectia Poesis (Edltura pentru uteraturll universalli, Bucure~ti, 1968). ~ Sorin Titel, Herman MelviJle. FasciJ/a(ia milrii, Bucure~ti, Editura Albatros, 1975, pp. 9-11.

Calatoria se in tilne~te in opera melvilliana cu inocenta; aceasta de pc urma. 0 alta tema recurenta in proza lui Sorin Titel Nuvela Billy Budd, gabierul esle in primul rind un poem inchinm inocen/ei, 0 inocen/a pI! care nimic nil 0 poale alinge, 0 inocen(ci IJIvulnerahilii. ill/una in (alG for/elor diSlrugaloare ale raului in cilldo presiunu pe care de 0 exercila. Ni se \'orbe}le despre [orla de iradiere. Jespre (ascmalia de neltigiidllll (l moceno!" (p 18).

46

lnocenfa se intilne$re alci (in proza lui Melville) Cll morile probl ale condlliei wnane, mlsterul II/or/li, 01 vlGlii. a/ isloriei eme de pe urma ii POlen/ea:a Ce/el dinlii profimzimea .$i Acestea trUl1IllSer ea morala nascula din ceva care seallltlna cu "nevinovalta" fillet naluri (cosmice $i omene~tj) din vremUri adamice

,,[ ...1 Intr-o povestire anterioar11, Benito Cere no, prozatorul sesizase incapacitatea inocentului de a inte1ege «senmifica\ia ~i latura obscura a vieTii ~i a istoriei, povara ei de crima, vinov~\ie ~i moarte». Incapacltatea seninului ~j corecmlui Delano de a sesiza. a descopen, in cele din unna, suferin\a lui Benito Cereno, ar sublinia tocmai Iimitele inocen\ei. Billy Budd [...] nu poate sa fie un adevarat erou de tragedie poate ~i pentru ea Melville este mult prea ata~at de acesta. 11 iubeste mult.Budd poate fi insa un Adam inainte de cadere. un Adam ins

preaBilly cMuia drllmul spre cunoa~tere ~i deci spre {,cadere» ii estC ascun~. un

Adam pe care ura (lui Claggart), crima sau moartca (propria lui

moarte) nu reu~e~te sa-l smulgli starii de inoeentl\· ei e data aceasta timpul, ca element alterant destructor al inocent • a~a cum apare el adeseori in literaturll, nu are nici 0 putere asupra eroului lUI Melville. Timpul in care se desftl~oara, crescind din ce in ce mal mult, imbrlicind cde rnai ciudate forme, ura lUI Glaggart. timp in care crima ~i moartea incearcl'l s11-1 implice pe Billy Budd nll reu~e~te s1l-\ ating11. lnvlll.nerabil In fata mortii, Billy Budd ii trece pragul far't\ sa-~i dezmintii senmlitatea. Nic! macar spasl11ul ultim - cel pe care-l cunosc toti oamenii atllnci c'ind mor - nu desfigureaza chipul sall de 0 frumuse\e angelica" (pp. 23-24). Aile lellle pe care Sorin Tilel It! gaSe$le i/1 opera 1111 Melville $i care-i determmG /aun/ric propna opera sil1l cele pe care i Ie orera capodopera Bartleby: poveslirea absurJd 0 Jlnui cop/SI care i$i COUla rerugiul in c1austrare. in smgurlilUle, in i1oglcu/ unOI' sillia/ii $i omportamenle care-/ prefigurea:a pe Kafka.: Bartleb}' se incap{t/inea::ti sa nil paraseasceJ birou/lmde este angai at , acolo i$i \'u gasi adaposf. casa ~i. lIIulr mai mull, lin spaliu oerolitor precar. Aceasla realirale, aceea a precurilapl spafiului socolil ocrotflOI~ este lmlll dll1lre mOlivele reclIrente in pro:a lilelianii. la1i1-1 pe scriitorul smguralaplor me/anco/ice cmgaiindu-s e hermeneulic pe margine IInor .. realiliifi" melvilliene care I se oferii prin exolism temarie $i imediata apropiere fn chiar haria propriului Imag ll1ar creator. .,Sa 1ncercam sll ne explicllm vbseslG claustrarii de care sufera Bartleby ~i care-I detennina sa refuze eu lnciipa~inare sa p1lrl\seasea biroul de cOplat acte, mai exact locul din spatele paravanului unde se afla instalata masa sa de copis!. Obsesia spa\iului inch is, dominatoare dupa ptlrerea noaslTa 'in Moby Dick, ~i a carei relevare ne-a ajutat sa 7

Daniel Vighi Sarin Titel (antologic

Intelegem .rnai bine structurile acesIe; opere geniale, va apllrea

~i

10

Bar/feb)'. In primul rind s1'l subliniem fapm! ci1 birouJ «($Ill/at 10 etC/illl ." doilea al casel ell montirlll XI>, aduce foarte blOe cu cutia care e

Jnchisa etan~ (burta balenel din Mohy Dick)."

,,«Setea de intimitate» se love~te de vidul unui spatiu opus oricarei posibilit~ri de reaftzare a ceea ce ar insemna (
insmgurat, Tanio Krcjger. rein tors In ora~ul copilarki sale (unde nu este recunoscut), in cllutarea (lceluia~1 camin pierdUl al «casei nata Ie». lmposibil de regl\sll. Doua impulsuri contradictodi I-ar determina pe Bartleby sa se eramponeze de scaunul sau din atit de pUlin fami/ian.ll birou de copiat acte Pe de 0 pane, un lmpuls potrivnic vielii. ~i allume aspiratia Spre moane (biroul re,pecti\ ca 0 prefigurare a sicriului sau a malfJcel. a stam prenatale. lot un mod deei de «ie~ire dill viaI1l»). Pe de altil parte. a~a cum am durut sil MatAm, 0 chemare a vierii. prill nostalgia «casel 1H:ltale». prill aspiralw dur~ clildura caminll/ui. dupa un mic loe de inrimitale in ataro careia viara nu poatc fi posibill\ hemarea vielh ~i chemarea monir Justificil deopotriva reaqiJle lUI Banleby".

A:;u

ell/II

s-a

pWIII conSlala m

radiowa/Ill receptiirii crl/lCII a

Oren!/ 1111 Sorin Tilel lema honolului cOlldiall. a \"Ie/II carc, in

dllllCIlSIIIIII!lI el apul'l!nl IlIlIilii ~'I m:st!lIIni(icufil'a reahlllfl!<1'::c' (I Ilime ,I' al7wnl? mod de (J 0 scrufa artIstic Ace.Ife Idel ~il7l Jimpede ,w delaliaf e\'plis
"Se plcdeaza in Clltlca noastra de specialitate impotriv

insignifiamulul. <J 1l11llorullli. a ,.miciJor teme" In Illeraturi1. Lucrurile

IlU srnt rnsa chiar arit de simple cum ar parea ele la prima vedcre. De

la inceput pUfem observa c~ afacarea "marilor leme" de cl\{re un

scriitor nu Illseamnil Implicit ~i realr;:area Jor. Se ~fie doar foane billt:

ca romalluf bulevardier in/loritor ~l In noj In perioada interbelica (din

pacale proLe Iiii ~i asta7; ~J - tor dm pacarc - bine cotati uneori d~ critica), de~i vorbe~(e adeseori d~spre moarte. iubire, nl! dcpa~e~te sfera minorulUL lat:i-I pe domnul Cufare murind Illlr-ull roman mediocru ~i iato-I pc lJrcan b:'trrinul. pe domnul Thibaud sau pe batrlnul domn Lampedusa. Iraind ultimele clipe ale vietii Marea lemA' lI1ul in fora //lor/ii, e prczcnta ~i llllr-un caz ~I In altul, in Uilimele exelllple realizind m3rea Jiterutur1i. dar incapabila sa s.alveze de mcdiocritate. sa elibercze de mlllor, () Jiterarura mediocra In scllimb. ~8

de ICXle

lcarcticc)

putem cita 0 povestire a lui Liviu Rebreanu in care nu se lntimpla Illlnic allceva, din punet de vedere al faptelor, binein~eles. dedt eli pe o batrrna preoteasa 0 apueli durerea de dinti sau 0 alta, In care ni se poveste~le cum ni~te ~rani, in ciuda faptului eli s-au sculat Cll noaptea­ n cap, pierd trenuL Aceste tntlmpiliri insignifiante la prima vedere, gcnereaza Insli 0 mare literatuTli. Clici In cele citeva pagini care aJclituiesc povestirea Pro~lii. In ciuda faptului cotidian, .,neinsemnat" - c1tiva lilrani care nu reu~esc Sa se urce in tren - amploarea semnificatiilor e impreslOnanta! lata deci [aptul cotidian. nespeetacuJos realiz1nd marea temi\: in cazul povestirii noastre, ruptura totalll, catastrofiea ~i dureroasa In acela~i timp dintre {amnime ~i lasele sus-puse, generatoare de conflicte deahfel confirp1atil de istorie ~i .,descrise" de Rebreanu clliar. intr-wl mare roman. In acest fel ne amintim un adevar veehl deseori uitat: di particularul poale imbr1\ea aceaSI1! formli a cOlidianuluL capabil sa potcnteze la max imum {/Iareo tema sprc care marea literaturll tinde 'lntotdeauna; ell mica intlmplare ­ plerderea trcnulul in cazul nostru - ,.bate departe", cum ar spline cutare crou a lui Caragiale! Si pentru ell I-am amintil pc Caragiale, nu ne ofem oare schitelc ~l momentele sale cea mai cQmplctli colectie de intlmpillri aparellf insignifiante. 0 cochel1\ merge la "dandist", ni$te amici c;e piing de cllidurii sall a~teaptl\ sosirea unui tren; dl11 toate aeeste illlimpliin se construie~te IIlSi:i 0 ampla fresca a burghezlei romane~ti in ultimul pi1trar al veaculul trecut! Caragiale realizind cu "neinsemllatcle" sale "momentc", ceea ce un Ce7..ar Petrescu, in ciuda llanlllui sau ambi~ios - 0 1l0Ull comedic umana care s1l cupnnda inlreaga viata a Romaniel mterbelice - nu a reu~il s1\ IlltaplUlasdl niciodaUL Marlle terne - moal1ca unui erou de pJldl:i - pot genera o$adar.o lileraturll minorci. micile leme - pierderea unul tren, 0 durerc de tJinti, pOl genera 0 Iiteraturl'i de profunde semnitic3fii. sa scoatem deci literatura. atunci dud 0 comenUun. 0 judeeAm. din sfera anecdOlicului. sli dlutarll sa seSlzam c/lm se intimpla ~i nll ce se intimpla In cutare opera literara - ~i nUIll<J1 dupll aeeea sa 0 clanticam c:a atare Altfel. judecaiile noasrrc. de valoart' vor fl false, dererml11tndu-ne sa Iglloram sau chiaf <;1\ respingelll c~podopcTe, ~i nu capodope.ra e oare 0 poveslirc ca Stepn In care Cehov ne povcstt:~te. aUt ~i nimic mal mull cum un baiel~ stnlbate Illtilldcrile nesfir~itc ale stepeilll drllll1ul ~;JU spre ?coala dintr-un ora5 indepl\rtat Cind nll ~tlU care Crillc. contemporan lui Ceho'l. spunea c;!\ IJ1 SII!/'O sa e toat1l.l{usra ,I inleles foarte bine aces[ adcv~r fOp\ll~e c.otidlallul, vlata de fiecare zi. Un excmplu gelllal In acest sens c hineilllcles Ra"hm 'Ii rUlCt', imbinale ulUltoan~ J<. grandlO~ ~I

49

Daniel Vighi Sorin rilel (anlologle de texle lcorelice)

banal, de monumental $i cotidian, marele scriitor arntlndu-ne ca pentru literarurll au aceea$i insemnatate tribulatjile erotlce ale Nara$ei, ci'lutarea adevi'lrului de catre printul Bezuhov $i infrIngerea lUi Napoleon I! N-ar fi aratat oare acest roman, tara zilele monotone ale printesei Mana, fMA nefericiriJe lui Andrei Bolkonski, tara primul bal al Natil$ei, ca un manual de istorie despre i'nfringerea lui Bonaparte? Cotidianul potenteazll, deci, la maximum pina $i epopeea, stabilind compJexe $i fundamentale legaruri i'ntre destinul istoric $i eel individual al eroilor. Altrel. soar fi produs 0 suprasolicitare a evenimentului in detrimenrul individului $i In cele dm urma 0 ignorare a omului, absorbit $i anihilat de evenjrnent, gre$eala pe care 0 anumi~ Jiteraturll schematica a comis-o adeseori. Din dorin\a de a fi seismografii cit mal exaqi ai unor evenimente de importan\ll covlr$itoare, Cum a fost coJectivizarea agriculrurii - scriiforii in cauzll ll-au inteles sa vadti evenimenruJ prin individ, petrecIndu-se ill acesr fel acel ciudat renomen de absorb/ie de care am vorbit mai sus. CoJectivizarea era pomenitA In aceste t.-arji mediocre, in schimb lipseau cei ce taceau colectivizarea, procesul era prezent in date Ie sale istorice [oarte exacte, dar lipseau cei ce treeeau prin acest proces, ca

individualitl1ti djstincte. lipsea via\a, In acceplia ei cotidian~, lipseau

..intimpllirile de fiecare zi" anate intotdeauna Intr-un dialog permanent

cu istoria, lipsea deci acea leg~rurli intre destinul cotidian .o>i cel istoric

al eroilor. Eroii, cu aIle cuvinte, exemplt(icau doar evenlITlenrul nu if ~i

Lrlliau, even imelllu I nu era vAzut prill ei. ci ei erau vllzuti pnn

evenimenl. E adcvilrar Insa ell posiblliti'itile literaturii SIn! atlt de

diverse, inelt orice concluzie generaJizatoare nu poate fi declt falsi!.

Slnt desigur caqi construile doar din eroi de exceplie relMind doar

inrlmpJari de excep/ie: ele nu au nimic din "cursul obi~nuit al viepi",

cllqi in care cotidianul este excJus eu bunn ~Iiinra -,>i eJe. se pot numi

Cmii de Curtea- JleclJe, sau POl fi sernnate de Dostoievshl sau Melville

~i /llmeni n-o sa spunil niciodatil dl ele Slnt In afara Iiteraturii. Sint cATti

care plonjeazll de hunilvoie in fantastic, cum Slnt povestiri!t' lui Stefan

Bllnulescu sau celc ale lui Vasile VOlculescu, realizind un J<;?c

pemlaOent Inlre cOlidlan ~i vis. de unde fascina!ia lor indisclltabill1. Tn

toale aceste cl1r\i omuJ exisra ca proieqie poetic:! sau siroboljca. Caci,

parafrazindu-I pe Mikel Dufrenne, putem spune ell .. deS/lnul htera/urii

este lega! de interesul pe care ea il poarta amullii". (Pa.~'iU1lea lee/urii, eseul Martie teme ~'i coridianul, pp. 49-~52) Un stlidiu care t!ustreaza remareabd ansamblul gincbril lui SOl',. Tite/ re(erl/oare la lIIenirea prozei moderne esfe eel despre capodopera pUlin CUl1oscwri. romanul Cercul Nebunilor de John owher POW)iJ II lei sin! pre::.ente Cf!(!va din punc/elt: tan ale re(lecliel rtlS{lce - dar ,1/ general umone - ale lJrozalOrlllui. Femillilafea, 50

misJerul mor(ii $i al matemitii(ii se inti/nesc in aces! roman eu poezia lucrulUl slmplu. dezgulif de mon'/e ide;, de amplitudinea gesruritor reroric/!. de marite donquliotisme ale modernilci/ii care se iluzlOnase sa ereada co folul il esle eu putin{a, din cau:;a unei alofputernicii (vai, tlu::.orii ) a cunoa~terii ra{ional-$fimti/lce a lumil. Sarin Tite! ' in studiul de fata, toemar mislerul inepuizabtl $i, in cele din subliniazii urma, impenelrabtl al lucrurilor cu adevarat simple din eXlsten(Q omeneascii banala $i, iara, fascrnanta, in cele dill urmii.

"Proza lui Powys reprezil1ta un ciudat amestee de literatura naiva in acela~i rimp savant1i; e un scriitor dotar cu un remarcabil simt al ietii - de unde ~i extraordinara forta. impresia de lucru {raj( pe care ne-o comunica romanele sale - dar ~i un erudil, un autor care poare sl1 para uneon supllrl'itor de livresc, excesi ... preocupat sa solulioneze, sl1 dea un rllspuns decisiv problemelor fundamentale ale omului... $i poale ell nieiunde in alta. parte apetjtul sau teoretic, dorinla de a "filosofa" nu ni se releva cu 0 mai mare pregnanlli ea in Cercul lIebunilor, tlilmacit in romane~te de AOloaneta Raliall. Schema leoreticl1 ar fi PUlut Ii suparntoare - 0 punere in ecuatie evidenta ingheata intr-un roman suflul viu al vieiH - dac1i Powys n-ar Ii reU$il sa dea totodatl1, 0 tenbila lensiune eXlsf(!/I{iald tiecArui gind exprimat. Idelie nu ramln nici 0 c1ipi'i la nivelul specula{iilar teoretice, ele sint traite de personajele romanului, iar rrairea lor atinge, de cele mai multe uri, 0 lensiune care ni-I aminte-,>te din nou pe Dostoievski. Jdeile. lcoriile de tol felul pl1truod in viata eroiJor fie salvindu-i (cum se va inttmpla Cll fratele boJnav, Lexie, care traie~te pentrU ci! are a pll.rere mult prea bUllil despre viata ~i ca sa 11100r(\, In clUda bolii incurabile de care suferl1), fte distruglndu-i, aduclndu-i pe marginea prApastici, aruneindu-I in nebunie $i moarte. DisC'.,;iile 8$a-zlse leoretice nu sint graruite nlciodata. cle angajeaza Intreag.1 tiinta a eroHor, cJe stnt, ca s(\ l.icem a~a. pe vialii $1 pe moarte! (nu la fel se intlmpla aare, in Demollii sau Fra{ii Karamazol'?J). Si1 amintim doar .,disputele" contradictorii dintre cei doi frati atlt de uiferiti, Rook ~i Lexie, pre.;um ~i cele purtate cu preotul dement William Hastings eel ce cu ajuwrul unei cllrti - al unor idei, deci - vrea sa fac~ s1I dispam Via/a de pe plUnint! Powys vorbe~le, 8$adar. ~i despre nocivlfalea idei/or - ~i din p1\cate veacul In care traim ne-a oferit sutlciente dovezi ~i exemple cumplit de grl1itoare in acest sens! Ie pC/rtea cui e~te adeviirul? lata intrebarea pc care trebuie sa ne-o punem patrunzind in acesl hl1~~ de idei traite la 0 asemenea inaltl1 tensiune ~i eu 0 asemenea exaltare. de majoritatea eroilor lui John Cowper Powys. Umla.rind meandrele gmdirii unilateral impregnata de un fanatil>01 Jistructiv al unor erOi ea Rook ~i William Hastings, l>au pm-erile despre vlatA, aflate la polul opus, impregnate, lnsi'i, de un ~picurism mutt prea ~i

51

DlIJlicl VigJlI

cinic. pentru ca scriitoruf sa Ie dea ci~tig de cauza, ale lui Lexie Ashover, Powys a I'nfeles cA ..adevaruJ" nu se pilstreati!, i~i ia 0 oarecare distan!;l, falil de ace~li .. profesioni~tj" ai specula!ii/o teoretice. Ef i~i da seama cll solu(iilc, daca exislii. trebuie cllutate In altar parte. E necesarll. dupa pm-erea marefui scriilor engJez, 0 mtelegere a lumii mult mai cuprinzatoare decit eea pe care ~i-o etalealA, polem LZind, cele doua tabere adverse. Nici hamletianul Rook eu nehotllrlrile sale, cu isterica Sa revoltll impotriva ,.obligaliilor" strllmo~e~ti. cu "setea sa de moarte", nu are dreptate. dar nici in jUbilarea cinica a ce/uifalt Frate nu se afJll adevarul. E adev1\rat ca Lexie i~i ci~tJgl!. penlrll el dreptul de a trai, dar nu in aceasta supravielUire pasiva. de un senzualism amorf, se ana raspunsul pe are iI cautll autorul. U/Ultoare - ~i purem afla, In sfj'r~it, spre Ce ~i spre Cine se Indreapta Op!iunile lui Pow)'s este capacitatea f;ie. A,,/1c\IIer) In cuno:J5ter(:; I

:\

Sorin Titel (anfologle de lexle teorelicc) de care dau dovadil, ele sint supenoare lui Lexie, a earui uniel't dorinla este sa supravietuiasca. Chiar ~i Lady Ann (..Domni~oara uliu­ p1sflrar", cum ii spune un servitor, demasdndu-i tirea rapace) se umamzeazfl in elipa In care simte ineol~ind in lrupul ei gcnnenele unei noi vieli. hi pierde din ferocitate ~i, in ofens iva purtat~ impolriva cAI1ii demente a pastorului Hastings, ei Ii revine rolul principal ~i decisiv. Va arunca in foc monstruosuf opuseu! in care se face apologia moJ1.ii ~i In care oribilul teoretician i~i propune sa ofere solutii pentru distrugerea "vietii universale", Viitoarea mama i~1 simte fiul in prntece direct amenin~t de malcfica gi'ndire a teoretieianul~i dement..." (Cerclil nebullilor. in volumul de esellri In caularell lui Cellov, C. R" (984)

Reprodllcem mai los un esell care dezviiluie eile cevtl din (ormarea concepliei arl/slIce a lui Sonn Tilel prin impaclUl pe care I-a milt lJ.'ilIpm so cililul marilor scriitori. Rindurile care urmeaza dezvaluie posiuneo so pel1lru prozo $i lealrul ceho\'ian eu care I'$i glb'e,~te alinilli{1 profunde. De aceea. Sorin TIIel poule Ii socolil, pe linga un scnilor alent 10 (ormuiele epice experimentale (G$a cum se pal ele eviden(ia in carlile sale de pinG 10 clc/ul romanesc) $i un sublil cll/lOSCalOr al marii literaluri rUS€$li, de aici parte a origmalilarii sale. din aceas/{j undii de melalizlca slava care planeazii pesle pagma lilelianG $1 il do ucea savoare U.lor noslalglca, un soi de melancolie a rmiil'iJ, a unel con{runtiiri plerdwe ell murile Idealuri care rtimin undeva dineola de lumea IInedlala a eroi/or sai. TOllle acesle dispombllilGii liiul1lnce se i.ntilnesc Cli fervoorea de bigol penlru Cehov .Ii dOll seama despre {elul in care s-a conslruit liiuntric oncep(la despre lume $i arlG in o(Jera liteliana.

