Curs Masterat Cifb Part 1

CURS MASTERAT CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR DE CREDIT CURS 1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ŞI EVIDENŢEI BANCARE Bancile sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod curent operatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o forma unica, generalizata si normalizata a evenimentelor economice, financiare, juridice si fiscale. In cazul bancilor contabilitatea trebuie sa reflecte in expresie baneasca disponibilitatile banesti si depozitele banesti, bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute. Legea contabilitatii si planul de conturi pentru banci sunt obligatorii pentru toate bancile cu sediul in Romania si pentru subunitatile cu sediul in Romania ale bancilor cu sediul in strainatate. PRINCIPII CONTABILE In organizarea si conducerea contabilitatii in banca sunt aplicate aceleasi principii contabile generale. Totusi, specificul activitatii bancare face sa existe numeroase derogari si exceptii de la acestea. 1. Principiul prudentei – urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din prezent. Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si a veniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazul operatiunilor de piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize, instrumente financiare la termen). 2. Principiul permanentei metodelor – care asigura comparabilitatea in timp a informatiilor contabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate. Schimbarea acestora se face numai extraordinar si in mod justificat. 3. Principiul independentei exercitiilor – decupeaza activitatea bancii in perioade de timp de 12 luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catre banca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite. De exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu in functie de momentul incasarii sau platii lor. 4. Principiul continuarii activitatii – pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod normal activitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare. 5. Principiul intangibilitatii bilantului – cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. 6. Principiul necompensarii – in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-o compensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieli in contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acest principiu. Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare la termen sau cazul swap-urilor de dobanzi. 7. Principiul costului istoric – cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoarea istorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni in functie de pretul pietei. 8. Principiul importantei semnificative – in conformitate cu acest principiu, toate informatiile de importanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Sunt semnificative acele informatii a caror importanta poate– afecta deciziile si rationamentele utilizatorilor externi. 9. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul economic si financiar in raport cu cel juridic. 10. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele – urmareste furnizarea de informatii clare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilor si riscurilor asumate. 11. Principiul cuantificarii monetare – cere exprimarea intr-o forma monetare a operatiunilor contabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de specificul operatiunii desfasurate,apar si alte monede straine. EVALUAREA PATRIMONIULUI Pentru a putea inscrie in contabilitate elementele de patrimoniu este important sa existe niste reguli generale, stabilite in baza principiilor contabile de baza. Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii stabileste astfel de reguli valabile pentru toate societatile, inclusiv pentru cele bancare. Tinand cont de particularitatile activitatii bancare, in contabilitatea pentru societatile bancare exista mici abateri de la aceste principiile generale de evaluare si chiar cateva reguli specifice. Reguli generale 1. Evaluarea la data intrarii in patrimoniu Bunurile sunt evaluate, in momentul intrarii in patrimoniu, la valoarea de intrare sau valoarea contabila. Aceasta se stabileste astfel: - bunurile procurate cu titlu oneraos, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie; - bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora; - bunurile produse de banca, la cost de productie.

1

Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport si aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Creantele si datoriile sunt evaluate in contabilitate la valoarea lor nominala. 2. Evaluarea la inventariere. Bunurile sunt evaluate cu ocazia inventarierii la valoarea actuala sau valoarea de utilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar. Aceasta se stabileste in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei. Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabila de incasat sau de plata. 3. Evaluarea la inchiderea exercitiului. Elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru aceasta se compara valoarea contabila cu valoarea de inventar. Daca exista diferente se procedeaza astfel: - pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, ele ramanand evidentiate la valoarea de intrare. Diferentele constatate in minus, in cazul imobilizarilor, se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau se constituie provizioane (cand deprecierea este reversibila). Pentru celelalte elemente de activ se constituie provizioane. Valoarea elementelor de activ se mentine, de asemenea, la valoarea lor de intrare; - pentru elemenetele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. 4. Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum. In acest caz , al iesirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Reguli specifice a) la fiecare inchidere anuala contabila, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate la cursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite. Cursul utilizat este cursul la vedere sau cursul la termen, in functie de natura operatiunilor acoperite; b) operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldul acestora se evalueaza la valoarea lor de piata; c) cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentionarea in activ a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitate de rascumparare se inregistreaza in conturile din afara bilantului; d) titlurile de tranzactie se evalueaza la valoarea lor de piata; e) primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor de venituri sau cheltuieli, dupa caz, pe durata de viata reziduala a titlurilor. In cazul scaderii valorii titlurilor de investitii, ca urmare a deprecierii valorii acestora, nu se constituie provizioane; f) in cadrul operatiunilor consortiale de finantare, fiecare banca asociata intr-un consortiu sau sindicat inregistreaza numai cota-parte fixata prealabil, aplicandu-se, in general, urmatoarele reguli: - se inregistreaza numai cota parte a bancii de finantare sau prin angajamentul prin semnatura, in conturile de credite, respectiv in conturile in afara bilantului, indiferent de pozitia bancii in cadrul consortiului sau sindicatului; - in cazul in care cota-parte din riscul unei banci este mai mare decat finantarea, excedentul se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamentul de garantie dat. In situatia inversa, diferenta se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamente de garantie primite; g) activele gajate sau date in garantie, cu exceptia numerarului, sunt mentionate, in toate cazurile, in bilantul bancii, iar activele primite in gaj sau in garantie, cu exceptia numerarului, nu figureaza in bilantul bancii, chiar daca se refera la angajamente proprii sau in contul tertilor; h) angajamentele date in contul tertilor se inregistreaza in conturile in afara bilantului, in cadrul angajamentelor de garantie, iar cele date in cont propriu se evidentiaza numai in conturile de evidenta in afara bilantului. DOCUMENTELE BANCARE Pentru a-si putea derula activitatea in scopul obtinerii de profit, bancile efectueaza zilnic o serie de operatiuni interbancare, operatiuni cu clientela, operatiuni cu titluri, operatiuni cu devize, ca si operatiuni care nu tin de specificul societatilor bancare. Toate aceste operatuni trebuie inregistrate in contabilitate prin intermediul unor documente justificative. Documentele folosite in banci pot fi documente caracteristice bancilor sau documente generale, valabile pentru toate societate comerciala. In ambele cazuri, ele angajeaza raspunderea celor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate. La completarea documentele justificative se au in vedere, in general, urmatoarele elemente: - denumirea documentului; - denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul; - numarul si data intocmirii documentului; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale; - continutul operatiunii patrimoniale; - datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate; - numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat; 2