°

"in existen\a fiedruia diotre noi se am lecturi hot1\riloare. Ele ne marcheati! definitiv. Trmm ~i scriem sub steaua lor. E greu de spus cum am (i fosl dacii la un moment dat 0 anumita carre nu ar fi pus sub semnul in[reb~rii lol ceea ce am crezlllllOl ca yriam despre Jiteratura. Pentru mine un astfel de SOC a fost literatura lui Cehov. proza sCurta ~j piesele de teatru. Nu ~tiu insa dadl yOC este cuvintul eel mai potrivit, penlru cil Cehov nu m-a cueerit dintr-o data, doborindu-ma la pi)mint, a~a cum mi s-a intimplat dnd am eitit Mohy Dick aJ lui Melville, dupa lectura c1\reia am fOSl intr-adevllr bolnav multa vreme. Dimpotriva, daca incerc sa reconstitui filmullecturilor mele din Cehov, descopar ea nu mi-a pllicut la ineepul. Mi-a produs 0 imensa pJictisealli, mi s-a parot eenu~iu, plat. monoton. Prima mea leetura din Cehov a fost teribil de medioera, de 0 totala l1caderen{a. N-am priceput nimic din mareJe seriitor. Era 0 duminicli de varll, la fel de plicticoasil - dupa parerea mea de atunci - ca 0 poveslire de Cehov ~i eu lmi omoram 53

Daniel Vighi Sonn Titel (antologlt: de texle teon:tice)

timpu/lntr-o bibliotecti volantll din Pareul Hernstrnu. Intrasem plnti In git In banalitatea ~J cenu~iuJ ace lei duminici, sufeream de singur11tate (aveam douazeci de ani) ~i_de plictisealll ~i Cehov nu ptirea s!! fie niei pe departe un remediu. (Ii citeam, in schimb, pe Steinbeck ~i pe Remarque ~i patetismul lor, romanriosuJ ciotec fnchinat de ei prietenieL solidarit!!tii umane - ~crnd sll dispara aflt de cumplita solitudine -Imi umpJea oehii de lacrimi). o piesll pusti in scena de Mony GhelJerter prin 1953, un mare spectacol cu Trei SlIrOrt la National, m-a apropiat In sfi~il de Cehov. De fnteles nu cred ca I-am j'nteles Insii nici alund pe adeviiratul ~i atlt de Complexul dramaturg, chiar daci! spectacolul m-a emotionat profund. Eranl student j'n anul I la regie de film, ~i cu ajulorul unui permis special, noi studenpi pUleam sa vedem orice spectacol am fi dorit; intram uneor; In pauza actului I sau II sa aseuh doar c1leva replici Spuse de Maria Bota sau Aura BULescu, vrlljit fiind de mllzica atlt de specialA a vorbelor, de sunetul melancolic al glasllrilor care rosteau replicile cu ;nCinitll lristete. Mti vrajeau pauzele dintre rep/ici In jurul cllrora Stanislavschi, cel dintj'i mare interpret al tealTUlui cehovian, a construit o intreagil teorie. Cred ci! nici nll eram prca atent la ceea Spuneau actorii, aseultanl piesa a~a cum a~ fj aseultat 0 bucatil muzicaHt Trei SlIrOn sem~na eu 0 SOnata ~i ~ fi fost in stare sa 0 ascult la nesfj'r~it! Nu era, tOlu~i, un mod intru totul gre~it de a-I 7ntelege pe Cehov. Primul pas fusese ~cut $; nu pornisem cniar cu stingul. Deseoperisem, de fapt, poe::ia pieselor sale, In care aparenr nu se intlmpla nimic. "Se bea doar ceai eu tilosofie", cum spune un erou al lui Gorki, j'ntr-o piesa, ~i ea foarte cehovianll de altfel. Spectacolul miza tocmai pe aeeastll poezie, pe atmosfera. pe t!!eerile dintre replici dupll Cum am mai spus, regizonl/

fiind ajutat de a trupll extraordinara de actori. Ce/e trei surori. tIl primul

rind, strania. lulbunlloarea Maria BOla, a prezenIA, a$ spune, unicli. in

teatrul romanesc, sobra, austera Aura Buzescu, dind personajului 0

aureola tragica atit de potrivitll In context, in Contrast cu profiful

luminos al Elvirei Godeanu. SiluetalTagilll, de victima inocenrll, a lui

Tuzenbach. in interpretarea lui Radu Beligan... Costache Antoniu

interpretfnd rolul unui SO! u~or ridicol $i incomorat plimbj'nd pe scenil

un carueior in care plinge un sugaci... Lipsea, desigur. in spectacoluJ de

18 National "sllbtextlll" comic al piesei, de care S-a /'licut caz In

mont~rile care I-a precedat. Apilsind pe pedala comica, un mare regizor

ea Lucian Pinti/ie reu$e$te ClJ Livada CU vi"ini sll ne dea 0 montare de anvergura. Cu tOate astea mii:rturisesc ca cel mai mult m-a irnpresionat ace' moment din spectacol in care regizorul pare a fi uitat ca a pus In stena 0 comedie: scena finalll, clnd batrlnul Firs, dupa plecarea stapj'nilor, in timp ce se aud loviturile de topor ale eelor care taie Iivada cu vi$ini, Inch ide, abia li~indu~$j picioarele, vechile obloane ale eonacului, scfrtj'itoare $i ruginite. Odaia II1tra in penumbra ~i, in defmitiv. nu crepusculul, amurgul, este ora sub semnul careia stii 5

intreaga piesl\? $i tot emotionat de "Iirici\" era prezen\a unei mari artiste. Clody Bertola, cel mai cehovian personaj pe care I-am vazut api'trfnd vreodala pe 0 scena de teatru. Au existat ~j spectacole in care s-a rners cu "comedia" mult prea departe lnsa. De pild~, un unchiul Vania gras, bilblit, leribil de transpirat, 0 persoanll mediocra ~i lamentabilA, c~reia nu merit!! nici macar sa-i plingi de mila! Sa Ii fost in intentja lui Cehov sa ni-I prezinte a~a? Sa-~i Ci dus oare Cehov necrularea atit de departe? Cit de sceptic ~i de "nihilist" ar fi fost autonll Livezir cu visini (Sestov. de pi Ida, incearea sa ne convinga - analizlnd 0 singurA nuvelll - cii-i a~a) nu ered, nu pot s1.l ma las convins ca el I-a dispreruit pe unehiul Vania! ered, in schimb, ca atunci dnd e yorba de Cehov, cel mai mart: pericol care-I ameninIA e acela de a-I simpliftca. Simpliricj'ndu-I, punind aceentul pe 0 singura laturll a atlt de complexei lurni cehoviene. j'nseamna de fapt sa-I falsifici. Dacil ifj place Brecht. de pilda, nu arc nici un rost sa te apropli de Cehovl La marele scriitor rus nimlc nu-i simplu, pe ral~\. spus direcl, dimpotriv11, tOlUJ e ca sa zic a$a, un fel de pret1\catorie savanta $i foarte subtila. Din car~ pricina e foane u~or s1\ te la~i dus de nas ~i sll nu prieepi mai nimica! IIi vine sa pltngi dnd vezi cum tristcle fete doresc sll piece eu orice prella Moscova, ~i deodat1.l se insinueaw 0 intrebare, SImp/a, care dll tornl peste cap, ~ctnd ca lragedia rliminerii in micul ora$el de provincie - unde se vor dislruge. de bun a. seamll - sa nu mai para defel rragedie ci comedie sadea: daca vor cu atita incrincenarc sA pIece (aceasta e 'intrebarea care iIi vine in minte) arunci de ce nu pleaca. la umla llrmei? De cc nu se arundi in trenul care, iatA, se audc plecind Pc\rll ele (In schimb ii ia pe tinerii ofi\eri. cei care au reu~it s1.l aducil putinll lumma ~i bucurie in existenta lor cenu~ie), de cc nu se urea in tren Indreptlndu-se spre Moscov<\, acolo unde toate vor fi de bllna seama altfeL unde Ie a~lIeapta, dupll parerea lor, cele mai mari indepliniri ~l satisfaqii?! Daell citim cu mal mare atenfie piesa, vedem insa ca distinsele surori tranctinesc tot timpul despre plecarea lor la Moseova, farll sa doreasca 'intr-adevtir sa piece! Clnd Lucian Pintilie a spus undeva ca Cehov seamana foarte mult eu Becken n-a flicut 0 simpla butadli. Moscova surorilor lui Cehov adllce teribil cu domnul Gadot. eel ~reptat cu atlt de mare nerabdarel S1'imlanii vagabonzi din piesa lui Beckett ~tiu foarte bine d\ nu vine nici un domn Godot, ~tiu ca-I a$teapU\ zadamic ~i ca promisiunile, aparent atit de inocente, ale copilului smt vorbe in vint (II a~teapta mai mult ca s11 lreaca timpul ~i si:! spuna cll fac ~i ei eeva, nu tri'liesc adica de pomana!), rot ~a cum surorile din piesa rnarelui scriitor rus de la sfj'~itul veacutui trecut $tiu ell pentru ele nu mai exista de mult nici un fel de Moscova $i ca plecarea lor nu se va realiza niciodatA. Cehov Ie comp1\time~le sau dimpotriva, Ie dispreruie~te pentru marea lor neputinfa.. pentnl acutul sentiment de neputlO\a care Ie paralizcaza orice hotarire ~i fiecare gest? lata de data asta 0 j'ntrebare la care nu cred eli ineva se incumetll sa dea un rAspuns foartc clar $i univoc.

55

Sorio lllc! (antologie de tcxle leorelice)

Damcl Vighi In opera lui Cehov e necesarli 0 anumita Iniliere ~i ea trebuie tacuta pe indelete. Te poti apropia bineinlcJes de Cehov Incepind cu schilele umoristice, opere de tinerele scrise pentru diferite reviste ale vremii. Flira sa lie cu orice pret profunde, ete nu-I neaga pe marele scriitor de mai tirziu. Existll in ele calitali care se pastTeaza ~I se dezvoltll de-a lungul timpului; conciziune, un extraordinar simt aJ detaliulUl, un umor de 0 exceplionala ambJguitate (pentru ca nu ~tii chlar bine daca trebuie sa rlzi sau sll plingi). 0 tipologie uluitor de diversa. Aceasta ar fi ordinea oarecum cronologicll a lectorilor ~i IOlU~i, mllrturisesc ca nu I-am citil in aceaSla ordine. Am inceput sii ilia apropii de Cehov citindu-i povestirile trisle In care nu se anll, dupa pllrerea mea de atunci, nici urma de umor. Intr-una din ele un batrin mujic i$i duce consoarta la un spital. E zi gcroasa de iarllll $i balrinul e cuprins de induio$are ~i de clli/lli1 gindindu-se la anii pe care i-au petrecut impreunll, anI in care el nu I-a spus nici 0 Yorba mal de Doamne ajutll femeii linga care a trait. A fast aspru $i nedrept cu ea batrinul, a~a cll. prada unoI' remu$cari tardive i$J cere iertare ~i-i spune intr-un mod ne~eplal vorbe incarcale de duio~ie. Doar cll. biHrina a murit mtre limp, vorbele nu-~i mai gasesc rostul de vreme ce ea nu are urn sil Ie mai 8udli. Farli sli-$i dea seama, batrinul a vorbil doar pentru el, un lung ~i sfi$ietor monolog, rnsunind in gol, pierzindu-se in nosptea inghetatll de iama. Si nu la fel monologheazA eroii din piesele sale din marile sale ..comedii", Pesctil'lt~lIf, Trel surori, Llvada ell vi$int eonvin~i fimd, la rindul lor, cli sint auzi~i ~i inrele~i, eil sint ascultati, cind in realitate nu-i aude nimeni?! Nu "trancanesc", la fe a batrinul din san Ie, la nesfir~il? Nu vorbesc ~i surorile, de asemenea. i/7 gol? Flecare personaj slli "in celula" lui. toate puntile de omunicare sin! rupte. nici 0 vorbli nu ajunge de la unulla celalalt! De unde ~i Jipsa de eficlenta, zadamicia cuvinlelor spuse de ele - ~i ee risipll de cuvinte! - care ri1min vorbe, vorbe, vorbe (Ia fel ca ~i cele ale printu1ui lIamlet) tarA sa se transfonne in fapte vreodatil. Nici 0 otravll aflata pe ta.i~ul unei sabii lid\loase (caci otrava II elibereaza., in lir~it, pe Hamlet din chingile propriei sale nehotarTri ale espectativeJ sale prelungite) nu da friu libel' acrilll1ii, eliberindu-l pe eroul Cehovian de cumplituJ lui chin, purificindu-I, oferindu-i posibllitatea de a actiona. Angoasa, disperarea. durerea ~i suferinta se eonsumll in vld ~i la nesfi'r~it, eu u~ile inchlse. cu ferestrele zavorite. Clnd I-am vllzut pe Firs trllgind obloanele la srlf~itul spectacolului pus In scen de Lucian Pintilie am avut strania impresie cll piesa ar putea obi aCllnJ incepe. fiind pregatitll intru totul arnbianta in care ea sa se desfll~oare. (...) Povestirile acestea lriste prin care m-am apropiat de literatura lui ehov m-au condus direct spre slmburele amar al scnerilor lui, spee acel Cehov lipsit de speranlc ~i de iluzii, spre "nihilistul" Cehov despre care vorbea Sestov. 56

$1 lotu~i a~ Ii gre~it dacll a~ fi ajuns la 0 p~ere definitiva. Tot cam pt: atunci I-am eitit pe Cehov eel din Casa ell mezanin, am citi! Stepa, un adev!rat dntee lnchinat paminlului natal, 0 capodoper1'1 plinll de lumina ~I de ginga~ie ... Era un Cehov care contrazieea studiu\ lui sesto cu privire la .,marele nihilist". Un autor plin de speranl~, pe care vI-am 'indraglt ~i I-am iubit de asemenea din primul moment Profesor de liceu fiind 'inlr-un ora$e\ din Banal ~i nostalgiile regizorale ncparllsiodu-ma cu tot e~ecul rcpurtat la Faculratea de Cinematografie (de unde s-ar putea spune ca am fost dat afari1), am "pus 'in scenli" cu v elevi din ultimu! an. un vodevil allui Cehov, 0 "glumll" plioa de ner , adnllfabil desfa$uratll, a om .,de ris", cum soar spune, minunata seeneta Jubi/euJ. Ce minunat lucru e sa fti regizor! Am lucrat. ca sa z.ic a~a, aproapc In delir la punerea ei In scena ~I slnt convins ~i acum ell am reu~it sll realizez. un spectacol extraordinar. Premiera a fost un adevarat mumf. Dupa tiecare replICa iLbueneau ropote de aplauze. Un hohot de ris de la inceput pina la stir~it. Merciutkina a fost uluitoare, 0 adevarati:i for\a a naturii, "inamicul public numarul unu", 0 m3$inarie infernal1l care distrugea tot ce intllnea In cale. Mi-am dat seama cu acest prilej ce inseamna ~i elt de nemaipomenlt e risl/I lui Cehov Am reva.zut recent piesa la Moscova. Din pacate era un spectacol de rutini'l, care tn-a decep\ionat, laf de ris n-3 prea ris nimeni. C/i:jeele ilucid pe Cehov ~i ClOril apelau pardi muir prea mult la ele. (E adevarat cll a doua zi mi-am lua! revan~a ~i am vilzut. la tclevizor, un Cehov de neuitat. cu Trei sutori). N-a~ vrea sa se crcada ca sugerez ideea c~ spcctacolul IIllerprctal de ni~te ,clevl ar fi fost Illai izbutil ca acel rnontat pe 0 mare scenrt european~. Intr-un eseu despre Cehov 0 asemenca allrma\ie lipsitrt de masurl1 ~i Illodestie ar fi inlr-adevar de tot hazul! Dar ul110ruL minunatul umor cehovian exista in mod sigur In acel spectacol interpretat de elevi Se juca intr-adevar cu 0 draceasca poftl:i de a ride. lar "gluma" lui Anto~a Cehonle declan~a hohote de rls.. Acest aft Cehov, aUlorul comic de 0 extraordinara forta. I-am descoperit cu aceI prilej. Defri~aI.n de fapt noi c~ari spre rnarele (elloV, pe care nu ~tiu dacl~ am sa reu~esc Intr-adevar s~-l inteleg vreodatil cu adev~al. In tot cazul. primii pa$i fusesera tot~i ~cu,i. "lubirca" pentru Cehov se nascuse: nu-mi raminea dec'it sil merg pe drumurile ei. (ill ciiurarea lui CellO v)

57

Sarin Titel (anto\ogie de tcxte bdclristice)

Daniel Vighi

ANTOLOGIE DE TEXTE BELETRlSTICE Povestirea Vadi ell ochii inehi~j a aparul in volumuJ Valsuri nobile ~j sentimen tale (Editllra pentru literatura, 1967). Ea a atras atenlia critiei i ~i cercurilor mai largi de cititori ai scriitorului prin fapml ca aducc in lurnea prozelor sale 0 noUI de vadita modemitale In cheia absurda - baba lulia eea care .,era in ~opron, sub cada mare de prune rllstumate peste ea exprimll un simbol neclar, un sui de relragere in fiziologie. 0 intoarcere in starea prenatalli care este una a mortii in aceea~i vreme. Sorin Tilel percepe resursele expresive ale Iileraturii absurduJui din chiar acest joe dintre fecrul neverosimil construit pe articulatii logice, in esenla lor verosimile; aceasta bunica a bunicii ,.bea mult, ~i Intoldeauna dnd 0 Illsau singura aeasa se imblila cri~lI. 0 incuiau in odaie. ea ie$ea pe fereastra, iar pina la lIrmll i~i tacuse rost de 0 cheie falsa". Aile citeva leme i~i fac simtill'i prezen~ epica in spa~iuJ povestirii: malemitatea in coexistenta eu nevinovl\tia virstei: Sofica exprima, la cei cincisprezece ani ai ei. un soi de fecioreln icie care nu prea are nimic de-a face cu femeia gravida in maturilatea ei responsabila. Tema aceasta, care ascunde in subtexl milul Fecioarei Maria. va capllta deplina expresie artislica in ultimul roman (Femcie, lata Fiul Tau), acolo vom reglisi ~i prezen!a mol1ii ca proieetie gravll a lumii care se perpemeaza in etemitate printr-lln fel de blindll. (melancolica ~i greu definibila) incon~tien11l a gesturilor cotidiene care se ascund ~i se reveleazli in misterulla indeminll al eAistentei. U

°

"Aveam buciltiine de vara duor sub par ~i 0 kreastdi deschisa mirosul liglei incinsf! de soure, care facea $1 mai insuportabilii eiildura. $1 ell :Iiceam in pat de citeva sapu!mini. dupii operalill de apcndicilii, smgur in odaie. in vreme ce baba IlIlia era in $opron. Sll coda mare de prune rastllrnata peste eo - ca 0 piisaricii sub un c10pm de sticla, imi :iceam - $i vorbeo singura. mai bine :is bolborosea in .'i0artil, in vremc ce vocea ei, ampli(icatii de interiorul eil:ii. primea solemmtate care pe mIne lila impresiona. cu toale en nu-i in(elegeam vorbele. Era (oarte btilrina, era bunica bunicii mefe, bea mult, $i intOldeauna cind a lasau singura acasa se ducea in camara ,~i se imhiita crilo. 0 incuiau in odale. eo le$ea pe (ereasldi. iar pina 10 urma iiii lacuse ros/ de 0 chelf! falsa. A flInci r{zsturI1asera coda peste eo, ,~I in zilele de vora. zde in care ceilalti erall plecall la lucry, statea acolo sing-ura. sub coda mare rastllma/a in miiloeul 0Rrt'izii. Imi adlle aminle cum se o$e:a pe seal/nul rotund eu Irel pieware. Si cin r(is/Urnau coda. se slringea, se (iicea mica. de team,! ca 1711 cumva, dm gre$ealii. s-o loveasdi Stoteam in pat. strigam la ea, dar - cum era ~I sl/rda $i probabi/ $1 dill cau:a ca:li - nu reu~ea so mii auda $1 1111-nll riispundea I1IclOda/li .. Oare /111 i se urii,He acolo singunP ,. ma intrebaln A$ (i vrlll si'i $Iiu la ce se ginde~·te, eram (oane curios .'llllnci

~i

58

im:hidemn oehii, imi spuneam ca ell sint in locul ei, sub cada ras/urnati'i. "Vite. se ginde$le - imi spul1eam - 10 mO$ Lulii. care ml/fit in iarna trecu/il Se ginde~le 10 el lara sii-I p/ingo prea mull, eran/ sigw: Se ginde$te 10 el §i ride ell gura ei mare $i $tirbli acolo in inlunericul din cas ii". _ Uti uit in pal. imi poves/ise ea in/r-o !'i, prapCidindu-se de rls. mli

1111 sub pal. ma IIi/ dupa ~a. i-al pe scrinlil daca ai de lInde. eita l/lmte

moi are. s-o (i bagQl in lada, ca sa mil sperle? imi spun eu, cO 0 TIIuiere

CII II/decata in/reaga. $1-1 emil in lada. MO!i LlIlii, imi povestise mai departe baba lulia rizind cu g1lra mare

~i $Iirba. se urcase pe saba inallii de teracolii. Nu mai {ilsese in stare

~ti se dea ;os. $i olUnd baba lulia chemase dOllli vecine s-o (Jiu/e.

_ Era analfabeta, nil !ilia sa serie 0 iota. dar cind m-am nascut e~,

/IIi-lI roveSlil maica Ana mal lirzllI, au giisi/-o smg1lrii in milloclIl

IJUdiliiriei de val'l'j lucind ~'i "scriind" pe 0 bl/calli de hirlie mototolita.

_ Co sa fie $i scriitOl; - ii laml/rise ea pe ceilalli. $i 10 (ef iucase de bucllrle $i la moar/ea bunicllilli. cu care nil se inlefegeo prea bine. e FlIsese 0 bli/rina ciudCJ1a. (urase mortul din spital. - adicli r mos ulii _ il (urase lara co doclorii sa slie, lOr a doua zi se dusese . o[icial" ea sa-I ceara, iar mirarea doClorilor a (OSI mare cind n-(JU ilSi! morfll/ in morga, unde-lliisasera in tinerelea el, mi-a spus maica Ana, babo lulia a (ost hoalei de cai Matca Ana ~i-o aminte$te cu c/Zlne dl? tUft co btirbatll,~ mica, dar indesato $i vinioasii lar eu imi ammfesc ere ellm 5e urca in piirllf mare din mi;lol.1d curlil ~i cum Sl! ducea CII /0 gara co sa II! vl/ldii ~I 1110 hill $i pe mine CII eo, co SI}-I lin honil, Cli toate ca aveam pe atllnci doar cinci ani, (lveam gri;ii sa n-o in~'ele caliilOril Acum sta sub cada de sub piir. tar perele. pllirede de coapte. \-'ad _ parca i'n bataie de ;oc - chiar pe coda slIb care sto ea. Sl! sparg de coapte ce sim de scindunle ca:ii, iar muslllilor dllice se prelmge printre crtipiit!lri. se prelinge pe ohralii ei :bircill, se prelinge Si a;lll1ge pina 10 colpd gurii Eo illinge CIJ vir(ulltmbll Nu ·Fill daca ia 5e intimpla chiar 0$0, dar e (oarte ca/d, eu stall in pal d!lpli operat de apendicilG, mi-e tare urit singllr $; rna gindesc 10 toate lucrurile aSlea. IIpa soba sinl orincile lui mO$ Lulli, pill1Jfa cu care sil71 acoperite miroase a urina de cal, cearceaful scorl os are miro.~ IIs/UralOr de siipun Sl ceml§li. iar in (ata mea, pe perete. e fotogra[ia lui mO$ Biloiu, are a ml/rtl in rrimul rlizhol mondial. pe cind avea douazeci $i 111111 de

r

ani 5e (ace ora primu/lII, ca/dura e in /oi, cenll$a e [ierbinte sub plcioare, Si baba lulia se ginde~le cli pe Iimpll! asia into/deauna se duce CII mincare 10 hildli $i, pentru eli e fare batrina, $i pentru ea n-o mai r balama/ele. incepe sa plinga, apol pe cada sare 0 gaina. una in din gain tie halrine, pe care 0 cuno$tea dupa cotcodticil. ~'i baba lulia se ginde~te /a oul pe care gaina $i-I oua chiar pe coda $i-~'i vspune ca tare ar minco lin ou, iar mle. care staU in pal Si mi-e gro:a de IIril. 59

Daniel Vighi Sorin Tilel (anlologlc de lexte belclristice) incepe deodata sa-ml para /oarte rau de ea. $1 mi-e ciuda pe tali ceilalri. ha !uilt ciliaI' cuprins de leoma co nu cumva ea sa mOO/'a chiar acum. in limp Ce sfii ocala sub coda de prune. Si ca in (iecare :::i 10 prinz. 0 emd pe So(ica venll1d So(ica n-an; decit cincispre:::ece ani gravidi'i in ullima luna Are bur/a atll de mare. cli lumea Zice ce; care sa (aca gemeni. dar eu cred co burta ei pare mull mOl mare din COUza eli ea e (oarte mica. Are PISll'lI/ piirul aproape rO$u. Mii gindesc ca dm CQuzo burril ar pUleCi se rastoame la (el ca hupa-Milica. £a ridica c/{ grell cada slib care sa baba ilia. Pe mine ma apuca $i ma (ae l:a dorm. Nu dupci mull limp, Su(ica rna il1lreabii daca vreau sti-ml sparga un all.

- 1-0 (i (oame ~'I ei? 0 il71reb eu.

~'i-i

sa

~'I

rU~'ine

- I-am odlls coliva de la pomanii, imi spune Sui/ca. Am pus eei pomona lUi (ie-Iertmu mo,~ Poldl So(i/-'" raSIUurm] elm nOli <.:ada pesle baba lulia, co sa IIU vinii Cumva cedalli acusa $i s-o cel'/e, se o$aza pe scall/1l1(de linga coda $i ron/uie mai deporte eu tacOl1l1e prune crude $i acre. I$i a$azii lini$lilii miilllie pe buna ei mare. iar ell ma gindesc 10 copilul care sla ocolo inaun/ru, in burta ei. o$a cum baba Ililia Sla sub cada de prune, $i nlJ-e mild de el amindoi. co stall pe imunerie fl le-o (i lare cold SI lare (Owne, Le-o (i uril, imi Spun eu, usa, (iira sa vada pe mineni. (iir(] sa se puma IIlla pe (ereaslra a~'a cum ma Ul/ eu. Dar pe el cel pU{in nu-i maninca mliSlelc. - Til. so ai gnja. Spline baba 111110. ca pina 10 bote:: sa nu-I 10.$1 sillgllr e/lm1'a, {i-I sdllmbe.

~I

a~'a

su

- eme sii mi-I schlmbe! Imreobci speria/a So(ica, ~i ralluile ell gura asculci.' i-or vel1l sa rida de vurbele balrinei, dar i-e lene. lace cruce acolo, la ea. .,fla. slil II/ cine, spune baba II/Iia. sub -cadii.

~/-$I

amin (lmilldoua

nenll~'cate, mOttlind dm prieina eolduri/:

"

Fragmentul care urmeaza apartine uneia dinlre cele mai frumoase

(Dejunul pe iarba, 1968) scrise de Sorin Titel In perioada

enurnita experimental1i de catre comenlatori. De remarcat poezia

muzicala a descrierii, fraza ~i tempoul ei ridicat, rilmul as;gurat de

frecvenla ridicata a verbelor de mj~care in contrast cu YizualizariJe

statice 111 care descrierea, ca Suspendare a naraiiunii, devine actant de

seama. illstanla. auctonala $i pri/cj al dezYoltarii epice prin

.,poveslirea" unOr fotografii, dar .}i a procesUlui lor de elaborare

concrel-lehnicl.l. Simbol, acesta de pe urma al dezvoftarilor in regimuJ descrimiei specific prozci Iloului roman tTancez; noutatea consl!l in faplul ca aici, in fragmenrul care urmeaza, in acee~i miisulii proza este ~I autoretlexiva, se aratc'1 pc sine ~i In felul in care ea se constiruie ~l Intr-o parabola a faceri; (a pOleslsului) intruchipata de munca fotografului

c~rli

60

., Prin vitrina in care sint expuse (otogra(iile, soOa {olografului '}rive~te cerul, care Q/irn{i alit de ;OS. Indl pare ago/al de gardul

greidinii de varGo .. lor 0 sii nmga, spune ea. bine eel nU-1 gel: ca in atelierul asia nu 011 inc6iz1 ca lumea niciodatii ", Fotogra{iil prinde eu doua clame lilllllll incei ud, f$i scoase dm buzunar 0 batista. se sterge pi! mun;. Fotografiile SIn! IUale ell a;lItorlil pensetei Mimile co de chir/lrg ale f'%grafului, halrinul $i Ie asa:a pe 0 hirtie aIM. Puse IIna Ifnga alta 1/7 uscotor, uilOle ocolo. SOlia (otogra{iilui tU$e$le, 0 Ilise seaco care-I filce pe hif(; CI bll' .If'/I SI! 101'\'(1(7:0 til ;;trlgr/le pr.:!II'rgl :IT"IJiJnte 11mop, m,>lanLo!tre 10/1 :trlii do' pan',; fir Ii IOrflir,i f,ll,.:! limp 10r'?~7''.1(i'' iI mundi> mai millIe Ie filRratil, ,a SI1 Ie re/IISc:" £.r in {a~ IUCI'lti din mimi. pt: sc:aunll! de lingu solid Cil Wllnellta parer/! ric reI., I~~I "II"" odrdaril - jl (lChel,ll'/1 j'1 loe t-n imhao inell.~c{; C' f<1~' Jatlll t /( fllra spr.' (lhlecfI\', IIII/Ildll-JI /I/Id,'\'u .lffIC,-/O lit! 1/1,11' 'I r:i,.J! !ul/eil sirins "111"1 cilr'llIll/(i de" vii' ,II" E.N

co

,ell

.wn

Sorin Tilel (antologie de texte beletrlstice)

Daniel Vighl un ceas aproplal as[iJl/irului. se ohserva osla, dupa slralucirea marii. "MOl intram 0 dala in apa?" inrreba femeia. ,. N-ai idee ce calda poate sa (ie. !vll-e urit aClim sa inOI singura" .. Marea e pustie. risciim sa riiminem fCira haine", spuse barbatul... Anul /reClll am palit-a. M-am dus la hotel in slip" SO/la fotograflilui retusea:ii acum a dou (otogra(ie: femeia era inroarsti <-'1/ (ala spre obiectiv, semiinind osa, Cli casco de plastic pe cap. cu lin biHal tin.ar, un adolescent, casco ii maseultnl:eazii purm triist'itllrile felei. .. /1ni pare bine co I1U mi-am dat partt! ", spuse (emeia, "dar hai sii intran) in apa ". Ridied privirea, urmarmd coborirea fasllloasa a soarellli .. In eel mull 0 ora raminem {Gra soare" splise ea "C e parere 01 de marea asta ". if inlreba artilindu-i CII caplil imensa patti singerie care se inlmdea inainleo lor. "Nu lese nmllc OI,:UI1I, strlci degeahu (ilmll/". spllse femelQ. "Aseunde aparallll ~i vmo si til in apc''', il indemna ea. "Cum m, iesil?" in/reaM "olograful. "Sinl prea expuse ". ii raspllnde femeia. .. De cind e (ilmul asta la noi? ", in{reabii (ulOgraful. ., Cred co din varii, el a venit.. . .. Femeia iSi scoale ochelorii Si-i sterge ell 0 balis/a si ii pune dllpa aceea dill nOli, se apleaca deasupra celel de a Ireia fotogra[ii: eerul Sellin, (oarte albastrll, nici 0 urma de nor, marea Itnislita Sl calma in 11Imll1a grea a as[in{itullll, 11$01' singerie spre opus. "Ne intoareem ", intreabii (ellleta! £1 e Ulml/, 0 intreabG 10 rilldullw. daea e obosl/a. "Nu", spune (emeia. in sfirs/l. a a palra fOlogra(ie, ei uzi 10 iesirea di! mare. (ourte buna (otogra/ie, pe pielea I17lUnecola a femeii picaturile 'e apii, p,irul ascul1S inca sub caschetii, privirile indreptate spre oarele care cohooni in mare. retele lor piistrind Clcea expresle dt? obosealii pe care 0 al inlotdeaunG la sfir~'ilul unei zite de mare... marea 10 s!ir~itlll :ilei. in Sfiniil, sOO/'e!e coborind ulldeva dincolo de co, deci ei doi privesc a,,"eSl SOaN! care intre /Imp dispare. Ariplie pescarll~'i/or ii tiiiasera tl7 doua. A/ara ni/lSoarea se imeFe~·te deasupra ora.}ului. F/uviul "O/lfinuc1 s(/-~i I'O.wogoleaseiJ slolurile lui inghe{ale. ,1Iblll nillsorii .\e fOpe,Ho? in apa murdaril Ninsuarea ingrvapa paSii 1/ e.::{;lori/C'/' Siratul de :apadii Je deasupra meselor de la restauranl e din ce in ce 11/0/ gre.s BiirhalUl. pe lume/tale imbracat. (l1ril eiimasa, descul/, i~'1 aprtndc Ogara } ellleia e aplecalii ~i ({(hlna llierurile impri4ti:J/e pe phI/a. Parul. care ii curge in jos, ii acoperii (a(a. FUfogra(ia e (oane intul1ecal6. nu flTeo clani. Pe sllcla V/lrmei in care sint expuse (mogro(lIle - lIlirele $i mirea..~(/. /iceenii ~'I liceenell!, ;oacc'i umbra fil/gilol" de :i'ipadti. Pe s(rud(, circulafia a deveml mai deasa, dm pina ael/111 lnc(7 l7iCI un chent n-a desc;his U$a atelierului toto, u,m ell c1apolel ....d in maguz/ ' le/e de alladata, III sfir$it. a CllJcea (olvgro!ie, til:! dala aceaSIG /'1 {'lIar/li hail1ft deL'enle de seara, roehie de eulvare inehisn. gl"i sail neclgrti. harbmul illtr-un pU/Clvcr mbfire, dar eu crClvatu Folo1!.rafia t! Illalii la rt'slauronl, in s(lGlele lor orchestra cu 1111 ospiirur cure IlJ 0 ma$Cl \'ecillii des(ace a .It/cla <..u vin, (J (emele caN 'eee tocmai f1t'in .11'1>(11111 l/1
2

masa, Iingti pahar. Barbatul e inlors eu spate/e, mina {emeii in ;urul gUului, ea z;mbe~le cam eonvenlional in 101 cawl {ala ei e IipsilQ de oriee expresie. Zopado e alft de deasa ;neit celli/all larm nil se vede. ra~ul dormi(eaza lini~lit sub ninsoare. Pina acum nie; un client n-o mtral in mieul alelier (oto ceea ee nil e de mirare. Uneori trece 0 dlmineala imreaga pina sa inire eineva il'!. atelier. pfnti sa se auda e c/opolelul de la USa eu sunetul lui cristolln. Inca 0 (OlOgrafi 10 aeeeasi masa de restaurant. de data asia privind amlndoi drepl In obiectiv. Soria (otograful ut Ie priveS-le ell mai lIlulta aten(ie imbraeamillfea. Ea poarta 0 rochie de matase sublire, alba, eu flori /IIan albaslre, sandale

de pla;a, venita probobil doar de cUeva rile in staliune, 0 (emeie illca

;nara, el cu camasa alba dea~upra puloverului sublire, (oarte bronzat,

cu oehii de un albastru tare. ln spa/ele lor 0 MIl' ina ell 0 laVa de flori.

gestul btirbawlui co s; cum or fi vrlll sa cumpel'e flori/e, cam vestede,

ui probabrl {arel mlros. De la (ereaslrii. sapo fOlOgraful vede doar cof{ul drepl ql gdidinii de vara. lnfirmul e aeolo. co de obieel, postal la locu/ lui. Inlotdeauna la opt Si treizeci, mciodatii mai lirzlll sail mal devreme. Aeolo, fn (ala inlrarii in gradina de vara, spri;init de sti/pld de 10 mtrare, in pantaloni/lui slibWi de tergol, petici/i 10 genunchl, Co de obieei, pieior pesle picior. adiea mOl bine :is picior pesle cir;e de lemn, pentro ea piciorllf drepi il lipseste. PiClOrul sLing in panlO( de tenlS, ciT/a in milia dreartii Ca de obieel. efurmiireste urmefe poSi!or. ee sint aeoperite de zapada in scurt limp: Fara sa $tie, sol,a fotografu ramine {intuito in (ara (erestrel. In sfirsit, e ora la care lw biirha{il Si (emetle incep sa Ireac{i pe strada dupa eumparaturl, llui ii vede pe grabi/i. C1J glilerel e la paltoone ridicale. SU/IU (olografi eel care trec griihi(I, II vede pe infirm care se strimbli la el, seaate Ilmba Si ride ell dm{ii lui (rumosi - ris de nelnm insa, Ilpsil de orice (rumus / , in care 5e ame.'Ileca cilspreluf CII ura, invinovc}/indll-i pe lo{i, e epe to/i. Feme,{e tr
6'"

Daniel Vighi Sorin Titel (anlologie de tcxte bclelristice)

oro$ulul Cind eo rrece, e! are lin mic moment de €ZI/are. !ntlmidOl, nu in stare in primo c!ipa sa-si ducCi 10 indeplinire geSlU1 lui absurd _ mel/ deW'aha a mingi'iere decir 0 lovirura. Ond s~ hotiirti~·te e prea rirzill; /fttneia e mult prea depone ca s-o poata atinge, a Irecut. e! Se in/lI1de cu cir/a to/USI co s-o oilmgl1, a!uneca, i.,~i pierde echi/ibrul. code Femela intoarce 0 clipa caput, apoi i$i contmua drul1Iul I.egi'inindu-si soldurile superbe. co 0 iapa tfnara pe lOcI/rile el inalLe. In sfir$it, in{tr//ll/! se ndtcii de lOS. in,urif, iSi curiila sapco militora de =apada, lovind-o de cir;o, i.F reia locul Jingo SIUp: piciorul sonatos 1i1 pan/o/iil de /ems, c;oraplll de Iina gros cOborit peste pQfllof .. Mi-am terminG{ (Iganle. te duci tu sa-mi iei un poche/ de {igari", i,vl roogil otogratill sOlia. .. FU/Il/!zr prea mult ", if spune eo "CII Slomacu! tau e moane cllrato" SOIIa (otografidui 0 vede pe (etilii, Geolo, in gradmo de \'arO. a!ergind printre mc!se!e nins.e. sarind il7lr-ul7 pic;ior de 10 0 nasl1l" alta, nepos6toare $i \leselii. In stirsit, carufa cu sl[oane trece i/1 sans I/1vers. VDcea rogus/ta a lui JOII ~'Parge !ini,~rea nlJ1.1'o a diminelii Si(ocme!e ver:i. albasrre. galbene. rO~'ii, se lovesc ul1ele de a!Iele co un clmchet /I,I'Or. £!e scot lin .runet sublire ~'i dia/an, ca de c1op olel. SO{la fOfografiilui mai are doar citevu /olografil de developat, plictiseala (ace rovagil in inima ei de {ell/eie botrinii ..

in romanul Pasiireu ~'i umbra. fragmentuJ despre revela~ia pictorului Honoriu Dorel Rallu in sensul marii arte. este Iralatli bu[ ironIc. uar ~i cu anume clildum. Proza lui Sarin Titel i~i gase~te lllej esurse de expresivilale Inlr-un fantasllc aproape de absurd, tara a se eontimda eu totul eu acesta. $1 alCI gasim 0 parabola: un mod de a Irata despre ..manle ide"', desprc ..culrernurilloarele Ierne" in malliern original-ironica ~1, de ce nu'\ pO<;lmodemil a deconven!ionalizani. a demitiricilrii prill fee ria de stamptl. printr-o atmosfera ~i 0 lume de basm DemitologiLarea se Inllmpla aiei prin execs milologie ludiC, zimbnor. aproar" ~agalnle. .. H(ln(Jrirr Dl)rel, in /tlllp "e f.,tell? iyi cintau liedurile sou atacou

aireer ('umpllcare aril din W1.P,1WI inccf)lI sa faca lunfll ~'I ;nsrruCf/l'c

"!lmhLi" ('u talii! fi'lI'lul, dm1ll1ll1 Umte Instrucllve erall intr-adt!va r ceM£' rlmlhari III lini. deourcce dommtl GlIl1f.?' ern (l {[deW/I'm,'} vam/fure in pmh!emci. de!oc '1I11,-o!ri, rl <:rt!~rerti parc'irf!1/(lul tie c:llrlc. dotat 1111 iI/ltIllTi eu IJ 1{>fl/c/IIi"a IJref!lilh't' ~·llmrlfic(i. Cl ,VI Cil 11 /nor/e hagar,'; fantezlc £1 \'isa d~ pilda, .,.1 ub(mQ :1(}1 ~'/IJOI sO/uri de ptisun. )1 em ,'nnvim c·; d,~t!/(?I'SIl/"ile /c;('lIlc de din:;ul in acel.1srU priVIn{o II \'or _'OltaliC" \II~< I'e-/,llatc t!.'1/lre L'elc mOl ('I'Omlliiloarc ,. AIr i/~/ere.\e'J=(i ;1 /l7tJ/ tr /1"l.0 e/ tinaru!JlI- btndnreles mi'inmea ,VI r f 1JlnusefiJ a rOle: pO,\'cln Crt cir e mal mare () gal' II] ~alJ Ull COCO,I 01 mil c.n. e fires.;.' \,1 f.it (1)'(/ IJ/IH llIult,i c(lrnt' ~'I '::11,'11 1'117/ ;//(// Ir/l/JI(J.~l, /ll1II (JI',t (.(";("U.W, ('/llitil wt/{,(ir·irnr:i ~illf m{Jf arra~, W"i-I C;'IttI/Jt?re !Jar. I