- alte elemete menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii inregistrata. In general, documentele folosite de contabilitatea bancara se incadreaza in una din urmatoarele categorii: - documente primare – acestea se completeaza, de regula, pentru o singura operatiune, in momentul desfasurarii procesului sau fenomenului economic. In aceasta categorie se incadreaza cecurile, ordinele de incasare sau de plata; - documente de sinteza – acestea cumuleaza mai multe informatii, intr-o forma coerenta din punct de vedere contabil, reflectand un fenomen mai complex sau o activitate economica. Sunt realizate pe baza celorlalte documente justificative. In aceasta categorie se incadreaza jurnalele contabile, balanta de verificare, bilantul; - documente centralizatoare – cumuleaza, de regula, mai multe informatii privind acelasi fenomen sau proces economic. Se intocmesc pe baza unei serii de documente de acelasi tip. Aici se intalnesc, de exemplu, borderourile de cecuri de decontare; - documente statistice – sunt folosite in evidentele statistice si apar sub forma unor liste sau situatii. De exemplu, situatia creditelor acordate de banca. Dintre documentele sintetice, Legea contabilitatii obliga societatile bancare la intocmirea urmatoarelor registre: - registrul jurnal; - registrul inventar; - registrul “cartea mare”. Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie tinut la centrala bancii si la fiecare subunitate cu contabilitate proprie. El inregistreaza in ordine cronologica operatiunile patrimoniale, tinand cont de data de intrare sau intocmire a documentelor. Registrul jurnal este tinut sub forma unui registru jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare ( “Jurnalul operatiunilor zilei”, “Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei”). Datele mentionate in aceste jurnale fac referire la felul, numarul si data documentului justificativ, explicatiile si conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate. Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilant. Inregistrarea acestor elemente se face pe baza unor liste de inventariere, intocmite in conformitate cu normele in legale. Registrul inventar se tine centralizat si la nivelul fiecarei subunitati bancare. Registrul “cartea mare” este un document contabil obligatoriu, intocmit de centrala bancii si de toate subunitatile cu contabilitate proprie, in care se inscriu lunar, pentru fiecare cont, inregistrarile efectuate in registrul jurnal auxiliar “Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei”, stabilindu-se situatia fiecarui cont: sold initial, rulaje debitoare, rulaje creditoare si sold final. Datele inscrise in registrul “cartea mare” sunt preluate la intocmirea balantei de verificare. Legea contabilitatii cere si societatilor bancare sa intocmeasca lunar balanta de verificare. Aceasta permite verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale si sta la baza intocmirii bilantului contabil. Balanta de verificare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, soldurile initiale debitoare si creditoare, rulajele debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. Cu ajtorul balantei se poate constata concordantele dintre urmatoarele informatii generate de dubla inregistrare: concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din “cartea mare” si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice, permitand verificarea concordantei dintre ele. De asemenea, ea cuprinde conturile bilantiere, iar separat, pe cele in afara bilantului. Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este un document de sinteza ce realizeaza o analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor si evidentiaza rezultatul contabil al activitatii desfasurate. El permite, de asemenea, sa se calculeze o serie de indicatori care sa prezinte performantele acestei activitati. PLANUL DE CONTURI AL INSTITUŢIILOR DE CREDIT Planul de conturi al societatilor bancare este prezentat in intregime, in ultimul capitol. El tine cont de cadrul general al planului de conturi pe economie si de specificul activitatii bancare. Conturile sunt simbolizate in baza sistemului zecimal si sunt grupate astfel: - pe clase – corespund primei cifre din simbolul contului; - pe grupe – corespund primelor doua cifre din simbolul contului; - pe conturi sintetice de gradul intai – corespund primelor trei cifre din simbolul contului; - pe conturi sintetice de gradul doi – corespund primelor patru cifre din simbolul contului; - pe conturi sintetice de gradul trei – corespund primelor cinci cifre din simbolul contului. O astfel de structura permite identificarea apartenentei unui cont la o anumita clasa, grupa sau categorie de conturi si, in acelasi timp, in baza apartenentei stabilite, contului respectiv i se atribuie o serie de caracteristici (de exemplu, contul 6025 este un cont de cheltuieli, de activ, ce incepe a functiona prin debitare, iar la sfarsitul perioadei nu prezinta sold). Planul de conturi al societatilor bancare prezinta urmatoarea structura pe clase: Clasa 1 Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare – cuprinde conturile din evidenta centralei bancii, conturile ce reflecta lichiditatile la alte banci si conturile folosite pe relatia cu banca centrala. Clasa 2 Operatiuni cu clientela – cuprinde conturi utilizate pentru evidentierea relatiei dintre banca si clientii sai. Clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse – cuprinde conturi folosite pentru reflectarea contabila a operatiunilor cu titluri si o serie de conturi utilizate in gestiunea interna a bancii. Clasa 4 Valori imobilizate – contine conturi ce inregistreaza bunurile si valorile caracterizate ca imobilizari corporale si necorporale, amortizarile acestora si operatiuni de leasing si de locatie simpla. Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate si provizioane – inregistreaza fondurile investite in banca pentru o perioada lunga de timp (fonduri proprii si datorii subordonate), la care se adauga o serie de provizioane si fonduri de risc. 3

Clasa 6 Cheltuieli – cuprinde conturi ce reflecta cheltuielile bancii. Clasa 7 Venituri – cuprinde conturi necesare inregistrarii veniturilor bancare. Atat veniturile cat si cheltuielile prezinta o structura ce reflecta specificul activitatii bancare. Elementul cel mai des intalnit este reprezentat de dobanda platita sau incasata. Clasa 9 Operatiuni in afara bilantului – contine conturi ce reflecta din punct de vedere contabil angajamentele bancii in relatiile cu alte banci sau cu clientii. La constituirea planului de conturi s-au urmarit anumite aspecte care sa-i dea coerenta si sa-l faca usor de inteles si utilizat. In continuare sunt prezentate cateva dintre aceste aspecte, fara a garanta o aplicare stricta si generala: - grupele tin cont de natura economica a continutului conturilor; - elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor; - conturile de venituri si cheltuieli sunt grupate in mod asemanator, dupa natura veniturilor si a cheltuielilor; - provizioanelor le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra noua; - creantelor restante si indoielnice le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra opt; - dobanzilor de incasat sau de platit le sunt asociate conturi de creante sau de datorii, ale caror simboluri se termina cu cifra sapte; Acest plan de conturi general poate fi completat de catre banci fie prin aprofundarea lui, prin deschiderea de conturi analitice, fie prin constituirea de alte clase, care sa reflecte operatiuni din contabilitatea de gestiune. Intre planul de conturi si bilantul bancar exista o corelatie ce are la baza o regrupare a posturilor bilantiere.

C URS 2. CONTABILITATEA BANCARĂ A CAPITALURILOR PROPRII ŞI ASIMILATE Capitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata de persoanele fizice si juridice care au participat la constituirea sa. Banca Nationala a Romaniei defineste si reglementeaza capitalurile bancare. Astfel, intalnim doua categorii de capital: a) capital propriu; b) capital suplimentar. Pe ansamblu, capitalul bancar include capitalul social varsat, prime legate de capital, profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent, rezultatul net al exercitiului curent, rezerve, diferente din reevaluare, subventii, provizioane reglementate pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lung reprezentand datorii subordonate. Pentru evidentiere in contabilitate, capitalurile dispun de clasa 5 – Capitaluri poprii, asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare. Capitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emise de banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, Banca Nationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social. Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotararii actionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse: a) emiterea de noi actiuni; b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile respective; c) rezerve constituite din profitul net; d) diferente din reevaluarea patrimoniului; e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni; f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale. Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii, prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni, conform normelor legale. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi: Grupa 50 – Capital 501 – Capital social 5011 – Capital subscris nevarsat 5012 – Capital subscris varsat 502 – Elemente asimilate capitalului 503 – Diferente de conversie 508 – Actionari sau asociati Contul 501 – Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentru capitalul varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sau asociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si se debiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilor inregistrate de banca. Exemple de contabilizare 1. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati: 508 Actionari sau asociati = 5011 Capital subscris nevarsat 2. Varsarea capitalului social subscris: 5011 Capital subscris nevarsat = 512 Capital subscris varsat 3. Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat din anii anteriori: % = 5012 Capital subscris varsat 581 Rezultatul reportat 592 Repartizarea profitului 4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unor pierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului: 5012 Capital subscris varsat = % 4