)"

acela~'i timp, nu pot sa fae abstraC{ie de calitatea carmi pe care 0 ob{in prin incnicisarile respective. acest lueru {tmd de oJt(el de priml1 importan(a penrru mine. POli ob,ine, de pilda, so/Uri (oarte mar[ sau (oarle (rumoase de piisi'in, un COCO$. sa zieem, mare cit un curean, $i eu un penOJ srralucitor $i viu colorat, co cel al coco$ului de munte, dar, in schimb, eu 0 carne {tbrom'a, (iira gust, Itpsiti'i de dulcea/ii. 1n cazul osla, e(orrul e zadarnic; pasarea degeaba-i mare, nimeni nu {i-a cumpora, dai (aliment. In schimb, ia ginde$te-te. sa ob/II un soi de eOCO$. care sa cinti'ireasca, sa zicem, zece kilograme, dar care /n acela~i tin!p sa aiba 0 carne dulce ~i (rageda, cum e carnea de pui. Dai lovrtura! In doi ani €§ti milionar. .. Numai ca deocamdata - spunea el ~i pdvirea i se adumbrea - bat pasul pe loc! Mti a(!u, ca sa spun a$O, intr-un punci morl. Ob(in pastiri mari, aproape uriase, dar CII cil sin ele mai man, cu atit carnea lor e mai proasta, apl'oape de nemi/'lcaf. Am obFnut pasiiri splendide la in/Cilisare, dar, cind Ie pui la cuptor, au un gust ea de iasca. H'umos pe dinafarii. cum se spune, pUfred pe dintiunrru. " .. 0 pasare (rumoasa - incerca sa splm(i Honoriu Dorel cu IUnidllate - e in tor cGZul un lucru rar!" .• Ce (0105. fiule. ce folos. se plinse domnlll Gunter, ~i privirile lui. in dosul ochelarilor CII dioptrii mulre, exprtmou 0 imensa tristeJe. Degeaba sint rrumoase; daea e proasra cornea, nu m/ Ie cllmpara nimeni. Sint cu mimile legale, co sa :ie a~'a Depmd de pia/a. De cerere ~I olerta. Toare eforturile mele lrebUle canali::ale intr-o singuI'a directie: spre ob/inerea unei carni cif mai gustoase. .. Domnul Gunt~r mai TaCU ciliva pa,~i privmd melancolic apele. de 11/7 a!bastru pUl: ale RinulUl, apol vorbi din nou: .. De alirel inrervine inca £) problema: cea a hranei Pasarile astea mari, ob(inwe prll1 incruci$ari, eonsuma enorm! 0 pastire mare maninc,i inlr-o i;i atita graunle. cite maninca 0 pasare obi$nuita intr-o saplaminai In felul aSia aiung la sapa de lemn. Cine isi poate permite sa hraneasca asemenea mon~tri?!" Domnul Gunter if duse in cele din urma pe tinarul pielor sa vadii cotefele Illi .. speciale" .. Efti. ca sii ZlC a$a, un pnvilegiat: ii spllse el in timp ce se inureptau. mergind pe 0 potecii ingusra, spre loeul eu pricma. Nu Ie prea ariit, \~i fac aSla nu numai din 'ruden,li - pina n-ai aiuns La rezu!lafe mentorii, e bine sa nil le expui - ci $i din modestie. Nu-mi place sa ma laud eu succesele mele, in sfingo $i in dreapta. .. "Sint (oone mari, spuse in culmeo enru::iasmului Honoriu Dore/' privind, mut de admira(ie, pasareful splendid. 'xtraordinore AI' Irehui organizata 0 expozille Cll ele. Milllil1ate l A$a ceva nu S-G mai viJ.zut pinG aCUnl. .... Ce folos - spuse eu tndlfereJlla Gunrer-ratii!. de vreme ce carnea lor e de nemincar. E un lux pentru mine sa Ie (111 aici s/ sa Ie dau sa maninee. .... Dadl Ie-as picta?!" spuse Hononll Dore/. gituit de enlo/ie. .. N-am nimic impofr/va, splIse danlnu! Gunter. Tot nu-s bune de altceva. Pori sa Ie pictezi cit vrei, dragul meu. $1 dadi e yorba de picrOl, am 0 surpriza penrru fine. .. A$o

65

Daniel Vighi Sorin Tilel (antologle de LexIe helelrisLice)

se !aeu prln urmare. ea domnul Gumer ii arata 1m HonorJu Darel /lria,wl coeo~. pe care illinea i'nchis in mare toina. intr-o camarula din It/mul castell/lui, ~'I pe care pina all/nct nu-I ariitase mmamlJ _ cel purin a~'a pretindea, in limp ce urcall impreul1ti scarile. care duceau spre lUrn. Coco~ul, cind intrara, tragind repede Zi$a dupti ei, dadll drumlll la un sunet Gseu{it $1 plin ele mirare. de parca or (i vrut sa scoata morrit din somn. Honoriu Dorel ramose mill de admirarie. 0 asemenea pasare nil vazuse el niClOdata in via{a lUi. "Ce penai. Spuse el in cllimea entuzlasmulul. Si ce C!easla. .. De parca or (i all::lt lauda, coco~ul cucuriga inca 0 data. ..I{I sparge urechile·. s{llise domnul Gunler. Coco~ul. aproape de incIlllmea unIIi om. avea penele de pe gil ,~i de sllh creast(i de lin alb care botea spre galbui: eele din coada erau ver:i eu pele 11101', ca la pal/nt. Honorru Darel prlvi cu un uelll nesallOS de piclor modelul viII din (ara lui. atit de real $i in acela,I'1 limp arit de (antastic:. .. Nimeni n-o sa ma creada. co eu am vazut coco$ul aSla ". ~~i spuse. //7 limp ce pregatea pinza $1 culorile. fncepu sa picteze, stradllindu-se Sa ramina cil mai fidel modelului. TOlU,~i. nil putu sii nu adauge plI(m Caramizlli in penal. lar gitul COCO$ului il (lieu c:e~'a mal galbui dedI era in realilate. Si de vreme ce cOCO->'Ullot nu semana eu eel adevaral. iSI permise chiar 0 mica (anfezie: ghlarele i Ie [Oeu ver=i, de un verde transparent, co de stie/a. ineil pasarea piirea cil sUi pe ni,He pic:io(fre Kata la cea mai micii mi~care sa se spargii. D asemenea. in loe de cmei ghrare la p'c,oare, ii (ae" $ase. lar a pana din CQada 1-0 colora in mol': un mol' de euloarea pmnit pllfrede. de

nuan/a moenila, acesta elodea ansamhl"lui un indiseulabil dramalJsm.

I~'i pel"ll/lse 0 mica abatere, 0 IJcenta eu tollll nevinovata. si alunci cin.

piclii ochii coco;yului. ii ({.icu 1m ochi alhastrll Si altul galhen.. eu loale

aceste fIIiel Il/odi(icari, pasarea pictatli de eI nu era Cli mult diferilii d.

cea adeviil'aM. Falnidi SI inC'inttitoare in acelaSi tlmp. gala Sa s

desprinda de pe pin:a ,~i sa :boare1 Si, in rlmp ce lucra la ullimele

relusuri. Honof'lu Dorel simli cum su(1elull se umplu de 0 neaS'leptala

$i amelitoare (ericire Avea impresia co ceea ce reali:ase el de dala

acellstu nil semana eli nrmic dm ceea ce /acllsera all'i inaimea 1m!

Pasarea uria$ii ce-I privea de pe pinzii. asemeni unui s(inx eoco!jesc.

cu ochii el i/1 douo culori. era 0 pasare niis-cocira de el. nitscocilti $i

viizuta deopotrll'o, adevaratii $1 iluzorte in aeelari limp, inehlputre,

dar $i caple a until coco~ al. e(Il'ui cllclirigu agresiv Si riizboinic se

acea au:il din cind in cind. Intre el. pasarea piclalii $i cea adevarala,

care se foia din ce in ee mai nelini$ltla in lurul lui, incepea sa sa in(iripeze WI (el de legalura winic:ti, a carei sursa misterioaso ii scapa picfOrului Reu$ise in IOl cazul, iJ11r-o clipa de insplro{ie /lntea, sa redea ins~1 esen{a aseunsa a coco$ului din incapere!... Cine. in a(ara lUi. Si a domnului Gunler, de~igur, a mai viizut 0 asemenea pasare vreodal(j' (.. Cil de (antastlca poafe Ii realitaJea. I~'I Spuse HonoJ'l/./ Darel. cil de pllrin trebliie S(I modificatn! ")... $i lotu$i, (alniC1d COCO}

°

66

de pe pinzlJ. desi semiina (oarte bine cu paslirea vie din (aJa lui, era in realitale eli tofUl allul! Mai (antastic ori mai pUlin (amastic, decit eel real, mai credibil sau mai pUlin eredihi/, asta n/l aveo lIici importanrM Important era, in sehimh, (aptul co pinii la el nimeni - G$ i$i spunea el, in limp ce prin (erestruica din lavan se strecura 0 lumina 'in ce in ce mai palido, pe miisuro ce umbrele inserar"" eoborau deasupra Rinului - nU-$1 imaginase vreodalti ca un COCO$ poate 01'0/ a.~a.'

Un drum plin de mister se intindea inaintea lUI Honoriu Dorel, lin rmllt a elirui existen{a pinii alunci nici n-o hanuise maca" 4'i dezvaluia tainele; 0 poarta ascunsa se deschise $i un COeol falnie se (oia eu penefUllui srriilucitor in fala intrarii! Un cocoS cu un ochi golben $i C"ll allUl albaslru, ell 0 pana in coada de cIlloarea prunii plltrede ,~i eu Lm gft galbui de cl.Iloarea oSlIlui de ivorili In clilorile acelea, ' neobi$1wite Si cilidate la 0 primc"i vedere. s/ateu intregul secret al picturii I/li - in s(ir~'it se putea vorbi de O$a ceva - precufll $1 in verdele ca de sticla al pieioarelor lui cu $ase degele." [nlre timp pasarea il/cepu sli se uite Si ea la tablou eu acea privire stupe(iata, neil1ereziiroare $i (urioasa. pe care 0 all animalele - ~i desigur $i pasarile - eind dati de 0 oglindti in care f.,~i V(Jd propriu/ chip re(1eerat. Inconsllente de propria lor existen{ti pe pamfnt. ele nu au cum sa iau et de ele insele. uitindu-se la copra lor din oglinda. Ba mai mull. prezen/G Gcestui alter ego Ie in(urie cit se poate de lare! N-am viizut Dare cu tOfii, clim pisieile se arunca. :burlll1du-se (llrioase. I qU$lnallll1 dm oglinda? Gata sa-I si s!is'ie eu ghlarele lor curi(elare. Intoldeallna se lovesc insii de stie/a rece $1 impenetrabiliJ, in dosul careia, degeaba se ulta ele in(uriale Si nedumente, nu se aseunde nimic... La fel se uira cocosulla imaginea lui de pe pinza, timp ~i (urios in aeela,~i timp. gata sa sara 10 rindul Illi la hlltale Dar $I sperial ' totodala - de unde si ezitarea lui prelungl1a - din pricina marimit coco$ulul de pe ~'evalet care - a$a-i placuse lui Honoriu Dorel sa-I picr~e - era cam de doua on mai mare C(J eel dm realita/e. "Nici 0 asemanare ". $i-o Ii SPl/S coco$ul, Q$o cum unii vizilalOri, mai pUlin iniliali. iSi spun, on de cfre ori se intimplti sa se aIle in fara unei pfm:e mai fndraznere. Dar n-are rost sa-i in/rebuinram coco$ului ginduri mult prea complieale. Si cu sublext neapurat estetle.' Nu exisla pasare care sa fie de 0 agresivitate mai timpii. lat-o gala pregatita sa se repeada 10 coco~ul de pe ,~evalet. $1 ar Si (ace-o desigur. daea marimea acestuia n-ar continua sa-i impuna respect. Do (oluSi drumul 10 un cucurigu inspaiminuIlor, pe limba lui, probabilun fel de chemare 10 Iupla, 0 provocare virila ~'i mindra. lara sii prtmeasca insii niei un el de raspuns din parleo ad\!ersarului. Do, celalall (ace; if priv~te doar cu ochii lui {iql. ca dot/a margelu{e de slic/o, /I//UI galben ia celalalt albastru, continuind sa dea dovadii de a s(idatoare nemi$care; nerasounzindu-i-,'\e a.,~ada" la provocare, (imos, .. mode/ul" arunca un

67

Daniel Vighi Sorin fitel (antologie de texte beletristice)

eueurigu mai ameninlator. Nu prime~/e in~a nici un raspuns nici de dala as/a. ineit eoeo~ul nu mai poate supOrta atita nepasare Si sfidare! Ima-I deei repezlJ'}du-se Cu cioeul siiu oscu(it drepi in oehiul cel golben 01 rivalului saul lnspiiimintat dupii aceea insa de propriullui eura;, se retrage repede. hOlaril sa se opere, sa nu se lase s{'i#at de monstrul unay din {ala Jui. Celalalt, eu oehiuJ s{'isiot, din care nu eurge insii nici o pica/ura de singe - inca un lueru ce-J nedumere$te - riimine nemiscat. 10 1001d lui. (ara sa riposte=e. De data asta, !ipsa de riposta a rivalului if dii cura; coco~'uJui {urios. EI se repede din nou, cu $i I}wi mare {urie, {inta fiind celalall ochl al nvalului sail. ceJ albastru! lnspam/intal de gindul cli orelania, care con{unda arta cu realitatea, e gala sa-i dlslruga capodopera, Honorill Dorel Raliu se vede obligal sa intervina. EJ se arunca inainlea sevaletulw: hotiirit sa apere tabloul Cli trupul sau. A$a se (ace ,ca ciocul pasani in{uriate nimere.,~/e umand pictorulUi. sfi$iindu-1. Incepe sa eurga singe $1 Honoriu Dorel se Irans{orma. ad-hoc, inlr-un {el de Promeleu inliin/uil de proprilil sau sevalel, gata sa apere cu pre(ul vle/li sale. eapodopera abia terminalii, pe qare culorile nu se uscaserii, inca... Inlre t/lnp, eei de Ja easlcl. ingnlorall de absenla lui, destul de prelungita - nu coborise nici macar Ja ora prinzului - incepurli sa-I caule peste lot Si. in s{'ir$it. damnul Gunter urea in pod, Si iI gasi intr­ o balta de singe eu coco$ul criminal deasupra lui Tot trupul [i era s{'i~'iat de ciocul pasarii infuriate. Din prielna spaimei $i a dureril, Hononu Dqrel ciizuse inlr-lin le$in adinc. din care 011 greu reu~ira sa-I trezeasca. In limp ce Honanu Dorel era Iransportm eu multa griia pe scarile fnnegrile de limp. {etele se (OIGU in iurul lui Innebumte de spaima. " Tab/oul", spuse el in $oapta, cind a/unsera, in sfirsit eu targa improvizala la parter. Era evident ea fUcea mari eforturi sa vorbeasca. "Fli lini$lit. e in buna Slare ". spuse domnul Gunter. Co lIi$te valkiril din telra/ogle, Gudruna S; Sieglinda se aruneara asupra trupului tinarului. "Nu-i yorba de niei 0 rana adinea. spuse Tlsu pro{esional. dupa ee eerceta (,71 un oehl alenl ranile de pe frupul baiatului. Sim numai ranuri de supra{a(a. e/upiluri {liclIIe de c/ocul pasiirii Intimate. eli loale ea nU-$ adincl. sim, in schimb, deosebil de dureroase. Paeat ca nu am trusa cu mine, i-a$ fi ((ieul 0 iniee/le 011 un calmant purerme. Am doar ni~te sommiere, am sa i Ie dau intr-o doza mai mare - in {ellil aeesta adoarme ~/nu mai simle nimie, spuse nsu privindu-~iprietenul. care, din cfnd in cind cadea in lesimm Scurte din cauza durerilor. .. ExistG. in sehimb, pericolul unei in{eelii generale. deosebit de periculoase. aya eii trebuie internal de urgenla 10 spllal.. ", ii spuse el in $Oapla domnulul Gunler. ca sa nu audti {etele $1 sa inceapa din nou s(i boceasca... Cu foote cli era door sludent in anu! doi. (Ora nici U/1 examen lual si cu pUline clirsuri audiate, $i acelea doar pe ;lImatate, Tisu I~~i exercita pentru inti/a oara, pe plelea prielenlllll/ sau. meserla de

doclOr. Mai tirziu, /1/ cariera so de medIC, pe care 0 va profesa ani ~/ ani de zlfe. nu de pu/ine ori va fi el pus in silua/ii oarecum asemGniitoare; bolnavi a caror internare se eerea de urgenlti, adeseori vor indrepta spre el priviri 10 {el de flerbm/i. Indircale de su{erin(d. innebunite de 0 durere eumplito, ce se cerea insa poto!it(i de urgenlG. implorare muta - ailllG-ne. (a-fie sa nu mai suferim, €Sli doar medic, po,i so {aci asIa - ii va fi dal sa citeaseii in oehii mullora; nUn/ai ca, la {el co acum, eind cel a{lat pe patul de su{erinlii era prietenul lui, Honorill Dorel. el nu va fi niciodata capabil sa raspundii acelor priviri arzatoare, decit cu slrolucirea mlltci, indi{erenlli a ochilor soi de un cenu~iu spallieil. din ce in ce mai iniecta{i. din pricina bal/turii, eu Irecerea ani/or. Va serie lungi re{ete - i se va duee (aima pentru lista interminabilii a retetelor lui - Cll speranla co iniee/iile. (lacoanele $I pIlulele preserise de el, VOl' inloeui inlr-un {el acea (Orima de compasiune, de mila solieitata de 10li bolnavii. Cele doua {ete. Gudruna $i Sieglinda boeind amindouii co, ni~·te apucale. tamponara. cu ni$te batiste de matase muiate in ceai de mu~e(el. trupul fnsingeral 0,1 tintirulw care gemea tot limpul de durere. ,. Drllmlll e desluI de prost. din pacale - sp"se in Soapla domnul Gunter - nu cred sa ailingem mai repede de Irei ore. Irei ore $i iumatale. N-am sa-lIas pe Fri/: sa conduca, am sa condue eu. tofU$i nil cred. .. " "Daca aiungem fn trei ore, e bine. spllse Tisli. Numai e-ar fi limpul sa pleciim. n-are rost sa mai raminem. ", adauga el U$or enervat, din pricina sughi(lIrilor de plins. a smiorcaituri/or celor dOUG valkirii care numai eroic - aya cum Ie obliga, nil numai numele purtate, ci $i pasiunea lor entru Wagner - nu se purtau. ,. Ajuta(i-mi. Ii spuse el adresindu-se domnului Gumer. sa-I ridicam $1 sa-I dueem la m~·lna . .. Cu aiulorul a doi servitori. {olosindll-se de aceea...~i targa improvizata - 0 usa mai veehe ' reusira sa-I coboore pe Honoril( Dorel pe scarill} ingllste $i destul de alunecoase din pricina umezelii, ale castelullii. II ureara eu greu in m~inii; domnul Gunter treeu la volan. iar Tisu se a$eza in spate. lingii bolnav. in scurfa vreme. co urmare a somni(ereloT, Honoriu fu cuprlns de 0 toropealii lI$oarii. Aiunserii O1t bine 10 spital Si se (acura rapid {ormele de infernare. Un medic batrin, cu a barba albil, ca a lui MO$ Craciun, fllua pe Honoriu in primire. supunindu­ unui indelung consult. A$a cum biinuise Tis" de alt(el, ranile erau destul de superfieiale, ceo din umarul sting era 10lUSi ceva mai ad/ncG ~i cerea a fngrijire speciala. "Baielelul ramine la noi; doctorlll i se adresase domnulUl Gunler co unui pre:umtiv tatG. ~I acesta llisa lucryri/e 0$0. nu-I eontrazise. Nu-i nimie grav, puteli fi !ini$til. Ii spuse el II vom Indopa eu iniec{ii, co sa nu su{ere, $i daea fatuI va decurge 0$0 cum speram noi. Inlr-o saplam/na, eel mllit doua e din nou pe picioare. " "Nu exista pericolul IInei in(eqii? ". intreba domnul Gunter (oarle a{eclal. "Nu e nici un perieol, avem noi gTljii ", I1li!1l$ti medieul ~'i zimbi distrcu, eu gindullo alIi holnavi care if asteptau...

o

68

69

Daniel Vighi

Sarin Titel (antologie de lcxte beletrisuce)

Peste citeva zi/e Tisll ii f(icu 0 vi:ita prietenului sou. Honoriu Dorel. ell trupul inf(jsural intr-un banda! imens. incerea la intrarea lui sa ::.il1lbeasca. slaruindu-se sa para Cif mai vesel. I se cilea insa in priviri J nelint$le >~i 0 agilai1e surda. f/a:indu-I mir de surexcilal, Tisu if inlreba daca IIIGI sulera inca din pricina ranilor. "Nu ma doare nimic. ii riispunse Honoriu Dorel, reu#nd mai /111111 Sa se slrimbe dedi sii surida Mci macar maselele". adallgii cel'a mai vesel. fGcfnd 0 aluzie 10 0 inrrebare mai veche a !Ill Tis/{. Apoi frecula problemp care se pare ca if chinuia cel /IIai mulf de cind era internal in spilal. Ii ceru ~adar. lUI Tisu. amanume cu privire 10 rabloul 11II. Nu cumva oribila pastire 'ell$it sa-I distruga Cll rOfUl? .. /Jesli" I-a ciupit pu{in ,~i pe el, ii spuse Tisl/. incercind sa gilimeasca. In lor ca:ul. 11II-i chior aJa de deterioral co tine ", if aSlgura el. .. Voi mai clinoaSle. oare. spuse Honorill Dorel, prada a unei eralfari neasleplote, voi IIIlIi r(!lI.~i oare sa ming vreodalii acea .>Iare de beallludine. pe care am incercal-o in limp ce-I piclaml sou infimplar mil/linea. scumpul mell prielen. ma inielegi?1 ii marlurisi ellui TislI $1 slriga asa de lore. incrl () sora speriala, i$i viri capul pe u#i. Am reuSil sci descopar secrelul ascuns 01 arlei adevarate. ... S. Ti!e]: Tura ifldepiirtatli. Pasiirea $; umbra, Editura Eminescu, Bucure~ti, 1989. pp. 366-376)

"S-a slrical linerelul. 1m rna; e cum u (051, a o{iat CU un glas suhlire 0 aba. Pe vremea mea - a il"cepUl eo sa turuie. dacJ a va...-ut ca honea c de parlea ei (alit a ~feptal. sa prillda ~I pa pulm loc. sa poula spune ce 're pe su(leO eei lineri uveall mai fIIulta ru$ine aile vremul'l au (OSI alea. dragele mele. Ell (lina m-anl marilal, fila credefl. ca wlllei. (ie ei ierlali ~'I odihnlp'. oeola unde sinl, nu m-au lasal sa ies nici dill oeol. (Ora a/r{el.

dedi eu ei impreuna ~i CII sarli-mea mai mica de lIIinii. a$a au Slilll ei sa ma auie. Pe unde am umblat. IInde m-am dus, (0/ de mind ne-am iimlt amindouii! Pe vremea aceea erau oamenii mai eu l'I~ine. nu di m-a,'i lauda c-~ Ii (OSI eu altfel dedt celelalle (ele de marilal. Vrelllurile olea s-au dus, acum sint alre limpuri. Sa vede{i vOila Balta Calda, daca n-o Ii plin de (ele mari, sa va uitati 10 ele, cum umb/a singllre ~'i de caplil lor. (?ira tala sou mama care so Ie aiM-n griia. Cum lImbla lara astlmpar ­ doar $i-or gasi lin dragul! ..... $i oamenii pardi atit au a~tepfal. - n-a (osl cineva sa nu rida. numai (etele. ce-au (OSf aeolo $i-au Old/-o pe baM. cum Ie (ace in fel ~I chip. ~i-au lasal I1I$inoase oehii in paminl Si s-au facul roSii 10 obrcc co para "Domnisoara sa ne ierre - a zis a(unCI babo $1 a prin..-o pe domni!joara cu amindoua miinile -. lIIai vorhim ce nu trebllle. Ie mll'l ce proslii ne mai ie.\ $1 nouJ din gura. ne mai indulclnl eu cile 0 vorbii, alta ce sa (acem. f1umGl dumneavoastra sa nil wi suparali. fi'umoasa ~I mindra mea. " $1 inoinre co doml7lsoara sci-i poata rasplinda ceva. s-a $lerS la gurii CII mi"neca de 10 spacel. si repede S-CI oplecat spre ea ~i a SarUlGt-o pe obraz •. Glumim /Ioi. :ice alllnci baba $1101 Cll dosul ' mfneeii 0 $terge pe dOlltni~oara pe loeul unde {J sarulal-o. AlIa nil ne-a ramas decit a glwm. eu noi de-aellma gala. s-a slir$if" - :Ice oftind 0 ia dupa aceea pe doml1i~'oara de milloc $i 0 stringe dragiislOs linga eo. Numai eli a sirins-o U/I pICU{ cam lare $I domni$oara a dut a slriga de durere. "Pe noi" eo ne asteapla de acuma, =ice. Si porne~'(e pe ris cu gura ei mare $I Slirba Allcinel/a 11U mai are c/lle a ne a$tepla, saracele de noi, dedI prapadifa aia. $li{i V(.ll care. Zaluda aia. N-~ mai vedea-o. co nu lIIai POi de uri/III el' Aiu eu coasa'" Lumea {J ris. cum sa nil rizi. cind Ie ulfai la ea cif se arata a Ii de in(i'lco~ata $1 sperialcil 8aba. cind ne-a va:w. ca ni-s fO/1 mlnlOi achl $i IIrechi la ce balidire$le ea, alif a a$leplat. nu s-a mai opril. il mergea guru ca mellia! .. Numai co 0 au:i. cioc-cioe, zice. 0 OUZI c'/lln bale lu u,~a: $1 u/tceva ce sa (aci, rllgi SllTagi zavorul iUIe, sa nu POaia il1/ra Dacii vede una co (I~fa. nil se lasa nici ea ~a U$or. alem-ga intr-un suf!et 10 (ereasu'a, incepe iar a cioctini. Pol' sa Ie ascunzi cille-ai ascunde. de gcislilot te gase$te. Nu pleaca (tn'a line, tie ce-o (i'.. Eu. zice. va spun drepl. acum de uritlll ei am plecal de-acasa, am eu ~a. ca un (l!I de preslln{ire. cn }'i-a pliS eo in gind ceva lare uril, ceva care mie nu-mi place, $i atunc; mai bine. dnd .1'-0 apleca pe fereastro $15-0 /lira iniiunlru, sa 111/ \lada pe nime! Sa slrige ,~i nim!!ni sa I1IH raspllndti, sa cOllfe peste tof si pe nimen' sa nu gaseasca! Nici ell nu vrem/ sa lila las C1fa flna CII doua' Ea sa poruJlceascii Si ell sa fac drepli, a$a or vrea eo. Numai cif eu sin( COl/fra. asla·i! .... .. $Iiu ell 0 inlimplare cu 0 babli, care I-a pacalit ~I pe dracIII. fncepe a lie pavesli (emeia ,,
70

71

in romanul CI;pa ceo repede (fragmenrul care unneazA) melanco/ia !.Jccerii limpuJui este surprinsa ill felul oamenilor de a gindi ~j de a-~i marturisi glndurile. Aceasta nJ lnseamna di ei nu glndesc complex, eli lilt au profunzlme in ceca ce spun ~i in fi~lul lor de a "medila la cele me!atizice". Arta la care
Daniel Vighi Sarin Titel (anlologie de LeXIe belerrislice)

cUplorul CU el, nu i-au mai trebUII lemne "... Gamenli, cind au auzit povestea C/t dracul piicali/ de baba, s-au distrm $1 mal lare, nu s-au mal Pl/tlit 0 vreme opri din ris. Numat babei, se pare, nu i-a prea plaezt! detel POves/ea, s-a incrumat $/ nimicCi n-a spus. G linea numul pe domni~oara mea de miiloc, eu mina €I' USeata ~i noduroasa, 0 stringea linga ea. n-o IUsa 0 c/ipa; cu mul/a dragoste 0 linea. dar parcii ~i eu un fel de rali/ate OScunsa; se orilla a fi numal laple ,~/ miere, dar ce era in mime ei, nimeni nu putea ~Ii, ce gindllri ii treceou prin cop. Domm~oara orala Co un boboc de trandalir abia inmugurit, mai frumoasa pe pamim nu eredsii fi (OSI alta! Si cind hobo 0 dat s-o stringa mai lare, dommjoara .1'-0 smu/s din imbriili~are, S-a dOL un picu{la 0 parle. speriata ~i sfioasli: a zimhil CaIre ~I ~a de luminos i-a {OSI =Fmbetul, cli .1'-0 fOCUI parca lumina de iurnO/: impreiur!

Celebra scena a disCllriei mamei cu filosoful Jean Paul Sartre flU are nevoie de precizari suplimentare, 0 reproducem in prezenta antologie pentru a putea ilustra concret 0 delbatere. care, in Jipsa ei, risca sa para abstracta ~i purinel pretentioasli. Ii eontrapunem in tinal citeva pagini in care mai nimic nu r!zbate explicit din marile intrebari care anima dinUiuntrul acest ultim roman titelian, cel mai mare ~i mai Implinit artistic. eu wate eli a~a stau lucrurile, substanta adinc1i a g'indirii ~i sufletului scriitorului nu Iipse~te> este acolo in toatli profunzimea ei lulburatoare. ,,£XiSla oare Si 0 altfel de lume ~i altfel de oameni? lata 0 intrebare pe care n€ sim(im obliga,i sa ne-o punem, si sa ne inlrebam, in ace/~i timp. cum s-ar (i purlaf mama cu acei "allfel de oameni" pe care i-or fi intilnil? Clinoscindu-i, or (i iesit 10 lumina ,vi alte la/uri. mal aspre, mai col,uroase ale caraclerulUl ei, nesupus probelor de (oc, necru(atoore $i aspre, ale cunoa$terii? Cum s-ar fi purlGl mama, de pi/do, eu ticalosii cei mari? Pe linga cel marunli, singuni cu care aiztnsese in conlact - acestia mei nu erau chiar licCilo$i, ci niste sarmam, hai sli zicem. gainari. porniIi pe smecherli Si invirleala -, mama Irecea aproape indi(erenlii. rara sa-i bage in seam a: cel mull 0 umbra de dispre/ superior aseu/ea gura ei (rumoasii, ori de dIe ori era inselala 10 alimenlara sau 10 aprozar. Cum soar (i purlat ea, care i-or (i fosl sent/mentele. daca or (i aiuns in legalura cu licalo,vii cei mari, nu avem cum sa stim. de vreme ce "onea mamel era atil de micii. Mii indese ca Sartre - oricind gata sa su(ere pentru (iecare nedreplote comis6 la mii de kilomefrii departare de eafenelele de pe Samt­ Germain de Pres - n-ar (i (ost in slare $-0 in{eleaga pe mama. Eo, care se arata a (i mull mai afeclGla de amigdalele baiowlui ei, decit de 0 criza de guvern din Indochina! SIlO alit de PU{II1€ Iucluri desf're marde holocau.vturi ale iSloriel! Mult mai preocupatii era deel sa gaseasca ulel de floorea-soarelui sou laina de porumb, Sa se aproV/zioneze din timp Cll carlofi pemru iarna, decif de dramele cumplife Si stngiitoare la eer, fnlimplate pesle mari si oceane Am pulea .1'-0 certiim ospru pe mama - ni-I sf inehipuim pe marde filoza(gOla .1'-0 (ad; hareea-parcea, privind-o Cll neerulare prin ochelarii 1111 eu mulle dioptrii - pen/ru incapaeituteo ei de a se ridlco la WI nivel mai inall de abs/rac(izme ­ dar nu vrem 5-() (aeem (chiar cu riseul de a-i sllpara pe to(i adept1i lui Jean Paul Sarlre/), nll vrem .1'-0 alII/gem pe mama nici eu 0 (loare. cum se spune. Din ee pricini'i sinrem util de alenfi sii n-o supariim, $i sa lilt ne ridicam impotrivii-e Penlru co sinlem convinri ca fiinle asemeni marnei dlle fol grellllllm;; acesteia Si (ae, in acelasi t/lnp. co lumea sa continlle sa exisle, sa fie posiblla "iella noaSlra, orici( de necruiiiloare or fi calamilaple de tOI (elll( - vlnlurile, ploile, grindinile -. care incean:ii sa llilbure paceo Sl linistea paminluiUl In fa(a privmlor crilice ,VI foarte severe - $i de ce nil. duar 11$01' ,hspre,lJltoare - ale

Trenulu mergea (oarte incet. ohio se mi$ca; ~/ peste IOf, unde I,i aruncol ochil, numoi holde cu {in necosil $i placlII miro.wor, copul Ie dureo de atit miros de sin.=iene Si de alte (lori! Dupa un limp locomolivo S-a incins preo tare ~i mecaniC/I! 0 opril sa se mai racoreasea. Gamenii s-au impra~lial care-neolro; copiii ~i linere/ul s-ou repezil d/lpa prune. jar cei moi batrini au ramos linga tren, nu s-all indeparto/. de (;"·ca sa nil piece fOra ei. Domm§ooro $i cu mine am cules nt$le (lori. core ere,'i1eou chior linga linia {erata. "Nu cred sa exisle Ollcevo mal (rumos pe pamint, mol deljcm $i moj gmga$ ", a spus domni$oara... Fochislul a dOL drumulla signal ~'i a FncepUl .1'6 slrige 10 noi, sa ne urcam; el nu ne mOl a$teaplii. pleaca. daca ne liisom attla imbiao. " Vila-Ie 10 ele, a SP/IS doml1l~'oara dupa ce lie-am urcal $1 Irenu/u (.f POl'nll iara, au 0 orma speciala, niei 10 (orma nu seamano cu cele $tiule. Sin! de un soi, pe care ill marlurisesc, c6 nu-I cunosc. Oare ee nume or avea?" "Din cele salbalice. domniJoarli. Nici I1U cred sa albii nume IOale cite cresc pe cimp/lri, cine sa-$i {I pierdul vremea sa Ie numeasea". "Ba nu, zice ea. numai cli nu Jlim nOI. Fiecare lueru. cil ar {I el de marun! $i neinsemnal, are un nume, nimie n-a ramos nenumlf ".

DomJ1i~oara stringea (lorile 10 pipp/ si din cind in cind isi ingropa

chipul (rumos in ele. sorbea plina de nesa{ par(umullor palrunZalOr.

Ma privea zimbind, (ericilii. A$a era domni$oara! Su(lelul i se umplea

de 0 bucurie curala ori de cite ori ii era dat sa de.~copere (rumuselea

umii listeia!.. Nu peste mult limp am aiun.l' 10 Balla Caldii Lumea a cobori/. oamenii s-au impr~flal care-ncotro. I'remJ(u a rnai (l/nerol 0 dala. co de ramas bun, $i a urcal in munli, dupii lemne... A$a mulla lume nu red sa fi (ost ~il in alIi ani ", auzeam pe unul sf pe allui spunind Ce-i 'repl, era 0 lnghesuialii mare. Eu cram lare hucuroosii. 0 =i fntreagii, de dinllneala pinG s-o insera. am sa umblu cu domnisoara de mina, nime-n lume nu era ca mine!... " (S. Titel, C/ipa ceQ repede, Edirura Cartta Romaneascfl, 1979, p. !O6-109) 72

73

•

Daniel Vighi

Sonn ritel (anlologie de textc bektristice)

indiiorulul (rancez. mama, sarmana de ea. or pUleo In arlee cfipa sa se pJardil Are ea Dare ee sa ofere in schunbul alilor idel illalle .yl profUnde. 'alilOr leoril splendid desla,wrate, logice ~'i lara nici 0 (isurii :ji de 0 impresionantii coerenla, poate. adica. mama sa (aca (a,ii IInor atit de leribile conklln/ari? Decalailll de (arle e alit de mare, ineit soar pulea erede ed nu-i ramine mamei nici 0 alta alternaliva deeit sa raea. sa se rell'ago. rU$malii de propriile ei limite $i ingustimi, intr-lln colt, continuind sa cirpeasca eiorapi si sa se gindeasca 1£1 masa de prin:, sa se intrebe, adiea. daeG ni$tc oscloare POI line loeul dirnii $1 sa (£lea destul de gustoasa supa de tailei (pregCitita. a$a cum $Iie eo, Cll moreovi multi $i ell verde/uri). Aceastii existenla mc/run/Ii, IImifa $1 neinsemnala. sa fie Dare tot ceea ee poate sa-i apulia mama eellll ee a seris Fiill(u !ii neulltu/? NII-i oare mult prea pu/in/ Atunel de unde IOw:>i aceast{] sigurall(ii a mamei, cerllludinea, cti in acest .. sclllmb de pareri" orieum to, eo va ie$i pind la IIrma invingatoare? Curaiul nebunesc. curaiul de a-I in(runta, contl'£ciefndu-I. nefimd adicil de cord Cli el, pe eel mai mare filo:offraneez de 10 Voltaire incoaee (cum va fi denumit, $i pe bunli dreptale. 1£1 moarlea !til). trebuie sa lIIarturisim, ca ne nedumir€$le $i pe noi, $i in acelas' timp. de ce sli n-o recllnoa~tem, ne umple de bucurie. Alteort. ce-i drept, lie vine s-o 'prim pe mama, pinii nll-i prea tirziu, s-o tragem de minecii (binein(eles cu cea mai mare discrelie) inaime de a se (ace de ris. s-o statuim sa capitule:e $' sa depullii arme/e in (a/a argumentelor de :drobitoare eVldel7la. constilllile intr-un slSlem unital' ~i coerent. ale Rinditorului, sii-I artitam. decl, cit de nebuneascii ~I la urlllo urmei eopilaroasa e hotarirea el de a-I inti-un/a pe Sarll'e. Ne-am amm/lt, fn(nco~all, de ululloarele lui polemici $' de madul in care a reU~II. intotdeulIna, sa-~i (aeiJ knock-out adversarii.' 0 sa fie un adewirat mikel. ne-am spus ,eu cea mai mare ingnlorare. Urmarim eu su(lelll/ la gurii, decI, duellil care are loc, duel care poate semana perfeci ell lin complicat iDe de carri. ~i carlea pe care mama 0 pUlle pe masu cu o mina sigllra ~'I derel trelllur{itoare. e 0 adevarata chinta regalii, arfea carlilor; illfutdemma cls/igiJlOare. illlposibi/ de atacat! A$adw; cind marele [ifoso( (rancez des(asoarc'i apelind 1£1 (oarlc 'ense $i cone/lldellte wale din operele sale. un ill!reg sislem f//o:ofic - "Ca SII vezl. il spune el mamei. cit de nIlIll Ilia ingri;orea:zii soarta olllenirii" -. ea incere sa-I vorbeascti lI$or incrunlata S; eli (raze nil loemoi ca din carle despre baw/l1l el care. iata. toemal !.aptiimina trecUla s-u imbolnllvit de scarlarina. "Sinr ingr/foralii, nil clln/va sa aca vreo eomplica/ie" spune mama $i Sartre z;mb~/e. pemru ca fngrliorarea lui e mult mui mare $i mm generala; p'e el il preo(;upa doar. if ingrtioreoza soarta intregullli mapamond! .. Inrreoga omemre e bolnavli ,. spune li/owful... Suren ill/r-adevar? il intreabii mamu mirata pe marell! filosot: $i ce inseamrui aSIa. sa sulen O$'a i/7 general?" mal illtreaba ea, ~I intr-o balan/a (mm :>'/ JIJ unde a aparul 74

alanla "'If pricina £II' Irebui s-o inlreblim pe ea, care Ie pregiitise pe toate din timp. dind dovada unei mari abiltliili Si ~'mecherii), intr-o parte a$erata iublrea pentrll (lui care I s-a imbolniivit de scarlatina, iar in cealalla parte Sarlre i~'i pune iubirea pentru intreglll gloh pamimese; $1 iata ca balanra se apleaca mull illspre partea mamei. ,,$Iiam cil a.,I'a 0 sa lie, spune mama, si-i zimbe$le IrilltlllalOare Illi Sanre. Atirna mult lIIai greu la cimar", ii sp"ne ea. $i inceareii sa-l convinga pe (ilosor. eli la miilve nu se a(la nici 0 in$elafOrie; filoso(lIl ins 6, cu tomurile sub bra/, groase. serise de propria 1111 mina, se ·ndeparreaza. Mamei. dupa disparl/ia in neant a (llo=o(idui, nll-i ramase decit sa se intoarcii la griiile ei marunte $i neinsemnate: i$i olJl/l1/i cli tocul de la lin bocane a Illi MarcIJ se desprinsese, iSi amimi de ru(ele pe care Ie 'eo de spalat, de laptele pus 10 (Iert ,~i care, dill pricina disculiei. mu/t prelungite ell Sarlre, probabil eei daduse ill foc. .. Sa ma griibe:;c. mal spl/se Mii Q$teaph'i 0 dinJre cele mal grele si lIile ca ell Stall 1£1 palcivrligeala eu (llo:o(li... I~i amimi cli in lurlll orei prinzul1l1 s-ar putea sa se adllca la maceltirie carne de pore. !viti luai eu vorba. i$1 spline mama in chip de imputare, :>'i era sci uil lucrul eel mai 'mportanl. .. "In (lecare noapte se trezea inainle de-a se lumina de zilla nfara $i Ileeare noapte era fa fel co eea dilllii de dup(} mOCl/'rea Illi MarCil Raminea Ireoza ceasun intregi. ell ochii largi deschi$i, pinu cind intll/lericu/ de neplitrul7s se Jestrama: ,~i cel mat grell ii era su(lewlui ella acea ora tlmpurie, cilld lumma $1 il1lllllencul se ameslecall; la ceasul acela intre zi $1 noapte surerin/a devenea afil de tl7tensti, incit Sofia Sllll/ea eli 11-0 mai poale illdura. "Nu mal [Jot ", se trezea slrigind. .. Clim sa rahJe omul ee-i peste puter/le I"i!? "... De ce/e mai mlllte ori pfingea pe lacU/ele. ~iroaie de lacrimi ii udall perna, alleori fnsa incepea sa se ieluiasca eu voce tare, pina cind Sill/ion - pe vremea ,lceell lacuia inci'i impreuna -, din cealallii ineiipere if spllnea sa se pOluleasca. in pragul lI$ii se ariita nora-sa - desple/llil, ell parul carum - $i ell vorba b/indti (era 0 femele bunii ~i-i era mila de ea \'Ozlnd-o cit de mull se clllnllie) incerc(/ 5-0 Jomoleasca. .. Lil1i~/e$te­ Ie, mamii. ii :/cea. .::a degeaba Ie chin'" alit. inapol n-ai cum 5
=,