581 Rezultatul reportat 591 Profit sau pierdere

5

Primele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea de emisiune fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbraca urmatoarele forme: a) prime de emisiune – apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului; b) prime de aport – apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura si valoarea nominala a actiunilor emise; c) prime de fuziune – se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduce un aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala; d) prime de sciziune – reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultat in urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala; e) prime de conversie – apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividende neplatite sunt transformate in actiuni. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoarele conturi din grupa 51 – Prime legate de capital: 511 – Prime legate de capital 5111 – Prime de emisiune sau de aport 5112 – Prime de fuziune, de sciziune, de conversie 5119 – Alte prime Contul 511 – Prime legate de capital este un cont de pasiv. El este creditat cu valoarea primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 – Actionari sau asociati, la emisiuni, aport, fuziuni si sciziuni,cu debitul conturilor 3251 – Obligatiuni sau 354 – Dividende de plata, la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitul contului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul primelor in devize. Contul este debitat prin creditul conturilor 501 – Capital social, daca primele sunt incorporate in capital sau 519 – Alte rezerve, daca primele sunt incorporate la rezerve. Exemple de contabilizare 1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei: 508 Actionari sau asociati = 5111 Prime de emisiune sau de aport 2. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni 3251 Obligatiuni = 5112 Prime de fuziune, de sciziune, de conversie 3. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social: 511 Prime de emisiune sau de aport = 5012 Capital subscris varsat Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categorii de rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare: a) rezerva legala – este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara. b) rezerva generala pentru riscul de credit – se constituie pentru acoperirea pierderilor din creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in baza reglementarilor existente. c) rezerva statutara – se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile statutului bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net. In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor (rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatii exceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor). Contabilizarea operatiunilor Inregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi din grupa 51 – Prime legate de capital si rezerve: 512 – Rezerve legale 5121 – Rezerve legate de profitul brut 5122 – Rezerve legate de profitul net 513 – Rezerve statutare 514 – Rezerva generala pentru riscul de credit 5141 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut 5142 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net 516 – Diferente din reevaloare 519 – Alte rezerve Conturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea rezervelor din profitul brut, profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori, in corespondenta cu debitul conturilor 592 – Repartizarea profitului sau 581 – Rezultatul reportat. Debitarea conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderii bancii, pentru acoperirea creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezervei generale pentru riscul de credit, in cazul in care depaseste procentul ce se poate deduce din profitul brut. Debitarea se face in corespondenta cu creditele conturilor 591 – Profit sau pierdere, 781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credite sau cu un cont din clasa 1 sau 2, in cazul acoperirii pierderilor din credite. Exemple de contabilizare 1. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net: 592 Repartizarea profitului = 512 Rezerve legale 2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net: 592 Repartizarea profitului = 514 Rezerva generala pentru riscul de credit 3. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi: 6

512 Rezerve legale = 591 Profit sau pierdere 4. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile: 514 Rezerva generala pentru riscul de credit = 2821 Creante indoielnice 6.4. FONDURI, DATORII SUBORDONATE, SUBVENTII Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. El este alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea sau dezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat in exercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent. Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni de titluri sau imprumuturi subordonate, cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a caror rambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. Acestea defavorizeaza creditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii sau pot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare. Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar, pana la nivelul de 50 % din capitalul propriu Subventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de la bugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea de imobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit. Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate si subventii exista urmatoarele conturi: Grupa 52 – Fonduri 521 – Fondul de dezvoltare 528 – Alte fonduri 529 – Repartizari la fondul de dezvoltare Grupa 53 – Datorii subordonate 531 – Datorii subordonate la termen 5311 – Titluri subordonate la termen 5312 – Imprumuturi participative 5319 – Alte imprumuturi subordonate la termen 532 – Datorii subordonate pe durata nedeterminata 5321 – Titluri subordonate pe durata nedeterminata 5322 – Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata 537 – Datorii atasate Grupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate 541 – Subventii pentru investitii 5411 – Subventii pentru investitii inregistrate la venituri 542 – Fonduri publice alocate Contul 521 – Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza la constituirea fondului, in corespondenta cu conturile 529, 592 sau 591, care arata provenienta surselor de alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui. Conturile de datorii subordonate sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la obtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea sau la capitalizarea lui, in corespondenta cu un cont de trezorerie, de debitori sau de capital. Dobanzile de platit sunt evidentiate in contul 537 – Datorii atasate. Subventiile pentru investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv 541 – Subventii pentru investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituri a acestor subventii. Exemple de contabilizare 1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat din exercitiile anterioare: 581 Rezultat reportat = 521 Fondul de dezvoltare 2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise: 111 Cont curent la BNR = 531 Datorii subordonate la termen PROVIZIOANE ASIMILATE CAPITALURILOR Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane: provizioane pentru riscuri si cheltuieli; provizioane reglementate. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitul exercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta sau pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituie urmatoarele categorii de comisioane: a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura – acestea compenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isi onoreaza obligatiile de plata; b) provizioane pentru facilitati acordate personalului – apar in special in cazul unor credite fara garantii, acordate personalului; c) provizioane pentru riscuri de tara – sunt create pentru compensarea unor pierderi in cazul plasamentelor externe; d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli – vizeaza, in special, provizioane pentru cheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare. Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normele in vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintarea de subunitati in strainatate. Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea sau diminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipsei obiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii. In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneori se urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. In realitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirarea perioadei de provizionare. Contabilizarea operatiunilor 7

Pentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor se folosesc urmatoarele conturi:

8

Grupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 552 – Provizioane pentru facilitati acordate personalului 553 – Provizioane pentru riscuri de tara 559 – Alte provizioane Grupa 56 – Provizioane reglementate 561 – Provizioane reglementate Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont de cheltuieli (665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, in corespondenta cu creditul unui cont de venituri (765, 766). Exemple de contabilizare 1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara: 6653 Cheltuieli cu provizioane pentru riscul de tara = 553 Provizioane pentru riscul de tara 2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara: 553 Provizioane pentru riscul de tara = 7653 Venituri din provizioane pentru riscul de tara 3. Constituirea de provizioane reglementate: 666 Cheltuieli cu provizioane reglementate = 561 Provizioane reglementate 4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate: 561 Provizioane reglementate = 766 Venituri din provizioane reglementate REZULTATUL EXERCITIULUI La sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului sub forma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde: rezultatul curent; rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatii curente bancare. Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de venituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultata reprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brut se pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numai cele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din anii precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit) Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se va repartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) sau poate fi reportat pentru exercitiul urmator. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi: Grupa 58 – Rezultatul reportat 581 – Rezultatul reportat Grupa 59 – Rezultatul exercitiului 591 – Profit sau pierdere 592 – Repartizarea profitului Contul 581 – Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cu profitul net realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unei pierderri, cu acoperirea acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderile realizate in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cu destinatiile care i se dau acestuia: capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare. Contul 591 – Profit sau pierdere este, de asemenea, un cont bifunctional. El este creditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea rezultatelor sau la acoperirea pierderilor din exercitiul financiar curent, prin diminuarea capitalului social sau diminuarea rezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor pentru stabilirea rezultatelor exercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii financiare precedente sau la repartizarea profitului din exercitiul curent. Contul 592 – Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cu destinatiile profitului repartizat si se crediteaza la inchidere prin contul 591. Exemple de contabilizare 1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului: 591 Profit sau pierdere = % 601 Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare 677 Alte cheltuieli exceptionale 2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului: %= 591 Profit sau pierdere 701 Venituri din operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare 777 Alte venituri 3. Constituirea rezervelor din profitul brut: 592 Repartizarea profitului = % 512 Rezerve legale 514 Rezerva generala pentu riscul de credit 4. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3531 Impozit pe profit 591 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 5. Constituirea rezervelor din profitul net: 592 Repartizarea profitului = % 512 Rezerve legale 513 Rezerve statutare 9

519 Alte rezerve 6. Repartizarea dividendelor catre actionari: 592 Repartizarea profitului = 354 Dividende de plata 7. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior: 581 Rezultat reportat = 591 Profit sau pierdere 8. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator: 591 Profit sau pierdere = 592 Repartizarea profitului

CURS 3. CONTABILITATEA BANCARĂ A VALORILOR IMOBILIZATE Clasa 4 de conturi – Valori imobilizate - este utilizata pentru evidentierea contabila a operatiunilor cu imobilizari. IMOBILIZARI FINANCIARE Imobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse la crearea capitalurilor altor societati. Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite, intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor, sau a unor titluri prezentate in continuare. Creditele subordonate reprezinta creante pe termen lung, neconsemnate sub forma unui titlu, pentru care banca accepta rambursarea, in caz de lichidare, dupa satisfacerea celorlalti creditori, iar in caz de redresare juridica accepta suspendarea drepturilor sale pana la sfarsitul perioadei de redresare. In functie de modul de stabilire a scadentei creditele subordonate pot fi la termen sau pe durata nedeterminata. Cele mai reprezentative credite subordonate la termen sunt creditele participative. Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venit variabil, detinute de banca la societati. In mod obligatoriu, banca trebuie sa fie proprietara a cel putin 50 % din capitalul acestor societati, ceea ce ii permite sa le poata controla exclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil. Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil, altele decat partile in societatile comerciale legate, care ii permit bancii sa se implice in procesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoarele conditii: - detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii; - societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii; - societatea emitenta sa detina participatii la banca; - decizai sa se ia de un grup de control comun. Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil, achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri. Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor. Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate sub forma de titluri, ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanzi Contabilizarea operatiunilor Imobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupele 40 - Credite subordonate si 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu: Grupa 40 – Credite subordonate 401 – Credite subordonate la termen 4011 – Credite participative 4019 – Alte creite subordonate la termen 402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata 407 – Creante atasate Grupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu 411 – Parti in societatile comerciale legate 4111 – Parti in societati bancare 4112 – Parti in societati cu caracter financiar 4113 – Parti in alte societati cu caracter nefinanciar 412 – Titluri de participare 4121 - Titluri de participare la societati bancare 4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar 4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar 413 – Titluri ale activitatii de portofoliu 414 – Diferente de conversie 415 – Titluri date cu imprumut 417 – Creante atasate 418 – Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluri de participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliu Conturile 401 – Credite subordonate la termen, 402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata, 411 – Parti in societati comerciale legate, 412 – Titluri de participare si 413 – Titluri ale activitatii de portofoliu sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza la acordarea creditelor sau la achizitia titlurilor si se crediteaza la rambursare sau la vanzare in contrapartida cu un cont de trezorerie. Dobanzile de incasat la credite apar in contul 407 – Creante atasate. Exemple de contabilizare 1. Acordarea unui credit subordonat la termen catre o alta institutie bancara: 10

401 Credite subordonate la termen = 111 Cont curent la BNR 2. Acordarea unui credit subordonat pe durata nedeterminata, acordat unui client: 402 Credite subordonate pe durata nedeterminata = 2511 Conturi curente 3. Inregistrarea dobanzii la creditul subordonat la termen: 407 Creante atasate = 7051 Dobanzi de la creditele subordonate 4. Rambursarea creditului subordonat la termen si incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR = % 401 Credite subordonate la termen 407 Creante atasate 5. Achizitia de titluri de participare de la alta societate bancara: 4121 Titluri de participare la societati bancare = 111 Cont curent la BNR 6. Vanzarea titlurilor de participare la un pret mai mic decat valoarea lor contabila: % = 4121 Titlurile de participare la societati bancare 111 Cont curent la BNR 6462 Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare 7. Parti in societatile comerciale legate date cu imprumut: 415 Titluri date cu imprumut = 411 Parti in societatile comerciale legate IMOBILIZARI NECORPORALE Imobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fondului comercial, cheltuielilor de constituire, brevetelor, concesiunilor, licentelor, programelor informatice, etc. Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea sau cresterea potentialului de dezvoltare al bancii. In cadrul lui intalnim clientela, prestigiul, reputatia, vadul si alte elemente necorporale. Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii, la extinderea sau modificarea activitatii ei. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli legate de emiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate. Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Ele sunt amortizate liniar intr-o perioada de cel mult 5 ani. Contabilizarea operatiunilor Imobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoarele conturi: Grupa 43 – Imobilizari in curs 431 – Imobilizari necorporale in curs Grupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare 441 – Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 4411 – Fondul comercial 4412 – Cheltuieli de constituire 4419 – Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare Grupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare 451 – Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare Grupa 46 – Amortizari privind imobilizarile 461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare 4611 – Amortizarea imobilizarilor necorporale 46111 – Amortizarea fondului comercial 46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire 46119 – Amortizarea altor imobilizari necorporale 462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare 4621 – Amortizarea imobilizarilor necorporale Conturile de imobilizari necorporale sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza la intrarea imobilizarilor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea lor, dupa amortizarea completa. Conturile de amortizare a imobilizarilor necorporale sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic in corespondenta cu un cont de cheltuili cu amortizarea si se debiteaza la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in corespondenta cu un cont de imobilizari corporale. Exemple de contabilizare 1. Cheltuieli efectuate cu reclama: 4412 Cheltuieli de constituire = 111 Cont curent la BNR 2. Achizitia de programe informatice de la un client: 4419 Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare = 2511 Conturi curente 3. Amortizarea imobilizarilor necorporale: 651 Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor necorporale = 4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale 4. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale complet amortizate: 4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale = 441 Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare IMOBILIZARI CORPORALE Imobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare si de durata normala de functionare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixe clasificate in: - cladiri; 11

- constructii speciale; - masini, utilaje si instalatii de lucru; - aparate si instalatii de masurare, control si reglare; - mijloace de transport; - unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica; - animale si plantatii; - alte imobilizari corporale. In acelasi timp, contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporale din activitatea de exploatare, din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs. Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediul amortizarii. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelor conturi: Grupa 43 – Imobilizari in curs 432 – Imobilizari corporale in curs Grupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare 442 – Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare 4421 – Terenuri 44211 – Terenuri 44212 – Amenajari de terenuri 4422 – Mijloace fixe 44221 – Cladiri 44222 – Constructii speciale 44223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru 44224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare 44225 – Mijloace de transport 44227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica 44228 – Alte active corporale mobile Grupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare 452 – Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare 4521 – Terenuri 45211 – Terenuri 45212 – Amenajari de terenuri 4522 – Mijloace fixe 45221 – Cladiri 45222 – Constructii speciale 45223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru 45224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare 45225 – Mijloace de transport 45226 – Animale si plantatii 45227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica 45228 – Alte active corporale mobile Grupa 46 – Amortizari privind imobilizarile 461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare 4612 – Amortizarea imobilizarilor corporale 46121 – Amortizarea amenajarilor de terenuri 46122 – Amortizarea cladirilor 46123 – Amortizarea constructiilor speciale 46124 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru 46125 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare 46126 – Amortizarea mijloacelor de transport 46127 – Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica 46128 – Amortizarea altor active corporale mobile 462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare 4622 – Amortizarea imobilizarilor corporale 46221 – Amortizarea amenajarilor de terenuri 46222 – Amortizarea cladirilor 46223 – Amortizarea constructiilor speciale 46224 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru 46225 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare 46226 – Amortizarea mijloacelor de transport 46227 – Amortizarea animalelor si plantatiilor 46228 – Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice 46229 – Amortizarea altor active corporale mobile 12