75

Sorin Tilel (antologJe de texte beletristice) Daniel Vighi

"(ace, trebuie sa Ie prive~1i pe /Oate 0$0 cum sinl, spuneau parca vorbele ei, door ca Sofia nu voio s-o asclllle, vorbele cele in{elepte nu aiungeall pinti la tlrechl/e ei. ,. NiclOdali:i n-am sa rna pol ell Impaca, ii spuse CIl 0 anumili'i asprime ~'I chlar. ell 0 /Irma de dU~'m{mie in glas. Cll gindul cli nl/ se mai afl{j printre noi ". Taceau amindoua, cealalta emeie. nora ei nil mOl ~/ia ce ar pI/lea sa-i spuna, ~i liicerea asia era aliI de grea, Incil Sofia simrea nevoia so vorbeascii din nou. "L-am visal uril, mai Iii minte. spunea ea. numai cil el alunci a avUI norOC ~i a scapal cu viofii. L-a ba/lll nu $Iiu cine. macar eli de implirlil n-o avut ee sa imparla r;u e/. A (ost a$O lin am, core n-a foCUI in via{a lui 10 nimeni rliu .. "/$i $lerSe lacrimfle $i se salta pe perna, far nora ceo miloasa ii linea miinile intr-ale ei. Tiieura omindouii, i$i allzeau doar rasufliirile. hfriile. de (emei btilrlne. .. Te-OII sperial visele alea urile pe cOl'e le-al avut alunci. i$i omin/l nora. Te rasueeai In pat, pardi te v6d, $i srrigai in somn... iV-ai mai avul rabdal'e. ai plecat pe picioare 10 Seghedin, Imde i$i (liceo el armala, $; I-ai lual $i pe Giorgiuf cu dumnemale, pe !'remea aia ovea vreo pmsprezece a11l~ori; n-a vrul Simian sii Ie lase sa pleci singl/rii. V-am pelrecut amindo i. eu $i Simian, ~i cind am a/uns in dreplUl case; lui Dehelean - erom de-acuma la capawl saIl/lui - a inceput a ploua; ne-am ascuns sub un (ragar pimi a Sial ploaia. A dal numai a$a. un ropol. plooie de vara, $i dupa aia a le$it soarele... Mai Iii mime, mama, ca I-ai coutat pnn lot Seghedinll $I pe 10 loale cazi:irmife? Si Giorgiul al meu. siirmanul. nUIIIGI de ailllor prea //Iare nll {i-o fi (051/... " Cele doua (emei balrine s-au intins la vorNi. srind pe marginea patului amindol/o; Cl:a mai 1I170ro dintre ele {Inea miinile celeilalle. ale (emeii doar cu paisprezece ani mai in virstCl decit ea, inlr-ale ei. Uneori nora. ca $-0 lini~teascii, 0 lua In brare ,~i 0 stringea la piepl. de parco ar fi \'rul sa ~e conropeaseo amindol/Q Intr-o singura fiinra, f'entru ea durerea sii fie mal u,~or de indurat. Adormeau - stind de yorba Ie cuprindea sonmul - i/1 aee/~1 pal Lumina dimine(li incepea sii ;oace pe ehipul lor veSled, cufundar in somn. Nora se lrezea ceo din Iii. cobora din pal in "ir(ul picioarefor. Si lipiiind descuilli pe piiminlul rece Ireceo in ceQlalta inciipere $i se slrecura in ~/ernut linga biirbatul ei carp dormea dus, .. De ail/rat n-ai cum sa-i ail/rio n-ai cum sii-i olini durerea", iSi spunecl resemnala. Adormea din nou Si incepea sil ~'foraie Inceli$or. Nevasta lui Simion (lisese dealtfel singura care incercase, in tOJi acei ant in care Solia nu incetase sii-,~i p/ingo fiul mOl't in rii;:.hoi (Irimis In prima Itnie ,~i dm dispiirut fa scurf limp dupa aceea) sa se arropi.! de suflelul el nemingiiCll. Marl (lira un mormint In care sufleful lui sa SI! poala odihnr... Si ..o mama lui. biinuia - biinUiola asto il mareo suferin(a - c(i eI singllr (ii (usese door alii de greu .~a Iriiiascli!) se ase:ase ill biitaia aceilli glolll uc;g~. S-ar pulea spune ca eo veJea lollt! exact Gsa Cum s-a pelreC11f [imd dealrfpl convlllSCt cli 10ate celt!

I'ozute de ea erall adeviirale, nimic nil era nascoci/. .. A$a a (ost $i nu alt(e/". Ie spunea celorla/fi dind Cll incrincenare Si indiparinare din cap. incruntindu-se minioasii ori de eile ori cineva nu era de acee~i parere cu ea. "A mai avut 10tu$1 vreme sa slie CG moare, sa-$i vada sf/r$itul cu ochii. i~i spunea Sofia, $1 eine $Iie daca nu s-o fi bucural ca viala. pe care n-a fost in stare SG ~'i-o {raiasca. i-a fost in sf/rsit luata. Caei el asIa a vrut, " se gindea ea $i pornea iarii$i pe pUns. Moartea si-a ales~o singur, chiar daca au (ost a/Iii cei care l-au ueis. A treCUI vreme mullo de cind Marcu zace neingropal, spalal de ploile care cad deasupra Galiriei. baWl de vin/uri slriiine $i reci, dar chll1llrlle Sofiei nll s-au domolil de-a lungul anitor care s~au scurs. S-a (erif de mine, i$i spunea ea cu durere in suflel, nu I-am cunOSClJ(

gil/duri/e. oricil asfi incereal sa i Ie cunosc... Ce-o Ii avul el de ascuns.

i'i n-a spus 10 nimeni? se inlreba eo Si cu cit intrebarile erau mai mull

$1 lIIai chinuiloare. cu aliI lacrimile erau mai amare $1 11/0/ greu de

sliivdi1...

eu loate co dupii moarlea fiului ei ea nil mai era acee~i - numai 0 parle a (iinFei ei era inco vie - i se inlimpla uneon, eu lowl pe nea$leplale. co 0 nesperalG $i mal ales nechemalii bucurie sa-I I..'uprinda sufletul. Coma sa 0 alunge In cea mai mare grabG. ca pe un lucru sIram. Cll care nll avea nimic de impar,it Cind diminea/a. in :Orl, prin (ereaslra deschisa palrundea mirosul dulce ~i invalui/or 01 tottiiSelo r din gradina, aminlir; de tof felul, unele mai nerllsinale dedi ulle/c. ii naviileau in minte: era linara pe vremea aceea. abia if nasclise pe cel de-al palrlllea fecior. dormeau, ea ~I Cll b(irbaful el araro pe pnspii; se II'e=ea inaintea lui Si, cum diminelile erau racoroase _ ell toare ca erall in pima varo - se zgribtdea de (rig lingo (rupul lui mare $1 bun. odillnl11dll-i-se la plepl $I el, (Ora sa se Irezeasco. ii cuprindea ceara in cau$ul palmel latarere, $i ea, raminind un timp asa. fora sa indriizneasCG sa se mi$le, Iragea in piepl mtrosul dulce $i aromilOr al florilor din gradma. "Au inflorit latai~ele. I$i zlcea. de-acum a cam IreCIlt vara, mull nu mai al'em pinala lOamna ". opoi isi Iua capul. incel sa nu-l Ire:eascii. din cau$ul palmei ocro/ilOare. se deshpea cu pilrere de rau de /inga el, se imbroca la epezea/a. se ducea In cuina de varii. Si se apuca de trebiiluil; $i cind i/1/l'-un lirzil/ - if auzea intl11:indu-se somnoros'lallli el se tr€Zea seir(iia sub trupullui vinios de borbae in pUlel'e - 0 auzea cintin Era neasemllil de vese/ii $i bllcuroasii. nici un nor, nici 0 umbra nu fntunecau frumuserea zi/elar lungl de vara... Si lalO ca bucllna, nechematG ~i nedortfa. rmbaleo din inll/nericlli limpului. $1 tofUl era de parca iert s-ar (i inlimplat, Si nu eu am in urmiL Si uneori. dupo ce se il/bea, in acele nop(i fierbll1i/ de vara. cu barbatul el, ieSea pina ,,(ol'a in griMina. sa se mai raeoreasca. Si tQlaisele stroluceau in raza JUrl/ner ii, si miroslll lol' 0 umplea de 0 asemenea fericlre. inclt se

77 76

Daniel Vighi Sorin Titel (dosar de n:ccptarc cnticl1)

pornea pe plins. Pe vremea aia bucuria Si fumina care erau deopOirivii in sullelul ei 0 ({iceau sa pli'nga u.yor, cind simlea co inima ei nu Ie mai pame cuprinde. una-doua se $1 pornea s6 boeeasca. eurgeau lacrimile eu nemi/uita. 1m se mai opreulI... Rlisinatii Si simlindu-se vl/1ovata. Sofia aluliga astfel de amintlrl. care ii dtideau - ({ira voia el _ l/reoale din cind in cind .. Toa/e IreeuserG pel1lru fo/deauna! Era de-acUIn 0 emeie singura $i bOtrino. care iSi pli'ngea zi de zi >~i noapte de noap/e, [iul ueis in rei::boi ." (S. Tile!, Femeie, jaM Flul Tau, Editura Cartea Romaneasc1l)

78

DOSAR DE RECEPTARE CRITICA Nicolae Manolescu Nu tin minte clnd ne-am cunoscut personal. rn 197 J am intra amindoi in redaclia "Romaniei literare'" dar singurele me Ie aminliri mai concrete dateazll abia din J98 L dnd ne-am intilnit? in fa(a u~ii inchise a micii galerii lsy Brichot, din Cartierul Latin. care ad1lpostea o expozilie Delvaux. Ne-am plimbat ~I ne-am inton;, dupll ora indicata pc afi~. Apoi am Illat la r'ind librariile. La Gilbert-Jeune am r1iscolit un co~ de romane poliliste ~i de cllrti de toata mina, din coleetia "Livre de poche" In speran(a de a gasi printre ele ~i ceva interesant. A gasit Sorin Titel: Le Sacre de Rudolf 0110 Pentru pre(ul de 5 franci. Vliindu-mi entuziasJnul, mi-a oferit-o. L-am refuzat: era, ~a-zidnd, narocullui ~i se cadea sA nu-I 'i'nstTaineze. Cll acea oeazie, am stat mai mult de vorblJi ~i. dacA nu ne-am imprietenit, aceasta ~ine de flrile naastre, nu tocmai asem~n1itoare, ~i, poate, de calculele misterioase ale destinului. PUlini scriitori din genera~ia noastrli au avut sau ai 0 ,,1egend1l" comparabil1l cu a lui Sorin Tite!' Era eel mai informat om din cIli ~tiu, In rnaterie culluralil. Era cu neputin(a sll-I comunici 0 noutate: 0 allase u 0 clip1l Inainte. Cllrli, discuri, concerte, expozitii, spectacole de reatru. tilme; era ca un Pariscope, 0 veritabil1l publicalie de informatie pentru Bucure~ti. care vazuse, auzise ~i citise tot. Uimitoare era seriozitatca lui, in aceasta privinT1i. Nu-I puteai b1inui c1l se (auda. De altfel. nici nU-Ti b1lga degetele In ochi eu informatiile lui, dar, dacll venea Yorba, descopereai ea Ie define complet ~i ~r:t gre~. Cind avea vreme sa mearg1i In toate locurile? Florin Mugur raspundea la aceastll intrebare In maOJcra unui romancier sud-american, amestecind fantasticulm real: "Seam, la ora opt ~i treizeci de mit},ute a fost vilzut In sala de concerte a Filarmonicii. Se cinta Bach. In aeeea~i z, la aceea~i ora. se fala - exista eel putin doulizeci de martori - la nunta unui prieten, lucru Intrucitva de mirare, deoarece tocmai st1ltea de yorba cu 0 femeie b1ilrlnll inlr-un compartiment al acceleratului de Timi~oara ~i era in faTa u~ij inchise a unei flor1iru din Piata Natiunii ruglnd-o pe vinzlHoaTe sil deschis1l $i si'l-i vlnda m1icar 0 floare". Era afabil ~i timid, dar cu emotii vii (se ~cea u~or stacojiu la fal1i) ~i cu repliei care nu admiteau replica, .,impr~tiat", cum spune Valeriu Cristea (care I-a cunoscut bine). dar gasindu-~i totdeauna timp pentru luerurile importante. Mereu uimit. aparent ("da? da?"), era doar politicos, caci de fapt ~tia totdelluna mai multe dedt tine: p1irea neajutorat ~i zApacil de ce se petrece in jur, dar i~i fc1cea instantaneu rela~ii, a~a c1i-1 pUleai lasa oriundc fc1ra teamli ell nu va nimeri drumul Indllrnt. A?a cum avea. printre sutele de preocup1lri, timp sli-~i scrie romanele (de mai multe ori pe fiecare, dup1i elUn ne spline un prieten), avea limp $i s1\ lege relalii socia Ie utile, ~rn tosa a da buzna peste

79

Daniel VigJli cineva. Era 0 personaJitate plina de originaJilate, dar care I~i alegea prietenii cu folos, dinlre cei care I-ar fi putut "lnvata" ceva Livius Ciocar!Je, care I-a citil m manuscris 0 parte din clliii, ~tia care au fost ace~ti prieteni: L. Raicu, E. Simian $i Valeriu Cristea. Sarin Titel a debutat III ]%3 ~i a publicat 14 volume: einci de povestiri, $ase romane $i trei eseuri. "Am avut mereu sentimentul cli Sorin Titel nu este ~ezat la locul cuvenit prinrre comemporani", noteaza Livius Ciocarlie. De ce, eritieul nu poate Spune. Critica ne va da eu sigurantA un raspuns clndva. (Portretu/ scriitoru/ui. Romania literaril, or. 12, 1986 Livius Ciocarlie .,intr-un fel, scriitorul a aVUl mereu mainre 0 singura carte. Fieeare noua tentativa. fiecare nou volum, era 0 aproxima{ie a acestci fantomatice, Illiraeuloase eetati inlerioare, luate eu asaft fie de pe versantul sentimentalita{ii, fie de pe versantul inteleclualitiltii, schJmbi'nd febril strategjile $i amlele. Tara (ndepartata anun{a ~i prin '"lu cli In sfi~it Vicloria s-a desavlr$it. Scriitorul piltrundea Intr-un labirint aVlnd In minte un fel de plan general al lui. Aceasta illsa nu-I impiedica sa fie el insuli surprills de ceea ce vedea seri;nd (jubilatia texlului 0 indica binc), eu orice nou coridor stnlbiitut. $i, bmeinteJes, nu-I impiedica sa piarda din vcdere anumire trasee fereeate cu $apte lacilte. trasee labu. Uneori, ehiar destul de des, de-a lungul eicJului romanese euceritorul nimere~le pe vechiJe urme: recunoa$tem in mare deeoruJ, dar ceva s-a schimbat,
80

Sorin Tilel

(dosar

de receplarc crhiel!)

se scald::l m riu, Plna baietii rup florile merilor, pina dau, aeolo printre fineturi $i livezi, de 0 noua poveste - de alii oameni dispu$i sa se spovedeasca. Aceea$i coleetivitate fire$te ill toate direetiile, respira prin acel
Daniel Vigil;

Sarin Tlte! (dosar de rcceplare critica) repede; clici. dacil in Deiuftul pe iarbii. de pilda, se pUlea inti/ni aceasta ironie bonomtl la adresa romanelor tradilionale _ ,.Ar urma probabil acum descrierea nop~i in care, 1n sfi'r~it, eroul se n~te (a~a cum se lntimpll:l in frumoasele ca'1i de alt~ data, c&ilin care intotdeauna eroul vine pe fume, pe la pagina 97 sau 98. AceJe ciirti in care se noteazA Cll mulra precizie ascuJimea primului (.ipal scos de erou, descriindu-se dupa aceea miinile generoase ale moa~ei comunale, sau ale unei vecine cbemare I'n graba. ridicind cu pricepere...)·' -, in romanul de acum gaslm, chiar de la inceput (p. 9-10). relararea na~terii unuia tlinrre eroii principafi, din care nu lipse~te nici descrierea, lacuta eu multa precizie, a miinii mo~ei ("zbircirl1, cu degere lungi ~i noduroase, degete ce scomlOnisern de-a lungul anilor prin mliruntaiele multor femei"), nici, desigur. inregistrarea primului plins aJ copilului. Numai ca Femeie. iata (lui /(fU nu este cltu~i de pUlin 0 "frumoasa carte de aJttldata"; ~j, de fapt. nu fusesera, nu sin! "frumoase cArli de altildata" nici Tara mdepiirtatli, 'aslirea $i umbra ~i cUpu cea repede. Universul tradi{ional devine la Sorin Tirel 0 lume visata: stabila., neatinsa de mersul istoriei. ignoIind "marHe" ~i, se deduce, inutile/e, "probleme". 0 insula a fericitilor descopern In realitare acest ciclu romanesc: fiecare clipa trait~ devine aici 0 Sarblitoare, via{a este consfstellla, p/inl:l. luminata de 0 bucurie a existenrei pe care nimic nu 0 poate iOluneca. VjtaJ~ robusta, pofticioasa (eJocvellla in acest sens fiind frecventa aproape ullliroare a adjectivului dulce), aceasta lume se n~te dintr-o percep~ie feerica a banalitatii ~i a cotjdianului. A~a cum in unul din cele ma, bUlle capito Ie ale C:i'1ii ratacirea unui copil pierdut de parinlii s~i printr-un tlrg slipramlnal se preface 'in descrierea ullui ~ir de miracole, baiarul absorbll1d, fermecat, prin privire, succesiunea caleidoscopica a personajelor ~I a SiUla(illor. viuta nu este pentru eroif lui Sorin Tirel dedt un prilej de inciutare :;j de placere. Anodinuf. gesturiJe oarecare. intlmpli1rile comune dobindesc 0 stralucire unica: nimic. in aceasta lume, nu cste lipsit de importanll:l. Cu exceplia imponanruJui; tiindcil ill aceasta ma-surn in care umilul se inaJra are loe ~i 0 dmlinuare a planurilor inalte ale existen{ci. Feeria prozaicuJul are acesr revers: dincolo de clip:i nu se afli! nimic. Satisnkura. sigma pe si.ne. reZI~1enta, mullUmmdu-se eu un ,.pUllll'· mereu aHat la indemina, viara _ sau, mai exact, "ic!uirca - .acestei lumi este suficienta sic:;i; se perperueaz11 f'Ma sa 0 c1atine ceva In Femeie, in/Ii (illl ftIu aqiunea se tntinde pe durata aproapc a unUI veac ~j se poarta pc un spa~iu considerabil, dm Banat pina In Atlantic ~i din lugoslavia plnll in Galilia, dar cXistell~ eroilor cArlii r<'lmlnc acec~i in dateJe fundamenrale, neschimbfndu-5e niei macar de la 0 gt'nt:ra~e 18 alta. Decorurile, doar. se moditka., insli
:1

situatiilor vizem identitatea, nieidecum diferentierea in timp ~i spa~iu. Astfel, cl:llAtoria mamei primului Marcu la Seghedin se des~oarll, In liniile esentiale, absolutla fel ca voiajul mamci celui de-al doilea Marcu la Paris. Ciclul b~nalean allui Sorin Titel cste de fapt 0 proieqie utopicll. Lntr-un lung comentariu despre proza lui Sorin Titel (Stirhiitoarea ~i umbra, I'n volumulEseori critice), Livius Ciocarlie observa cll intotdeauna cind se implicil in texl, "vocea autol'\JllIi - din fcricire sporadicll - nu sunil la fel de plin ~i de exact ca aceea a celorla1li povestitori. Lui ii scapa fraze plate [... J. A\uneca din cind in cind i'ntr-un eseism oarecare. II preocupa de obicei bunul gust ~i coboarll el insu~i ­ prin contrast violent cu nota generalll -- pinll la un nivel al meditatiei, vorba lui, nu tocmai bun". Sli retinem ca insu:;i eriticul aluneca de la vocea autorului, ce poate 6, ~i este, in romanul modem, 0 prezentA ca oricare alta, la ac(iunea auton.t1ui insu~i: care nll se manifesrli doar ca 0 "voce", una intre altele, e1 i:;i aro~, fiind singurul care 0 face, dreplul tie a comenta ~i conduce, din afar!, naraliunea. Trebuie spus, de aceea, ca Sorin Titel este un scriitor "Cll program" deloc disimlilat, dimpotriva., explls adesea cu 0 dtrza $i uneori lipsitll de nuante ostentatie n,!J numai in articolele ~i eseurile lui critice, dar ~i in corpul romanelor sale. In Femeie, iatl fiul tau acest autoritarism a) autorului este sursa unor izbttoare scaderi, de la inabilitatea formulMii unei cxplicalii netezi (~i, in fond. faJsa). din categoria acelora preiujte de criticli pentru care l!lmuririle date de aurorii in:;i~i nu doar se substiruie proprie judeci:l\i, dar se :;i prefac in adcvarate argumente de autoritate - fiindcl'l ar fi yorba de .,0 carte in care tema singura~iii oeupa un loc de prim-plan..... (p. 355). ~i pina la 0 new;teptata :;i de till gust (mllcar!) cu tOlUl IndoielJ1lc, invocare pol~mlca a lui Jean-Paul Sartre, opus unci marne prl'ocupate de scarlatina fiului el. Imagmara confruntare simbolicl:l lntre fel leia cumsecade ce se ginde~te "fa masa de prinz''' intrebindu-se ,.daCc~ n~te oscioare pot {ine loeul carnii" ~i daca pot face "destul de gustoasa supa cu taitei" ~i ilusl1ul filosof este rezolvatli de autor tntr-un felinca mai ne~teptat: pe 0 baJantA sint a~ezare lubirea rnamei ,.pentnJ fiul care i s-a imbolnAvit de scarlatinll" ~i. pe celllialt talger, "iubirea" lui Sartre ,.pentnJ intregul glob paminresc", balanla aplecfndu-se "mult..... "inspre parte<s marnei". Filosofului j'nv/ns nu-i rlImilla altceva de flicut decit sa disparA .,in neant". Termetlii sint I'ns1'l incompatlbili; nu vreau sa fiu rdutllcIO$, dar la fel s-ar fi intlmplat probabil dad In cum pan a ar fi fost puse nu "tomw'ile" lui Sartre, ci cbiar romanele lui... Sarin Titel: in fata unei scarlarme, nu-i ~a, nici mosofia ~i oici hterarura nu mai valorem I11mic. A~a si\ fie oare? Eu. unu1, cred cll nu. Beatificarea vietii mArunte tr:1slltura profunda ~i originalA a prozei lui Sorin Titel) nu implici:llll sine refuzul ideilor ~i al valorilor splritului; 0 face I'nsll cind :;e transfonna in tez.ism." (Mirc~ lorglJlescu, Feeria cotidianu/u~ Romania Illerarii. nr. 15, 1983) 83