Conturile de imobilizari corporale din grupele 43 – Imobilizari in curs, 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare si 45 – Imobilizari din afara activitatii de exploatare sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la intrarea in patrimoniu a activului imobilizat, in corespondenta cu un cont ce indica sursa de provenienta si se crediteaza la iesirea din patrimoniu a activului, dupa amortizarea sa completa. Conturile de amortizare a imobilizarilor corporale din grupa 46 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic cu valoarea amortizata, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si se debiteaza la iesirea din patrimoniu a acestor imobilizari, in corespondenta cu conturile de imobilizari corporale. Exemple de contabilizare 1. Achizitionarea unui mijloc de transport pentru activitatea de baza: 44225 Mijloace de transport = 3566 Alti creditori diversi 2. Amenajarea unui teren pe parcursul mai multor exercitii: 432 Imobilizari corporale in curs = 7494 Venituri din productia de imobilizari 3. Amortizarea unui mijloc fix: 652 Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor corporale = 4612 Amortizarea imobilizarilor corporale 4. Scoaterea din functiune a unui mijloc fix amortizat complet:4612 Amortizarea imobilizarilor corporale = 4422 Mijloace fixe 5. Vanzarea unui mijloc fix complet amortizat: 3556 Alti debitori diversi = 7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale si necorporale LEASING SI LOCATIE SIMPLA Leasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeaza unei alte persoane, numita locatar, dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii, cu optiune de cumparare la scadenta, la un pret convenit initial. Caracteristic leasingului este faptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisface acestuia anumite necesitati. Pe toata durata inchirierii, locatorul calculeaza si inregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere. La scadenta, locatorul poate vinde bunul locatarului. Daca acesta nu doreste cumpararea, locatorul il poate utiliza intr-o alta operatiune de leasing, il poate vinde sau poate fi considerat pierdere. Operatiunea de leasing este, in principiu, asemanatoare cu o operatiune de creditare, deoarece este practicata de banci ca o operatiune de plasare a resurselor, acestea detinand proprietatea asupra bunului dat in inchiriere pe toata durata operatiunii, fiind remunerate prin dobanzi si comisioane. Bunul in cauza se constituie in garantie pentru operatiune. Spre deosebire de operatiunea de leasing, in cazul locatiei simple nu exista optiune de cumparare la finele contractului. Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla se folosesc urmatoarele conturi din grupa 47: Grupa 47 – Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate 471 – Operatiuni de leasing si asimilate 4711 – Leasing mobiliar 4712 – Leasing imobiliar 4713 – Leasing cu active necorporale 4717 – Creante atasate 472 – Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs 4721 – Leasing mobiliar 4722 – Leasing imobiliar 4723 – Leasing cu active necorporale 473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat 474 – Bunuri date in locatie simpla 4741 – Bunuri date in locatie simpla 4747 – Creante atasate 476 – Amortizari 4761 – Amortizari privind operatiuni de leasing 4762 – Amortizari privind operatiuni de locatie simpla Conturile de leasing mobiliar, imobiliar si cu active corporale (4711, 4712, 4713, 4721, 4722, si 4723) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la cumpararea bunurilor ce constituie obiectul leasingului si sunt creditate la vanzarea loc catre locatar, la scoaterea lor din evidenta dupa amortizarea completa sau la rezilierea contractului de leasing, cand bunurile vor fi reinchiriate altor locatari. Chiriile aferente operatiunilor de leasing sunt inregistrate in contul 376 – Venituri inregistrate in avans, in cazul incasarii avansului sau in contul 4717 - Creante atasate, in cazul chiriilor de primit. Contul 473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat, cont de activ, se debiteaza si se crediteza, in principal, in corespondenta cu un cont de leasing, la preluarea bunului in urma rezilierii contractului, respectiv la reinchirierea lui catre un alt locatar. Pentru bunurile date in locatie simpla se folosesc in mod asemanator leasingului conturile de activ 4741 – Bunuri date in locatie simpla, pentru urmarirea bunului si 4747 – Creante atasate, pentru urmarirea chiriei. Amortizarea operatiunilor de leasing si de locatie simpla se evidentiaza in conturile de pasiv 4761 si 4762. Acestea sunt creditate la inregistrarea amortizari, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sunt debitate la iesirea bunului din patrimoniu, in corespondenta cu contul de imobilizari in care este inregistrat bunul. Exemple de contabilizare 1. Bunuri achizitionate pentru a fi date in leasing: 4711 Leasing mobiliar = 2511 Conturi curente 2. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de leasing: 13

376 Venituri inregistrate anticipat = 70411 Venituri din chirii 3. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de locatie simpla: 376 Venituri inregistrate anticipat = 70421 Venituri din chirii 4. Inregistrarea chiriei de incasat la operatiunea de leasing: 4717 Creante atasate = 70411 Venituri din chirii 5. Incasarea chiriei la operatiunea de leasing: 2511 Conturi curente = 4717 Creante atasate 6. Incasarea in numerar a chiriei la operatiunea de locatie simpla: 101 Casa = 4747 Creante atasate 7. Inregistrarea amortizarii la bunurile date in leasing: 60411 Cheltuieli cu amortizarea = 4761 Amortizari privind operatiun de leasing 8. Vanzarea bunului catre locatar, prin exercitarea optiunii de cumparare la operatiunea de leasing: % = 4711 Leasing mobiliar 4761 Amortizari privind operatiunile de leasing 60413 Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing 9. Scoaterea din evidenta a unor bunuri amortizate complet, care au facut obiectul unui contract de leasing si pentru care nu s-a exercitat optiunea de cumparare: 4761 Amortizari privind operatiuni de leasing = 4712 Leasing imobiliar 10. Redarea bunurilor din operatiuni de leasig reziliat in alta operatiune de leasing: 4711 Leasing mobiliar = 473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE Pentru valorile imobilizate, banca poate constituii provizioane care sa acopere pierderile previzibile si reversibile de valoare. In contabilitate, provizionarea imobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora. Provizioanele sunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate pe seama veniturilor. Contabilizarea operatiunilor Pentru a tine evidenta provizioanelor pentru valori imobilizate se folosesc conturile grupei 49: Grupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate 491 – Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare 49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de exploatare 49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de exploatare 4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de exploatare 49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit de exploatare 49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de exploatare 493 – Provizioane pentru operatiuni de leasing 494 – Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla 499 – Provizioane pentru creante restante si indoielnice Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea sau majorarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu provizioanele si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de venituri din provizioane. Exemple de contabilizare 1. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea titlurilor de participare: 6641 Cheltuieli pentru provizioane pentru deprecierea partilor detinute in societatile comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu = 491 Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in societatile comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 2. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale: 6642 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor = 492 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 3. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale: 491 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor = 7461 Venituri din provizioane din deprecierea imobilizarilor 4. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing: 493 Provizioane pentru operatiuni de leasing = 70414 Venituri din provizioane din operatiuni de leasing

CURS 4. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR BANCARE CU CLIENTELA CREDITE PENTRU CLIENTELA. Concept. Caracteristici. Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara. 14

Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii: 1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite: credite pe termen scurt (pana la 1 an); credite pe termen mediu (1 – 5 ani); credite pe termen lung (peste 5 ani). 2. in functie de destinatie: credite comerciale; credite de trezorerie; credite pentru export; credite pentru echipamente; credite pentru bunuri imobiliare; alte credite. 3. dupa modalitatea de rambursare: credite rambursabile la scadenta (in fine); credite rambursabile prin rate fixe; credite rambursabile prin anuitati constante. 4. dupa tipul clientilor beneficiari: credite acordate clientelei financiare; credite acordate societatilor nefinanciare; credite acordate populatiei. 5. dupa forma: avansul in cont curent; imprumut acordat; cesiune de creante (scontare, factoring); creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. 6. dupa situatia economica si financiara a debitorului: credite performante; credite in observatie; credite substandard; credite incerte; credite cu risc major. In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprinderea prezinta urmatoarea documentatie: - cerere de acordare de credit; - bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani; - bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent; - situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plan de fezabilitate; - lista bunurilor constituite in garantie; - alte documente. Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele: - forma de organizare a agentului economic; - sectorul in care isi desfasoara activitatea; - pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva; - lichiditatea patrimoniala; - indicatorul de solvabilitate; - rotatia activelor circulante; - garantiile asiguratorii; - gradul de indatorare; - dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere; - nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor; - calitatea managementului; - perspectivele societatii. In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul in primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiile de locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc. Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa. Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati: 1. Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. 2. Rambursare prin anuitati constante – face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei: d Anuitate = K x 1 −(1 +d ) −n unde: K – creditul; d – rata anuala a dobanzii; n – numarul de ani. 3. Rambursare totala la scadenta – cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale. La garantare se au in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie, valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care expira asigurarea. Pot constitui garantie pentru credit: depozitul bancar, garantia bancara, gajul fara deposedare, gajul cu deposedare, ipoteca, cesiunea de creante. In urma analizei debitorului, daca se considera ca acesta indeplineste conditiile de creditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul si modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care Comitetul de risc si credit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest caz, conventia de credit reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate. Creditarea creantelor comerciale Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunile de scontare si de factoring. Scontarea reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin cesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio. Agio = Scont + Comision Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta: 15

Scont

=

Vn x ts x d 360 x 100

unde: Vn – valoarea nominala a efectului comercial; ts – taxa scontului; d – durata in zile de la scontare pana la scadenta. Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor nominala diminuata cu un agio. Factorul se insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata. Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea: · factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de a detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii; · factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului “clienti” si de probleme de plata. Contabilizarea creditelor Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 20: Grupa 20 – Credite acordate clientelei 201 – Creante comerciale 2011 – Creante comerciale 20111 – Scont si operatiuni asimilate 20112 – Factoring 20119 – Alte creante comerciale 2017 – Creante atasate Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contului sintetic 201 – Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de creditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni. In cazul scontarii, contul 20111 – Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debit valoarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii din scont se inregistreaza initial ca un venit in avans, prin contul 376 – Venituri inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 – Dobanzi la operatiuni de scont, iar castigul din comision in contul de venituri 7029 – Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare, folosim un depozit colateral, 25336 – Alte depozite colaterale. Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea scontarii: 20111 Scont si operatiuni asimilate = 2511 Cont curent 2. Retinerea scontului: 2511 Cont curent = 376 Venituri inregistrate in avans 3. Retinerea comisionului: 2511 Cont curent = 7029 Comisioane 4. Retinerea garantiei: 2511 Cont curent = 25336 Alte depozite colaterale 5. Restituirea garantiei: 25336 Alte depozite colaterale = 2511 Cont curent 6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului 376 Venituri inregistrate in avans = 70211 Dobanzi la operatiuni de scont 7. Incasarea cambiei de la un client al bancii: 2511 Cont curent/debitor = 20111 Scont si operatiuni asimilate 8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci: 111 Cont curent la BNR = 20111 Scont si operatiuni asimilate La operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112 – Factoring. Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominala si se crediteaza la incasarea lor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul de pasiv 2521 – Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 daca promeste banii la scadenta creantelor). Castigul factorului, sub forma unui comision de finantare, se urmareste, ca si in cazul scontarii, prin contul 376 – Venituri inregistrate in avans si apoi 70212 – Dobanda din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 – Comisioane. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie a contravalorii creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor. Garantia este inregistrata in contul 25335 – Alte depozite colaterale. Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finanlizare imediata: 20112 Factoring = 25211 Cont de factoring disponibil 2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finalizare la scadenta: 20112 Factoring = 25212 Cont de factoring indisponibil 3. Retinerea comisionului de finantare: 25211 Cont de factoring disponibil = 376 Venituri inregistrate in avans 4. Retinerea comisionului de gestiune: 25211 Cont de factoring disponibil = 7029 Comisioane 5. Retinerea garantiei: 25211 Cont de factoring disponibil = 25336 Alte depozite colaterale 6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului: 25211 Cont de factoring disponibil = 2511 Cont curent/aderent Credite de trezorerie Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent al clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei. Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit. Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul contului sintetic 202 – Credite de trezorerie. 202 – Credite de trezorerie 2021 – Credite de trezorerie 20211 – Vanzari in rate 20212 – Credite acordate persoanelor fizice 16

20213 – Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata 20214 – Utilizari de deschideri de credite permenente 20215 – Credite global de exploatare 20216 – Credite pentru finantarea stocurilor 20217 – Credite garantate cu valori financiare 20218 – Credite acordate importatorilor 20219 – Alte credite de trezorerie 2027 – Creante atasate Contul 202 – Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului: vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru importatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditandu-se la rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 – Creante atasate. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea creditului: 2021 Credite de trezorerie = 2511 Conturi curente 2. Inregistrarea periodica a dobanzilor: 2027 Creante atasate = 70213 Dobanzi la credite trezorerie 3. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2021 Credite de trezorerie 4. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2027 Creante atasate 5. Constituirea de provizioane de risc de credit: 6621 Cheltuieli cu provizioane de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit 6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda: 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda Creditele pentru export Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 – Credite pentru export si finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt acordate sub urmatoarele forme: · prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- sunt evidentiate de contul 20311 – Credite garantate cu creante asupra strainatatii; · credite furnizor – constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 – Credite furnizor; · credite cumparator – se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani, clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 – Credite comerciale acordate nerezidentilor. Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursare. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor: 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii = 2511 Conturi curente 2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului: 20312 Credite furnizori = 2511 Conturi curente 3. Perceperea taxei de scontare: 2511 Conturi curente = 376 Venituri inregistrate in avans 4. Incasarea unui comision: 2511 Conturi curente = 7029 Comisioane Creditele pentru echipament Creditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordate clientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari de imobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 – Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont. 204 – Credite pentru echipamente 2041 – Credite pentru echipamente 2047 – Creante atasate Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit pentru echipament: 2041 Credite pentru echipament = 2511 Conturi curente 2. Inregistrarea periodica a dobanzii: 2047 Creante atasate = 70215 Dobanzi de la creditele pentru echipament 3. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice: 2511 Conturi curente = 2041 Credite pentru echipament 4. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2047 Creante atasate Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sau unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unor imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului. Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 – Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurare pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor. 205 – Credite pentru bunuri imobiliare 2051 – Credite investitori 2052 – Credite promotori 2057 – Creante atasate Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei: 2051 Credite investitori = 2511 Conturi curente 2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate: 2052 Credite promotori = 2511 Conturi curente 3. Inregistrarea periodica a dobanzii: 2057 Creante atasate = 70216 Dobanzi de la credite pentru bunuri imobiliare 4. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2051 Credite investitori 17