Daniel Vighi Sorin Tilel (dosar de receptare critical

Valeriu Cristea "Dacii romanul Femeie, ;atii (lui tau este a~a cum m-a cO/lVins lulburiltoarea lui lecturii ~i este - ~i cum am incercat sA ar1i.t in recenzia pe care i-am dedicar-o in "Romania liberii" - atunci el se va apiira singur. Cred, sint sigur cA va fi in Slare s-o facA. Nu pot trece insA cu vederea faptul cA articolul lui Mircea Iorgulescu imitulat Feeria cotidianului acrediteaza. pe searna romanuJui lui Sorin Titel, 0 imagine pe care 0 lectum atentA nu 0 confurna. Triiim desigur in istorie, dar ca sa trAim in istorie trebuie mai intii sa trnim pur ~i simplu, sA ne na~tem, sa apartinem vierii. Abundenta literaturn consacratA ani/or '50 a educat gustuJ unor caregorii de cjtitori (iar unji critici apar(.in tocmai acestor calegorii de cililori) in direcria interesu/u; exclusiv fatA de senzarional. dramatic. palpitant, obi$nuindu-I sa caule in orice carte numai evenimentul ~i culisele lui, demasciiTl, sau dimpotrivli reabilitAri ne~teprat-~teptate dezvaluiri ce ii rin CLI sutletuf fa gurii etc. Sint tocmai cititorii care se plictisesc cind trebuie sl1 descopere ,.acul" iSloriei in carul cu fin al vietii. Dar ce tare poate sa "inrepe" acest ae, dacA reu$e~ti sll dai peste ell o perspectiva de asemenea, inadecvata aduee Mircea Iorgulescu in articolul sAu atunci c1nd se rererA la capacitatea personajeJor lui Sorin Titel de a fi fericite ~j la capacitatea proprie autoru/ui de a deserie fericirea Un fel de fericire universalA ~i nediferentiatA ar ciidea, dupli Mircea 10rguIescu, ea 0 manl:\ cereasc~ ziua ~i noaptea, elipa de c1ipii peste eapctele cam simplufe, neinfrerbimate de "marile"' probleme, ale eroilor ee populeazA proza mai nouli a lui Sorin Tite/. Spune eriticul: ,,0 insula a fericifilor deseopera in realitate aeest cielu romanesc (fomlat din Tara [mJepartata, Pasarea $; umbra, Clipa cea repede ~j din recentul roman - n.n.); fieeare elipll trl:\jtll devine aici 0 sl1rblitoare,

viata este consistentA, plinli, luminatli de 0 bueurie a existenlei pe care

nimic nu 0 poate intuneca (s.n.)". Chiar nimic? Niei mkar moartea,

alft de prezentA In toate accste carti ~i mai ales in ultima? Femeie, iota

(luI tau este un roman in care ,.cucoana moarte" I~j face pur ~i simplu

de cap. Cum de n-a observar Mircea Jorguleseu un lucru atit de batlitor

la ochi? Cum de n-a observat cl1 aceastli "insula a fericitiIor" e plinA de

oameni care intr-un fel sau altul se raporteazA ~i sint rnarcafi de Ea?

Ea e reprezentatA In roman de personaje doar pe jumlitate vii, ee sting

aproape sub privirile noastre, precum tatAJ lui Vasco (p. (4) sau vecioul Cc1raba$, cel ee noaptea aprindea lampa (iJuzia pafeativului luminii) ca sii-~i SUporte mai u~or dureriIe, bllrbatuf odioioam falnic pe care aeum moarrea-I umple Ireptat, ca pe un ulcior, eu Jicoarea ei neagra ("E putred pe jumi:ltate smnanu I, i-au putrezit amfudoua picioarele ~i putreziciunea i se ureA de acum, tot mai sus: eind 0 ajunge la inima, gata, s-a sfir~1I cu eli"), de tinere Jertfe (primuf Marcu, Roger La Fontaine, sorul b~trinei Eva, mort de lin1i.r in chip, daca se poate spune

a~a,

nesiibuit, dintr-o joacii, 'impuns intr-o fatalA zi de coamele unui doar jUdu~ - pina atunci - taur~), pinde~te alte posibile victime (pe trapezista Anny Scheindler de pilda de care chipe~ul ofifer Ivo Filipovac e indragostit) ~i apare pretutindeni, la mare, luind ebiar infiifi$area mATii (p. 67), in zugravelile de peretii bisericilor (p. 113), in imaginafia unui copil eu eapul plio de pove~ti care In imbulzeala unei zile de tirg crede a-I fi depistat pe insu~i Ivan TurbincA, sau in eo~marele unei marne ce i$i asjstll ~i i~i apArll fiul aproape mort (fantoma femeii eu ~uba). In romanul lui Sorin Titel moartea Jupta cu viafa aproape de la ega) la ega I. Departe de orice idila, seninlltatea viziunii desprc lume a prozatorului este (cum spuneam) sfi~iatll de melaneolii, 0 seninlltate indoliatll. Gustul vietii are la Sorin Titel ceva din savoarea acelui inefabiJ "dureros de dulce" eminescian.' (Valeriu Cristea, Ceea ce este important, Romania Ii/eraro, nr. 18, 1983) Vasile Popovici ,,~i satele lui Sorin Titel S-8U mic~orat. TrenulU mai existll, a lrecut pe Ilngll noi, cobora cu Jemne, am mers cAtre Balta Calda., insii Balta Caldii nu s-a ivit. Totul e frumos, apa, dealurile, ebiar foarte frumos, dar eu towl altfe!. pe eu totul alte coordonate, lucrurile nu se pot amesteea. Temere~tii, Zoranii, Sinte$tii, Tureoanea, Icuiul, sateIe, pAdurea, riul. o~ul din apropiere - Fligerul -, ora~ul mai mare ­ Lugojul- pinll unde cit te duce trenul pOfi sa spui ~i sll afli pove~ti cite vrei, toate astea sint numai ale lui. El este adevAratul proprietar al bemriei lui Bublea, aJ pmvaliei lui Curiae on a lui Monica, al fabrieii lui Lidmer ~i al otelului "La ImpAratul Traian". Pc rno~ Poldi, pe doamna Folkoane. pe Willi allui Polacek, pe Lena lui Ini$coni, numai el i-a cunoscut. Dealtfel, ca sa fun sinceri, unde am vAwt noi $i, mai ales. unde am vazut flIra sA ne mirArn, umbrele eolorate cit bolta cereascll ~i, la drept vorbind, care dintre noi stli de vorbll eu baba moarta de muir a lui CATaba~? De aici n-ar trebui inteles ell 'in romanele lui Sorin Titel se petree lucruri neobi~nuite. Dimpotrivll, se intimplll in ele nurnai fapte comun Ie vietii. Fll1cAii se due la catAnie la Seghedin, daea nu mor in bataia mare cu vecinul petrec, i~i giisese cite 0 iubitoare, acasll copilandrii petree ~i ei cu fete Ie, bATbatii se intorc in perrnisie, se duc cu nevasta tinam la tlrg, ii eump1i.rll pantofi, se iau in poza la "foro Faber"" satul la umbra pina vine cllrufa lui viiru Ricu, 0 nemtoiaca iese in poartA ~i mi$ca in toate p&{iJe fierul de calcat ca s1l. lncing1l. eArbunii. "Uite a~a un piglais ne-ar trebui ~i noua." spune nevasta tin1i.rll. Clod omuJ ei vine acasli de-a binelea se dA cu bAurura, se imbolnllve~te de oftiell, moare, femeja 1mb~trme$te, i~i aduce aminte, poveste~te eum au fost anii ei fiumo~i. In sat, doarnna preoteasa ~i not~ita fae supll galbena ca 3urul, cu galu~ti de gr~, moaie eutitulm apa., taie coltun~i eu mannelada, mtind glazura

8

85

Daniel Vighi

Sorin de Ulhar ars peste tortuJ dobo~, curlltA pere pentru compol, pun murMuri. De s~rbiltori se due, toaUi familia, la Balta C4Id~, i~i r~corese picioareJe in iarbll, scot mincarea din co~uri, prinzesc. Acasa pun dulcea\A, vad de grndinii, stau Ja rncoare in camcre umbrite, spre seam ies la plimbare ca la Combrai, dupil cinZi rnai ramin pc inmneric, aud cum lTece trenu! pe sub deal, cite 0 caisa coaplll cade din pom. Pe unnZl sotia bMrtnului director moare, el rat~ce~te pnn grndina inflorita, cuprins de temeri ~i de tristeti. se mai plimba de unul singur..,At i ie~it sZl luat i aer, dom'director? Las-ca-i bine, de ce sa nu vii plimbati?" lar vorbele suna ~i ele bine, nu suna infundat, ~i sint tntretesute cu cJi~eele Jocului, noduri ale acestei pinze tari: «Au pUlrado, calaloaneo.

[Ile! (dosar de

receptarc

crltlcA)

vlata poate sli. fie frumoasa, eu attt mai frumoas1'l eu Cit este repede treeatoare. De aceea, personajelc nutrese, toate, 0 sfii?ietoare sete de petrecere ~i de ferieire, una luminal! de melancolie, tara prea multe iluz.ii,insil ~liind sa se bueure dt: ce este dal, temlndu-se doar sa nu scape utlnul limp hli.Tiizit petreeerii: «vreau $i eu sa vad ce gusl are lume

asta: n1l (ae 10 mme nici lin rtiu $1 nu supar pe nime. imi pelree $i ell cil sinf tinar $i eil e vremea mea; am limp, la ee sa rna grabesc. ca dup{i aia 101 insurQl oi (/; im; mai petree Si eu cil sinl tinar. mai zbllrd inain/e de­ a mIra in illg: (rl/moasa-i lumea, aSa cum 1I raew-o cine a fUeul-a, n-ai mal pleca dill ea in vecii veeilor. arila-i de (rumoasa ~'I pltn(j de 111m ina; 'upa ee-om muri, ne-om odJlmi: bme ar (/ sa nil imb{jfrineaseti omlll 1111 te aSlimpara dracu, umbli hmdalera, ma crezi co mi-o lasat capilLi !lieiodala. sa ramina mereu linar si (rIlIilOS. cile zile 0 avea; mi-i lOre corigelll $I-oi luat macllioroare? loala noaplea n-am dorm iI, pai niei Irlea. fU. sa 1111 mol'. (rumos a (OSI, damni,mara. tare mindru " (OSI pe lin plil. cli door nt-a oament, nil ni-s a$a oricille. ochii ii am prima. limpul acela cind am (OSI 1101 ca surorile amindollii. lIumai c-or [recut noaptea cine /IIoart!, ell mar, el ii ell =I:W ~i eu CIl (liCI/III. ca dacii mc; anii, repede au zhllrat, n;d II-am bi/gal de seama cil1l.1 soan dll..,')). 0 Tisu n-o (OSI doclor bllll, a fosl conlrolor de bllete, sau $efde Iren. ce­ trlslete sadoveniana a tlestramarii, con~tiin\a neCtllmata a treecrii prea I' (OSI, fill $till ell cme pofi sell/ana, c(i eu n-om (OSI 0$0. para-Ii rai de repeLi, a umbrei care se apropie Ie da romanelor tonul fundanlental: «lor maIU$a-ta, anlieristule, nil mai e$ti lu copilu care ai (ost, Ie faci de ce-I mindru pe IUII/ea asIa piere de parea I1Ici l7-ar (i (OSI; cli repede se nllru Iumir, cum I-ao' crescw. 0$0 it ave/i, de 11-0 (i inlrat cumva I, ilia; due oamenii, downna. aZI illJ (oSI S' miine gala, s-or dllS, la 10(1 ne luhallS, 1111-1 bag vibo, au, IU, e{i rna glisi~i dormmd. a$a era IInu 10 nol, vine odala rindllh). Setea de fericire, graba de a se bucura. slnt insutlctite ingea $i el CII eapul gal. de domni am fost domni nllmoi cli n-am aVUI de neli.ni$te cl! via{a se poate urili «comul daca i'mbi1lrin~le, lIitO cum ell Cine, 10 poe:li, (elele au {OSI mal Sliin/ere. . nOI~ copiii, mai mull 10 era el cind a (ost t,nan)), aeeasta viata eare e singura, dincolo de eare nu soco/i am fosl huni, ne prinde nooplea ell perele neclilese. wbire dm se afla nimie ((((;t'i aici pe primilll e $i ruiul $1 iadul, ell a$a gindese cu celp mari, co 10 doml1l. ea nici ala nil-I Craeiun (lira tu eirnali. iarn capLiI mell prosl))). Mai gray, mai nelini~titor. petrecerea nu vine de la ?ira zlipadli n-are mci IIIl cllIdlirez, tOOle-s orindul/e, doamna, n-avea sine, ea poate seapa eu totul (((FericJreu, cil de m"Ila a (i, n-aiunge dum neOla grilCl Clia, lasa, mami, c-Clcolo am ajllnge to/i.) liecare sa se in(rupte din ea))) ~i chiaro mai rall ca orice, pe cei mai buni Accste vorbc aJunec:l u~or caire gnomic, formind la un loe 0 carte de

~i mai eUrdli - pe domni~oara Ana - ii oeole~te ((<noroelll ,I'; bll1e1e /lll-S fntelepciune ~i de inv:lWuira. SIn! c1i~ee de gfndire in eare ne regasim ~i

dace CUi Ie merilem) cind comunica experien\:l de viata ~i cind stirnesc zimbet. Unele ~i-ar

S-ar parea cli. clcluJ sadovenian st' refaee in inlregime ~i cll din toate, avea loeul lntr-un dic\ionar de idei "rer;ues" autohton: «un paharul de

pina la Ulml1, nu ramlne dedt un gust de cenu~ll dar nu se tntfmpla ai?a. Illiea nil slricCr. Gsa, co sa de.tchida apelitu!; omlll din ce imbi'ilrin~le,

Mai mioritic. povestitonll lui Sorin Tite) nU se razvn1te~te, nu se desere$le; 01/1111 e h;ne sa-,~i vada din limp de sanalale; pai, pila. spllse

incrinceneazll ~i niei, ca la Sadoveanu, nu se deslTama interior. Se mOfiul, aia e bozo: a ajllns udicii sa-I i'nvele eel tinar pe batrin, a.,~a-I

destrama, sigur, cei din familia Lidner pentru cli. istoria, dupa ce Ie da acum?; vinul si {IlICa, e singele Domnullli: nll $ode frumos co ni$t

mai mull <.Iedl soar fi cuvenit, sfi~ei?te prin a-i mutila. Se lllai desrrama domni~'oare sa puna gum pe bell/lira: vi se duee vestea de beuloare ,~i

Tisu. pomit din capul locului pe un drum inaUlentic. incil el nu inva\a nu vii mai ia nimeni». Ultima face parte dintr-un posibi! manual de bunli.­

sli. se desehida cli.lTe al\ii, nu comunica nici macar cu el insu$i, suferin\a cuviintA, eare s-ar aduna din vorbele numero~ilor povestitori: (nu

lui e seacli., nu se umple de 0 lumina inrudita eu aeeea a ferieirii. E (rllmos sCi (Ii las; lin barbal trebuie sa ram ina barbal; nil e frumos co drept, se mal destrama ~i Simion, din pricini obscure, pardi dintr-o (emeia sa se ia la intrecere cu barballll, ea Irebuie sa (ie mai CII s(ia/{l; nevoie de a se autodislruge care e un secret al omului ~i poate izbueni Si nil intreba alita. ca nil sade (""nos; cind ii omul mal COpl, Irebuie sa oricTnd, illSa mal sigur pentru cli. ineerearea prea aspra b1'itaia cea mare, Sfea ha$ca de cei lineri, o$a-i (rlln/OS; nu sade (i'umos sa comanzi in teama eli. in [oc sa-~i rraiasea linerete..a va pieri printre straini tara sa ~tie satul alluia' mCI oia nu-i fmmos sa Ie bagi, vrea omul nu ''rea, in suflelul milcar de ee, I-a mUlilat ~i pe el. In schimb, povestitorii. adevara\ii IlIi: Si liieomia cind de prea peste (ire nU-i bunG, a}'a sli $lii tu: Gil e omul oameni ai locului. ai acelui spariu ordonat, scaldat intr-o frumuset e tinar. Sd-$I pelreacu; de 0/71111 hiitrin la ee sa-Ii foci ballOel/ra. eli $i noi veehe, dintoldeauna. au 0 intelegere superioar;i a lucrunlor i?i de aceea, ail/l1gem ca $1 ei». Ideea cea mare este ca viata nu rrebuie strieata. CaCl tara sa ignore lriste\ea c1ipei celei repezi, ramtn senini. Annonia vietij

86

87

Sorin 1 itel (dosar de rcceptarc crilica

Daniel Vighi

- ~tiu !Ii spun ei In felul lor - presupune echilibru, adi~ invecinarea frumuse\ii cu uri~enia (<
lege, cl1ei in afara legii prolifereaz~ absurdul, iar legea vrea trecere ~i suceesiune a vlrstelor, a oamenilor: ((Ce-i verde trebule sa se uSllce # ce-i in/lorft sa se SCI/lUre, a~a a (OSI orinduil ,vi 171/ ne SIU nOl/6 in putere

sa schimbtim lumea. s-o in/oarcem ell susu! in lOS. Floarea, cit ii ea de /loG/·e. 101 p6/~·te. $i iarba 0 (i ea verde primiivara, dar fa! galbena se (ace c:ind cade brl/ma}). .. (Vasile Popovici. Sori" Titel sau ,,reeria cotidiU/wllli", postfa\il la

volumul Tara fl1depiirtatfi. Pasilrea $i umbra, Editura Emineseu, 1989) Lucian Raicu .,Dow'i mari teme obsede~ ~i suslin, dinl~untrul ei, opera indelung constituitll ~i solid articulata a lui Sorin Tttcl. doua mari energii se cumpanesc ~i sc infl'llntii in ea. se observll ~i se pindesc una pe cealall~. intreabA. se intreaba ~i i~i rnspuod. intr-un dialog eontinuu, in replici extil1se, deopotriva de tari, de verosil111le, de convingatoare, dou~ mari instante vorbesc pe rind ori impletindu-~i rostirea: 0 instant~ vitalli, a vie1ii mature. c1ocotitoare, triumtatoare in ins~i nep~area afmnarii propriilor ritmuri, pe de 0 parte. iar pe de alti! pat1e, cu ~se egale in ordinea artisticll, 0 instant:! a sensibililillii sft~jate, dureros interogativll ~i tragica, suspectInd ~i chiar contesti.nd afimlarea nep~§toare a instinctulul vital. a ritmurilor naturale, a ciclurilor fatale. privind lucrurile oareeum din atara lor. din punctul de vedere al unei imaturWiti lipsile, e drepl. de acces la ,.viata" simpl~ ~i elementafi!, a "celorlalti", dar mai patrunmtoare ~j superioafi! ea puterc de acces in eategoriile profunzimii inlerogative ~i ale unei veritabile metafinci existen~ale, coneret lncorporate. dt se poate inchipui de coneret, rivalizlnd in materialitate ~i .,incorporare" cu inslan1
88

numai un spat iu de reprezentare, trasal in toate direqiile, dar ~i un spat de adincime lntrebAtoare, ~i el in toate directiilc rliseolit. ill Adincin1ea intrcbarii, a unei intrebari lIoiee ~i esent iale, concureazli in literamra lui Sorin Titel amplitudinea ~i volumul reprezentarii ~i coneurenta se dovede~te toiall!., d'ind fiecaruia din cei doi factori ~anse egale, initiative ~i resurse nedmmuite. Existen\a mirabil~, plenam ~i meditatia asupra rostului ci, dacli are

vreul1ul, fixe~ dubla obsesie a scriitorului pe rind ori simultan

inclinat sa Ie indreptliteasca punind de fiecare data in joe (un joe al

viet ~i al moqii. un joe pe viata ~i pe moarte) toate resursele unui

ii neobi~nuit hal' literar ~i ale unci tot ~a de neobi~nuite sim patii

indreptate intr-o direqie ca ~i in cealalta. cu admirabiHi nepartinire. cu

nesecatli obiectivare comprehensivlltn impartl\~irea "contrariilor" de el

insll~i propuse, date pe fala, duse pInli la pragul eel mai indeplirtar a\

identilicarii, al trairii posibile, al trliirii explicate ~i (Inca 0 datli) a

legitimarii." (Lucian Raieu, Fragmente de timp, Ed. Cartea Romaneasdl, p. 325-326, 1984)

Gabriel Dimisianu "Nerepetindu-se in proeedee Sorin Titel revLoe totu~i, aproape de fiecare data. la un aceta~i zad\llllnt de .!mpresii ~i trairi, de amintiri, de iOlagini care-I individualizeam literar.ln esenll'l e un real is!. iar materia ~a e a romancierulul realist-obiectiv atacatl'i 'ins:l din aile unghiuri dec\( ale acestuia. Constatam la acest prozalor Via percept ie a concretului, pregnanta inregistrl'irii eontactelor eu materialitatca vieti i chiar ~i in nara\iuni care aluneca in planuri simbolice, in parabola, deci lntr-o anume generalitatc a reprezentllrilor (LlIl/ga cilliitorie a prizo1lierulul). Alte scrieri ale sale produc ~i mai intens sentimeotul iu impactului cu 0 realitate putemic individualizatl'i. situatli iotr-un spat anumil ~i precizata in datele el istorice. Este vorba cel mai adesea, in nara\iunil e lUI Sorin Titel. despre unanimitatea micilor a~ezari urbane din Banat, surprinsa de imprejurarile dislocatoare ale mzboiului sau urmarita in anii imediat ulteriori, a~adar in momente dnd curgerea molcoml'i ~i in toate previzibill'i a viet ii din vechea provincie a suportat conturbari de propor\ii. Scriltorul nu e totu~i un simplu descnptl v, nu se rezuma la inrati~area unoI' procese Unlane plasate 1n cadl'lll pe care I-am aratat, cad peste tot urmlire~te un efeet transfigurator, 0 transportare, prin sugestie. prin sutlu poetic. intr-un plan de proiect ii esentializate." (Gabriel Dimisianu. Nouil prozalOri, Ed. Eminescu, p. 145-146, 1977)