2511 Conturi curente = 2052 Credite promotori 5. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2057 Creante atasate Creditele consortiale Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte. Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare, excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit. O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu. Exemplu de contabilizare: Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de filială si in contabilitatea unei banci participante. 1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de filială: % = 2511 Conturi curente 2061 Alte credite 111 Cont curent la BNR 2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu: 2061 Alte credite = 111 Cont curent la BNR 3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 7029 Comisioane 111 Cont curent la BNR 4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de filiala: 111 Cont curent la BNR = 7029 Comisioane 5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de filiala si la banca participanta (numai cota sa parte): 2067 Creante atasate = 70217 Dobanzi la alte credite 6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2067 Creante atasate 111 Cont curent la BNR 7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta: 111 Cont curent la BNR = 2067 Creante atasate 8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2061 Alte credite 111 Cont curent la BNR 9. Rambursarea creditului la banca participanta: 111 Cont curent la BNR = 2061 Alte credite Creditarea clientelei financiare Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit, societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile pot acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidenta operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi (conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit: Grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara 231 – Credite acordate clientelei financiare 2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare 2312 – Credite la termen acordate clientelei financiare 2317 – Creante atasate 232 – Imprumuturi de la clientela financiara 2321 – Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara 2322 – Imprumuturi la termen de la clientela financiara 2327 – Datorii atasate Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta: 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare = 2511 Conturi curente 2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent: 2312 Credite la termen acordate clientelei financiare = 121 Cont de corespondent 3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat: 2317 Creante atasate = 7022 Dobanzi de la creditele acordate clientelei financiare 4. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare 5. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2317 Creante atasate 18

6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara: 111 Cont curent la BNR = 2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara 7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit: 6022 Dobanzi la imprumuturi primite de la clientela financiara = 2327 Datorii atasate 8. Rambursare imprumut: 2322 Imprumut la termen de la clientela financiara = 111 Cont curent la BNR 9. Plata dobanzii: 2327 Datorii atasate = 2511 Conturi curente sau 2327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR

19

DEPOZITE BANCARE Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont. Tipuri de depozite In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim urmatoarele tipuri de depozite bancare: 1. Depozitul in cont curent reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati (ex: plata salariilor, plata si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero. 2. Depozitele la vedere reprezinta conturi slab remunerate sau chiar neremunerate, destinate sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului 3. Depozite la termen reprezinta sume depuse de titular si blocate la dispozitia bancii pana la o scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara, pentru o perioada asemanatoare. 4. Depozite colaterale reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii contractuale ale clientului, ca de exemplu: deschidere de acreditive; emitere de scrisori de garantie; ordine de plata cu scadenta; cecuri certificate; garantii gestionari. 5. Certificatele de depozit reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se: certificat de economii; carnet de economii; certificat de depozit. Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi incasata la scadenta sau anticipat. 6. Depozitele pe librete de economii reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni. Contabilizarea operatiunilor cu depozite Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu clientela: Grupa 25 – Conturile clientelei 251 – Conturi curente 2511 – Conturi curente 2517 – Creante si datorii atasate 25171 – Creante atasate 25172 – Datorii atasate 252 – Conturi de factoring 2521 – Conturi de factoring 25211 – Conturi de factoring disponibile 25212 – Conturi de factoring indisponibile 2527 – Datorii atasate 253 – Conturi de depozite 2531 – Depozite la vedere 2532 – Depozite la termen 2533 – Depozite colaterale 25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive 25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie 25333 – Depozite pentru cecuri certificate 25334 – Depozite pentru ordine de plata cu scadenta 25335 – Depozite pentru garantii gestionari 25336 – Alte depozite colaterale 2537 – Datorii atasate 254 – Certificate de depozit, carnete si librete de economii 2541 – Certificate de depozit 2542 – Carnete si librete de economii 2547 – Datorii atasate Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent – 2511. Acesta este un cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezinta disponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile titularului si de moneda utilizata. Exemple de contabilizare: 1. Depuneri de numerar in contul curent: 101 Casa = 2511 Cont curent 20

2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca: 2511 Cont curent/client = 2511 Cont curent/furnizor 3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie: 111 Cont curent la BNR = 2511 Cont curent 4. Ridicare de numerar din cont: 2511 Cont curent = 101 Casa 5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii: 2511 Cont curent = 111 Cont curent la BNR 6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci: 2511 Cont curent = 341 Decontari intrabancare Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara ca analitice ale conturilor 253 – Conturi de depozit sau 254 – Certificate de depozit, carnete si librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidarea depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont. Exemple de contabilizare: 1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen: 101 Casa = 2532 Depozite la termen 2. Achizitionarea unui certificat de depozit: 101 Casa = 2541 Certificate de depozit 3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent: 2511 Cont curent = 2531 Depozite la vedere 4. Lichidarea unui depozit in numerar: 2532 Depozite la termen = 101 Casa 5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent: 2531 Depozit la vedere = 2511 Cont curent 6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar: 2541 Certificate de depozit = 101 Casa Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punct de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 – venituri sau clasa 6 –cheltuieli (exemplu: 60251 – Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor). Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent: 6024 Dobanzi la conturi curente = 25172 Datorii atasate 2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent: 25172 Datorii atasate = 2511 Cont curent 3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen: 60252 Dobanzi la depozit la termen = 2537 Datorii atasate 4. Plata dobanzii la depozitul la termen: 2537 Datorii atasate = 2511 Cont curent 5. Dobanzi platite anticipat in cont curent: 375 Cheltuieli inregistrate in avans = 2511 Cont curent 6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile: 6025 Dobanzi la conturi de depozit = 375 Cheltuieli inregistrate in avans 7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent: 25171 Creante atasate = 7024Dobanzi de la cont curent 8. Incasarea dobanzilor debitoare: 2511 Cont curent = 25171 Creante atasate 9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante: 2812 Dobanzi restante = 25171 Creante atasate 10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNE Operatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantarea creditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman mentionate in activul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau pot ramane in continuare la debitor. Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorul conturilor din grupa 24: Grupa 24 – Valori primite sau date in pensiune 241 – Valori primite in pensiune 2411 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 2412 – Valori primite in pensiune la termen 2417 – Creante atasate 243 – Valori date in pensiune 2431 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 2432 – Valori date in pensiune la termen 2437 – Datorii atasate Contul 241 – Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 – Valori date in pensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la acordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta (analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda aferenta de incasat sau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 – Creante atasate si 2437 – Datorii atasate. Exemple de contabilizare 1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta: 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta = 2511 Conturi curente 2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen: 2511 Conturi curente = 2432 Valori primite in pensiune la termen 3. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit: 2417 Creante atasate = 7023 Dobanzi la valori primite in pensiune 4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut: 6023 Dobanzi la valori date in pensiune = 2437 Datorii atasate 5. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 21

6. Rambursarea imprumutului: 2432 Valori date in pensiune la Termen = 2511 Conturi curente 7. Incasarea dobanzii la credit: 2511 Conturi curente = 2417 Creante atasate 8. Plata dobanzii la imprumut: 2537 Datorii atasate = 2511 Conturi curente VALORI DE RECUPERAT ŞI SUME DATORATE Desfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in care trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efecte comerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sume incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare. Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor din grupa 26 – Valori de recuperat si sume datorate: Grupa 26 – Valori de recuperat si alte sume datorate 261 – Valori de recuperat 2611 – Valori de recuperat 2617 – Creante atasate 262 – Alte sume datorate 2621 – Alte sume datorate 2627 – Datorii atasate Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la lamurirea statutului lor. Contul 261 – Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cu sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262 – Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta ca reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. In cazul in care se emit pretentii de remunerare prin dobanda, privind sumele de recuperat sau sumele datorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627. Exemple de contabilizare 1. Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite spre incasare 2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat: 2617 Creante atasate = 70279 Venituri diverse din dobanzi 3. Recuperarea unei sume de la un client: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat 4. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii: 111 Cont curent la BNR = 2611 Valori de recuperat 5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat: 2511 Conturi curente = 2617 Creante atasate 6. Sume datorate platite clientilor: 2621 Alte sume datorate = 2511 Conturi curente CREANTE RESTANTE ŞI ÎNDOIELNICE In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28 – Creante restante si indoielnice: Grupa 28 – Creante restante şi îndoielnice 281 – Creante restante 2811 – Creante restante 2812 – Dobanzi restante 2817 – Creante atasate 282 – Creante indoielnice 2821 – Creante indoielnice 2822 – Dobanzi indoielnice 2827 – Creante atasate Conturile 281 – Creante restante si 282 – Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii. Exemple de contabilizare: 1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 2811 Creante restante = 2031 Credite pentru export 2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 2812 Dobanzi restante = 2037 Creante atasate 3. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 2817 Creante restante = 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice 4. Rambursarea creantelor restante: 2511 Conturi curente = 2811 Creante restante 5. Incasarea dobanzilor restante: 2511 Conturi curente = 2812 Dobanzi restante 6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 2511 Conturi curente = 2817 Creante atasate 7. Creante restante devenite indoielnice: 2821 Creante indoielnice = 2811 Creante restante 8. Dobanzi restante devenite indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante 9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice: 2827 Creante atasate = 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice 22

10. Creante indoielnice rambursate: 2511 Conturi curente = 2821 Creante indoielnice 11. Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 2511 Conturi curente = 2827 Creante atasate 12. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2821 Creante indoielnice 13. Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2827 Creante atasate PROVIZIOANE Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista urmatoarele grupe si cote de provizionare: credite standard 0%, credite in observatie 5%, credite substandard 20%, credite indoielnice 50%, credite pierdere 100%. Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela: Grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 2911 – Provizioane specifice de risc de credit 2912 – Provizioane specifice de risc de dobanda Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda. Exemple de contabilizare: 1. Constituirea sau majorarea provizionului: 6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda 2. Anularea sau diminuarea provizionului: 2911 Provizioane specifice de risc de credit = 7621 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7622 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda

CURS 5. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE ŞI A CELOR INTERBANCARE DECONTARI INTER ŞI INTRABANCARE Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare. Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii: 1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de banci la banca centrala; 2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de corespondent create; 3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine. Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS). Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori si debitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuri de mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-un alt cont. Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de sume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea de garantie. Decontari intrabancare Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite si operatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara a platii. Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar pentru contul clientului sau pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste urmatoarele documente interne: - avizul de creditare – atunci cand banca initiatoare este banca platitorului; - avizul de debitare – atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului. Contabilizarea operatiunilor 23

Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor: 111 – Cont curent la BNR 341 – Decontari intrabancare Contul 111 – Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea unor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont sub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest cont este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 – Decontari intrabancare este un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primite de la acesti clienti. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare 2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar Decontari interbancare Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci sau in mod intermediat, prin casele de compensatii. Decontari prin case de compensatii Instituţiile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala. In conditiile in care o banca doreste sa efectueze, la cererea unui client, o plata catre un furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii. Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei de compensatii. In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea operatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea intrabancara: 111 – Cont curent la BNR si 341 – Decontari intrabancare. Specific decontarii prin casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare. In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de locul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca platitorului initiaza plata): Caz 1: Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se face la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului: 2511 Conturi curente / platitor = 111 Cont curent la BNR 2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar Caz 2: Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului. Exemple de contabilizare: 1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare 2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea compensarii: 341 Decontari intrabancare = 111 Cont curent la BNR 3. Incasarea la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR= 2511 Conturi curente / beneficiar Caz 3: Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. In acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre sucursala unde are contul beneficiarul. Exemple de contabilizare: 1. Efectuarea platii prin compensare: 2511 Conturi curente / platitor = 111 Cont curent la BNR 2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului: 111 Cont curent la BNR = 341 Decontari intrabancare 3. Incasarea la subunitatea beneficiarului: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar Caz 4: Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre 24

centrala, iar in a doua operatiune se face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul. Exemple de contabilizare 1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare 2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii: 341 Decontari intrabancare = 111 Cont curent la BNR 3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre subunitatea unde beneficiarul are contul: 111 Cont curent la BNR = 341 Decontari intrabancare 4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar Decontari prin conturi corespondente In cadrul relatiilor bilaterale dintre banci un loc important il are acordarea statutului de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor caracteristici: - se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci; - in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in zona in care functioneaza; - bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare; - se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile de stingere a datoriilor. Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi: - conturi nostro – acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand plasamente la acele banci; - conturi loro – sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse obtinute de la acele banci. Contabilizarea operatiunilor Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate din punct de vedere contabil prin conturile: 121 – Conturi de corespondent la banci (nostro) 122 – Conturi de corespondent ale bancilor (loro) Contul 121 – Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul 122 – Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumele intrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, ca plati efectuate de aceasta. O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostro cat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta, operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro. In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari la nivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer de fonduri spre sau de la centrala. Exemple de contabilizare: 1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci = 2511 Conturi curente sau 122 Conturi de corespondent ale bancilor = 2511 Conturi curente 2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent: 2511 Conturi curente = 121 Conturi de corespondent la banci sau 2511 Conturi curente = 122 Conturi de corepondent ale bancilor 3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci = 142 Imprumuturi primite de la banci sau 122 Conturi de corespondent ale bancilor = 142 Imprumuturi primite de la banci ÎMPRUMUTURI DE REFINANŢARE DE LA B.N.R. Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite. Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a Romaniei: a. imprumut structural – reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a scontului. b. imprumut de licitatie – in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut, bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult. c. imprumut special – este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor aflate in lipsa de lichiditate. d. imprumut lombard sau overdraft – reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont, acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se 25

asigura, in cadrul anumitor limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din fondurile proprii ale bancii. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi din grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei: Grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei 111 – Cont curent la BNR 112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR 1121 – Imprumuturi colaterizate cu active eligibile pentru garantare 1122 – Imprumuturi lombard 1123 – Alte împrumuturi 117 – Creante si datorii atasate 1171 – Creante atasate 1172 – Datorii atasate Contul 112 – Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea si debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 – Cont curent la BNR la primirea imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 – Creante atasate si 1172 – Datorii atasate. Exemple de contabilizare: 1. Imprumut de refinantare primit de la BNR: 111 Cont curent la BNR = 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR 2. Inregistrarea dobanzii de platit: 6011 Dobanzi la BNR = 1172 Datorii atasate 3. Plata dobanzii: 1172 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR 4. Rambursarea imprumutului de refinantare: 112 Imprumut de refinantare de la BNR = 111 Cont curent la BNR

26