89

Daniel Vighi Sorin Tite! (dosar de receptal'e critica)

Cornel Ungureanu

"Sau - s1\ citim aeeastii pagbl:l a casei 0 poveste despre disu'ugerea ultimufui refugiu af vechii Illmi? Dupll rnoartea Marnei nu va rnai rnmine nimic - Casa este ultima urmii. UltimuJ semn. Altundeva accentul cade eu ~i mai mare greutate asupra Casei de pav~, ea Proteclie a intimitiilii. Este un nou trup. Comparalia c formulat1\ astfel: ,. Casa. asemenea unei (iin?e incon~fien'e $i oarhe. 'nc<1pabila sa opunii rezisten/a zmut destin lipsil de indurare. accepta. de bund voie. dlstrugerea ". Dar, dacii stau sa ma gindesc bine, personajele lui Sorin Titel nu acceptii "de bun!\ voie" distrugerea? Mllcar unele dinlre ele? Nu sint pline ultimele sale romane de fiinre autodevoratoare, care i~i contempl!\, cu seninatate lragicii. finaJul? Ne-am opm alU~datii asupra mitologiei Imperiului, prezentil In scrierile aUlorilor ardelcni sau ban!!leni. B11lrinii care apar la Sorbl TireJ poart:! eu ei am intirea unei lumi str!!lueitoare. E lumea tineretii lor. Dacl1 primefe sale dirti importante (Noaptea adolescell(i!or, DeiulZul pe iarbii, LUlZga cliliitorie (/ prizonierului) se inclinll in fat a experimenlului. .,fran!uzindu-se" ~J - in eonseeinra - Illsind foarte putin Spaliu conversatiilor despre Imeriu ~i despre legendele lui, in iclul care se deschide 0 data cu Tara fJldepiirtatii scriitorul se statomjce~lc inlr-un rinut a CMui iSlorie "vecbe", paradisiae1\, se adreseaza Imperiului. Legendelor sale. LlImii sale disparute. Imperiul putea salis face selea de "poveste", de baSl11, capaeitatea de fanlazare, a pOvcstirilor lui Sonn Tite!. Din deplirtarea lui, el putea vorbi despre un limp ~j despre 0 Illme a miracolufui posibil. SIrbi, gennani. maghiari. pOJonezi I~i dau Intilnire in aceste e!lrti ale Banalulu' il1lemorial, cople~it de lurninile vlrstei de incepul. Schimbil confesiuni, sufera unji pemru altii. Se simt bine rmpreuna. Rataeesc unii alaturi de alrii, peregrineaza imr-o lume paradisiaclL Sau m1kar Intr-o (ume care nu-i respinge Caei dacil nll eSle mereu Intloritoare ~i landra eu ocrotirii ei, lumea aceasta gase~te priJejuri nebllnuile de a se solidariza. Umilirii se gasesc ~i se regasesc, singuraticii se confes~aza, all incredere in aproapele lor. Mlirturisese ~i eelllialt iartil. Intelege rntotdeallna suferinta celuilalt ~I i se al!!tura inrru sllferintll. povestirea devine astfel o terapeutiea a marilor frustrati." (Cornel Ungureanu, Proza romiineascli de azi, Ed. Carte Romaneasea, p. 523-524. 1985) Ovid S. Crohmiilniceanu

Dificu/lalea de a aprecia 0 aSlfel de proza e aproape insunllOnlabiJa. Ce pori sii spui? Sorin Titel se pricepe bine sa ealizeze, pe rind. ..scriilura" In care l~j propune sa ajunga. E'

90

sugereazii excelent 0 anume ,.situare" de ordin existential a naralorufui. A~ ad!uga chiar eil inculc~ un sentiment, greu definibil nOlional, dar pe careil comunie:l foarte exact in cele mai tine nuantc ale sale. E ~i automatizare a vietii. tr~ire la niveful con~tiintei adormite, uneori, ~i dezabuzare, ~i lrezire, ulteriori, prin regasirea eului viu in fragmente de existent1i autentiea ~i nostalgie. ~i insingurare dureroaslt Dezrnembrat3. ea lntr-o oglinda sparta apare ~i 0 imagine a realit1itii inconjurntoare. .supusa distorsiunii temporaJe, dar plin1\ de amanunte caraeterislice. toate surprjnse eu un ochi atent. 0 fume a satului ~i ora~ului de provineie baniitean se lasii reconslruit!! din nenwn!rate IOstantanee grllitoare. Pinl! unde poate fi impins insa comentariul? Drama unoI' asemenea texte e de a se sllstrage praetie judeciirii critiee. Cineva ar putea spune cll spre narocul lor. Da ~i nu, penfru eli. evitind obieqiile (oriee imput!ri tradilionale, personajete n-au coherenlii. aqiunea lreneaz!\ ~i nu capatl'i nici 0 motivare, intriga lipse~te eu desa.vlr~ire elC. cad de la inceput. atlla vreme cit autorul a scr'is un anI i-roman ~i a urmMit deliberat toemai ceasta) n-au niei cum sa-~i dovedeascii meritele. Aprecierea vine din reeunoa~terea intentiei artisliee realizate. Dar liben!tile pe care ~i Ie iau asemenea texte sInt prea mari ca sa mai c~patam sentimentul ditieulU\lilor invinse de ele. Nimic nu devine fomlil, expresie in artll. tara. a birui 0 rezislenta a materiei. Aici rnsa, aceasta, chiar daca exista, e foarte greu perceplibill1. Cu aile cuvinle, llnde simtim ea un lucru s-a eerut spus a~a ~i nu allfcJ? FM! sentimentul acesta orice posibilitate de ierarhizare, pe care presupune judecata eritica. nu e posibilli. Cum sa conchidem eli eeva a fost exprimat sub raport artistic bine, cita vreme d~i impres13 a admite nenumarate alte variante de formulare cu nimic mai putin justifieabile? Nu ingllduie eumva lextul substilUlrii de pasaje intrcgi l~rn a-~i modifica efectul asupra noastrll? PUlem oare spune ell mina pe inimii A lrebuia sii se tennine exact aeolo unde autorul I-a incheiat? Era exclus ca s! fi continuat la fel inca dou!l.zeci de pagini? (din Piiltea IIoastra cea de toote 'lilele, Ed. Canea Romaneasca, 1981) Mircea Martin Toatl! proza lui Sorln Titel linde irepresibil spre imperfcclUl etem al amintirii. Fiecare povestire in pal1e, dac~ nu se eonfunda eu 0 . retrospectiv1\, este 0 a~teptare a ei infiorata de pllicere. Ceea ee la multi autori este prezentil LmimpliilOare, necesitate funqionafi'i sau simplu mod de a fi, intr-un cLlvint ~ obi~nuintii, la el este dorintA vie, privilegiu. tensiune neSr~ila. Intr-o pies!! mai vcche (Mi-am amintit de ::lipada), e transcrisll ins~i neputin~a de a mentine contactul cu realul contingent ~i recll.derea voluptuoasa in ape Ie incerte ale mcmoriei. 91

Sorin Tilel (dosar de receplare critic<'l) Daniel Vighi

lnutil s~ adaug~Ol ca pllkerea nu este a povestirii, a reluMii unor istorii de demult, ci a rememorarii subiective, a reg1\sirii de sine. Mai mult, datele memoriei involuntare slnt chemate sa umple spatiul evocarii, iar efortuJ autorului este acela de a supune proteismuJ lor unei diqiuni organice. Semnificativ~ din acest punt de vedere este cu deosebire a doua seetiune din suita recenta, animat~ de ve$nicul miraj al copilariri $1 de incercarea de a "fixa" dateJe unui climat interior. Mai ales aici, aulorul se deschide solicitarilor mcon$liente, se lasa purtat de $uvoiul impresiilor, incerdnd sa devina organul propriei sale memorii. A$a se explicli discontinuitatea deconcertanta a notaliei, agJomerarea de imagini $i de senzatii Tn fraze dclopeene. hora dezlantuita a cuvintelor ce pare flr~ inceput $i flrli sfir~it: ..... vara, dnd fata ti se afunda Tn ~i~tarul cu lapte cald. cu spuma calda de lapre, din dnd in cind. 0 dat~ cu gustul laptelui, cite un pai ratacit acolo, amarui, uscat, ~i tu iLlbe~ti aeeasta nesfir~ita vad, aeeasta etema vara, aluneeoasa ~i fo~nitoare. stralucitoare ea dira pe care 0 lasl1 soarele in urma lui, ca un melc pe 0 frunzA vara, cind mama fierbe bulionul in caldarea din mijlocul curtii, mirosul lui inseamru1 de fapt sfi~itul veriL .. (... ) 0 emolie fulgerntoare - ninge peste Timi~ ~i peste podul invaluit In lumina albastrll a Tnsernrii, ninsoare timpurie. pufoas~ matasoasa, fO$nitoare, ~i cum ninge, dineolo de fO$netul ninsorii. se aud castanele cazTnd eu pocnet moale pe zapada, ~i cum ninge, cozorocul ~epcii lui de hcean se acopera cu ninsoare. ~i cum ninge, zApada de topc~te In apa murdar~ a rlului. $i cum ninge ... ". De unde, tolll~i, senzalia certA de {luen(a. de alunecare TnvAluitoare, pe care 0 dau aceste rTndllri Tn ciuda imprevizibilului asociafiilor ~i a incoerenlei pretextelor? Autorul pare ca cedeaz~ cu totul ini~iariva amintirii, c1l respira aerul ei imimpHHor $j fluctuant, dar reU$e~le sa se dac~ crezut pentru c~, in realitate, cedeazA ini~iativa cuvintelor. Dezordinea memoriei este, de fapt, ordinea cuvintelor. Succesiunea de imagini ce poate sa para arbitrar1l este dictata nu numai de relieful accidentat al memoriei involuntare, dar ~i de posibilitlilile simaxei $i de afinit1ilile verbului. 0 anume reminiscenra e provocat1i de 0 emotie, dar $i de sugestiile unui cuvint. ,.Tradarea" lncepe exact In momentul in care ,.fidelitatea·' autorului pare deplina. "Sinceritatea" e convertitli, necesar, in atraqie. Singurul mod de a ramine credincios semnalelor amintirii este acela de a se incredima euvintelor , prozatorul se las1l urit de fraze atunei cind crede c1l se abandoneazA impulsurilor sale cele mai profunde. Torenlul de imagini esle un torent de cuvinte, jubilatia resuscitlirii esre in acela~i timp una a descoperirii cuvintelor. 0 victorie a cuvintelor se celebreazA In fiecare din aceste trepidante pagini. Mai mult. ele ajung s~ capete 0 rezonantA autonom1'l ramTnind In seena ~J dupa ce $i-au purtat mesa]ul. Autorul face din abaterile sale de la rigorile obi$nuite ale prozei un exercitiu de sti!. Notatia sacadat1l 92

devine la e\ 0 proba de dexteritate. de digitatie, cartea sa e 0 carte de "lux" pentru un prozator. De aiei seductia momentan!\ ~i tot de aid ­ insuficienlele ei. VaJoarea incontestabil1i este lirisrnul, cu toale ca 0 anum ita succesiune de situatii epice se incheag1\ chiar pe coordonatele nesigure ~i caprieioase ale memoriei subiective. Anecdotica e suculenta, dar pulverizata intr-o multime de detalii fulgurante ee se aglomereazA prodigios. creind impresia ca in spatiu1 rezervat memoriei nu mai e loe pentru memorie. Lirismul acestei proze e venficat Tnca 0 data de faptul ca OImic din ce se Tntimpla in cuprinsul ei nu poate fi povestit in alt mod dedt acela in care a flcut-p autorul. De altfel, procegeele de consolidaTe a emotiei lirice abunda in tesAtura epicll. In afara numeroaselor repetitii din "stratul" verbal. exista gesturi ~i posturi ale personajelor. surprinse in treacat reluate apoi ca Tntr-un ritual (se relin

mai ales l11i~carile din ultima secliune a cal1ii: fotografii, cer~etorul,

fetita. matur1'troarele).

Farmecul prozelor lui Sorin Titel rrebuie Tnsa c1lutat dincolo de paginile scrise. Tn ceea ce acestea provoael'l prin e$ec. Pentru el acuitatea observatiei se confunda eu acuitatea memoriei $i ambilia sa este ,.actualizarea" integrall'l. . Nu-i Iipse~te insa con~tiinta c1l rAmine ceva de recuperat. ceva de spus ~i de nespus, ceva objectiv mistenos. A~a se face eli sentimentul ommanl, al prozei lui 11 constituie 0 tj'njire vaga, 0 lrislete decenta. 0 aureol1\ flra speranla. (GeTlera(iq'i crea(ie. Editura Timpul. Re$i\a, :!OOO, pp. 138-141) Critica literar~ despre Sorin Titel Volume: Ardeleanu Virgil, Op/nil. ProzalOri $/ critici, Edirura Dacia, ClujNapoca. 1975. Bugariu. Voicu, Ana/ogol/. Eseuri $; d/socia(ii, Editura Carte romaneasca, Bucure~ti, 1981. Ciobanu, Nicolae, Nuve/a $; pO~'estireJl cOfltemporanli. Bucure~ti, E.P.L. 1967, pp. 354-359. Ciobanu, Nicolae, /ncursiuni critice, Glose, .'iinteze. aualize, Editura FacIa, Timi~oara, 1975. Ciobanu, Nicolae, intflnirea cu opera, Cartea Romaneascl.\,. Bucure~ti, 1982, pp. 250-154. Criste~ Valeriu, DomeniuJ crlticii, Editura CaTtea romaneascll, Bueure~i, 1976. Crohmalniceanu. Ovid S.. AJ doilea suflu, Bucure$ti. Carte Romaneasca, 1989. Dimisianu, Gabriel, Nnuli orozolo';. Bue., Eminescu, IlI77. p.136-151. 93

Dimisianu, Gabriel, Schi(e de crified, Bucure~ti, Editura penlru

Literatura, 1966, pp. 98-102.

Dimisianu, Gabriel, Subiee/e, Bucure~li, Emineseu, 1987, p. 234-240,

Dimisianu, Gabriel. Valori actuale, Editura Eminescu, Bucure~ti, 1974.

lorgulescu, Mircea, Rondul de 1Ioaple, Edirura Cartea romfmeascl'l,

Bucure~ti, 1974.

Martin, Mircea, Ge"era(ie $; crea(ie, Editura pentru literatura,

Bucuresti, 1969.

Raicu, Lucian, Fragme"fe de limp. Bue. Cartea Romaneascll, 1984,

pp. 325-329.

Raicu, Lucian, Critica, forma de viola, Editura Cartea romaneascl'l,

Bucure~ti, 1976.

Raicu, Lucian, Practica scrisului $i experiema lee/urii, Editura Cartea

romaneascll, Bllcure~ti, 1978.

Raicu, Lucian, Pri"tre contemporalli, Editura Cartea romaneasdi,

Bucuresti,1980.

Simian, Eugen, Scriitori romO"i de azi, flf, Buc., Cartea Rom:lneascll,

1984, p. 529-550.

Sorianu, Vlad, Glose critice. Criticii $i eseislicii literarii, Bucuresti, 1968.

Titel, Josif, Clipa i-a {ost prea repede: viQfa I/li Sorin Titel; cuvint

inainte de Eugcn Simion, Cartea Romaneascll, Bucure~ti, 1991.

Tuchila Costin, Privirea $i cadrul, Bucuresti, Cartea Romaneascll,

1988, pp. 66-73. ngheanu. Mihai, Arllipelag de semne, Editura Cartea romaneascll, Bucure~t1, 1975. Ungurcanu, Cornel. Pro;.a romfi"easca de azi, Bucuresti. Cartea Romaneasca., 1985, pp. 501-529. Adriatl DiJlu RJchieni. ScriiJorul $i umbra, RC$ita, Editura Timpul. 1995 Ada D. Cruccanu, jJN1I/Ica fill/ui. Eseu a~upra prozei lui Surin 1itel, Timi~oara, EJiturJ HesiIOl. 1997.

.H

nterviul'i: Convorbire ell Sarin Tiki, realiLllta de Jon Jianu. in: "Orizonr", 32. nr. 28, 16 iul. 198.1. p.1 ,6. U 'Sorin ritell ooIntoldeauna am vrut sa scriu despre lucr\Jf1 fundamenta1e" ... crew1 umll scriitor expr.imat In ultimul sl'lu interviu.l Inter\'1U reaJiLllt de Bril1du~a Armanea. In: .,Flaciira'·, 34, nr. 12, 22 mart. 1985, p. 15. .... Sarin Titel .despll.: n::blia creator- conSIlOiator de ana (Probleme ale romanului).ln: ,.!htra", VII, nT. 1, ian 1972, p. 8. U . AbuulUl de It'"<:C.t Itullul interviu ell Sorin Titel prin vamile cenzllni I reallzal de Brindu~a AmJanea. in "Romania literara", J4. nr. 11,14 mart. 1991. r. 7.

Colec~ia "CANON"

o Nicoille Alano/escli CANONUL LITERAR POSTBELIC (vol. I-IV)

in colcclia "Canon" au aparut urmatoarcle monografii critice consacrate scriilOrilor romani contemporaOi. de George Ardeleanu de Monica Spiridon de Cornel Moraru de Daniel Vighi e Lulian Boldea de Ion Buzera de Mircea A. Diaconu de 1'. ~tef ~i v. Mure~a n de Andrei Bodiu de Mihaela Ursa de Mihai VakuIO\'ski de Ruxandra Ivancescu

NICOLA£ STEINHARDT

I. 2.

STEFAN BANULESCU

CONSTANTIN NOICA SORIN TITEL ANA BLAND lANA VIRGIL MAZILES~' CEZAR BALTAG

3. .\..

5. 6 7. X.

9 10. II. 12.

EONID DIMO\ MLRCEA CARTARESCU GtlEORGHE. eRA-CIUN

NICOLAE MANOLESC ~TEFAN AGOPIAN

Monogr
2

"

,).

.1. S. 6

7. 8.

NICHITA STANESClI RADU PETHESCU

MIRCEA IV"':'IESClj NICOLA1£. BRF:BAN MARIN PR£IJ.\ A UGLSTJ1"i BU2UR<\ ALEXANDRU IVASIUC RADU STANCA RISTIAN POPESCU

\0 11

M. II. SIMIOKF.SCU $T. AUG. nOLNAS

12.

GEl-LV 'lAUM lOAN GnOS . . N

11. 14. \5 16.

9

1.200 p" 130x200 mm

CONSTAI\I TO:"OEtiARU

EMIL BIWl\ol,\R M[RCEA NEDE-Len

95

de Eugen Ncgrici de Mircea !\'Tulhu de AlexlIndru Cistelec:ln de Liviu l\'lalilll de Rodic.a Zane de Ion Simu\ de Sanda Cordo~ de Petru PounlA de Mirren Martin de \1lhai nrngolea .Ie Chenrghl' Grigul'l'u de Ion rop de Kicoleta Clive\ de Dumil' u Chio:\ru de Rodier! llie \11; .\1. Th. IOJlcscu

Colec\ia

.CANON"

MLimbajul arata ~i expliccl cameni. comunil,W. istorii; limbajul lumineaza ~i poveste!?te !?i prin altceva decit prin ceea ce spune; el, limbajul,:;;i dnd nu spune, spune: numai pentru ca ajungi la asemenea rafinament e drum lung :;;i nu ii e dat oricui sa-I poata strabate. Sorin Titel a reu:;;it sc:H;i gaseasca drumul propriei originalitali in chiar acest fel, de acasa esla proza lui astazi alUel dedi a lui Marin Prada, decil a lui Alexandru Ivasiuc, dedI a lui Nicolae Braban. Ascultati cum zice prozatorul, ascultati cum spune fara sa spuna: «... 0 caislJ caap/lJ a cazut Iinga farfuria doamnei Letitia $; a patat

ca

sa

fata de maslJ.

N~ati

cules caisele niei 85ft'lZ;, a spus damnul

director. Pentru dulceata sin! numa; bune.

e pacat sa Ie lasati

sa S8 lreaca. Chemati-I pe Cornel sc1 Ie slringa, daca vo; nu va ajungeti, daca nu va puleti face putin limp... S-a pomit, din senin, 0 palfJ de vinl $i lampa cu petrol de pe masa a pi/piit U$onJ (Clipa eea repede).~

SORIN TITEL (1935-1985) a Integrat tehnici ~I Ideologii Iiterare novaloare (noul roman. onlrismul) intr-un discurs extrem de personal asupra relatle! omului contemporan cu traditia. cu riidikinile - in cazul siiu, cu fasclnantut univers biiniitean. Principalele volume: Dejunul pe ;arba; Lunga calator;e a pr;zonieruJui; Tara indepartata; Clipa cea repede, Pasarea ~i umbra; Femeie, lata Fiul Tau.

Daniel Vighi: prozator $i critic literar, este lector doctor de Literatura Romana la Universitatea de Vest din Timi$oara. A mai pub/ieat, pnntre altele: Valahia de mucava; intre hanger!fi sofa. Literatura veche romanea5ca; Tentafia OrientuJui (studii).

Cartea a aparut cu 5priJInui MlOlsterulul Cultuni

I

I